MODELAREA COMPORTAMENTELOR ELECTORALE

1. MODELE SOCIO-DEMOGRAFICE:construiţi lanţul cauzal luând în calcul următoarele variabile:

VARIABILA PARAMETRIVot PSDVârsta Peste 60Gen FemininMediu de rezidenţă RuralNivel de şcolaritate Sub 8 claseZona geografică MoldovaStatut ocupaţional Ţăran

2. MODELE ATITUDINALE Ipoteza principală este următoarea: comportamentul este determinant de atitudini (vezi

Figura nr.2). Dacă vom cunoaşte atitudinile alegătorilor, vom putea previziona, cu un anumit grad de probabilitate, şi care va fi comportamentul lor, mai precis, cum vor vota (dacă vor vota).

Determinanţii votului sunt valorile politice fundamentale, atitudinile faţă de evenimentele politice, economice şi sociale recente, faţă de condiţiile actuale de viaţă. Prin urmare, factorii exogeni, obiectivi sunt în mod obligatoriu mediaţi de către factorii subiectivi, de către percepţii şi atitudini. Există două tipuri principale de modele atitudinale1: modele de distanţă ale candidaţilor faţă de candidatul ideal şi modele de eliminare şi alegere secvenţială.

Modele de distanţă. Într-o primă variantă, modelul postulează că fiecare alegător va vota pentru candidatul căruia îi va acorda nota globală cea mai ridicată, acestă notă fiind suma notelor acordate fiecărei calităţi (sau criteriu), ponderată cu importanţa acordată fiecărui criteriu. Calităţile candidaţilor pot fi grupate pe mai multe dimensiuni, de exemplu: biografia familială şi profesională, educaţia, orientarea ideologică şi valorile politice, programul politic, aptitudinile de a guverna, caracterul etc.

Într-o altă variantă, pentru fiecare calitate sau aptitudine a candidaţilor, se construieşte o scală şi se cere respondenţilor să plaseze candidatul ideal pe acea scală. Calculând distanţa dintre fiecare candidat şi candidatul ideal (dintre scorurile obţinute de candidaţi şi scorul candidatului ideal), vom putea vedea care candidat real se situează cel mai aproape de candidatul ideal. Modelul postulează că alegătorul va vota pentru candidatul care are distanţa medie cea mai redusă, în raport cu candidatul ideal. exerciţiuVotul=rezultanta ansamblului de atitudini cognitive si afective cu referire la politicaModelul distantei candidatilor fata de candidatul idealCe grad de importanta (de la 0 = deloc important la 5 = de o importanta esentiala) credeti ca are detinerea urmatoarelor calitati de catre un (primar, presedinte, guvernant…):Inteligenta, cinste, experienta etc. Ati putea da o nota (de la 0 la 5) fiecarui candidat de pe lista, cu referire la urmatoarele

calitati?(tabel lista candidatilor/lista calitatilor)Modelul prognozeaza ca fiecare alegator va vota pentru candidatul cu nota globala cea mai ridicata (pentru fiecare calitate sau aptitudine): Pe o scala de …(competenta etc…) unde ati situa

candidatul ideal? Modelul prognozeaza ca alegatorul va vota pentru candidatul cu distanta globala cea mai mica in raaport cu candidatul ideal

1 Apud Lindon, D.: op. cit., pp. 66-74.

1

Modelul eliminarii: votul este rezultatul unei secvente de operatii mentale care poate conduce fiecare la eliminarea unor anumiti candidati sau la alegerea finala a unuia dintre eiCriterii:1. Proximitatea temperamentului politic alegator – candidat2. Candidatul detine aptitudini care raspund preocuparilor si asteptarilor electoratului3. Calitatile si defectele de personalitate ale candidatului

Modelul eliminării consideră votul ca rezultatul unui şir de operaţiuni mentale, eliminând unii candidaţi şi lăsând, în final, unul singur, pentru care alegătorul respectiv va vota. Candidaţii sunt evaluaţi în funcţie de o multitudine de criterii (grupate în trei categorii principale: apropierea dintre temperamentul politic al alegătorului şi dintre temperamentul politic al candidatului; aptitudinile candidatului care răspund preocupărilor şi aşteptărilor alegătorului; calităti şi defecte personale ale candidatului).

Judecăţile, evaluările făcute de către alegători nu sunt întotdeauna explicite, ele pot fi implicite.

Se elimină, mai întâi, candidaţii consideraţi prea îndepărtaţi, fie din punct de vedere al temperamentului politic, fie din cauza lipsei de aptitudini, fie din cauza unor defecte de caracter considerate prea respingătoare.

Într-o a doua etapă, dacă dintre candidaţii neeliminaţi se detaşează unul în mod deosebit, prin calităţile sale (fie din punct de vedere al temperamentului politic, fie prin aptitudini, fie din cauza unor trăsături personale considerate foarte atractive), atunci el va fi cel votat. În caz contrar, se continuă eliminarea.

Din punctul de vedere al acestui model, electoratul se segmentează astfel, din perspectiva unui candidat (sau a unui partid):

- electoratul exclus pentru un anumit partid sau candidat: este electoratul care respinge încă din prima etapă a eliminării, pe partidul sau candidatul respectiv

- electoratul captiv al unui partid sau candidat: este electoratul care consideră partidul sau candidatul respectiv ca primă alegere, eliminându-i pe toţi ceilalţi; este nucleul dur, foarte loial, impermeabil la ce se întâmplă în campania electorală, la publicitatea politică a adversarilor)

- electoratul fragil: este electoratul care votează pentru respectivul partid sau candidat nu ca primă alegere ci ca rezultat al unei eliminări mai mult sau mai puţin laborioase

- electoratul potenţial: este reprezentat de electoratele fragile ale altor partide sau candidaţi

Electoratele fragile şi cele potenţiale sunt segmentele critice, care pot fi pierdute sau câştigate, pentru care se duce bătălia în campaniile electorale. Modelul permite, în afară de identificarea acestor electorate, şi identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale partidelor şi candidaţilor: care sunt calităţile deosebite care fac să se detaşeze şi care sunt atuuri potenţiale importante; de asemenea, care sunt cauzele frecvente ale eliminării lor încă din prima etapă. Toate aceste informaţii sunt foarte preţioase pentru proiectarea strategiei electorale.

3. MODELE PSIHOLOGICE - chestionarTrăsăturile definitorii pentru personalitatea autoritară şi pentru comportamentul politic

autoritarist sunt2:- Relaţii sociale şi morale convenţionale- O tendinţă de supunere, paralel cu tendinţe de agresivitate- Dezaprobarea unei vieţi sentimentale şi sexuale mai libere, mai neconvenţionale- Utilizarea judecăţilor stereotipe, ca mijloc de a eluda propriile responsabilităţi

2 Grawitz, M.: Traité de science politique, vol. I, P.U.F., Paris, 1985, pp. 25-26.

2

- Sentimente de inferioritate şi neputinţă; neînsemnătatea individuală generează dorinţa de putere, complexul de inferioritate fiind transformat într-un complex de superioritate- Agresivitate faţă de minorităţi, marginali şi persoane care au un status social inferior sau sunt lipsite de putere- Nevoia de conducător sublimează dorinţa de putere nesatisfăcută- Transferul psihanalitic: transferarea sentimentelor pentru părintele abuziv (dar, în

acelaşi timp, temut şi adorat) către conducătorul autoritar- Sentimentele de anxietate, izolare şi insecuritate sunt detensionate prin aderarea la

orientarea politică autoritaristă, cea care răspunde cel mai bine nevoii de conducător, de îndrumător dar şi dorinţei de răzbunare, de defulare a frustrării prin agresivitate.

Alegerea forţelor politice autoritare ca preferinţă electorală este, în multe cazuri, o reacţie la inadecvare şi neadaptare în raport cu o realitate nouă, în schimbare. Rigiditatea personalităţii autoritare îi împiedică pe aceşti oameni să fie flexibili, maleabili, adaptabili. Schimbarea socială are pentru ei o conotaţie negativă, mai ales atunci când ameninţă fragilul echilibru personal, câştigat cu greu. Autoritarismul este o „paradigmă comodă de interpretare a lumii”, oferind răspunsuri nete unor oameni chinuiţi de incertitudini şi nelinişti. Liderul autoritar le spune că nu ei sunt de vină pentru eşecurile şi nerealizările personale ci alţii: evreii, capitaliştii, profitorii, conspiraţia universală, americanii etc. Liderul autoritar le oferă şi soluţiile pentru a scăpa de inamici şi pentru a purifica lumea, de a readuce ordinea. Astfel, votul personalităţii autoritare va fi o manifestare a complexului binar (inferioritate/superioritate) şi, de aceea, va fi orientat către forţele politice naţionaliste, autoritariste, extremiste.

Pentru a identifica şi măsura frecvenţa personalităţilor autoritare, Adorno a construit o scală, numită F-scale („F” de la fascism). Bineînţeles, această scală intenţiona să măsoare susceptibilitatea la ideologia fascistă , fără a conchide că oricine ar obţine un scor ridicat la această scală ar fi neapărat un fascist inrăit. Scala vrea doar să indice o permeabilitate la propaganda fascistă, o posibilitate latentă a individului de a îmbrăţişa ideologia fascistă în cazul expunerii la o propagandă agresivă. Principalele dimensiuni ale F-scale, dimensiuni care izvorăsc din descrierea psihanalitică a personalităţii autoritare, sunt3:

- Convenţionalism - conformism rigid faţă de morala tradiţională- Obedienţă – atitudine necritică faţă de lideri; idealizarea autorităţii- Agresivitate rigiditate şi intoleranţă – dezaprobarea, respingerea, condamnarea unor

comportamente mai libere din viaţa sentimentală, familială, sexuală etc.- Xenofobia, dispretul fata de minorităţi şi marginali- Înclinare către stereotipuri culturale si superstiţii – credinţa în noroc, soartă şi în

categorii simplificatoare- Admiraţie faţă de forţă şi duritate, faţă de figurile istorice şi personalităţile puternice,

dominative (de exemplu ce personalitate admiră cel mai mult din istorie – e un conducător militar, un artist…)

- Cinism - viziune negativă asupra naturii umane, alienare. Autoritarismul este pus în evidenţă şi de gradul de acord faţă de următoarele afirmaţii4:Un conducător energic poate face mai mult bine ţării decât toate legile şi discuţiile la un

loc.Prea multă libertate strică.Parinţii trebuie să impună copiilor o disciplină strictă.Unele dintre cele mai importante lucruri pe care copiii trebuie să le îinveţe sunt supunerea şi respectul faţă de autorităţ.iO insultă personală nu poate şi nu trebuie uitată.

3 Apud Adorno, T., E. Frenkel- Brunswik, D. Levinson, N. Sanford: The Authoritarian Personality, John Wiley and Sons, New York, 1964.4 Alexe, C.: “Substratul reprezentării politicului şi prezumţiile de autoritate în gândirea colectivă “, în Calitatea Vieţii, nr.1-2/1991, pp. 80-88.

3

Chestionarul-tip are urmatoarele capitole (care e ordinea optima?): Date de identificare Votul la ultimele alegeri Investigarea realitatii abuzului din copilarieCand erati copil si se intampla sa gresiti ce faceau parintii (sau alti membri ai familiei)?

- Va bateau – des – cateodata – niciodata- Va criticau- Va certau- Va jigneau, va insultau- Va puneau sa faceti lucruri care nu va placeau- Va amenintau- Nu va mai dadeau de mancare- Va inchideau in casa- Va pedepseau in alt mod

Ati fost batut vreodata in copilarie astfel incat sa aveti nevoie de ingrijirea ranilor? Da/Nu Scala nesigurantei economice (datorii? Suficienti bani pt. alimente, haine, timp liber?

Teama de şomaj ?) Satisfactia generala fata de viata Scala de autoritarism [Adorno’s F-scale]:1. Conventionalism: conformism rigid fata de morala traditionala [Formulaţi întrebări!]2. Obedienta – atitudine necritica fata de lideri; idealizarea autoritatii [Formulaţi întrebări!]3. Admiratie fata de forta si duritate, fata de figurile istorice si personalitatile puternice

dominative(de exemplu ce personalitate admira cel mai mult din istorie – e un conducator militar, un artist…)

4. Agresivitate – dezaprobarea, respingerea, condamnarea unor comportamente mai libere din viata sentimentala, familiala, sexuala etc.( Scala de toleranta- Bogardus- minorităţi entice, rasiale, sexuale; divorţ, copii “nelegitimi”, uniuni libere)

5. Xenofobia, dispretul fata de minoritati si marginali6. Inclinare catre stereotipuri culturale si superstitii – credinta in noroc, soarta si in categorii

simplificatoare7. Admiratie fata de forta si duritate, fata de figurile istorice si personalitatile puternice

dominative(de exemplu ce personalitate admira cel mai mult din istorie – e un conducator militar, un artist…)

8. Cinism: viziune negativa asupra naturii umane (scala de alienare: lipsă de încredere în oameni, sentimentul lipsei de control asupra lumii şi a propriei vieţi)

9. Gradul de acord/dezacord fata de urmatoarele afirmatii:- Un conducator energic poate face mai mult bine ţării decat toate legile si discutiile la un loc- Prea multa libertate strică- Parintii trebuie sa impuna copiilor o disciplina stricta- Unul dintre cele mai importante lucruri pe care copiii trebuie sa le invete este (supunerea si) respectul fata de autoritati- O insulta personala nu poate si nu trebuie uitata

4. MODELE COMUNICAŢIONALE - exerciţiu

5.MODELUL PIETEI IN STUDIUL COMPORTAMENTELOR ELECTORALE

4

– teoria utilitatii MEANS-END THEORY (Vershoven)Rezultatul comparării ofertei cu cererea (cu standardul dezirabil) duce la (in)satisfacţia faţă de produs.. Intrebarea fundamentală a modelului : cum răspunde un candidat sau un partid acestui standard? [divergenţă sau congruenţă]Spre deosebire de alte modele, aici se porneste de la nivelul individual al motivaţiei votului.

Modelul vrea să refacă lanţul cognitiv pentru fiecare alegător în parte şi apoi să identifice similarităţile dintre alegătorii unui anumit partid sau candidat

Instrumentul de testare a modelului: serii de interviuri individualeI. În prima serie de interviuri se identifică atributele semnificative pt. alegerea individuală

precum şi nivelurile de apreciere + sau -. (De ex. inteligenţa – care e nivelul optim? E apreciat un candidat cu cât este mai inteligent?)

II. A doua serie: Determinarea componentelor de utilitate şi a seturilor de valori printr-o serie consecutivă de “de ce?”-uri, pornind de la “de ce “ atributele identificate au o asemenea importanţă pentru alegerea unui candidat

III. Analiza de conţinut a interviurilor – reconstrucţia realităţii individuale IV. Lanţul mijloc-scop poate fi reprezentat printr-un tabel de frecvenţe:care sunt atributele?

Care sunt nivelurile atributelor? Ce niveluri sunt apreciate pozitiv? Dar negativ?

ATRIBUTE NIVELAPRECIERE

Atribute concrete (C)

C1.Sex 1.1 Masculin 1.2. feminin

2. Varsta2.1. tanar2.2. matur2.3. batran

3. Cea mai inalta pozitie avuta

Etc.

4. Scoala absolvita

Etc.Etc.Etc.Etc.

5. Origine familiala6. Statut familial

Atribute abstracte (A)

1. Infatisarea2. Carisma3. Figura4. hainele

Utilitate functionala (F)

1. competenta

2. leadership

3. ideologie

5

OFERTA= produs (serviciu)Atribute concreteAtribute abstracteUtilitate funcţionalăUtilitate psihosocială

CEREREA = valori- aşteptăriValori instrumentale (mijloace)Valori finale (scopuri)

4. capabilitate

5. autoritate

6. inteligenta

7. mediator

Utilitate psihosociala (P)

1. simpatie

2. comunicativitate

3. cinste

4. sinceritate

5. politete

6. credibilitate

7. de incredere

8. receptivitate

Valori instrumentale (I)

1. impresionarea celorlalti

2. succes3. acceptarea raspunderii pt. ceilalti4. stapanirea situatiilor dificile5. bunastare

6. estetice

Valori finale (S) 1. acceptare sociala

2. siguranta

3. realizare personala

4. toleranta

- MODELUL NEWMANCa şi în cazul cumpărării de mărfuri,, votul nu este exclusiv un proces logic, raţional, ci mai degrabă afectiv. Stereotipurile culturale profund înrădăcinate , emoţii abisale – sunt responsabile pt. a alege o marfă sau un candidatAxiomă: alegătorii sunt consumatorii unui serviciu oferit de un partid sau candidat şi similar cu consumatorii pe pe piaţa comercială, aleg în funcţie de valoarea percepută 5 domenii cognitive:1). Programul politic = promisiunile2). Stereotipuri culturale – legate de candidat, de apartenenţa lui la anumite grupuri3). Personalitatea candidatului – ce stare de spirit creează?4). Situaţia contingentă – credinţa în anumite evenimente ipotetice (cum ar face respectivul candidat faţa unei anumite situaaţii)5). Valoarea epistemică – curiozitate, noutate4 categorii de alegători:I. raţionalii (compomenta Program este dominantă)II. emoţionaliiIII. socialiiIV. situaţionaliiChestionar:1. istoria electorala a subiectului2. aspiratii si dorinte legate de viata personala si de societate in general

6

3. cat de greu/usor crede ca se vor implini aceste aspiratii?4. Identificarea tipului dominant5. Pe cine ar vota daca alegerile ar fi azi6. Date socio-demograficeIdentificarea tipului domunantI. votez un anumit partid pentru că…..II. ce simtiti daca partidul X ar ajunge la putere? III. Origine, apartenenţa sociala a unui bun candidatIV. Lista de situatii ipotetice – in ce caz si-ar schimba votul?Prelucrare: identificarea tipului dominant pentru fiecare subiect; se coreleza tipul dominant cu intentia de votModelul Newman ne ajuta sa raspundem la urmatoarele intrebari:1. care sunt tipurile de alegatori predominante in Romania?2. Cu ce date socio-demografice sunt asociate aceste tipuri?3. Care sunt tipurile de alegator care predomina in electoratul unui partid?4. Care sunt tipurile de alegator care predomina in electoratul idecis, fragil sau potential?5. Schitarea strategiei electorale in functie de tipurile dominante: alegerea temelor campaniei,

sloganului, canalelor de comunicare

- House of Quality Analysis (HoQ) Pe baza identificarii atributelor se confectionează fişe cuprinzând profiluri de candidaţi (imaginari şi reali). De ex:Candidatul X (nu li se dă numele): 56 ani absolvent de politehnică şef de uniune sindicală de 10 000 membri foarte credincios familist promite stabilitate etc.Candidatul Y 30 ani doctor in drept fost director reforma rapida, privatizare autostrazi etc.Fisele sunt ordonate de catre respondenti in functie de preferinta.Se discuta apoi profilul candidatului ideal (care are nivelul atributelor cel mai aproape de preferintele respondentilor)HoQ se utilizeaza pt. a vedea cum se poate ameliora imaginea candidatului sau pentru a gasi candidatii optimi pentru anumite posturi.

- Eric Vernette: elaborarea deciziei de vot foloseste una din urmatoarele căi: Disjunctivă: este ales candidatul-partidul care are cel mai bun scor la un atribut fara a tine

cont de celelalte atribute )alegator impulsiv) Conjunctiva: un scor minim pt. fiecare atribut; se elimina cei care nu intrunesc scorul minim

la unul (mai multe) atribute Lexicografica - alegatorul face o ierarhie a atributelor, compara candidatii in functie de

atributul considerat cel mai important; daca e egalitate de scoruri, se trece la al doilea atribut etc.

7

Compensatorie – se alege candidatul cu cel mai bun scor global

EXERCITII: 1. Exemplificati atribute, utilitate si valori in cazul unei mărfi obisnuite, sa zicem o pereche de

pantofi2. Exemplificaţi aceleşi lucruri pentru un candidat, sa zicem CorneliuVadim Tudor3. Testaţi modelul Vershoven:in cazul vostru ce niveluri ale atributelor (din tabelul respectiv) le

consideraţi pozitive şi de ce?4. Redactati serii de intrebari inchise pentru a face identificarea tipului dominant, conform

modelului Newman5. Care este tipul de alegator predilect pentru următoarele media: televiziune; ziarele; scrosori

catre alegatori; mitinguri6. Ce intelegeti prin electorat fragil? Dar potential?

8