DE LA DEMERSUL TRADITIONAL AL LECŢIEI

LA MODELE DE ÎNVĂŢARE EXPLICITĂ

PREZENTARE REALIZATĂ DE PROF. TEODORA-ESTERA

URSULICĂDE LA LICEUL “GRIGORE ANTIPA”

BOTOŞANI

CUPRINS:

INTRODUCERE MODELUL TRADIŢIONAL AL LECŢIEI MODELE DE INĂŢARE EXPLICITĂ: - MODELUL “ÎNVĂŢĂRII DIRECTE ŞI EXPLICITE” - MODELUL “EVOCARE –REALIZAREA

SENSULUI- REFLECŢIE” - MODELUL “ŞTIU-VREAU SA ŞTIU-AM

ÎNVĂŢAT” - MODELUL “ÎNVĂŢĂRII PRIN EXPLORARE ŞI

DESCOPERIRE” CONCLUZII

INTRODUCEREINTRODUCERE– Este cunoscut faptul că Este cunoscut faptul că eficienţa activităţii didactice eficienţa activităţii didactice depinde şi de opţiunea depinde şi de opţiunea

pentru forma de organizare a întregului demers didactic. După Sorin Cristea, pentru forma de organizare a întregului demers didactic. După Sorin Cristea, aceasta reprezintă o „aceasta reprezintă o „modalitate de proiectare a procesului de învăţământ la modalitate de proiectare a procesului de învăţământ la nivelul dimensiunii sale operaţionale, realizabilă în diferite contexte (frontale nivelul dimensiunii sale operaţionale, realizabilă în diferite contexte (frontale – grupale – individuale, în clasă, în afara clasei, (şcolare – extraşcolare), – grupale – individuale, în clasă, în afara clasei, (şcolare – extraşcolare), conform obiectivelor pedagogice elaborate la nivel general, specific şi conform obiectivelor pedagogice elaborate la nivel general, specific şi concret“concret“ (S. Cristea, 2000, p.158). (S. Cristea, 2000, p.158).

• În general, În general, formele de organizareformele de organizare se referă la se referă la „ansamblul modalităţilor „ansamblul modalităţilor specifice de realizare a activităţii didactice a binomului profesor-elev în diferite specifice de realizare a activităţii didactice a binomului profesor-elev în diferite contexte educaţionale […] în conformitate cu obiectivele instructiv-educative contexte educaţionale […] în conformitate cu obiectivele instructiv-educative prestabilite“prestabilite“ (M. Ionescu, 2004, p.178). (M. Ionescu, 2004, p.178).

• De-a lungul timpului, formele de organizare au evoluat. Istoria pedagogiei De-a lungul timpului, formele de organizare au evoluat. Istoria pedagogiei evidenţiază cele mai importante momente, marcate de contribuţiile unor iluştri evidenţiază cele mai importante momente, marcate de contribuţiile unor iluştri pedagogi ca:pedagogi ca:

• J. A. ComeniusJ. A. Comenius a cărui a cărui sistem pe clase şi lecţiisistem pe clase şi lecţii,, din secolul al XVII-lea, din secolul al XVII-lea, dăinuie si astăzi; dăinuie si astăzi;

• J. H. Pestalozzi, K. D. Uşinski, A. W. Diesterweg, J. F. Herbart, T. ZillerJ. H. Pestalozzi, K. D. Uşinski, A. W. Diesterweg, J. F. Herbart, T. Ziller , a , a căror merit este că au perfecţionat căror merit este că au perfecţionat sistemul comenian;sistemul comenian;

• în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi secolul al XX-lea aduc sisteme noi – în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi secolul al XX-lea aduc sisteme noi – unele chiar opuse sistemului pe „clase-lecţii“ unele chiar opuse sistemului pe „clase-lecţii“

• – – sistemul monitorialsistemul monitorial ( (Bell-LancasterBell-Lancaster), ), • planul Daltonplanul Dalton (experimentat de Helen Parkhurst), (experimentat de Helen Parkhurst),• centrele de interescentrele de interes (O. Decroly), (O. Decroly), • sistemul proiectelorsistemul proiectelor (W. (W. H. KilpatrickH. Kilpatrick), ), • metoda Winnetkametoda Winnetka (experimentată de (experimentată de C. W. WashburneC. W. Washburne),),• activitatea pe grupeactivitatea pe grupe ( (R. Cousinet R. Cousinet şişi P.Petersen P.Petersen),),• metoda Freinetmetoda Freinet ( (C. FreinetC. Freinet), ), • metoda Dottrensmetoda Dottrens ( (R. DottrensR. Dottrens), ), • sistemul Mannheimsistemul Mannheim (elaborat şi aplicat de (elaborat şi aplicat de SickingerSickinger) ş.a.) ş.a.

Sistemul cel mai răspândit în Europa, Sistemul cel mai răspândit în Europa, extins, de fapt, înextins, de fapt, în toată lumea, a fost cel al toată lumea, a fost cel al organizării pe clase şi lecţii,organizării pe clase şi lecţii, introdus la noi prin introdus la noi prin Reforma Învăţământului, în 1864, de Al.I. Cuza.Reforma Învăţământului, în 1864, de Al.I. Cuza.

Caracteristicile esenţiale ale acestui sistem Caracteristicile esenţiale ale acestui sistem evidenţiat de J. A. Comenius în evidenţiat de J. A. Comenius în „Didactica „Didactica magna“magna“ sunt: sunt: - - gruparea elevilor pe clase, în funcţie de vârstă şi gruparea elevilor pe clase, în funcţie de vârstă şi nivelul de pregătire; nivelul de pregătire; - - organizarea conţinutului învăţământului pe organizarea conţinutului învăţământului pe discipline distincte, cu programe proprii, eşalonate discipline distincte, cu programe proprii, eşalonate pe ani de studiu; pe ani de studiu; - - organizarea instruirii pe ani şcolari, cu structură organizarea instruirii pe ani şcolari, cu structură bine precizată; bine precizată; - - promovarea elevilor în anii superiori pe baza promovarea elevilor în anii superiori pe baza rezultatelor şcolare; rezultatelor şcolare; - - desfăşurarea activităţii după un orar, sub formă de desfăşurarea activităţii după un orar, sub formă de lecţii cu toţi elevii unei clase.lecţii cu toţi elevii unei clase.Acest sistem este cunoscut sub denumirea de Acest sistem este cunoscut sub denumirea de

„„sistemul tradiţionalsistemul tradiţional“ sau „“ sau „sistemul clasicsistemul clasic“.“.

1. 1. MODELUL TRADIMODELUL TRADIŢŢIONAL AL IONAL AL LECLECŢIEIŢIEI

Este axat pe câteva Este axat pe câteva momente caracteristice momente caracteristice ** : :

Moment organizatoricMoment organizatoric (salutul, pregatirea mijloacelor de (salutul, pregatirea mijloacelor de învătământ, notarea absenţelor)învătământ, notarea absenţelor)

Captarea atentieiCaptarea atentiei (prezentarea unui momemt, articol , imagine (prezentarea unui momemt, articol , imagine care sa stimuleze interesul pentru lecţie)care sa stimuleze interesul pentru lecţie)

Comunicarae clara a obiectivelor lecţieiComunicarae clara a obiectivelor lecţiei (care urmeayă să fie (care urmeayă să fie însuşite de elev la sârşitul lecţiei)însuşite de elev la sârşitul lecţiei)

Reactualizarea cunoştinţelor dobândite anterior şi Reactualizarea cunoştinţelor dobândite anterior şi verificare temei pt acasaverificare temei pt acasa

Transmiterea noilor cunoştinteTransmiterea noilor cunoştinte (prin întrebări, prezentarea (prin întrebări, prezentarea unei schiţe, planşe)unei schiţe, planşe)

Dirijarea învăţăriiDirijarea învăţării (prin punerea elevului în situaţii de învăţare (prin punerea elevului în situaţii de învăţare activă, prin explicaţii, prin fişe de lucru, lucrul cu manualul , activă, prin explicaţii, prin fişe de lucru, lucrul cu manualul , atlasul, cu harta, toate dirijate de profesor)atlasul, cu harta, toate dirijate de profesor)

Fixarea şi stabilirea performanţeiFixarea şi stabilirea performanţei (prin teme, exerciţii, noi (prin teme, exerciţii, noi sarcini de învăţare)sarcini de învăţare)

Evaluarea cunoştinţelor sau a performanţeiEvaluarea cunoştinţelor sau a performanţei (prin (prin chestionare, fişe de evaluare, întrebări frontale, joc didactic)chestionare, fişe de evaluare, întrebări frontale, joc didactic)

Tema pentru acasăTema pentru acasă (efectuare de exerciţii, schiţe, hărţi). (efectuare de exerciţii, schiţe, hărţi).

**dupa N.Ilinca “Elemente de didactică aplicată a geografiei”dupa N.Ilinca “Elemente de didactică aplicată a geografiei”

AVANTAJE AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJEŞI DEZAVANTAJEALE MODELULUI TRADIŢIONALALE MODELULUI TRADIŢIONAL

MOMENTUL MOMENTUL LECŢIEILECŢIEI

AVANTAJEAVANTAJE DEZAVANTAJEDEZAVANTAJE

1. Reactualizarea 1. Reactualizarea cunoştinţelor cunoştinţelor anteriaoreanteriaore

-Sunt identificate erorile, lacuneleSunt identificate erorile, lacunele-Se efectueayă corectărileSe efectueayă corectările-Profesorul oferă feed-back imediat Profesorul oferă feed-back imediat după obţinerea răspunsuluidupă obţinerea răspunsului-Sunt recapitulate şi fixate Sunt recapitulate şi fixate cunoştinţele esenţialecunoştinţele esenţiale

-majoritatea întrebărilor sunt -majoritatea întrebărilor sunt formulate de profesorformulate de profesor-Sunt întrebări punctualeSunt întrebări punctuale-Procesul psihic solicitat Procesul psihic solicitat predominat este memoriapredominat este memoria

2. Dobândirea noilor 2. Dobândirea noilor cunoştinţecunoştinţe

-Predare este rapidăPredare este rapidă-Informaţiile sunt oferite intr-un Informaţiile sunt oferite intr-un mod accesibil, sistematizat, logicmod accesibil, sistematizat, logic

-Aproape întregul discurs Aproape întregul discurs aparţine profesoruluiaparţine profesorului-Sursa posesoare a informaţiei Sursa posesoare a informaţiei este profesoruleste profesorul-Mesajul se transmite Mesajul se transmite predominat pe cale verbală, predominat pe cale verbală, unidirecţională (de la profesor unidirecţională (de la profesor la elev)la elev)-Mesajul este perceput, Mesajul este perceput, decodificat, utilizat pasiv de decodificat, utilizat pasiv de către elevcătre elev-Dobândirea cunoştinţelor se Dobândirea cunoştinţelor se face prin memorareface prin memorare

3. Fixarea şi 3. Fixarea şi evaluarea evaluarea cunoştinţelorcunoştinţelor

- Sunt recapitulate şi fixate - Sunt recapitulate şi fixate cunoştinţele esenţialecunoştinţele esenţiale

- Adesea fixarea se face - Adesea fixarea se face formal, uneori chiar şi formal, uneori chiar şi evaluareaevaluarea

2. MODELUL ÎNVĂŢĂRII DIRECTE ŞI 2. MODELUL ÎNVĂŢĂRII DIRECTE ŞI EXPLICITEEXPLICITE

A fost propus de A fost propus de Joceyene GiassonJoceyene Giasson (1990) (1990) Este utilizat în geografie pentru învăţarea procedurilor şi Este utilizat în geografie pentru învăţarea procedurilor şi

strategiilorstrategiilor Presupune parcurgerea unor Presupune parcurgerea unor etape caracteristiceetape caracteristice: : 1. descrierea strategiei (care va fi învăţată)1. descrierea strategiei (care va fi învăţată) 2. motivarea învăţării strategiei (de ce este necesară strategia)2. motivarea învăţării strategiei (de ce este necesară strategia) 3. explicarea etapelor strategiei (cum se va realiza învăţarea 3. explicarea etapelor strategiei (cum se va realiza învăţarea

strategiei)strategiei) 4. învăţarea strategiei4. învăţarea strategiei 5. aplicarea strategiei (unde şi când poate fi aplicată 5. aplicarea strategiei (unde şi când poate fi aplicată

strategia)strategia) Explicare startegiei se face de către profesorExplicare startegiei se face de către profesor Permite efectuarea repetiţiilor pentru consolidarea strategieiPermite efectuarea repetiţiilor pentru consolidarea strategiei Permite aplicarea procedurii în contexte noiPermite aplicarea procedurii în contexte noi

Exemplu de aplicare a modelului învăţării directe şi Exemplu de aplicare a modelului învăţării directe şi expliciteexplicite

Calcularea temperaturii medii anuale întru-un punct de pe Calcularea temperaturii medii anuale întru-un punct de pe suprafaţa globuluisuprafaţa globului

ETAPE:ETAPE:

1.1. Prezentarea importanPrezentarea importanţţei strategieiei strategiei- Îi pun pe elevi să se gândească şi să noteze pe caiete de Îi pun pe elevi să se gândească şi să noteze pe caiete de

ce este necesar să ştie să calculeze temperaturace este necesar să ştie să calculeze temperatura- Scriu câteva răspunsuri pe tablă: pt a vedea diferenţele Scriu câteva răspunsuri pe tablă: pt a vedea diferenţele

termice dintr-un loc în altul, pt a întocmi hărţi ale termice dintr-un loc în altul, pt a întocmi hărţi ale temperaturii, pt a identifica tipul de climătemperaturii, pt a identifica tipul de climă

2.2. Demonstarea şi învăţarea strategieiDemonstarea şi învăţarea strategiei- Profesorul explică startegia pe etape pt a putea fi Profesorul explică startegia pe etape pt a putea fi

înteleasă de eleviînteleasă de elevi- Apoi elevii aplică singuri strategia într-o situaţie nouăApoi elevii aplică singuri strategia într-o situaţie nouă

3.3. Evidenţierea contextelor unde strategia poate fi Evidenţierea contextelor unde strategia poate fi aplicată/utilizatăaplicată/utilizată

Exemplu:Exemplu:a) masurăm zilnic temperatura, de 4 ori pe zi la orele: 6, 12, 18,24 şi a) masurăm zilnic temperatura, de 4 ori pe zi la orele: 6, 12, 18,24 şi

obţinem obţinem valori diferite: 14, 20, 18, 10 grade Cvalori diferite: 14, 20, 18, 10 grade Cb) Calculăm temperatura medie a zilei respective, adunând cele 4 valori si b) Calculăm temperatura medie a zilei respective, adunând cele 4 valori si

împărţindu-le la 4împărţindu-le la 4c) Calculăm temperatura medie a lunii, adunând mediile zilnice de c) Calculăm temperatura medie a lunii, adunând mediile zilnice de

temperatura dintr-o luna si împărţim la numărul de ziledin luna temperatura dintr-o luna si împărţim la numărul de ziledin luna respectivărespectivă

d) Calculam temperatura medie anuală, adunam temperaturile medii din d) Calculam temperatura medie anuală, adunam temperaturile medii din toate lunile anului si suma o împărţim la numărul de lunitoate lunile anului si suma o împărţim la numărul de luni

Activitate independentă:Activitate independentă:1.1. Calculaţi temperatura medie a zilei sţiind ac valorile înregistrate sunt: Calculaţi temperatura medie a zilei sţiind ac valorile înregistrate sunt:

10, 17,22,1610, 17,22,16˚̊ Celsius Celsius2.2. Calculaţi temperatura medie lunară ştiind ca valorile temperaturilor Calculaţi temperatura medie lunară ştiind ca valorile temperaturilor

medii zilnice sunt de 18, 19, 20, 18 ˚medii zilnice sunt de 18, 19, 20, 18 ˚CC3.3. Calculaţi temperatura medie anuală ştiind ca temperaturile medii Calculaţi temperatura medie anuală ştiind ca temperaturile medii

lunare sunt de: ianuarie -2˚ C; februarie -1 grad C; martie 2 grade lunare sunt de: ianuarie -2˚ C; februarie -1 grad C; martie 2 grade C............decembrie 0 ˚ C.C............decembrie 0 ˚ C.

Activitate în perechi/frontală:Activitate în perechi/frontală:- Unde utilizăm temperaturile medii? – identificăm ziua cea mai caldă şiUnde utilizăm temperaturile medii? – identificăm ziua cea mai caldă şi cea mai rece din an cea mai rece din an - identificăm luna cea mai caldă şi - identificăm luna cea mai caldă şi

cea cea mai rece din anmai rece din an - putem utiliza valorile pentru- putem utiliza valorile pentru realizarea unui grafic al temperaturiirealizarea unui grafic al temperaturii

3. MODELUL3. MODELUL “EVOCARE-REALIZAREA “EVOCARE-REALIZAREA SENSULUI-REFLECŢIE”SENSULUI-REFLECŢIE”

Este realizat de J.L. Meredith şi K.S. Steel (1995)Este realizat de J.L. Meredith şi K.S. Steel (1995) Modelul asamblează trei Modelul asamblează trei tipuri de activităţitipuri de activităţi: : Activităţi de evocare analitică şi sistematizare a Activităţi de evocare analitică şi sistematizare a

experienţelor şi cunoştintelor anterioare;experienţelor şi cunoştintelor anterioare; Activităţi de confruntare cu noile informaţii în scopul Activităţi de confruntare cu noile informaţii în scopul

înţelegerii şi construirii sensului acestora;înţelegerii şi construirii sensului acestora; Activităţi de reflecţie critică asupra cunoştinţelor Activităţi de reflecţie critică asupra cunoştinţelor

dobândite cu scopul înţelegerii lor;dobândite cu scopul înţelegerii lor; Cele 3 activităţi se concretizează in 3 etape , în Cele 3 activităţi se concretizează in 3 etape , în

cadrul organizării lecţiei:cadrul organizării lecţiei:

1. EVOCAREA CUNOŞTINTELOR ANTERIOARE1. EVOCAREA CUNOŞTINTELOR ANTERIOARE

2. REALIZAREA SENSULUI NOILOR INFORMAŢII2. REALIZAREA SENSULUI NOILOR INFORMAŢII

3. REFLECŢIA ASUPRA NOILOR CUNOŞTINŢE3. REFLECŢIA ASUPRA NOILOR CUNOŞTINŢE

EVOCAREAEVOCAREA EvocareaEvocarea este etapa in care se realizează următoarele este etapa in care se realizează următoarele

procese:procese:

- amintirea cunoştinţelor anterioare (a ideilor ancora)- amintirea cunoştinţelor anterioare (a ideilor ancora)

- analizarea şi sistematizarea activă a cunoştinţelor - analizarea şi sistematizarea activă a cunoştinţelor anterioareanterioare

- stabilirea interesului şi scopului pentru explorarea - stabilirea interesului şi scopului pentru explorarea subiectuluisubiectului

Pentru realizarea evocării se folosesc metode moderne Pentru realizarea evocării se folosesc metode moderne precum: precum: Brainstorming-ulBrainstorming-ul

Lucrul în perechiLucrul în perechi

Masa rotundăMasa rotundă

CerculCercul

GrafittiGrafitti

Lanţul ideilorLanţul ideilor

Copacul ideilorCopacul ideilor

Vânătoarea de comoriVânătoarea de comori

Scrierea liberăScrierea liberă

Exemplu de Brainstorming Exemplu de Exemplu de Brainstorming Exemplu de GrafittiGrafitti

- Comunic sarcina de lucru: Comunic sarcina de lucru: Scrieti tot ce stiti despre Scrieti tot ce stiti despre Marea BritanieMarea Britanie

- Organizez clasa in grupuri Organizez clasa in grupuri sau perechi si fiecare grup sau perechi si fiecare grup sau pereche va scrie pe sau pereche va scrie pe caiet /foaie , timp de 1 caiet /foaie , timp de 1 minut idei despre Marea minut idei despre Marea BritanieBritanie

- Apoi centralizez ideile Apoi centralizez ideile formulate de elevi si le formulate de elevi si le scriu pe tabla /flipchart, scriu pe tabla /flipchart, solicitând intervenţia lorsolicitând intervenţia lor

- Solicit elevilor sa Solicit elevilor sa reflecteze asupra ideilor reflecteze asupra ideilor scrise pe tablă şi să decidă scrise pe tablă şi să decidă asupra celor importanteasupra celor importante

- -apoi se pot ordona ideile -apoi se pot ordona ideile notate dupa diferite notate dupa diferite criterii (de exemplu cele criterii (de exemplu cele referitoare la relief, la referitoare la relief, la clima, la populaţie sau la clima, la populaţie sau la economia ţării)economia ţării)

- Comunic sarcina de lucru: Fiecarae Comunic sarcina de lucru: Fiecarae grup primeşte o grup primeşte o ffooaaie de lucru , în ie de lucru , în centrul căreia scrie un cuvânt: centrul căreia scrie un cuvânt: Marea Marea BritanieBritanie. Fiecare membru al grupului . Fiecare membru al grupului scrie idei despre aceasta ţara scrie idei despre aceasta ţara trasând linii de la cuvântul centraltrasând linii de la cuvântul central

- Se schimbă foile între grupuri pentru Se schimbă foile între grupuri pentru completarecompletare

- Se returnează foaia grupului iniţial Se returnează foaia grupului iniţial pentru analizarea ideilor scrisepentru analizarea ideilor scrise

- După analizare se ajunge la o singura După analizare se ajunge la o singura concluzie care se scrie pe foie apoi se concluzie care se scrie pe foie apoi se afişează postereleafişează posterele

este monarhie constitutionalaeste monarhie constitutionala

Este o tara insularaEste o tara insulara are un relief are un relief glaciar glaciar

cu forduricu forduri

Marea Britanie

REALIZAREA SENSULUIREALIZAREA SENSULUI Este activitatea prin care începe învăţarea noilor cunoştinţe Este activitatea prin care începe învăţarea noilor cunoştinţe

prin activităţi de muncă independentă sau prin activităţi în prin activităţi de muncă independentă sau prin activităţi în grupuri micigrupuri mici

Aceasta etapă presupune următoarele operaţii:Aceasta etapă presupune următoarele operaţii:- Confruntarea cu noile informaţii sau experienţeConfruntarea cu noile informaţii sau experienţe- Implicarea cognitivă şi menţinerea interesuluiImplicarea cognitivă şi menţinerea interesului- Înţelegerea informaţiilorÎnţelegerea informaţiilor- Monitorizarea propriei înţelegeriMonitorizarea propriei înţelegeri Realizarea sensului se poate face prin strategii şi tehnici Realizarea sensului se poate face prin strategii şi tehnici

bazate pe studiu individual, bazate pe discuţie, bazate pe bazate pe studiu individual, bazate pe discuţie, bazate pe dezbateri, bazate pe investigaţii şi rezolvarea de situaţii dezbateri, bazate pe investigaţii şi rezolvarea de situaţii problemăproblemă

Strategii şi tehnici de realizare a sensuluiStrategii şi tehnici de realizare a sensuluiStrategii bazate pe Strategii bazate pe studiu individualstudiu individual

Strategii bazate Strategii bazate pe discuţiepe discuţie

Strategii bazate Strategii bazate pe argumentare pe argumentare şi dezbatereşi dezbatere

Strategii bazate pe Strategii bazate pe investigare şi investigare şi rezolvarea de rezolvarea de situaţii problemăsituaţii problemă

- Lecturarea Lecturarea textelor ştiinţificetextelor ştiinţifice- Interogarea Interogarea autoruluiautorului-Ghidul de studiuGhidul de studiu- Fişele e studiuFişele e studiu- Planul de ideiPlanul de idei- Schemele logiceSchemele logice- ConspectulConspectul- ReferatulReferatul- RezumatulRezumatul- RecenziaRecenzia- EseulEseul

-Lecturaţi- Lecturaţi- rezumaţi în rezumaţi în perechiperechi- Creioanele la Creioanele la mijlocmijloc- TriadeleTriadele- Lasa-mi mie Lasa-mi mie ultimul cuvântultimul cuvânt- FerăstrăulFerăstrăul- MozaicMozaic- Schimbul de Schimbul de problemeprobleme- CubulCubul- Discuţia de tip Discuţia de tip panelpanel-Discuţia dirijatăDiscuţia dirijată

- Argumentele pe Argumentele pe cartonaşecartonaşe- Tabelul TTabelul T- Controversa Controversa constructivăconstructivă- Controversa Controversa academicăacademică- ColţurileColţurile- Reţeaua de Reţeaua de discuţiidiscuţii- Dezbaterea Dezbaterea Karl PopperKarl Popper

- MinicazurileMinicazurile- Studiul de cazStudiul de caz- Metoda riscului şi Metoda riscului şi a obstacolelora obstacolelor- Accidentele Accidentele ecologiceecologice- Investigaţia în Investigaţia în grupgrup- ExperimentulExperimentul- Tenhica Philips Tenhica Philips 6*66*6- sinecticasinectica- PiramidaPiramida- Explorarea Explorarea interdisciplinarăinterdisciplinară- ReportajulReportajul- InterviulInterviul- ProiectulProiectul

REFLECŢIAREFLECŢIA Este etapa în acre se produce învăţarea ca schimbare autentică, în care Este etapa în acre se produce învăţarea ca schimbare autentică, în care

elevii însuşesc cu adevărat noile cunoştinţe, le consolidează şi le elevii însuşesc cu adevărat noile cunoştinţe, le consolidează şi le restructurează activ în schemerestructurează activ în scheme

În aceasta etapă se derulează operaţiile:În aceasta etapă se derulează operaţiile: - reformularea cunoştinţelor- reformularea cunoştinţelor - verificarea cunoştinţelor- verificarea cunoştinţelor Ca Ca tehnici de reflecţietehnici de reflecţie pot fi folosite: - eseul de cinci minute pot fi folosite: - eseul de cinci minute - eseul cu argumentare- eseul cu argumentare - cvintetul- cvintetul - sintetizarea- sintetizarea - anunţul de mică publicitate- anunţul de mică publicitate - turul galeriei- turul galeriei - ghicitorile- ghicitorile Pentru reformularea cunoştinţelor pot fi folosite Pentru reformularea cunoştinţelor pot fi folosite tehnici de organizarea tehnici de organizarea

grafică a informaţiilorgrafică a informaţiilor: - tabele : - tabele - diagrama Venn- diagrama Venn - bula dublă- bula dublă - hexagonul- hexagonul - cadranele- cadranele - jurnalul grafic- jurnalul grafic - ciorchinele- ciorchinele - posterul- posterul - harta cu figuri- harta cu figuri

Ciorchine Marea BritanieCiorchine Marea Britanie

4. MODELUL “4. MODELUL “ŞŞTIU-VREAU STIU-VREAU SĂĂ ŞŞTIU-AM TIU-AM ÎÎNVNVĂŢĂŢAT”AT”

• Este un model de Este un model de structurare a lecţiei creat structurare a lecţiei creat de Donna Ogle (1986) şi de Donna Ogle (1986) şi se strucurează în 5 etape:se strucurează în 5 etape:

1. Ce ştiu elevii despre 1. Ce ştiu elevii despre subiect?subiect?

- se suprapune etapei de - se suprapune etapei de actualizare a actualizare a cunoştinţelor anterioare cunoştinţelor anterioare din lecţia tradiţionalădin lecţia tradiţională

- în această etapă comunic - în această etapă comunic elevilor o sarcina de elevilor o sarcina de lucru: lucru: Scrieţi timp de 1 Scrieţi timp de 1 minut ce ştiţi despre minut ce ştiţi despre Japonia, scriind ideile Japonia, scriind ideile în rubrica “Ştiu “a în rubrica “Ştiu “a tabelului de pe tablă tabelului de pe tablă

- profesorul ia ideile si le - profesorul ia ideile si le scrie pe tablă în tabelscrie pe tablă în tabel

ŞTIUŞTIU VREAU SĂ VREAU SĂ ŞTIUŞTIU

AM AM ÎNVĂŢAÎNVĂŢATT

- este o ţara este o ţara insularăinsulară- Cu o Cu o populaţie populaţie numeroasănumeroasă- situată în situată în AsiaAsia- limba limba japonezăjaponeză-Capitala Capitala TokyoTokyo-Monarhie Monarhie parlamentarparlamentaraa- produce produce bonzaibonzai- deţine deţine locul I la locul I la autiturismeautiturisme-Afectată de Afectată de cutremure cutremure şi tsunamişi tsunami- producătoarproducătoare şi e şi consumatoaconsumatoare de orezre de orez

- Ce insule - Ce insule cuprinde?cuprinde?

- ce populaţie - ce populaţie are?are?-Care sunt Care sunt vecinii?vecinii?- unde este unde este situat Tokyo situat Tokyo şi ce alte şi ce alte oraşe mai oraşe mai sunt în sunt în Japonia?Japonia?- Ce sunt Ce sunt bonzaii?bonzaii?- Ce ramuri Ce ramuri industriale şi industriale şi ce masini se ce masini se produc în produc în Japonia?Japonia?- de ce se de ce se produc produc cutremure?cutremure?- Unde si Unde si cum se cum se cultivă cultivă orezul?orezul?

2. Ce vreau să ştiu despre subiect?2. Ce vreau să ştiu despre subiect?

- Grupurile de elevi formulează întrebări despre Grupurile de elevi formulează întrebări despre ce vor să ştie despre Japonia, pe care le trec în ce vor să ştie despre Japonia, pe care le trec în tabel la rubrica “Vreau să ştiu”tabel la rubrica “Vreau să ştiu”

- Aceste întrebări pot fi legate de ceea ce ştiu deja Aceste întrebări pot fi legate de ceea ce ştiu deja elevii sau despre ceea ce nu ştiu despre Japoniaelevii sau despre ceea ce nu ştiu despre Japonia

3. Începutul învăţării noilor conţinuturi3. Începutul învăţării noilor conţinuturi- Presupune confruntarea elevilor cu noile Presupune confruntarea elevilor cu noile

cunoştinţeîn diferite forme: text, harta, cunoştinţeîn diferite forme: text, harta, materiale graficemateriale grafice

- Elevii citesc lecţia din manul şi apoi împreună Elevii citesc lecţia din manul şi apoi împreună cu profesorul vor citi întrebările din rubrica cu profesorul vor citi întrebările din rubrica “Vreau sa ştiu” şi vor da răspunsurile“Vreau sa ştiu” şi vor da răspunsurile

4. Ce am învăţat?4. Ce am învăţat?

- Scriu răspunsurile la întrebări în rubrica “Am Scriu răspunsurile la întrebări în rubrica “Am învăţat” din tabelînvăţat” din tabel

- Atunci când nu am timp suficient , elevii vor Atunci când nu am timp suficient , elevii vor completa tabelul acasacompleta tabelul acasa

5. Ce altceva aş dori sa aflu 5. Ce altceva aş dori sa aflu despre subiect?despre subiect?

- Este o etapă centrată pe întrebările care nu Este o etapă centrată pe întrebările care nu au avut răspuns în text sau pe întrebări noi au avut răspuns în text sau pe întrebări noi apărute ca urmare a lecturării textuluiapărute ca urmare a lecturării textului

- Presupune o extindere a învăţăriiPresupune o extindere a învăţării- Pentru a afla alte răspunsuri despre Japonia Pentru a afla alte răspunsuri despre Japonia

recomand elevilor alte surse de informare recomand elevilor alte surse de informare (reviste, atlase,enciclopedii, internet)(reviste, atlase,enciclopedii, internet)

- noile sarcini de lucru pot fi distribuite noile sarcini de lucru pot fi distribuite elevilor pe grupurielevilor pe grupuri

5. MODELUL ÎNVĂŢĂRII PRIN 5. MODELUL ÎNVĂŢĂRII PRIN EXPLORARE ŞI DESCOPERIREEXPLORARE ŞI DESCOPERIRE

Este un model propus de Martin, Wagner, Gerlovich în 1998Este un model propus de Martin, Wagner, Gerlovich în 1998 Cuprinde 3 etape: ExplorareaCuprinde 3 etape: Explorarea

ExplicareaExplicarea

ExtindereaExtinderea

1.1. EXPLORAREAEXPLORAREA- Este etapa în care elevii experimentează fenomene, emit ipoteze pentru Este etapa în care elevii experimentează fenomene, emit ipoteze pentru

explicarea cauzelor şi pentru identificarea factorilor care le determinăexplicarea cauzelor şi pentru identificarea factorilor care le determină- Profesorul este cel care provoacă elevii pentru a găsi singuri răspunsuriProfesorul este cel care provoacă elevii pentru a găsi singuri răspunsuri- De asemenea profesorul este cel care ghidează elevii în explorarea De asemenea profesorul este cel care ghidează elevii în explorarea

fenomenelor, indicându-le materialele necesare, modalităţi de fenomenelor, indicându-le materialele necesare, modalităţi de investigareinvestigare

- Exemplu de experimentExemplu de experiment: : fiecare grup de elevi primeşte un pahar fiecare grup de elevi primeşte un pahar transparent în care este nisip bine presat, uscat. Solicit elevilor transparent în care este nisip bine presat, uscat. Solicit elevilor sa toarne apă în pahar să observe ce se întâmplă şi să scrie în sa toarne apă în pahar să observe ce se întâmplă şi să scrie în cate observaţiile.cate observaţiile.

- Ca tehnici de explorare pot fi folosite: minicazurile, studiu de caz, Ca tehnici de explorare pot fi folosite: minicazurile, studiu de caz, experimentul, metoda riscului şi a obstacolelor, investigaţia comună experimentul, metoda riscului şi a obstacolelor, investigaţia comună sau în grup, grupul de aprofundare, explorarea interdisciplinară, sau în grup, grupul de aprofundare, explorarea interdisciplinară, reportajul, interviul.reportajul, interviul.

2.2. EXPLICAREAEXPLICAREA Este etapa în care elevii explică fenomenele observate prin Este etapa în care elevii explică fenomenele observate prin

conversaţie euristică cu profesorulconversaţie euristică cu profesorul Profesorul este cel care ghidează elevii pentru a construi Profesorul este cel care ghidează elevii pentru a construi

corect explicaţiile, folosind tehnica discuţiei dirijate şi a corect explicaţiile, folosind tehnica discuţiei dirijate şi a întrebărilor cu răspuns scurtîntrebărilor cu răspuns scurt

Exemplu: Exemplu: Ce observaţi? (nisipul se umezeşte)Ce observaţi? (nisipul se umezeşte)

De ce se umezeşte? (apa pătrunde printre De ce se umezeşte? (apa pătrunde printre particuleparticule

de nisip)de nisip)

Cum se numeşte proprietatea rocilor care permiteCum se numeşte proprietatea rocilor care permite

pătrunderea apei? (Permeabilitate)pătrunderea apei? (Permeabilitate)

Ce roci permeabile cunoaşteţi? (nisipul, pietrişul)Ce roci permeabile cunoaşteţi? (nisipul, pietrişul)

Cum se numeşte fenomenul de trecere a apei Cum se numeşte fenomenul de trecere a apei printr-printr-

un strat de roci? (infiltrare)un strat de roci? (infiltrare)

3. EXTINDEREA3. EXTINDEREA

Este etapa în care elevii leagă descoperirile de cunoştinţele Este etapa în care elevii leagă descoperirile de cunoştinţele anterioare, revizuiesc răspunsurile, formulează noi întrebări, aplică anterioare, revizuiesc răspunsurile, formulează noi întrebări, aplică noile cunoştinţenoile cunoştinţe

Pentru integrarea noilor cunoştinţe în sistemul de valori, după Pentru integrarea noilor cunoştinţe în sistemul de valori, după explorare şi explicare este nevoie de organizarea grafică descriptivă explorare şi explicare este nevoie de organizarea grafică descriptivă a conceptelor şi de reprezentarea grafică (desen schematic)a conceptelor şi de reprezentarea grafică (desen schematic)

Exemplu: Elevii notează în caiete definiţiile permeabilitateaExemplu: Elevii notează în caiete definiţiile permeabilitatea

şi infiltrareaşi infiltrarea

Profesorul realizează un desen schematic prin careProfesorul realizează un desen schematic prin care

explică infiltrarea explică infiltrarea

Apoi profesorul poate solicita elevilor sa realizeze un Apoi profesorul poate solicita elevilor sa realizeze un

alt experiment (Să toarne apa peste startul dealt experiment (Să toarne apa peste startul de

argilă din pahar şi să observe ce se întâmplă).argilă din pahar şi să observe ce se întâmplă). Modelul explorare-explicare-extindere poate fi reluat în lecţie ori de Modelul explorare-explicare-extindere poate fi reluat în lecţie ori de

câte ori se abordează un fenomen ce poate fi experimentat de elevicâte ori se abordează un fenomen ce poate fi experimentat de elevi Este util deoarece elevii îşi formează abilităţi practice specifice Este util deoarece elevii îşi formează abilităţi practice specifice

cercetărilorcercetărilor

Concluzii:

Aceste modele de abordare a lecţiilor de geografie, cu excepţia celui tradiţional asigură un cadru de instruire coerent, consecvent, practic.

Permit alegerea unor diverse combinaţii de strategii , metode, tehnicii de predare, învăţare şi evaluare

Alegerea modelor se face în funcţie de obiective, caracteristicile conţinuturilor

Aceste modele îl ajuta pe profesor sa îndrume elevii în procesul de învăţare , deoarece creează contextul favorabil pentru proiectarea şi organizarea predării, abordarea interdisciplinară, motivarea şi implicare elevilor în lecţie, încurajarea exprimării libere a elevilor.

BIBLIOGRAFIE:

Maria Eliza Dulamă, “Modele, Strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în Geografie”, Ed. Clusium, 2002

Nicolae Ilinca, “Didactica Geografiei” Ed. Corint, 2000

Nicolae Ilinca, “Elemente de didactică aplicata a Geografiei”, Ed. CD Press, 2006

Cristea, S. – Dicţionar de pedagogie, Ed. Litera – Litera Internaţional, Bucureşti – Chişinău, 2000

Ionescu, M., Radu, I. – Didactica modernă, ed. a II-a revizuită, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2004

www.didactic.ro