2. MODELUL CERERII SI OFERTEI

Cererea şi oferta este un model economic din teoria economică dezvoltat de Antoine Augustin Cournot, publicat în 1838.

În 1868 Alfred Marshall a încercat să utilizeze acest model pentru a explica economiile competitive şi a face predicţii asupra preţului şi a cantităţii de bunuri produse.

Paul Heyne sublinia in mod expres faptul ca cerea este conceptul ce leaga cantitatile solicitate in a vederea achizitionarii, de sacrificiile ce trebuie facute de cumparatori pentru obtine aceste cantitati. In viata economica cererea apare sub diferite aspecte, cum ar fi: cererea de marfuri, de servicii, de consum, cerere solvabila, nesolvabila, complexa, curenta, periodica, rara, efectiva, potentiala, derivata.

Aparitia schimbului de bunuri si evolutia acestuia a dat nastere la piată.Ea a apărut ca urmare a dezvoltării diviziunii sociale a muncii, prin viziunea care s-a realizat între producător si consumator.Această separare a determinat că bunurile produse să ajungă de la producător la consumator prin intermediul pietei.

Piata -- este asadar o categorie economică complexă, ce reflectă totalitatea relatiilor de vînzare cumpărare care au loc în societate, în interactiunea lor, în strînsă legătură cu spatiul economic în care au loc.

Piata este locul întîlnirii a ofertei vînzătorilor si cererii consumatorilor, a confruntării dintre ele. Deci, pe piată se reflectă raporturile reale dintre productie si consum, prin intermediul categoriilor relative de cerere si ofertă si a categoriilor de pret.

Participanţii la piaţă, la relaţiile pe care le reflectă sunt producătorii în calitate de ofertanţi de factori de producţie, bunuri de consum şi servicii şi consumatorii productivi şi individuali în calitate de cumpărători, care se opun unui altora prin urmărirea propriului interes. În acelaşi timp este de remarcat faptul că între ofertanţi şi consumatori există o puternică legătură ce pune în evidenţă ‘solidaritatea funcţională ’ a pieţiei. Analiza cererii pe piaţă reprezintă continuarea problemelor privitoare la nevoile umane şi la caracteristicile lor, la interesele economice. În acelaşi timp, teoria cererii constituie baza alocării veniturilor limitate de către consumatorii raţionali.Analiza problemelor referitoare la ofertă este o continuare a analizei resurselor economice şi a factorilor de producţie, şi respectiv o continuare a analizei bunurilor economice.

Rezultatele folosirii resurselor se prezinta ca oferta ,in timp ce nevoile umane se exteriorizeaza mai ales sub forma cererii.cele doua laturi ale pietei .Sunt analizate la inceput ca variabile dependente de diferiti factori ,indeosebi de modificarea pretului.avand fiecare in parte determinari specifice ,cererea si oferta se leaga si se confrunta permanent intre ele dupa anumite reguli. Manifestarea cererii si ofertei se intemeiaza pe libera initiativa generata de proprietatea particulara.

1

Extindere si contractia cererii . legea cererii :

“in societatea de consum ,clientul este rege . Specialistii in “ marketing ” se straduiesc sa vina in intampinarea gusturilor consumatorului,pe care le analizeaza,le prevad,cu scopul de a concepe cel mai bun produs si de a fundamenta momentul oportun al lansarii acestuia . Intr-o economie de piata ceea ce da semnalul productiei este cererea solvabila “ (Michel Didier)

Cererea reprezinta cantitatea dintr-o anumita marfa calitativ omogena, dorita ,care poate fi cumparata de un individ ,intr-o perioada determinata de timp la un pret unitar dat .Insumandu-se cererea tuturor cumparatorilor de pe piata unui anumit bun , rezulta cererea totala de piata a acelui bun.

Pentru caracterizarea cererii este necesara clasificarea ,in prealabil,a doua notiuni :

--capacitatea de cumparare si vointa de a cumpara

Capacitatea de cumparare a consumatorului de satisfactori,ca si de prodfactori ,consta ,in primul rand,din resursele banesti disponibile , numai acestea generand cerere solvabila .

Vointa de cumparare reprezinta latura subiectiva a deciziei de repartizare efectiva a unor disponibiltati banesti pentru cumpararea de bunuri.La randul ei aceasta depinde de : structura si intensitatea nevoilor, anticiparile privitoare la evolutia veniturilor si a preturilor,etc.

Cererea poate fi: -- individuala

-- de piata

-- totala

Cererea individuala -- rezulta din optiunea consumatorului - cumparator si din reactiile lui fata de variatiile venitului pe care-l poate aloca pentru achizitionarea unui bun,ca si fata de modificarile pretului acelui bun ;

Cererea de piata -- este suma cantitatilor solicitate dintr-un anume bun ,la fiecare nivel de pret,cu conditia ca cei ce solicita bunul sa ia deciziile lor independent unii de altii ;

Cererea totala – adica din partea tuturor cumparatorilor la bunul sau serviciul respectiv .

Cererea, ca volum, structura şi nivel al cerinţelor de consum, se schimbă de la o perioadă sau alta, având, deci, un caracter dinamic. Principalii factori de care depinde dinamica cererii sunt: nevoile, venitul si preţul.

Aceasta cerere exprima raporturi in legatura cu :

a) Cantitatea maxima dintr-un anumit bun ,care,la un anumit pret este dorita si poate fi cumparata ;

b) Pretul maxim poate fi achitat pentru cumpararea unei anumite cantitati din bunul dorit ;

In functie de natura bunurilor ce fac obiectul cererii,se disting :

a) Cererea pentru bunuri substituibile (ex. uleiul de masline si floarea soarelui) ;2

b) Cererea pentru bunuri complementare (ex. autoturisme si benzina) ;c) Cererea derivata (ex. cererea pentru faina este determinata de cererea pentru paine)

Modificarea pretului unitar in sensul reducerii sale,determin procesul de extindere a cererii ,respectiv de crestere a cantitatii cerute,in timp ce cresterea pretului unitar determina contractia ,respectiv scaderea cantitatii cerute pe piata unui produs.

Relatia dintre evolutia pretului unitar (variabila independenta ) si cererea de pe piata unui anumit bun (variabila dependenta) poate fi ilustrata cu ajutorul unui tabel(sub forma unui barem),al unei functii sau al graficului.

Acesta este efectul modificarii pretului asupra cantitatii cerute :

Pretul unitar (P)Al bunului X (ron)

Cantitatea ceruta (C)Unitati/saptamana

300 200 250 400 200 600 150 800 100 1000 50 1200

Raporturile de cauzalitate dintre modificarea pretului unitar al unui bun si schimbarea cantitatii cerute constituie continutul legii generale a cererii.

Corespunzator acestei legi :

a) Cresterea pretului unitar al unui bun determina reducerea cantitatii cerute din bunul respectiv;

b) Reducerea pretului unitar al unui bun determina cresterea cantitatii cerute din bunul respectiv .

Marimea cererii depinde ,in principal,de nivelul pretului propus la bunul cerut si de cuantumul venitului cumparatorului ,respectiv al partii de venit ce poate fi alocata pentru achizitionarea bunului in cauza. Marimea cererii poate fi influentata de urmatorii factorii:

nevoile sociale

nivelul preturilor

venitul mediu pe gospodarie

pretul bunurilor inlocuitoare sau complementare

factorii demografici

factorii psihologici

3

Cererea se află în raport invers proporţional fata de preţ: când preţul creşte, cererea scade, deoarece la un venit dat posibilitatea de cumpărare se micşorează; când preţul scade, cererea creşte.

Generalizand se poate spune ca marimea cererii pentru un bun variaza in raport invers cu nivelul si modificarea pretului.

Legea generala a cererii exprima raporturile esentiale ce apar pe o piata libera intre modificarea pretului bunului oferit si schimbarea marimii cantitatii cerute din acel bun . Aceasta inseamna ca ,in cazul bunurilor cu statut normal in consumatia oamenilor , atunci cand pretul creste are loc contractia cererii si invers ,cand pretul scade ,cererea creste.

Aceasta lege generala a cererii se verifica in cazul bunurilor normale,precum si in cazul majoritatii bunurilor inferiore . Pentru unele bunuri inferiore ,cresterea preturilor este insotita de o extindere a cererii iar reducerea preturilor de o contractie a acesteia “paradoxul Giffen” (dupa numele celui care a studiat fenomenul) poate fi esplicat pornind de la cele doua efecte generale ale cresterii pretului unui anumit bun si anume:

a) Cresterea cantitatii cerute din alte bunuri ,ale caror preturi nu au crescut (efectul de substituire) ;

b) Reducerea venitului real (efectul de venit)Pentru bunurile inferioare ,intre modificarea veniturilor reale si cantitatea ceruta,exista o reletie inversa ,negativa.in cazul in care pretul unui bun inferior creste ,iar efectul de venit este mai mare decat efectul de substituire ,cantitatea ceruta creste.In cazul analizei cererii pietei ,aceste exceptii de la regula manifestarii cererii nu infirma veridicitatea legii generale a cererii,situatiile prezente intalnindu-se destul de rar in comportamentul consumatorilor,iar ponderea pe piata a bunurilor respective este nesemnificativa.Exista unele situatii care numai aparent contrazic legea generala a cererii.Astfel exista posibilitatea ca unii comparatori sa cumpere mai mult de la unele firme chiar daca acestea practica preturi mai inalte pe motivul unei economii de timp.Fiind mai la indemana cumparatorului , acesta prefera sa plateasca un pret mai mare,compensand diferenta de pret prin alocarea timpului economisit altor activitati . In aceasta situatie , legea cererii se verifica deoarece in pretul platit este inclus si costul oportun al timpului economisit.de asemenea , in situatia in care pretul si calitatea bunului sunt in relatie directa,cresterea pretului poate fi insotita de o sporire a cantitatii cerute,deoarece diferenta de pret va fi compensata de diferenta de calitate castigata.Conditiile cresterii si reducerii cererii :

Intr-o perioada determinata de timp,cererea pentru un anumit bun poate sa creasca sau sa se reduca ,in functie de evolutia unor factori care mai poarta denumirea de conditiile cererii , considerandu-se ca diferitele niveluri de preturi nu se modifica.Fenomenul de crestere sau reducere a cererii poate fi reprezentata prin tabel , functie , grafic.

4

.

P C0 C1 C2 MODIFICAREA CERERII LA UN MOMENT DAT P0

0 Q2 Q0 Q1 Q Principalii factori sau conditii ale cererii care determina cresterea sau reducerea cererii de piata unui anumit bun sunt :

--Modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor . In cazul bunurilor normale,intre evolutia veniturilor si cererea pentru aceste bunuri exista o relatie directa si pozitiva.Odata cu cresterea veniturilor,creste si cererea pentru astfel de bunuri si invers.Daca se au in vedere bunurile inferioare atunci intre dinamica veniturilor si cerere exista o relatie negativa(cresc veniturile ,scade cererea pt.astfel de bunuri).;-- Modificarea pretului altor bunuri .In situatia a doua bunuri substituibile,intre modificarea pretului bunului A (bun ce este inlocuit) si cererea pt.bunul B (bun care substituie) exista o relatie pozitiva.De pilda,daca se produce sporirea pretului untului – celelalte conditii ramanand neschimbate - atunci este de asteptat ca cererea pentru margarina sa creasca.in cazul bunurilor complementare,relatia intre cresterea pretului unui bun si cantitatea ceruta din celalalt este negativa (creste pretul autoturismului ,scade cererea pt.benzina).--Numarul de comparatori . Intre numarul cumparatorilor – solicitanti si cantitatea totala ceruta pentru un anumit bun exista o relatie pozitiva.--Preferintele cumparatorilor. Intensificarea preferintelor consumatorilor pentru un bun face ca cererea de piata sa creasca si invers.--Anticiparile privind evolutia pretului si a venitului.Daca se preconizeaza cresterea pretului unui bun,atunci cererea prezenta pentru acel bun va spori.de fiecare data , cand se asteapta ridicari generale sau partiale de preturi , consumatorii fac stocuri , cumparand mai mult decat necesarul curent . Invers ,in situatia in care se asteapta scaderea pretului bunului ,daca se preconizeaza cresterea venitului intr-un viitor apropiat , cererea prezenta pt. bunurile normale va scadea si invers.In concluzie , fiecare factor exercita o influenta mai mare sau mai mica;unii factori influenteaza in sensul cresterii cantitatii cerute , altii in sensul scaderii ei.Modificarea totala a cererii , pentru un bun si la un nivel dat al pretului,se determina prin insumarea algebrica a influentelor partiale.

Oferta

5

Oferta reprezinta cantitatea maxima dintr-un anumit bun pe care un vanzator intentioneaza sa o vanda intr-o perioada determinata de timp , la un anumit pret.In functie de nivelul cererii ,cantitatea vanduta poate fi diferita de cantitatea oferita.Daca pe piata unui bun se insumeaza cantitatile oferite ,la acelasi pret,de catre toti vanzatorii ,rezulta oferta de piata. Ea exprima relatii in legatura cu : a) Cantitatea maxima dintr-un anumit bun ,pe care vanzatorii doresc sa o vanda la un anumit

pret unitar ;b) Pretul unitar minim scontat de vanzatori pentru vanzarea unei cantitati dintr-un anumit

bun.In functie de natura bunurilor se pot distinge urmatoarele forme de oferta :a) Oferta de bunuri independente (ex. Oferta de calculatoare,autoturisme ,confectii etc.)b) Oferta complementara ,cand productia unor bunuri principale (ex.productia de carne,de

miere etc.),rezulta unele bunuri secundare ;c) Oferta mixta , cand mai multe bunuri oferite satisfac aceeasi cerere (ex. Cafea,ceai,lapte

etc.)Legea ofertei . Extinderea si contractia ofertei . Conditiile ofertei :

“Oferta consta in cantitatea dintr-un bun sau dintr-un serviciu pe care diferitii agenti economici ai pietei (produca tori,distributori,importatori),in calitate de vanzatori,sunt dispusi sa o furnizeze la un anume pret la un moment dat”.(Academie des Sciences Commerciales Dictionaire Commercial , Paris)

Modificarea pretului de pe piata unui bun determina extinderea si contractia afertei , in asa fel incat fiecarui nivel de pret ii va corespunde o anumita cantitate oferita.Daca pretul creste ,oferta se va extinde ,adica va creste cantitatea oferita ,iar daca pretul se va reduce ,oferta se contracta ,adica se reduce cantitatea oferita.Schimbarea cantitatii oferite la diferite niveluri ale pretului poate fi presentata si analizata cu ajutorul unui tabel ,unui grafic sau printr-o functieEfectul modificarii pretului asupra cantitatii oferite :

pretul unitar (ron) Cantitate oferita unit./sapt.

300 1400

250 1200

200 1000

150 800

100 600

50 400

Raporturile de cauzalitate dintre schimbarea pretului si cantitatea oferita constituie continutul legii generale a ofertei.

6

Corespunzator acestei legi :a) Cresterea pretului determina cresterea cantitatii oferite ;b) Reducerea pretului determina reducerea cantitatii oferite.Presupunand ca ceilalti factori care determina modificarea ofertei si care constituie conditiile ofertei ,nu se schimba,rezulta ca intre evolutia pretului si cantitatea oferita exista o relatie directa , pozitiva. P

Contractia ofertei 300 <-------------------------------

250 200 150

100

50

- -----------------------------

Extinderea ofertei

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 Q

Considerand ca intr-o perioada determinata de timp , pe piata unui anumit produs ,diferitele niveluri de preturi nu se modifica ,oferta poate creste sau poate sa se reduca in raport cu cantitatea oferita initial la un nivel dat al pretului.fenomenul cresterii sau al reducerii ofertei se reprezinta printr-un tabel,functie sau grafic .

cresterea si reducerea ofertei :

pretul unitar Cantitatea oferita initial(O0)unit./sapt.

Oferta marita (O1) unit/sapt

Oferta scazuta (O2) unit./sapt.

300 1400 1500 1300

250 1200 1300 1100

200 1000 1100 900

150 800 900 700

100 600 700 500

50 400 500 300

Aceasta

Aceasta situatie mai poate fi reprezentata printr-o functie de forma :

O1 = 300 + 4 P SI O2 = 100 + 4 P

7

Modificarea cantitatii oferite la acelasi nivel al pretului este determinata de o serie de factori care mai poarta denumirea de conditiile ofertei si care sunt :

1) Costul productiei ;

2) Pretul altor bunuri ;

3) Numarul firmelor care produc acelasi bun ;

4) Taxele si subsidiile ;

5) Previziunile privind evolutia pretului ;

6) Evenimentele social politice si naturale .

7) Perspectivele pietei

8) tehnologia

1) costul productiei – intre nivelul costului si cantitatea oferita exista o relatie negativa.reducerea costului de producere a unui bun determina cresterea cantitatii oferite ,iar,cresterea costului ,scaderea ofertei.schimbarea costului unui bun depinde in primul rand de tehnologiile de productie.imbunatatirea tehnologiilor ,inlocuirea celor invechite cu altele noi conduc la sporirea eficientei utilizarii tuturor resurselor economice,cresterea productiei obtinute cu acelasi volum de resurse ,rezultatul fiind reducerea costului pe unitatea de produs.marimea costului depunde in al doilea rand de nivelul pretului factorilor de productie .la acelasi nivel al eficientei ecnomice daca salariile cresc,sau pretul materiilor prime ,materialelor,energiei,etc.sporeste ,costul va creste iar oferta se va reduce.

Costul de productie reprezinta cel mai important factor care determina modificarea ofertei.

2) pretul altor bunuri – o cantitate determinata de resurse economice poate fi utilizata in aceleasi conditii de eficienta pentru obtinerea a doua bunuri ,de exemplu x si y .daca pretul bunului x se reduce ,o parte mai mare din volumul de resurse sau chiar intreaga cantitate va fi folsita pt.producerea bunului y al carui pret nu s-a schimbat;modificarea pretului bunului x va determina o crestere sau o reducere a ofertei pe piata bunului y.

In acelasi timp , din productia unor bunuri principale (de baza) rezulta o serie de produse seucundare di a caror vanzare rezulta venituri care pot avea o pondere importanta in veniturile totale incasate.daca pretul bunului principal creste ,celelalte conditii ramanand neschimbate ,oferta de pe piata bunului secundar va spori si invers,daca pretul se va reduce ,oferta de pe piata bunului respectiv va scadea.

3) numarul firmelor care produc acelasi bun – intr-o anumita industrie isi pot desfasura activitatea mai multe firme.daca productia acestor firme nu se modifica intr-o anumita perioada de timp si noi firme vor intra in industria respectiva ,oferta va creste.in situatia in care unele din firmele respective vor da faliment ,oferta se va reduce.

4) taxele si subsidiile – majorarea taxelor pe profitul firmelor dintr-o anumita industrie va determina o reducere a ofertei ,iar reducerea taxeor o crestere a ofertei.Totodata unele firme si

8

industrii pot beneficia de susidii din bugetul statului rezultand astfel o crestere a ofertei ,celelalte conditii ramanand neschimbate.

5) previziunile privind evolutia pretului – orice firma isi desfasoara activitatea atat pe o piata prezenta cat si pe o piata viitoare.in situatia in care una sau mai multe firme di tr-o anumita industrie prevad ca in viitor pretul de piata al bunului produs va creste,oferta prezenta se va reduce,iar daca se asteapta ca pretul sa scada ,oferta de pe piata prezenta va creste,celelalte conditii ramanand constante.

6) evenimentele social–politice si naturale – productia oricarui bun presupune anumite conditii social politice si naturale.Cadrul social-politic si juridic prezinta o importanta deosebita pentru asigurarea oricarei activitati economice.in unele domenii de activitate (agricultura,constructii,ind.miniera)importante sunt si conditiile naturale.in conditii social-politice si naturale lavorabile ceilalti factori ramanand neschimbati oferta creste iar o inrautatire a unora sau altora din aceste conditii va determina o reducere a afertei.

Prin insumarea algebrica absoluta sau relativa a influentei fiecarui factor va rezulta modificarea totala a ofertei unui anumit bun,la un nivel dat al pretului.

Prin miscarea preturilor relatia dintre cerere si oferta exprima situatia pietei, evidentiind abundenta sau lipsa bunurilor si a factorilor de productie. Legea cererii si a ofertei releva necesitatea ca marimea, structura si calitatea ofertei sa corespunda marimii, structurii si calitatii cererii. Cerintele acestei legi evidentiaza faptul, satisfacerea trebuintelor sociale, esprimate prin intermediul cererii, constituie scopul final al dezvoltarii pe toate treptele societatii si in consecinta, problema esentiala a oricarei organizatii economice, este adaptarea resurselor la nevoile societatii.

In concordanta cu aceste cerinte, intr-o piata concurentiala, agentii economici trebuie sa urmareasca permanent echilibrul dinamic dintre cerere si oferta. Aparitia unor dezechilibre afecteaza interesele populatiei, atat in calitate de producator cat si in calitate de consumator.

Daca oferta este mai mare decat cererea, o parte din bunuri nu-si vor mai gasi consumatorii, fapt ce genereaza imposibilitatea realizarii integrale a productiei, cu implicatii directe asupra posibilitatilor de reluare a productiei si asupra veniturilor producatorilor respectivi.

Daca cererea este mai mare decat oferta, o parte a puterii de cumparare a participantilor la viata economica, ramane neacoperita, cu efecte asupra echilibrului structural al economiei si mai ales asupra echilibrului banesc.

Intr-o economie moderna, cunoasterea actiunii si implicatiilor legii cererii si ofertei, constituie o problema esentiala, intrucat piata fara rolul adecvat al acestei legi, nu este o piata efectiva.

De aceea in analiza actiunii legii cererii si ofertei, trebuie tinut seama, ca ea are loc intr-un anumit cadru institutional si social si ca se afla sub impactul nu numai a factorilor economici dar si al celor psihologici, din care cauza nu trebuie neglijate previziunile agentilor economici ofertanti si solicitanti de bunuri. Un rol deosebit in reglarea raportului cerere si oferta, il are marketingul, care prin cercetarea complexa si permanenta a pietei, a comportamentului consumatorilor-utilizatorilor, prin strategiile si tacticile furnizate, ofera solutii viabile si operante pentru realizarea unui echilibru dinamic al pietei.

9

Principiile legii cererii si ofertei se verifica in cea mai mare parte, numai in tarile democratice, care au o traditie mai indelungata in functionarea economiei capitaliste bazate in principal pe proprietatea privata si pe mecanismele unei piete cu o concurenta reala, unde interventia statului in economie se manifesta in general prin parghii economice si mai putin prin masuri administrative. Acestea fiind premisele unei economii de piata concurentiale, se poate vorbi despre o productivitate ridicata, o crestere economica reala, un nivel acceptabil al coruptiei la nivelul structurilor etatice, deci in concluzie, un nivel de trai acceptabil pentru intreaga populatie sau cel putin pentru majoritatea ei. De asemenea, o conditie obligatorie pentru garantarea functionarii unei economii pe baze sanatoase, este existenta unui cadru legislativ si institutional foarte bine corelat si usor de aplicat, care sa confere tuturor participantilor la viata economica, increderea si siguranta necesare realizarii unor programe de investitii viabile si eficiente din punct de vedere economico social.

In economia Romaneasca, la ora actuala, principiile acestei legi se regasesc intr-o proportie relativ redusa, sau chiar si acolo unde exista, ele nu functioneaza in totalitate. De asemenea se poate observa cu usurinta, ca in economia noastra, se verifica intr-o mai mare masura exceptiile de la aceasta lege, decat principiile ei. Astfel se poate trage concluzia, potrivit celor aratate mai sus, ca in Romania, la aceasta data, inca nu functioneaza o economie bazata pe mecanismele economiei de piata concurentiale, cu influente mai mult sau mai putin directe, in sau din sfera politicului si a unei separatii reale a puterilor in stat, precum si influentarea deciziilor politice, la cel mai inalt nivel, de interesele de grup ce nu reprezinta legitimitatea interesului general.

Toate acestea au ca rezultat situarea Romaniei in coada plutonului, atat din punct de vedere al criteriilor economice si sociale, cat si in ceea ce priveste integrarea in structurile economico-militare, europene si mondiale. In concluzie, lasand la oparte manifestarile demagogice si falsul patriotism, putem conchide ca Romania, cu exceptia unei dezvoltari culturale multumitoare, se afla intr-un stadiu de dezvoltare economic si social, situat mult sub media tarilor dezvoltate din lume, iar din punct de vedere politic, se poate pune serios sub semnul intrebarii, existenta unei democratii reale, sau putem vorbi fara teama de a gresi prea mult, despre un neocomunism cu fata umana, sau o „democratie socialista”.

BIBLIOGRAFIE :

TACHE I. --- Suport de curs HUIDUMAC CATALIN --- “Economie” , Editura Bucuresti , 2007

Balaceanu cristina --- “Microeconomie” , Editura All Beck , 2007

Balaceanu Cristina + Margineanu D. --- “Microeconomie Aplicata”, Editura All Beck, 2005

www. Google.com

www. Studentie.ro

www.referate . ro

10

11