Către Baroul Cluj,

Subsemnata Pop Maria-Mihaela,

CONTESTAȚIE LA BAREM

Prin care înțeleg să contest rezolvarea următoarelor grile, aferente subiectului G2.

1. Grila nr. 17, având următorul conținut: ”Neplata totală sau parțială a taxelor și contribuțiilor profesionale către barou, către UNBR și către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadența acestora și până la lichidarea integrală a datoriilor atrage:

a) Măsura suspendării calității de avocatb) Interdicția de a participa în Adunarea Generală a Barouluic) Măsura de excludere din barou.”

Răspuns corect pe barem: A, B

În temeiul art. 323 alin. (1) al Statutului profesiei de avocat, neplata contribuțiilor lunare la cuantumul și la termenele stabilite atrage aplicarea măsurii prevăzute la art. 28 lit. c) din Lege. (anume, suspendarea). Așadar, nu se prevede expres că odată cu neplata acestor contibuții, avocatului îi este interzis a participa la Adunarea Generală a baroului. Într-adevăr, avocatul suspendat nu mai poate participa la AGA, dar interdicția este incidentă numai după aplicarea anterioară a suspendării. Prin urmare, interdicția prevăzută la litera B din grila nr. 17 este o consecință a suspendării în caz de neplată a taxelor, nu o consecință a neplății taxelor.

Singura variantă a grilei nr. 17 este așadar varianta A, măsura suspendării calității de avocat.

2. Grila nr. 39, având următorul conținut:”În materia dreptului la moștenire:

a) Reducțiunea este o sancțiune civilă aplicată liberalităților excesive, atrăgând nulitatea acestora.

b) Regula din materia reducțiunii liberalităților excesive potrivit cu care ”legatele se reduc înaintea donațiilor” are caracter imperativ.

c) Termenul de prescripție de 3 ani în care poate fi intentată acțiunea în reducțiunea liberalităților excesive începe să curgă în toate cazurile de la data deschiderii moștenirii.”

Răspuns corect pe barem: B. Regula este că acțiunea în reducțiunea donațiilor este o acțiune personală și nu reală,

prin urmare termenul de prescripție este acela general de 3 ani, care începe să curgă de la data deschiderii moștenirii.

Există unele ipoteze speciale în care prescripția nu curge (în caz de posesie a bunurilor supuse reducțiunii de către rezervatari) sau în care momentul de la care începe să curgă este

unul diferit de acela al deschiderii moștenirii (în cazul liberalităților a căror existență nu este cunoscută de rezervatari din motive care nu le sunt imputabile, termenul curge de la data când au cunoscut sau trebuia să cunoască existența acestora).

Cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție, regula este că aceasta curge de la data deschiderii moștenirii în toate cazurile, cu particularitatea că există situații speciale care nu coincid cu acest termen.

Din formularea grilei, putem deduce că ea se referă la regula generală în materie de reducțiune a donațiilor, nu la situațiile speciale care pot apărea în ceea ce privește momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție. Prin urmare, varianta c) de răspuns nu este una greșită pentru că în materie de moștenire, termenul de 3 ani al acțiunii în reducțiunea liberalităților excesive curge de la momentul deschiderii moștenirii. Aceasta nu este o afirmație falsă și prin urmare poate fi considerată ca fiind un răspuns corect.

În lumina celor arătate mai sus, consider că varianta corectă de răspuns a grilei nr. 39 ar trebui să fie B,C.

3. Grila nr. 64, având următorul conținut:” Subiectul activ al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 148 CP, poate fi:

a) Un funcționar publicb) Orice funcționar, chiar dacă nu e funcționar publicc) Orice persoană, deoarece o astfel de persoană nu necesită un subiect activ calificat.”

Răspuns corect pe barem: A,B.

Subiectul activ al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este orice funcționar, conform art. 158 CP care arată că ”dispozițiile privitoare la funcționarii publici se aplică și celorlalți funcționari”. Prin urmare, varianta B este singura varianta care este corectă și în deplină conformitate cu textul legal. Este cel puțin discutabil dacă odată cu alegerea variantei B de răspuns mai era necesară și alegerea variantei A, întrucât funcționarul public face în mod evident din categoria oricărui funcționar.

4. Grila nr. 67, având următorul conținut:”Omorul cu premeditare [art. 175 lit. a) CP]:

a) Implică o chibzuire anterioară a fapteib) Implică exteriorizarea rezoluției infracționale prin acte de pregătire a infracțiuniic) Implică existența unui interval de timp între luarea hotărârii de a comite infracțiunea

și săvârșirea acesteia, fără a fi necesar ca făptuitorul să fi chibuzuit anterior asupra faptei și să fi pregătit comiterea acesteia.”

Răspuns corect pe barem: A, B.În ceea ce privește necesitatea unor acte de pregătire în cazul infracțiunilor

premeditare, categorie în care intră și omorul cu premeditare, doctrina de la Cluj și cea de la București au opinii contrare. Astfel, autorii clujeni consideră că ”un omor poate fi comis cu premeditare chiar dacă acțiunii de ucidere îi lipsește un act de pregătire, deși de cele mai

multe ori el există. Este valabilă și reciproca și anume că existența unui act de pregătire poate fi un indiciu de premeditare, dar nu orice omor pregătit este și unul premeditat.”1 Pe de altă parte, doctrina de la București consideră necesar ca pentru reținerea acestei forme agravate este necesar ca autorul să comită și acte de pregătire.

În consecință, conform unei părții a doctrinei române, singura variantă corectă apare ca fiind varianta A.

Cluj Napoca, 9 octombrie 2012 Pop Maria Mihaela

1 Sergiu Bogdan, Drept penal. Partea Specială, Universul Juridic, 2009, pag. 31.