Modalitati de Rezolvare a Sub 1

9
MODALITATI DE REZOLVARE A SUBIECTULUI TIP I 1.EXPLICATIA CRATIMEI a) fonetic:Cratima,semn de ortografie,ce marcheaza rostirea impreuna ,intr-o singura silaba (cu sau fara disparitia unor sunete) a doua cuvinte. b) morofologic:desparte parti de vorbire diferite c )prozodic (numai in cazul poeziei):serveste la pastrarea ritmului si masurii metrice 2.Comentariu de versuri 1) Se scoate ideea ce reiese din versurile respective 2.)Se explica sensul figurilor de stil 3.) Se identifica si se explica imaginile artistice 4.) Se explica timpurile verbale: a.)prezentul liric- reda intensitatea sentimentelor b.) Imperfectul are valoare descriptiva,evocatoare si durative. c.)Prezentul etern(proza)-prezinta actiunea ca si cum s-ar desfasura in fata ochilor nostri sporind participarea afectiva d.)Perfectul simplu: timp al nararii ce confera dinamism relatarii e.)Perfectul compus:Are valoare subiectiva redand o actiune din perspectiva trecutului f.)Gerunziu:Confera dinamism si reliefeaza o perceptie subiectiva g.)Modul conjunctiv:Reda o actiune posibila realizabila h.)Viitorul cult:Indica certitudinea i.)Viitorul popular:Indica incertitudinea J.)Persoana a doua a verbului are valoare generica EXPRESIVITATEA LIMBAJALUI-Se realizeaza prin conatatia termenilor ,prin asocieri neasteptate de cuvinte ,constructii topice

description

Modalitati de Rezolvare a Sub 1 in vederea bacalaureatului la romama

Transcript of Modalitati de Rezolvare a Sub 1

MODALITATI DE REZOLVARE A SUBIECTULUI TIP I 1.EXPLICATIA CRATIMEI a) fonetic:Cratima,semn de ortografie,ce marcheaza rostirea impreuna ,intr-o singura silaba (cu sau fara disparitia unor sunete) a doua cuvinte.b) morofologic:desparte parti de vorbire diferitec )prozodic (numai in cazul poeziei):serveste la pastrarea ritmului si masurii metrice

2.Comentariu de versuri 1) Se scoate ideea ce reiese din versurile respective2.)Se explica sensul figurilor de stil3.) Se identifica si se explica imaginile artistice4.) Se explica timpurile verbale: a.)prezentul liric-reda intensitatea sentimentelorb.) Imperfectul are valoare descriptiva,evocatoare si durative.c.)Prezentul etern(proza)-prezinta actiunea ca si cum s-ar desfasura in fata ochilor nostri sporind participarea afectivad.)Perfectul simplu: timp al nararii ce confera dinamism relatariie.)Perfectul compus:Are valoare subiectiva redand o actiune din perspectiva trecutuluif.)Gerunziu:Confera dinamism si reliefeaza o perceptie subiectivag.)Modul conjunctiv:Reda o actiune posibila realizabilah.)Viitorul cult:Indica certitudineai.)Viitorul popular:Indica incertitudineaJ.)Persoana a doua a verbului are valoare generica EXPRESIVITATEA LIMBAJALUI-Se realizeaza prin conatatia termenilor ,prin asocieri neasteptate de cuvinte ,constructii topice neobisnuite prin simboluri plurisemnificative,prin dislocari sintactice,cuvinte polisemantice,prin tehnica sugestiei,a corespondentelor,transfer de sens prin topica afectiva si prin simboluri multisemnificative.Cand se cer expresii cu un cuvant se prefer locutiunile verbaleMarci ale eului liric:1.) substantive si pronume in vocativ. 2.)Verbe si pronume de persoana intai si a doua 3.) Verbe la imperativ 4.)Interjectia 5.)Propozitii interrogative si exclamative retorice 6.) Punctele de suspensie

EXPLICATIA VIRGULEI1.)La nivelul partilor de vorbire:a.)Dupa un substantive si dupa un pronume in vocativ.b.) Dupa un verb la imperativ.c.) Inaintea conjunctilor adversative (dar ,iar ,insa,ci) si concluzive(deci,asadar)Observatie: In cazul conjunctilor adversative si disjunctive nu se foloseste virgula decat daca se repet.d.) Marcheaza absenta unui verb:Ex: Ea, un inger ce se roaga,el, un demon ce viseaza.2.)La nivelul partilor de propozitie:a.) marcheaza un raport de coordonare prin juxtapunere adversativ sau concluzivb.)nerespectarea topicii( cand propozitia nu incepe cu subiectul ci cu complementul)sau spusele naratorului)3.) La nivelul frazeia.) marcheaza un raport de coordonare prin juxtapunere intre propozitile de acelasi fel(principale sau secundare)b.) cand subordonata preceda regenta: ex: Cand l-am vazut, atunci m-am intors inapoi.-Preceda reproducerea vorbelor personajului.PUNCTELE DE SUSPENSIE[ ]-Marcheaza inceputul si sfritul unui citatncadreaz titlul unei opere-Indica insistenta asupra unui lucru-PT a ironiza o situatie sau un personajLINIA DE PAUZA-Delimiteazaconstructii si propozitii incidente-Marcheaza elementele unei enumeratii.APOSTROFUL-Marcheaza absenta intamplatoare a unor sunete datorita rapiditatii vorbirii sau caderea cifrelor in cazul anilor:,Ex:Anii `50Punctele de suspensie-Fonetic-marcheaza o pauza in vorbire datorita unei starii emotive.STILISTIC- releva o traire afectivaMarcheaza incoenrenta vorbirii, Intreruperea sirului vorbiriiLa poezile la care apare in titlu releva reluarea acestuia in primul versPUNCTUL SI VIRGULA:-Marcheaza sfarsitul unei propozitii relativ independente ca intelesPUNCTUL:-Marcheaza sfarsitul unei propozitii independente ca inteles.PARANTEZELE[( )]-incadreaza o explicatie, o propozitie incidenta sau titlul operei si numele autorului + indicatIile scenice.EXPLICATIA TITLULUI1.)La introducere:ideea centrala a poeziei2.)Se relationeaza titulu cu fiecare strofa si se scoate ideea principala din fiecare strofa3.) 2,3 figuri de stil ce au legatura cu titlul(se comenteaza)4.) Imagini artistice5.)Concluzie:Asadar,. Se reiau ideile mentionate in sintezaMODURILE DE EXPUNERE1.) Descrierea-a.) prezinta trasaturile caracteristice ale unui tablou de natura , personaj sau obiectb.) cumulul de detalii semnificativec.) predominanta cumulului nominal + exemple concrete din text2.) Naratiunea-a.) prezinta intamplari intr-o anumita ordineb.) presupune prezenta unui narrator,a unor personaje si a unei actiuni3.) Dialogul-presupune schimbul de replici dintre doua sau mai multe personaje-confera autencititate si dinamism.-mijloc de caracterizare4.) Monologul reda gandurile si ideiile si sentimentele personajului-mijloc de caracterizare-confera auntenticitatePROZAPerspectiva narativa poate fii a.) subiectiva,homodiegetica,cu viziune impreuna cu si focalizare interna.b.)Perspectiva obiectiva ,heterodiegetica,cu viziune din indarat si focalizare zeroMIJLOACE DE CARACTERIZARE: directe a.) de catre narator:b.) de alte personajec.) autocaracterizare-indirecte-a.)prin fapte ,gesture,atitudini,prindialogb.) prin relatia cu celelalte personajec.) prin mediul in care traiested.) prin aspectul exteriore.) prin limbajf.) prin numeDRAMATURGIARolul indicatilor scenice:a.) se adreseaza regizorilor ,actorilor,+ elemente de dcor ,vestimentatie,jocul actorilor si miscarea scenic.( alctuiesc metatextul ce are caracter directiv.b.)sunt mijloace de caractirizare a pers.Didascaliile cuprind si lista de personaje, unitatile compozitionale ,reperele spatiale si temporale si indicatile de regie.Actul indica etapele logice in desfasurarea unei actiuniScena modifica prezenta personajului in spatiul scenic si arata intrarea si iesirea personajelor.Tabloul-marcheaza schimbarea decorului.Conflictul dramatic-desemneaza o opozitie ,o disputa,o tensiune,un dezacord puternic intre personajeComedia-specie a genului dramatic in care sunt zugravite intr-o maniera satirica tipuri umane si moravuri ale societati starnind rasul si avand un final fericit.(trasatura:prezenta comicului)Mesajul curpinde: ideea centrala ,modurile de expunere,figurile de stil,explicatie titlu + concluzieArta poetica trimite la laboratul poetic ,la rolul poetului si menirea poeziei ,relatia poet-lume,poet-creatie.Modul in care se scrie poezie si se foloseste limbajul.Transfigurarea realitatii trecute prin sensibilitatea poetului.Doua trasaturi traditionaliste:a) Teme si motive: spatiul patriahal al lumii satului,tema pamantului,a casei natale, a banului ,a mostenirii, a anotimpurilor si muncilor agricole..b)La nivel prozodic: structurarea pe strofe si prezenta ritmului,a rimei si a masurii metrice, scrierea cu majuscula la inceput de vers.Doua trasaturi moderniste:a)Teme si motive din spatiul citadin: Intelectualul ca personajb)La nivel prozodic: absenta rimei,a ritmului si a masurii metrice, scrierea cu minuscula la inceput de vers.CALITATI GENERALE ALE STILULUI 1CLARITATE2CORECTITUDINE3PROPIETATE4PRECIZIE5.PURITATECalitati particulare ale stilului:Oralitate,concizie,armonie,ambiguitate,expresivitate,sugestie,eufonie,variatie stilistica.ORALITATEA STILULUIMijloace:Limbaj familiar,popular,proverbe si zicatori,expresii populare,folosirea dialogului si substantive in vocativ si interjectiiTipuri de lirism a)subiectiv-verbe si pronume de persoana intai si a doua.b)Lirism obiectiv: a)-verbe si pronume de persoana a treia.GENUL LIRICa)-Exprimarea in mod direct a sentimentelor.b)Mrcile eului liric. c)Limbajul expresiv.d)Prezenta descrierii sau a monologului ca moduri de expunere predominante.GENUL EPIC a)presupune prezentare unor intamplari)b)prezenta unui narator,personaje,actiuniic)modul de expunere predominant este naratiuneaROMANTISMUL(trsturi):b)TEME: natura primordiala,primitiv,istoria naional, iubirea, timpul infinit/finit,libertatea absoluta a creatiei,amestecul de specii si genuri,registre stilistice diferite,primatul pasiunii asupra raiunii,visul,fantasticul,foloclorul,cosmogonie, apocalipsa(apocatastaza),conditia omului ca fiin duala, conditia nefericit a omului de geniu.Personajul:exceptional prezentat in mprejurri deosebite.Procedee tipice:antiteza, hiperbola,ironia, bogia figurilor de stil.a)-Primatul sentimentului, sensibilitatii + imaginatie+subiectivitateREALISMULOglindirea veridic , obiectiva a realitii contemporane, decuparea unor felii de viatadocumentare riguroasa, inspiratia din realitate,narator omniscient, obiectiv. Temelor legate de familie,ban,parvenire,paternitate,burghezia,degradare umana,destin,casatorie.Repere spatiale si temporale exacte ce creeaz efectul de real.Naratiune heterodiegetica,conflict in principal exterior.Romane de creatie,dorice.Personaje tipologice structurate pe o dominant de caracter ,complexe ,rotunde, puternic individualizate, prezentate din exterior ,dar i din interior.Incipit de obicei descriptiv,cadru reluat n finalul inchis caracterizat prin rezolvarea conflictelor .Stil sobru, adesea anticalofil.Personajul este personaj tipic prezentat in imprejurari tipice.SIMBOLISMULTEME:natura loc al corespendentelor, ostila omului la Bacovia,scenarii de desparire a cuplului de indragostii,eecul existenial,solitudinea iremedial,moartea,nevroza,boala,spaiul citadin tentacular,timpul ireversibil,cu efect degradant,captivitatea individului ntrr-un univers claustrant,anotimpurile distructive, agonice,arta , muzica,periferia orasului,urtul existenial,condiia artistului damnat,fascinaia spaiilor exotice, visul comar,speenul.Pocedee simboliste: refrenul, corespondena, analogia,sugestia(a ghici ncetul cu ncetul) ,folosirea sinestieziei , vagul , indefinituli,ambiguitatea si muzicalitatiea versurilor,poemul in proza, imagini cromatice si olfactive, simbolul plurisemnificativ, armonii imitative(muzic nainte de orice),sinestezia(audiia colorat)Marci ale subiectivitatii(ca la marcile eului liric).GENUL DRAMATIC CUPRINDE OPERE DESTINATE REPREZENTARII PE SCENA.TRASATURI:PREZENTA INDICATILOR SCENICE,PREZENTA REPLICILOR SI A UNITATILOR COMPOZITIONALE:ACT ,SCENA, TABLOURI.DIALOGUL-pincipalul mod de expunere.Marci ale adresrii directe:1-verbe si pronume de persoana nti 2-prezenta dialogului3-prezenta replicilorSursele comiculuiTipuri de comic:-comicul de situatie ,de limbaj,de moravuri ,de caracter, de nume, Mijloace ale comicului : ticuri verbale,situatii care starnesc rasul ,contradictia in termeni,nonsensuri,nume care starnesc rasul,pronuntarea gresita a cuvintelor etc.DOUA TRASATURI ALE PROZEI PSIHOLOGICE:1.-Folosirea monologului interior, orientat spre universul interior, al cotiinei subiective,al eului subiectiv.Teme generate de experiente individuale(inadaptarea intelectualui la o societate mediocr, meschina, mrginita interesata doar de valori materiale.Principii compoziionale:memoria afectiv,acronia,incipit modern de tipul intrarilor multiple,final deschis ambiguu, indeterminat.Roman ionic,de analiz.Naraiune homodiegetic.Personaj hipersensibil,dilematic,cu o bogat via interioar,introvertit,relativizat, chinuit de criza de contiin ,de identitate sau de valori,alienat.Dispare tirania semnificativului ,ptrunde banalul vieii cotidiene.TRSTURILE BASMULUIRealul se impletete cu fabulosul,aspatialitate, atemporalitate,prezenta formulelor initiale, mediane si finale, tiparul narativ specific,motive basmice specifice,prezena cifrelor si obiectelor magice,personaje inzestrate cu puteri supranaturale, purttoare ale unor valori simbolice(binele i rul cu victoria binelui),personajele ndeplinesc o serie de funcii(antagonistul,ajutoarele , donatorii).