MODALITATI DE REZOLVARE A SUBIECTULUI TIP I

COMENTARIU DE VERSURI

1) Se scoate ideea ce reiese din versurile respective

2.)Se explica sensul figurilor de stil

3.) Se identifica si se explica imaginile artistice

4.) Se explica timpurile verbale:

a.) prezentul liric-reda intensitatea sentimentelor

b.) Imperfectul are valoare descriptiva,evocatoare si durative.

c.) Prezentul etern(proza)-prezinta actiunea ca si cum s-ar desfasura in fata ochilor nostri sporind participarea afectiva

d.) Perfectul simplu: timp al nararii ce confera dinamism relatarii

e.) Perfectul compus:Are valoare subiectiva redand o actiune din perspectiva trecutului

f.) Gerunziu:Confera dinamism si reliefeaza o perceptie subiectiva

g.) Modul conjunctiv:Reda o actiune posibila realizabila

h.) Viitorul cult:Indica certitudinea

i.) Viitorul popular:Indica incertitudinea

J.) Persoana a doua a verbului are valoare generica

EXPRESIVITATEA LIMBAJALUI-Se realizeaza prin conatatia termenilor ,prin asocieri neasteptate de cuvinte ,constructii topice neobisnuite prin simboluri plurisemnificative,prin dislocari sintactice,cuvinte polisemantice,prin tehnica sugestiei,a corespondentelor,transfer de sens prin topica afectiva si prin simboluri multisemnificative.

Cand se cer expresii cu un cuvant se preferă locutiunile verbale

Marci ale eului liric:1.) substantive si pronume in vocativ.

2.)Verbe si pronume de persoana intai si a doua

3.) Verbe la imperativ

4.)Interjectia

5.)Propozitii interrogative si exclamative retorice

6.) Punctele de suspensie

EXPLICATIA CRATIMEI

a) fonetic:Cratima,semn de ortografie,ce marcheaza rostirea impreuna ,intr-o singura silaba (cu sau fara disparitia unor sunete) a doua cuvinte.

b) morofologic:desparte parti de vorbire diferite

c )prozodic (numai in cazul poeziei):serveste la pastrarea ritmului si masurii metrice

EXPLICATIA VIRGULEI

1.)La nivelul partilor de vorbire:a.)Dupa un substantive si dupa un pronume in vocativ.b.) Dupa un verb la imperativ.c.) Inaintea conjunctilor adversative (dar ,iar ,insa,ci) si concluzive(deci,asadar)Observatie: In cazul conjunctilor adversative si disjunctive nu se foloseste virgula decat daca se repetă.d.) Marcheaza absenta unui verb:Ex: Ea, un inger ce se roaga,el, un demon ce viseaza.

2.)La nivelul partilor de propozitie:a.) marcheaza un raport de coordonare prin juxtapunere adversativ sau concluzivb.)nerespectarea topicii( cand propozitia nu incepe cu subiectul ci cu complementul)sau spusele naratorului)

3.) La nivelul frazeia.) marcheaza un raport de coordonare prin juxtapunere intre propozitile de acelasi fel(principale sau secundare)b.) cand subordonata preceda regenta: ex: Cand l-am vazut, atunci m-am intors inapoi.

-Preceda reproducerea vorbelor personajului.

GHILIMELELE[“ “]-Marcheaza inceputul si sfârșitul unui citat

Încadrează titlul unei opere-Indica insistenta asupra unui lucru-PT a ironiza o situatie sau un personaj

LINIA DE PAUZA-Delimiteazaconstructii si propozitii incidente

-Marcheaza elementele unei enumeratii

APOSTROFUL-Marcheaza absenta intamplatoare a unor sunete datorita rapiditatii vorbirii sau caderea cifrelor in cazul anilor:,Ex:Anii `50

PUNCTELE DE SUSPENSIE

-Fonetic-marcheaza o pauza in vorbire datorita unei starii emotive.

-Stilistic- releva o traire afectiva

Marcheaza incoenrenta vorbirii, Intreruperea sirului vorbirii

La poezile la care apare in titlu releva reluarea acestuia in primul vers

PUNCTUL SI VIRGULA:-Marcheaza sfarsitul unei propozitii relativ independente ca inteles

PUNCTUL: -Marcheaza sfarsitul unei propozitii independente ca inteles.

PARANTEZELE[( )] -Incadreaza o explicatie, o propozitie incidenta sau titlul operei si numele autorului + indicatIile scenice.

EXPLICATIA TITLULUI

1.)La introducere:ideea centrala a poeziei2.)Se relationeaza titulu cu fiecare strofa si se scoate ideea principala din fiecare strofa3.) 2,3 figuri de stil ce au legatura cu titlul(se comenteaza)4.) Imagini artistice5.)Concluzie:Asadar,…. Se reiau ideile mentionate in sinteza

MODURILE DE EXPUNERE1.) Descrierea-a.) prezinta trasaturile caracteristice ale unui tablou de natura , personaj

sau obiect

b.) cumulul de detalii semnificative

c.) predominanta cumulului nominal + exemple concrete din text

2.) Naratiunea-a.) prezinta intamplari intr-o anumita ordine

b.) presupune prezenta unui narrator,a unor personaje si a unei actiuni

3.) Dialogul-presupune schimbul de replici dintre doua sau mai multe personaje

-confera autencititate si dinamism.

-mijloc de caracterizare

4.) Monologul –reda gandurile si ideiile si sentimentele personajului

-mijloc de caracterizare

-confera auntenticitate

PROZA

Perspectiva narativa poate fi:

a.) Subiectiva,homodiegetica,cu viziune “impreuna cu” si focalizare interna.

b.) Perspectiva obiectiva ,heterodiegetica,cu viziune din indarat si focalizare zero

MIJLOACE DE CARACTERIZARE: directe a.) de catre narator

b.) de alte personajec.) autocaracterizare

-indirecte-

a.)prin fapte ,gesture,atitudini,prindialog

b.) prin relatia cu celelalte personaje

c.) prin mediul in care traieste

d.) prin aspectul exterior

e.) prin limbaj

f.) prin nume

DRAMATURGIA

Rolul indicatilor scenice:a.) se adreseaza regizorilor ,actorilor,+ elemente de décor ,vestimentatie,jocul actorilor si miscarea scenic.( alcătuiesc metatextul ce are caracter directiv.b.)sunt mijloace de caractirizare a pers.

Didascaliile cuprind si lista de personaje, unitatile compozitionale ,reperele spatiale si temporale si indicatile de regie.

Actul indica etapele logice in desfasurarea unei actiuni

Scena modifica prezenta personajului in spatiul scenic si arata intrarea si iesirea personajelor.

Tabloul-marcheaza schimbarea decorului.

Conflictul dramatic-desemneaza o opozitie ,o disputa,o tensiune,un dezacord puternic intre personaje

Comedia-specie a genului dramatic in care sunt zugravite intr-o maniera satirica tipuri umane si moravuri ale societati starnind rasul si avand un final fericit.(trasatura:prezenta comicului)

Mesajul curpinde: ideea centrala ,modurile de expunere,figurile de stil,explicatie titlu + concluzie

Arta poetica trimite la laboratul poetic ,la rolul poetului si menirea poeziei ,relatia poet-lume,poet-creatie.

Modul in care se scrie poezie si se foloseste limbajul.

Transfigurarea realitatii trecute prin sensibilitatea poetului.

Doua trasaturi traditionaliste:a) Teme si motive: spatiul patriahal al lumii satului,tema pamantului,a casei natale, a banului ,a mostenirii, a anotimpurilor si muncilor agricole.

.b)La nivel prozodic: structurarea pe strofe si prezenta ritmului,a rimei si a masurii metrice, scrierea cu majuscula la inceput de vers.

Doua trasaturi moderniste:a)Teme si motive din spatiul citadin: Intelectualul ca personaj

b)La nivel prozodic: absenta rimei,a ritmului si a masurii metrice, scrierea cu minuscula la inceput de vers.

CALITATI GENERALE ALE STILULUI 1CLARITATE

2CORECTITUDINE

3PROPIETATE

4PRECIZIE

5.PURITATE

Calitati particulare ale stilului:Oralitate,concizie,armonie,ambiguitate,expresivitate,sugestie,eufonie,variatie stilistica.

ORALITATEA STILULUI

Mijloace:

Limbaj familiar,popular,proverbe si zicatori,expresii populare,folosirea dialogului si substantive in vocativ si interjectii

Tipuri de lirism a)subiectiv-verbe si pronume de persoana intai si a doua.

b)Lirism obiectiv: a)-verbe si pronume de persoana a treia.

GENUL LIRIC

a)-Exprimarea in mod direct a sentimentelor.

b)Mărcile eului liric.

c)Limbajul expresiv.

d)Prezenta descrierii sau a monologului ca moduri de expunere predominante.

GENUL EPIC

a)presupune prezentare unor intamplari)

b)prezenta unui narator,personaje,actiunii

c)modul de expunere predominant este naratiunea

ROMANTISMUL

(trăsături):b)TEME: natura primordiala,primitivă,istoria națională, iubirea, timpul infinit/finit,libertatea absoluta a creatiei,amestecul de specii si genuri,registre stilistice diferite,primatul pasiunii asupra rațiunii,visul,fantasticul,foloclorul,cosmogonie, apocalipsa(apocatastaza),conditia

omului ca ființă duala, conditia nefericită a omului de geniu.Personajul:exceptional prezentat in împrejurări deosebite.Procedee tipice:antiteza, hiperbola,ironia, bogăția figurilor de stil.a) -Primatul sentimentului, sensibilitatii + imaginatie+subiectivitate

REALISMUL

Oglindirea veridică , obiectiva a realității contemporane, decuparea unor „felii de viata”documentare riguroasa, inspiratia din realitate,narator omniscient, obiectiv. Temelor legate de familie,ban,parvenire,paternitate,burghezia,degradare umana,destin,casatorie.Repere spatiale si temporale exacte ce creează efectul de real.Naratiune heterodiegetica,conflict in principal exterior.Romane de creatie,”dorice”.Personaje tipologice structurate pe o dominantă de caracter ,complexe ,”rotunde”, puternic individualizate, prezentate din exterior ,dar și din interior.Incipit de obicei descriptiv,cadru reluat în finalul inchis caracterizat prin rezolvarea conflictelor .Stil sobru, adesea anticalofil.Personajul este personaj tipic prezentat in imprejurari tipice.

SIMBOLISMUL

TEME:natura loc al corespendentelor, ostila omului la Bacovia,scenarii de desparțire a cuplului de indragostiți, eșecul existențial,solitudinea

iremedială,moartea,nevroza,boala,spațiul citadin tentacular,timpul ireversibil,cu efect degradant,captivitatea individului întrr-un univers claustrant,anotimpurile distructive, agonice,arta , muzica, periferia orasului, urâtul existențial, condiția

artistului damnat, fascinația spațiilor exotice, visul coșmar, speenul.

Pocedee simboliste: refrenul, corespondența, analogia,sugestia(„a ghici încetul cu încetul”) ,folosirea sinestieziei , vagul , indefinituli,ambiguitatea si muzicalitatiea versurilor,poemul in proza, imagini cromatice si olfactive, simbolul plurisemnificativ, armonii imitative(„muzică înainte de orice”),sinestezia(audiția colorată)

Marci ale subiectivitatii(ca la marcile eului liric).

GENUL DRAMATIC

CUPRINDE OPERE DESTINATE REPREZENTARII PE SCENA.

TRASATURI:

PREZENTA INDICATILOR SCENICE,PREZENTA REPLICILOR SI A UNITATILOR COMPOZITIONALE:ACT ,SCENA, TABLOURI.DIALOGUL-pincipalul mod de expunere.

Marci ale adresării directe:

1-verbe si pronume de persoana întâi

2-prezenta dialogului

3-prezenta replicilor

Sursele comicului

Tipuri de comic:-comicul de situatie ,de limbaj,de moravuri ,de caracter, de nume, Mijloace ale comicului : ticuri verbale,situatii care starnesc rasul ,contradictia in termeni,nonsensuri,nume care starnesc rasul,pronuntarea gresita a cuvintelor etc.

DOUA TRASATURI ALE PROZEI PSIHOLOGICE:1.-Folosirea monologului interior, orientată spre universul interior, al coștiinței subiective,al eului subiectiv.

Teme generate de experiente individuale(inadaptarea intelectualui la o societate mediocră, meschina, mărginita interesata doar de valori materiale.

Principii compozi ț ionale :memoria afectivă,acronia,incipit modern de tipul intrarilor

multiple,final deschis ambiguu, indeterminat.Roman „ionic”,de analiză.Narațiune homodiegetică.

Personaj hipersensibil,dilematic,cu o bogată viață interioară,introvertit,relativizat,

chinuit de criza de conștiință ,de identitate sau de valori,alienat.Dispare tirania

semnificativului ,pătrunde banalul vieții cotidiene.

TRĂSĂTURILE BASMULUI

Realul se impletește cu fabulosul, aspatialitate, atemporalitate, prezenta formulelor

initiale, mediane si finale, tiparul narativ specific,motive basmice specifice, prezența cifrelor si obiectelor magice, personaje inzestrate cu puteri supranaturale, purtătoare ale unor valori simbolice (binele și răul cu victoria binelui), personajele

îndeplinesc o serie de funcții (antagonistul,ajutoarele , donatorii).