CAPITOLUL 3 : MODELAREA CONCEPTUALĂ A PRELUCRĂRILOR

3.1. Rolul modelării conceptuale a prelucrărilor Conceptul de prelucrare reprezintă:

• partea dinamică a sistemului informaţional • materializarea sub formă de acţiuni a regulilor de gestiune specifice activităţii întreprinderii

EXEMPLU

Valoarea unui stoc dintr-un material se află înmulţind cantitatea existenta în stocul respectiv cu

valoarea unitară a materialului. Această regulă de gestiune se traduce prin următoarele prelucrări:

• citeşte cantitatea existentă în stoc • citeşte preţul unitar al materialului • valoarea stocului = cantitatea existentă*preţul unitar

Modelul conceptual al prelucrărilor

• este o reprezentare schematică a activităţii specifice unui domeniu din cadrul întreprinderii independentă de particularităţile organizatorice şi mijloacele concrete de realizare

• răspunde la întrebarea “Ce prelucrări se realizează ?” • permite reprezentarea înlănţuirii operaţiilor cu precizarea condiţiilor necesare pentru

declanşarea acestora si consecinţele derulării operaţiilor respective. În cadrul MCP se impune respectarea cerinţelor determinate de regulile de gestiune, impunând

următoarele aspecte: • dacă unele operaţii s-au realizat, înseamnă ca alte activităţi urmează să se execute • unele operaţii trebuie executate înaintea altora • unele operaţii nu pot fi executate decât dacă alte operaţii au fost deja realizate; • unele operaţii pot fi declanşate în timp ce altele sunt în curs de desfăşurare; • un obiect al realităţii supus unei operaţii (transformări) îşi schimbă starea.

În concluzie, MCP permite:

• precizarea evenimentelor declanşatoare ale operaţiilor (prelucrărilor) • precizarea înlănţuirii operaţiilor al căror conţinut îl descrie succint fără detalii referitoare la:

modul de execuţie a operaţiilor (manual sau automat), particularităţi organizatorice sau repere temporale;

• prezentarea rezultatelor generate în urma executării operaţiilor. MCP nu trebuie să conţină aspecte referitoare la:

• locul, momentul sau persoanele implicate în prelucrări • modul concret de realizare a operaţiilor

3.2. Concepte de bază ale MCP

Procesul

• constituie un subansamblu al unei activităţi în care punctele de intrare şi de ieşire sunt stabile şi independente de particularităţile organizatorice.

Operaţia • este o secvenţă continuă de acţiuni elementare producătoare de evenimente care se execută

neîntrerupt din momentul declanşării ei de către unul sau mai multe evenimente. • determină întotdeauna producerea unui eveniment / unor evenimente.

Tipul de operaţie

• reprezintă o categorie de operaţii prezentând aceleaşi caracteristici • se caracterizează prin:

• conţinutul acţiunilor elementare ce formează operaţia; • durată; • evenimentele produse şi condiţiile de emisie a acestora.

• Grafic, un tip de operaţie se reprezintă astfel:

Regula de emisie

• reprezintă o propoziţie logică care dacă se dovedeşte adevărată va determina producerea unui anumit eveniment;

• este expresia condiţiilor referitoare la contextul în care se va derula operaţia. EXEMPLU Ce se întâmplă când un student înaintează o cerere pentru a primi un loc de cazare într-un cămin?

Locul îi este repartizat numai dacă media studentului (menţionată în cerere) este mai mare decât media minimă stabilită pentru anul respectiv. În caz contrar, cererea nu este aprobată.

În operaţia reprezentată în figura de mai sus a fost introdusă regula de emisie:

Medie student > Media minimă stabilită

Îndeplinirea acestei reguli va determina producerea evenimentului “Cerere aprobată”, în caz contrar se va produce evenimentul “Cerere refuzată”.

Evenimentul

• reprezintă o circumstanţă (un semnal) adusă la cunoştinţa sistemului la care acesta trebuie să răspundă

• grafic tipul de eveniment se reprezintă printr-o elipsă

Condiţii pentru ca un semnal să poată fi considerat eveniment:

• trebuie să se producă CEVA în interiorul sau exteriorul sistemului studiat • acest “CEVA” produs trebuie să fie perceput de către sistem; • acest fapt produs interesează sistemul în măsura în care el poate fi declanşatorul posibil al

unei operaţii.

EXEMPLU Pentru un sistem de cazare a studenţilor în cămine faptul că un student înaintează o cerere pentru a

primi un loc de cazare într-un cămin constituie un eveniment deoarece el este perceput de sistem (cererea primeşte un număr de înregistrare) şi declanşează activitatea de actualizare a datelor referitoare la cererile primite de la studenţi. Acelaşi fapt nu constituie un eveniment pentru sistemul de acordare a burselor studenţilor.

Clasificarea evenimentelor declanşatoare ale operaţiilor:

• Evenimente externe: provin din exteriorul organismului studiat (firmei) sau al domeniului investigat (în cadrul firmei) şi nu sunt controlabile de către sistem (exemplu: modificarea cursului valutar)

• Evenimente interne: sunt generate de desfăşurarea unei operaţii şi se clasifică în: • Evenimente rezultate: reprezentate de ieşiri (rezultate) ale unei operaţii destinate

mediului exterior sistemului (ex. Cererea de cazare aprobată) • Evenimente interne intermediare: sunt generate în urma executării unor operaţii şi au

rolul de a declanşa alte operaţii în cadrul sistemului (ex. Cererea de cazare înregistrată) Eveniment indus

• concept folosit în literatura de specialitate, ce desemnează evenimente externe apărute ca urmare a unor evenimente-rezultat emise anterior de sistem

Tipul de eveniment

• reprezintă un concept generic descriind ansamblul evenimentelor prezentând aceeaşi natură • există o serie de convenţii de reprezentare a tipurilor de evenimente permiţând delimitarea

celor externe de cele interne intermediare şi interne rezultat

Capacitatea sistemului de a percepe producerea realizărilor unui tip de eveniment se concretizează în doi parametri:

• Capacitatea: exprimă numărul maxim de realizări ale tipului de eveniment ce pot fi percepute de sistem. În mod implicit, valoarea capacităţii este infinită. O valoare finită ar indica incapacitatea sistemului de a percepe mai mult de un număr de realizări ale tipului de eveniment.

• Frecvenţa: indică legea de apariţie a realizărilor tipului de eveniment. Sincronizarea

• reprezintă un ansamblu de condiţii, exprimate prin evenimente contributive şi care determină declanşarea unei operaţii;

• este expresia condiţiilor ce trebuie să se realizeze pentru ca o operaţie să se poată declanşa. Sincronizarea se exprimă printr-o propoziţie logică ce trebuie să respecte două cerinţe:

• condiţiile exprimate trebuie să privească evenimentele declanşatoare ale operaţiei; • trebuie să existe situaţii care să permită declanşarea acestor evenimente.

EXEMPLU Dacă E1, E2, E3 sunt evenimente contributive pentru operaţia O1 atunci sincronizarea se poate exprima

prin următoarea propoziţie logică:

E1 şi (E2 sau E3) sau:

E1∧(E2 ∨ E3) ceea ce specifică faptul că operaţia O1 se declanşează dacă se înregistrează realizări ale evenimentului E1 odată cu realizări ale evenimentului E2 sau E3.

Sincronizarea putea lua şi forma următoarei propoziţii logice:

E1 şi E2 şi E3sau

E1 ∧ E2 ∧ E3 caz în care operaţia O1 se declanşează dacă se produc simultan realizări ale celor trei evenimente( E1, E2 şi E3).

Exemplu: Un student nu primeşte loc în cămin dacă nu depune o cerere de cazare (E1) şi nu există

locuri disponibile (E2). În această situaţie sincronizarea este de forma E1 şi E2. Tipul de sincronizare

• reprezintă un concept generic descriind o categorie de sincronizare • se defineşte prin:

• tipurile de evenimente implicate în sincronizare; • o propoziţie logică privind realizările de evenimente;

• condiţiile locale exprimând condiţiile apariţiei de realizări ale evenimentelor declanşatoare;

• răgazul sincronizării, care reprezintă intervalul de timp între momentul din care sincronizarea este activabilă (toate condiţiile sunt îndeplinite pentru ca operaţia să poată fi declanşată) şi momentul în care ea este efectiv declanşată;

• durata limită, exprimând timpul maxim în care trebuie să se producă sincronizarea, măsurat de la producerea primei realizări de eveniment participant la sincronizare.

• reprezentare grafică:

Dinamica modelului conceptual al prelucrărilor:

• descrie înlănţuirea activităţilor sistemului analizat; • reprezintă înlănţuirea activităţilor printr-un graf; • nodurile grafului sunt evenimente sau operaţii reprezentând sincronizări; • arcele grafului reprezintă legături cronologice între evenimente sau operaţii;

3.3. Principiile funcţionării modelului

Înlănţuirea operaţiilor

• MCP cuprinde o înlănţuire de blocuri elementare, fiecare operaţie fiind declanşată ca urmare a unor evenimente externe sau emise de alte operaţii aflate în amonte şi determinând la rândul ei producerea altor evenimente

EXEMPLU

În figură realizările tipurilor de evenimente s-au reprezentat prin puncte în cadrul elipsei

corespunzătoare evenimentului. Operaţia 1 se declanşează la apariţia unei cereri depuse de student (o realizare a tipului de eveniment E1).

În cadrul operaţiei 1 s-au specificat două reguli de gestiune: media studentului se situează deasupra limitei minime stabilite (R1) şi există locuri disponibile în cămin (R2).

Dacă cele două reguli de emisie sunt respectate, cererea studentului este aprobată, dacă numai prima regulă este respectată (media se situează deasupra limitei stabilite dar nu există locuri disponibile), cererea este în aşteptare, dacă numai cea de-a doua regulă este respectată (media nu se situează deasupra limitei stabilite deşi există locuri disponibile), cererea este refuzată.

Operaţia 2 se produce dacă după aprobarea cererii, studentul se prezintă la cămin în vederea completării formelor de cazare. Dacă sincronizarea nu se realizează în limita celor trei zile, se produce evenimentul “student necazat”.

Dinamica

• Derularea fluxurilor se materializează prin apariţia realizărilor de tipuri de evenimente; • Dacă sincronizarea se produce (s-au înregistrat realizări ale tuturor tipurilor de evenimente

declanşatoare) se produce o consumare a realizărilor de evenimente declanşatoare şi se lansează în execuţie operaţia.

Concluzii • Toate realizările de evenimente (din MCP) trebuie consumate. Dacă sincronizările prevăzute în

model nu se realizează pentru declanşarea operaţiilor vor trebui prevăzute în model alte operaţii consumatoare ale realizărilor tipurilor de evenimente declanşatoare;

• Fiecare operaţie trebuie să genereze cel puţin o realizare de eveniment; • Numărul de realizări de evenimente emise nu este determinat de numărul realizărilor de

evenimente declanşatoare; • Realizările tipurilor de evenimente interne rezultat (destinate exteriorului sistemului) sunt

considerate consumate în momentul emiterii lor; • Un MCP nu poate fi considerat încheiat dacă ultimul tip de eveniment emis este intern

intermediar (deoarece acesta în mod implicit determină declanşarea altei operaţii) ci doar dacă ultimul tip de eveniment emis este intern rezultat (destinat exteriorului).

3.4. Regulile de construire a modelului conceptual al prelucrărilor Regula 1

• O operaţie este o succesiune neîntreruptă de prelucrări. • Orice intervenţie a unui actor extern care conduce la o întrerupere determină o decupare a

operaţiei. Regula 2

• În interiorul unei operaţii nu se admite producerea unui rezultat intermediar care să condiţioneze derularea operaţiilor procesului (operaţia trebuie să fie omogenă în raport cu evenimentele pe care le generează).

Pe lângă regulile prezentate în realizarea MCP trebuie să se ţină seama şi de următoarele

recomandări: • elaborarea MCP pentru fiecare proces atunci când domeniul de activitate cuprinde un număr

mare de operaţii ce pot fi grupate în procese distincte; • neincluderea în model a nici unui element de ordin organizaţional, logic sau fizic; • un acelaşi eveniment nu poate declanşa în mod unic două operaţii distincte; • se pot include în MCP doar operaţii elementare (evitându-se posibilitatea apariţiei unor

rezultate intermediare), realizându-se astfel un model conceptual uşor de înţeles. EXEMPLU Pentru a fi analizat, un dosar de credit trebuie întâi verificat sub aspectul conţinutului. Acesta trebuie

să conţină toate documentele cerute, şi fiecare din aceste documente să fie complet. Presupunând că documentele cerute sunt cererea de credit, documentele contabile (bilanţ, balanţa, tabloul fluxurilor de trezorerie) şi planul afacerii ce urmează să beneficieze de creditul respectiv, prelucrările necesare se pot reprezenta astfel:

3.5. Modelarea unui proces

Procesul

• constituie un subansamblu al unei activităţi în care punctele de intrare şi de ieşire sunt stabile şi independente de particularităţile organizatorice;

• este format din succesiunea de operaţii executate (ca urmare a producerii unor evenimente declanşatoare) şi generatoare la rândul lor de evenimente emise.

Realizarea MCP presupune parcurgerea următoarelor etape:

1) Delimitarea domeniului de investigat: • presupune determinarea precisă a:

• ariei supuse analizei cu scopul identificării fluxurilor informaţionale desfăşurate în cadrul acesteia;

• actorilor (participanţilor) implicaţi. • se porneşte de la postulatul că orice flux informaţional este în mod necesar asociat unui

eveniment; • identificarea şi analiza fluxurilor informaţionale dintre actori permite realizarea unui graf

al fluxurilor unde: • nodurile sunt reprezentate de fluxurile informaţionale (asociate evenimentelor

produse); • arcele reprezintă legături (între fluxuri) având caracter de anterioritate; • săgeţile nu indică existenţa unei implicări ci doar ideea de anterioritate; • fluxurile externe (provenite din exteriorul domeniului investigat) sunt întotdeauna

noduri sursă şi niciodată noduri destinaţie.

2) Identificarea evenimentelor

• porneşte de la postulatul că orice flux informaţional este în mod necesar asociat unui eveniment;

• odată ce evenimentele au fost identificate se poate realiza o primă variantă a grafului evenimentelor;

3) Realizarea tabloului evenimente – rezultate

• are ca scop să precizeze evenimentele declanşatoare, acţiunea indusă şi evenimentele emise de aceasta;

• în plus faţă de graful evenimentelor se precizează şi acţiunile desfăşurate.

4) Definirea operaţiilor • se realizează plecând de la acţiunile evidenţiate în cadrul tabloului evenimente-rezultate

şi de la regulile de gestiune specifice care vor corespunde regulilor de emisie în MCP. 5) Identificarea sincronizărilor

• presupune specificarea evenimentelor declanşatoare ale unei operaţii; • atunci când este cazul, se specifică şi durata sincronizării; • fiind definite evenimentele, sincronizările şi operaţiile, poate fi definit blocul fiecărei

operaţii după reprezentarea grafică generică:

6) Precizarea regulilor de emisie • Cunoscând regulile de gestiune se vor putea preciza care dintre acestea vor reprezenta

condiţii de generare a evenimentelor emise (reguli de emisie);

• se va proceda la completarea blocului fiecărei operaţii care are reguli de emisie:

7) Inlănţuirea blocurilor operaţie • se realizează ţinând seama de cronologia indicată de graful iniţial al evenimentelor.

8) Validarea modelului conceptual al prelucrărilor

• presupune verificarea măsurii în care cerinţele specifice realizării MCP au fost respectate

• orice operaţie este declanşată de cel puţin un eveniment; • orice operaţie generează la rândul său cel puţin un eveniment; • blocurile operaţie sunt înlănţuite prin respectarea cronologiei producerii

evenimentelor.

Studiu de caz Se solicită elaborarea modelului conceptual al prelucrărilor pentru sistemul informatic privind

gestiunea operaţiilor cu clienţii efectuate de serviciul de carduri al unei bănci comerciale. Etapa 1: Definirea domeniului investigat. Problema supusă analizei acoperă în principal următoarele activităţi:

• activitatea de deschidere a conturilor de card pentru clienţi, • operaţiile de alimentare cu numerar a conturilor clienţilor, • operaţiile de retragere de numerar din conturile respective, efectuate de clienţi prin intermediul

cardurilor de debit. • activitatea de lichidare a conturilor de card ale clienţilor.

Principalii actori implicaţi sunt:

1. Clientul care: • solicită deschiderea unui cont de card şi obţinerea unui card de debit aferent; • solicită alimentarea cu numerar a contului de card; • efectuează retrageri de numerar de la automatele bancare prin intermediul cardului de debit; • solicită lichidarea contului de card sau nu solicită prelungirea în momentul expirării duratei de

valabilitate a cardului. 2. Serviciul carduri care:

• realizează deschiderea unui cont de card la solicitarea unui client şi înmânează clientului cardul bancar de debit pentru ca acesta să poată utiliza contul de card;

• realizează alimentarea cu numerar a contului de card la solicitarea clientului, actualizând soldul;

• supervizează operaţiile de retragere de numerar prin intermediul automatelor bancare; • lichidează contul de card şi anulează cardul în momentul expirării valabilităţii acestuia.

NOTĂ: Pentru a simplifica reprezentarea, modelul conceptual al prelucrărilor va fi divizat ţinându-se

cont de principalele procese care apar, şi anume: • Deschiderea contului de card • Alimentarea contului de card • Tranzacţii de plată cu card sau retragere numerar • Anularea cardului şi închiderea contului de card Etapa a 2-a: Evenimente identificate. E1: Cerere depusă pentru deschiderea unui cont de card E2: Contract încheiat E3: Client înregistrat în baza de date E4: Client nou E5: Client nou înregistrat E6: Cont curent existent E7: Cont curent inexistent E8: Sold minim depus E9: Cont curent deschis E10: Cont de card deschis E11: Card înmânat clientului E12: Card activat E13: Cerere de alimentare E14: Cont de card alimentat E15: Cont de card nealimentat E16: Tranzacţie iniţiată E17: Tranzacţie efectuată E18: Tranzacţie refuzată E19: Chitanţă eliberată E20: Cerere de anulare a cardului primită E21: Expirarea termenului de valabilitate

E22: Cont de card cu sold zero E23: Cont de card cu sold creditor E24: Cont curent actualizat E25: Cont de card soldat E26: Cont de card închis E27: Card anulat Etapa a 3-a: Intocmirea tabloului evenimente-rezultate.

Nr. crt.

EVENIMENTE DECLANŞATOARE

ACŢIUNI EXECUTATE

EVENIMENTE REZULTAT

1 Cerere depusă pentru deschiderea unui cont de card

Intocmire contract Contract încheiat

2

Contract încheiat

Verificarea existenţei clientului în baza de date

Client nou sau Client existent în baza de date

3 Client nou Înregistrare client în baza de date

Client nou înregistrat

4

Client existent în baza de date sau Client nou înregistrat

Verificarea existenţei unui cont curent pentru clientul respectiv în baza de date

Cont curent existent sau Cont curent inexistent pentru clientul respectiv

5

Cont curent inexistent pentru clientul respectiv şi Sold minim depus

Adăugare cont curent în baza de date

Cont curent deschis

6 Cont curent deschis sau Cont curent existent

Adăugare cont de card în baza de date

Cont de card deschis

7 Cont de card deschis şi Card înmânat clientului

Alimentarea contului de card

Card activat

8

Card activat şi Cerere de alimentare

Actualizarea soldului contului de card

Cont de card alimentat sau Cont de card nealimentat

9 Cont de card alimentat şi Tranzacţie iniţiată

Verificare sold suficientActualizare sold

Tranzacţie efectuată sau Tranzacţie refuzată

10 Tranzacţie efectuată sau Tranzacţie refuzată

Imprimare chitanţă

Chitanţă eliberată

11

Cerere de anulare a cardului sau Expirarea termenului de valabilitate

Verificarea soldului contului de card

Cont cu sold zero sau Cont cu sold creditor

12

Cont cu sold creditor Trecerea sumei din contul de card în contul curent Actualizarea soldului

Cont curent actualizat şi Cont card soldat

contului curent

13 Cont curent actualizat sau Cont cu sold zero

Anularea cardului Închiderea contului de card

Cont de card închis şi Card anulat

Etapa a 4-a: Identificarea operaţiilor. OP1 = Încheiere contract OP2 = Verificare existenţă client OP3 = Înregistrare client nou OP4 = Verificare existenţă cont curent OP5 = Deschidere cont curent OP6 = Deschidere cont de card OP7 = Activare card OP8 = Alimentare cont de card OP9 = Efectuare tranzacţie OP10 = Eliberare chitanţă OP11 = Verificare sold la contul de card OP12 = Virare în cont curent OP13 = Închidere cont de card Etapa a 5-a: Identificarea sincronizărilor. Sincronizările ce apar în cadrul modelului conceptual al prelucrărilor au fost deja marcate în cadrul

etapei a 3-a, “Întocmirea tabloului evenimente-rezultate”, deoarece acestea reprezintă cazurile unde în cadrul primei coloane a tabloului evenimente-rezultate (cea a evenimentelor declanşatoare) apar două sau mai multe evenimente legate printr-un operator logic (şi / sau).

La elaborarea modelului conceptual al prelucrărilor se mai poate specifica, acolo unde este cazul, durata de sincronizare (intervalul de timp în care trebuie să aibă loc sincronizarea).

Etapa a 6-a: Identificarea regulilor de emisie. OPERAŢIE REGULI DE EMISIE

Operaţia 2 R2,1 – Clientul există în baza de date Operaţia 4 R4,1 – Baza de date conţine un cont curent al clientului

respectiv Operaţia 8 R8,1 – Contul de card a putut fi alimentat Operaţia 9 R9,1 – Sold iniţial ≥ Suma solicitată + Sold minim obligatoriu Operaţia 11 R11,1 – Soldul contului de card este mai mare ca zero Operaţia 12 R12,1 – Sold nou cont crt. = Sold vechi cont crt. + Sold cont card

Etapa a 7-a: Elaborarea modelului conceptual al prelucrărilor. După cum s-a specificat anterior, modelul conceptual al prelucrărilor va fi divizat ţinându-se cont de

principalele procese care apar, şi anume: • Deschiderea contului de card • Alimentarea contului de card • Tranzacţii de plată cu card sau retragere numerar • Anularea cardului şi închiderea contului de card

7.1. Deschiderea contului de card

7.2. Alimentarea contului de card

7.3. Tranzacţii de plată cu card sau retragere numerar

7.4. Anularea cardului şi închiderea contului de card

3.6. Probleme propuse Problema 1 Să se realizeze modelul conceptual al prelucrărilor pentru subsistemul informatic privind gestiunea

depozitelor bancare. Clienţii băncii pot constitui depozite bancare pe baza sumelor depuse în numerar la casieria băncii sau a sumelor disponibile existente în contul curent. Deschiderea contului de depozit se realizează pe baza contractului încheiat între bancă şi client în care se prevăd condiţiile de constituire a depozitului şi suma acestuia.

La termen se calculează dobânda aferentă conform prevederilor contractuale. Dacă titularul depozitului nu ridică dobânda la termen, aceasta se capitalizează.

Depozitul se lichidează la cererea titularului sau împuternicitului. Dacă lichidarea se face înainte de termen, dobânda pentru ultima perioadă scursă se recalculează pe baza dobânzii stabilite pentru depozitele la vedere.

La fiecare ridicare de bani reprezentând dobânzi sau lichidarea depozitului, clientul primeşte un exemplar al chitanţei emise de casierie.

Problema 2 Să se realizeze modelul conceptual al prelucrărilor pentru subsistemul informatic privind livrarea

produselor finite către clienţi şi încasarea contravalorii acestora. Clienţii emit comenzi pe baza cărora, în limita stocului disponibil, serviciul desfacere întocmeşte o

dispoziţie de livrare sau un aviz de expediţie, actualizează stocul produselor (diminuându-l cu cantitatea înscrisă în dispoziţia de livrare), trimite un exemplar din dispoziţia de livrare la depozit şi apoi întocmeşte factura.

Depozitul pregăteşte lotul de marfă conform cantităţilor precizate în dispoziţia de livrare şi pe baza acestui document actualizează fişa de magazie.

Lotul de marfă se expediază clientului însoţit de factură. În maxim 10 zile de la emiterea facturii clientul trebuie să achite prin ordin de plată sau filă cec mărfurile. Până la achitarea facturii nu se vor mai onora alte comenzi clientului.