Modificare Normativ C107

4
MODIFICĂRILE C-107 – UN PAS IMPORTANT PENTRU ECONOMISIREA ENERGIEI Nicicând în ultimele decenii nu s-a discutat atât de mult despre energie şi despre preŃul acesteia. Nimeni nu şi-a închipuit că purtătorii fosili de energie vor deveni aşa de rapid prea scumpi, că echilibrul valutar va depinde de importurile de petrol şi de gaze, că arderea acestora contribuie hotărâtor la modificările climatice şi că înlocuirea lor cu surse regenerabile curate ar putea fi atât de urgent necesară dar şi atât de anevoioasă din punct de vedere tehnologic şi economic. Deocamdată cea mai sigură şi mai accesibilă formă de energie nepoluantă este cea economisită. Astfel a apărut în construcŃii ideea conservării energiei,instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice. În acest mod, conservarea energiei, la clădiri noi şi prin reabilitare termică la cele existente, a devenit o necesitate general acceptată, foarte importantă şi pentru România. Ea introduce o direcŃie suplimentară obligatorie de preocupări pentru arhitecŃi şi ingineri. In acest sens in modificările C-107 publicate in MO 820/2010 ("Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcŃie ale clădirilor”) s-au introdus valori îmbunătăŃite ale coeficientului de transfer termic pentru ferestre şi uşi exterioare . Astfel , in cazul clădirilor rezidenŃiale, cerinŃa care trebuie îndeplinită, începând cu proiectele realizate de la 11 ian 2011, este de a asigura un coeficient maxim de transfer termic U= 1,3 W/mpK pentru constructiile rezidentiale iar pentru construcŃii hoteliere, birouri şi spaŃii comerciale Umax = 2,0 W/mpK. In vederea atingerii acestor obiective, s-a actionat cu consecventa pentru realizatea tamplariei termoizolante avand componente cu caracteristici imbunatatite, astfel: - realizarea de profile din aluminiu cu rupere de punte termica superioara; - construirea seriilor de profile din PVC cu numar sporit de camere de aer si cu adancimea de constructie mai mare (profile cu 5, 6 ,7 camere de aer si adancime 70 - 90mm ; - folosire in constructia vitrajului termoizolant a sticlei cu proprietati superioare energetice , luminoase si de alta natura, introducerea intre foile de geam a gazelor inerte (argon, krypton e.t.c.) precum si folosirea separatorilor izolanti intre foile de geam precum si realizarea vitrajelor cu mai multe foi de sticla – (3 foi de geam), astfel incat coeficientul de transfer termic al vitrajului sa fie cat mai scazut ; - intrebuintarea elementelor izolate (otel cu bariera termica) pentru rigidizarea tamplarie termoizolante, profilului IKD sau chiar a unor solutii novatoare constructive de STV

Transcript of Modificare Normativ C107

MODIFICĂRILE C-107 – UN PAS IMPORTANT PENTRU ECONOMISIREA ENERGIEI

Nicicând în ultimele decenii nu s-a discutat atât de mult despre energie şi despre preŃul acesteia. Nimeni nu şi-a închipuit că purtătorii fosili de energie vor deveni aşa de rapid prea scumpi, că echilibrul valutar va depinde de importurile de petrol şi de gaze, că arderea acestora contribuie hotărâtor la modificările climatice şi că înlocuirea lor cu surse regenerabile curate ar putea fi atât de urgent necesară dar şi atât de anevoioasă din punct de vedere tehnologic şi economic. Deocamdată cea mai sigură şi mai accesibilă formă de energie nepoluantă este cea economisită.

Astfel a apărut în construcŃii ideea conservării energiei,instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice. În acest mod, conservarea energiei, la clădiri noi şi prin reabilitare termică la cele existente, a devenit o necesitate general acceptată, foarte importantă şi pentru România. Ea introduce o direcŃie suplimentară obligatorie de preocupări pentru arhitecŃi şi ingineri. In acest sens in modificările C-107 publicate in MO 820/2010 ("Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcŃie ale clădirilor”) s-au introdus valori îmbunătăŃite ale coeficientului de transfer termic pentru ferestre şi uşi exterioare . Astfel , in cazul clădirilor rezidenŃiale, cerinŃa care trebuie îndeplinită, începând cu proiectele realizate de la 11 ian 2011, este de a asigura un coeficient maxim de transfer termic U= 1,3 W/mpK pentru constructiile rezidentiale iar pentru construcŃii hoteliere, birouri şi spaŃii comerciale Umax = 2,0 W/mpK.

In vederea atingerii acestor obiective, s-a actionat cu consecventa pentru realizatea tamplariei termoizolante avand componente cu caracteristici imbunatatite, astfel:

- realizarea de profile din aluminiu cu rupere de punte termica superioara;

- construirea seriilor de profile din PVC cu numar sporit de camere de aer si cu adancimea de constructie mai mare (profile cu 5, 6 ,7 camere de aer si adancime 70 - 90mm ;

- folosire in constructia vitrajului termoizolant a sticlei cu proprietati superioare energetice , luminoase si de alta natura, introducerea intre foile de geam a gazelor inerte (argon, krypton e.t.c.) precum si folosirea separatorilor izolanti intre foile de geam precum si realizarea vitrajelor cu mai multe foi de sticla – (3 foi de geam), astfel incat coeficientul de transfer termic al vitrajului sa fie cat mai scazut ;

- intrebuintarea elementelor izolate (otel cu bariera termica) pentru rigidizarea tamplarie termoizolante, profilului IKD sau chiar a unor solutii novatoare constructive de STV

Realizarea tamplariei termoizolante cu aceste materiale faciliteaza

atingerea parametrii ceruti de Normativul C 107. Importanta acestor elemente constructive este lesne de sesizat in exemplele

de calcul termoenergetic pentru o unitate de tamplarie termoizolanta. Calculul valorii coeficientului de transmitanta termica (Uw ) este efectuat

pentru o fereastra standard cu dimensiunile L= 1230, H=1480mm, in conformitate cu prevederile Normativului SR EN 14351 - 1 + A1

Formula de calcul:

Uw = ∑ Ag* Ug + ∑ Af* Uf + ∑ lg* Ψg + ∑ Ap* Up + ∑ lp* Ψp

∑ Ag + ∑ Af + ∑ Ap unde:

Indice REPREZINTA CARACTERISTICA: U/M

Ag aria vitrajului (suprafata vizibila) m2

Ug coeficientul de transmitanta termica a geamului W/(mK)

Af aria profilului (suprafetei proiectiei) m2

Uf coeficientul de transmitanta termica a profilului W/(mK)

lg perimetrul vitrajului m

Ψg coeficientul de transmitanta termica liniar al geamului W/(mK)

Ap aria panelului (suprafata vizibila) m2

Up coeficientul de transmitanta termica a panelului W/(mK)

lg perimetrul panelului m

Ψg coeficientul de transmitanta termica liniar al panelului W/(mK)

1480

1230

In cazul 1: Se foloseste un geam termoizolant obisnuit din punct de vedere al performantelor termice - 4 mm clar – 16mm – 4 mm clar , dar se intrebuinteaza diferite tipuri de profile , celelalte elemente ramanand constante.

Ag aria vitrajului (suprafata vizibila) 1,214 m2

calculate la dimensiunile standard ale ferestrei Af aria profilului (suprafetei proiectiei) 0,702 m2

lg perimetrul vitrajului 4,548 m

Ug coeficientul de transmitanta termica a geamului 2,8 W/(m2

K) Geam termoizolant : : 4 mm clar – 16mm – 4 mm clar

Ψg coeficientul de transmitanta termica liniar al geamului 0,06 W/(m2

K) Bg. al / otel

Element variabil: coeficientul de transmitanta termica a profilului - Uf (W/(m

2K) )

variabil REZULTATE:

Uf 1,7 W/(m2

K) In cazul profil 3 camere, rigidizare cu otel Uw = 2,54 W/(m

2K)

Uf 1,5 W/(m2

K) In cazul profil 5 camere, rigidizare cu otel Uw = 2,47 W/(m

2K)

Uf 1,3 W/(m2

K) In cazul profil 6 camere, rigidizare cu otel Uw = 2,39 W/(m

2K)

Uf 1,1 W/(m2

K) In cazul profil 6 camere, rigidizare cu otel TGI Uw = 2,32 W/(m

2K)

Uf 0,9 W/(m2

K) In cazul profil PASSIV , rigidizare cu otel TGI Uw = 2,25 W/(m

2K)

In cazul 2: Se foloseste un PROFIL obisnuit din punct de vedere al performantelor termice profil cu 3 camere de aer rigidizat cu otel, dar se intrebuinteaza diferite tipuri de geam termoizolant , celelalte elemente ramanand constante.

Constantele: Ag aria vitrajului (suprafata vizibila) 1,214 m2

calculate la dimensiunile standard ale ferestrei Af aria profilului (suprafetei proiectiei) 0,702 m2

lg perimetrul vitrajului 4,548 m

Uf coeficientul de transmitanta termica a profilului 1,7 W/(m2

K) In cazul profil 3 camere, rigidizare cu otel

Element variabil: coeficientul de transmitanta termica a geamului - Ug (W/(m

2K) )

coeficientul de transmitanta termica liniar al geamului - Ψg (W/(m2

K) )

variabil REZULTATE:

Ug Ψg Geam termoizolant:

2,8 W/(m2K) 0,06 W/(m

2K) 4 mm clar – 16 mm(al) – 4 mm clar Uw = 2,54 W/(m

2K)

1,4 W/(m2K) 0,08 W/(m

2K) 4 mm clar – 16 mm(al) – 4 mm Low’e Uw = 1,65 W/(m

2K)

1,1 W/(m2K) 0,08 W/(m

2K) 4 mm clar – 16 mm(al) Argon– 4 mm Low’e Uw = 1,46 W/(m

2K)

1,0 W/(m2K) 0,08 W/(m

2K) 4 mm clar – 16 mm(al) Krypton– 4 mm Low’e Uw = 1,4 W/(m

2K)

0,5 W/(m2K) 0,03 W/(m

2K)

4 mm clar –16 mm(TGI) Argon - 4 mm Low’e -16 mm(TGI) Argon– 4 mm Low’e Uw = 1,01 W/(m

2K)

In cazul 3:

CONCLUZIE: Un profil performant - profil 6 camere, rigidizare cu otel TGI cu o

configuratie superioara de vitraj, geam termoizolator triplu :4 mm clar –16 mm(TGI) Argon - 4 mm Low’e -16 mm(TGI) Argon– 4 mm Low’e realizeaza performantele cerute: Ag aria vitrajului (suprafata vizibila) 1,214 m2

Ug coeficientul de transmitanta termica a geamului 0,5 W/(m2K)

Af aria profilului (suprafetei proiectiei) 0,702 m2

Uf coeficientul de transmitanta termica a profilului 1,1 W/(m2K)

lg perimetrul vitrajului 4,548 m

Ψg coeficientul de transmitanta termica liniar al geamului 0,03 W/(m2K)

Uw = ∑ Ag* Ug + ∑ Af* Uf + ∑ lg* Ψg + ∑ Ap* Up + ∑ lp* Ψp

.= 0,79 W/(m2K)

∑ Ag + ∑ Af + ∑ Ap

La ora actuala pe piata exista profile cu 7 camere de aer precum si profile cu adancime mare de constructie -130 mm , care in combinatie cu celelalte elemente ale tamplariei pot conduce la scaderea coeficientului de transfer termic al tamplariei chiar sub valoarea de 0,7 W/(m2K) realizand astfel o mare economie de energie. Diminuarea consumurilor specifice de energie în toate sectoarele de activitate, respectiv conservarea energiei în clădiri sunt elemente cheie ale dezvoltării durabile şi astfel o dovadă a solidarităŃii umane peste limitele impuse de spaŃiu şi de timp. Dealtfel Strategia Europeana legata de eficienta energetica si schimbarile climatice, asa numita “20/20/20”, respectiv pana in 2020 : -reducerea cu 20% a consumurilor energetice din surse clasice -cresterea cu 20% a productiei de energie din surse regenerabile -scaderea cu 20% a emisiilor de CO2 a fost intampinata la inceput ca fiind prea ambitioasa, nerealista si destul de indepartata. Timpul a aratat ca multi au luat-o in serios si rezultatele incep sa apara in toate domeniile.