76 Profit // iunie 2013

1. Dle Tekaia, cum s-au schimbat impresiile Dvs. despre Moldova pe parcursul acestui an?Îmi amintesc că am descoperit Moldova drept o ţară cu un scop stabilit şi cu ambiţie. Din păcate, după un an de zile multe lucruri s-au schimbat, îndoiala şi instabilitatea luând locul entuziasmului, lucru care are un impact nega-tiv asupra investitorilor. Mă bucur foarte mult сă această situaţie de incertitudine a luat sfârşit.

2. Ce încă nu înţelegeţi despre moldoveni?Un proverb franţuzesc spune că ”iarba nu este mai verde în afara ţării”. În acest context, nu înţeleg de ce moldove-nii continuă să-şi părăsească ţara în loc să semene iarbă la ei acasă. Situaţia este, într-adevăr, dramatică şi aş aprecia orice măsuri energice şi eficiente menite să stopeze mi-graţia.

3. Rezultatele înregistrate de Mobiasbancă în 2012 au fost la nivelul aşteptărilor?Sunt pe deplin satisfăcut de rezultatele înregistrate în 2012. Aş dori să mulţumesc tuturor membrilor echipei pentru energia de care au dat dovadă şi pentru capacita-tea de a se ajusta şi a fi flexibili. Acest lucru ne-a ajutat să înregistrăm o creştere de peste 20% în mai multe sec-toare de activitate în pofida unei creşteri zero a PIB-ului şi a crizelor din sectorul bancar care au afectat aproape toţi participanţii. Anul trecut, banca a lansat o serie de produse şi servicii noi, majorându-şi numărul clienţilor cu 10%, iar volumul creditelor - cu peste 20%. Profi-

tabilitatea a crescut semnificativ datorită reorganizării şi eficienţei. Astfel, banca a înregistrat un profit net de 53 mil. lei în 2012 şi, pentru prima dată pe parcursul ultimi-lor ani, a distribuit dividende. Astăzi, Mobiasbancă este una dintre cele mai active bănci de pe piaţă şi sper că în câţiva ani vom deveni una dintre primele trei instituţii bancare din ţară.

4. Acest obiectiv ar putea fi atins pe parcursul urmă-torilor 3-5 ani? Sper ca acest lucru să se întâmple chiar mai devreme, dacă nu vom rata nicio oportunitate.

5. Care este scopul stabilit pentru 2013? Activele Mo-biasbancă vor atinge nivelul de 5 mlrd. lei sau suma în sine nu este importantă?Într-adevăr, suma în sine nu este importantă. Important este să stabilim un obiectiv comun şi să mobilizăm întrea-ga echipă la atingerea acestuia. Pentru 2013 am stabilit un buget ambiţios pentru realizarea căruia urmează să lucrăm împreună ca o echipă Mobiasbancă, să extindem reţeaua şi să lansăm noi produse. Vrem să rămânem una dintre principalele bănci din Moldova care acordă servicii transparente şi de calitate. Aş vrea să menţionez că trans-parenţa este unul dintre elementele noastre-cheie. Nu-mi place să văd detalii ascunse sau şiretlicuri în contracte. Prefer să ratez o oportunitate de afaceri decât să am un client nemulţumit care mai devreme sau mai târziu va descoperi acest ”şiretlic”.

77 de întrebări în 20 de minute

Mobiasbancă – parte din faMilia Mea

pe parcursul ultiMilor ani, Mobiasbancă - Groupe société Générale a devenit una dintre cele Mai active bănci pe piaţa din Moldova, iar în prezent scopul aMbiţios al acesteia este de a deveni una dintre priMele trei instituţii bancare din ţară. preşedintele Mobiasbancă ridha tekaia, care se află la conducerea băncii de Mai bine de un an, este convins că acest obiectiv poate fi atins pe parcursul urMătorilor ani dacă banca „nu va rata nici o oportunitate” şi dacă va utiliza la

MaxiMuM abilităţile extraordinare ale anGajatului său excelent – „echipa Mobiasban-că”. într-un interviu acordat în exclusivitate revistei profit, ridha tekaia vorbeşte despre rezultatele realizate de Mobiasbancă în 2012, aşteptările de la asociaţia băncilor din Moldova, Misiunea sa în postul de preşedinte al asociaţiei investitori-

lor (ais) străini, pasiunea pentru sport şi iMpresiile despre Moldova.

Mar

gare

ta M

OC

REA

C

77Profit // iunie 2013www.profit.md

6. Deci sunteţi de acord cu intenţia autorităţilor de a obliga băncile să indice în contracte rata finală a dobânzii?Categoric. Nu doar „sunt de acord”, ci chiar susţin cu ambele mâini această intenţie! Rata netă a dobânzii este unicul element care poate ajuta consumatorul să înţeleagă cât va avea de plătit la final. Considerăm că în dialogul cu clienţii toate băncile ar trebui să utilizeze acelaşi vo-cabular. 7. Crearea unui portofoliu de credite de 3 mlrd. de lei ţine de o perspectivă îndepărtată sau banca poate atinge acest obiectiv deja în 2014? Nu vom rata nicio oportunitate în acest sens, dar în ace-laşi timp nu ne vom grăbi să atingem acest scop cu orice preţ sau risc. 8. Ne puteţi spune, fără a sta prea mult pe gânduri, care este astăzi valoarea Mobiasbancă?

În primul rând, aş vrea să menţionez că brandul nostru internaţional are o valoare în sine. În plus, Mobiasbancă este o bancă bine organizată, cu o bază de clienţi impor-tantă şi un portofoliu de risc redus. Echipa este o altă componentă esenţială. Toate aceste lucruri au o valoare care este destul de complicat de evaluat.

9. Care sunt avantajele distinse ale Mobiasbancă în comparaţie cu restul băncilor?Dimensiunea internaţională, transparenţa, independenţa şi loialitatea faţă de clienţii noştri, care se bazează pe o relaţie reciproc avantajoasă. Banca noastră, de asemenea, propune soluţii inovatoare şi servicii de înaltă calitate, lu-cru confirmat de faptul că Mobiasbancă i-a fost acordat recent certificatul ISO 9001-2008 în Comerţ & Transfe-ruri Internaţionale. Sunt mândru să conduc prima ban-că din Moldova şi primul subsidiar european al Société Générale care a primit acest certificat.

78 Profit // iunie 2013

10. Care este numărul total al filialelor Mobiasbancă şi care este scopul pentru următorii doi ani?La moment, dispunem de 47 de filiale. Scopul nostru ambiţios este de a majora numărul acestora până la 56 către sfârşitul acestui an. În plus, alte şase agenţii vor fi transformate în filiale ce oferă toată gama de servicii.

11. De cât timp este nevoie pentru ca o filială să de-vină profitabilă? De la 2 la 3 ani pentru filialele retail şi de ceva mai puţin timp pentru filialele mixte.

12. Mobiasbancă intenţiona „să vândă Moldova” europenilor în cadrul unor vizite ale oamenilor de afaceri moldoveni în Franţa. Pe cât de rezultative au fost aceste vizite? Anul trecut am organizat o misiune la Toulouse, o re-giune cu aproximativ acelaşi volum al PIB-ului ca şi Moldova şi cu aceleaşi sectoare de activitate. Am stabilit contacte excelente, dar, din păcate, nu am reuşit să atra-gem investitori străini. La moment, Franţa se confruntă cu o serie de probleme şi, probabil, acum nu este momentul cel mai potrivit pentru atragerea investiţiilor. În acelaşi timp, în cadrul unei misi-uni organizate recent la Bucureşti în parteneriat cu MIEPO am realizat că ar putea fi mult mai uşor să atragem în Moldova companiile france-ze care operează pe piaţa României. Acestea au deja experienţa de a face investiţii peste hotare, ştiu unde se află Moldova şi pentru ele are sens să-şi mute investiţiile cu 100 km mai spre est. În luna mai am organizat o misiune similară la Istanbul, Turcia. 13. Vor avea aceste proiecte continuitate?

Da, desigur. Mai mulţi investitori cu care ne-am întâlnit la Bucureşti şi Istanbul au venit deja la Chişinău să tatoneze piaţa. În toate aceste misiuni eu reprezint nu doar Société Générale şi Mobiasbancă, dar şi Asociaţia Investitorilor Străini (AIS), al cărui preşedinte am fost ales în luna fe-bruarie. 14. Angajatul bun al Mobiasbancă. Cum arată acesta?Avem an angajat excelent, iar numele lui este ”Echipa Mobiasbancă”! Membrii echipei se provoacă unii pe al-ţii, dar şi se sprijină atunci când se confruntă cu anumite probleme.

15. Dar ce face din echipa Mobiasbancă o echipă cu literă mare?Este ”reţeta” noastră secretă! Nu vreau să o împărtăşesc cu colegii de la alte bănci (zâmbeşte).

16. Cum vă construiţi relaţia cu echipa? Depinde… de la foarte prietenoasă la foarte severă în funcţie de subiect şi de situaţie. Dar cel mai important este să fii cinstit şi respectuos cu toţi angajaţii, oferindu-i fiecă-

„În calitate de membru al société Générale, mobias-bancă este o bancă cu răspundere socială. cu începere din 2008, sprijinim Federaţia de rugby din moldova şi suntem partenerul strategic al sălii cu orgă. în 2010, am început să sprijinim special olympics moldo-va – o mişcare la nivel global care organizează com-petiţii sportive pentru copiii şi tinerii cu disabilităţi intelectuale. mobiasbancă implementează o serie de alte proiecte de caritate sau legate de ecologie des-pre care publicul larg ştie mai puţin deoarece nu le Folosim în calitate de acţiuni de pr”. ridha tekaia

79Profit // iunie 2013www.profit.md

ruia posibilitatea de a se exprima, de a avansa în carieră, în-văţând unii de la alţii, precum şi din greşelile pe care le fac. 17. Dar cu colegii de la alte bănci?Am relaţii foarte constructive cu unii dintre ei.

18. Ce face ca sistemul bancar moldovenesc să fie unul special?Nu aş spune special, dar un pic diferit. De exemplu, nive-lul destul de înalt al lichidităţii duce la o concurenţă dură. Pe piaţă există în prezent 14 bănci, plus companiile de leasing şi microfinanţare. Este un număr destul de mare pentru o piaţă atât de mică, iar acest lucru încurajează o competiţie dură care îi determină pe unii jucători să acţi-oneze la limita legii. Faptul că suntem parte a unui grup internaţional este o garanţie că respectăm cu stricteţe toa-te regulile.

19. Care ar fi diferenţa optimă între rata dobânzii la depozite şi cea la credite în Moldova?Aceasta pare mare doar la prima vedere. Dacă scădem inflaţia de 4-5%, diferenţa rămâne de doar circa 3% şi nu este cu mult mai mare decât în UE. Astăzi multe proiecte mari şi cu risc redus obţin credite în lei la o rată a dobânzii mai mică de 10%.

20. Care trei decizii luate de Guvernul RM ar ajuta enorm la dezvoltarea sectorului bancar?Cea mai importantă decizie - cea cu privire la trans-parenţa acţionarilor în sectorul bancar – a fost deja adoptată şi acum dorim să o vedem implementată în practică. Cea de a doua reformă, care a fost începută dar trebuie continuată, este reforma în justiţie. O altă reformă care ar putea avea un impact pozitiv asupra economiei, inclusiv a sectorului bancar, se referă la Co-dul Muncii. De exemplu, practica curentă de a permite mamelor să stea în concediu de maternitate până la şase ani determină mulţi angajatori să ofere tinerilor absol-venţi doar contracte de muncă temporare, lucru care ar putea explica nivelul înalt al migraţiei în rândul tinerilor cu potenţial...

21. Putem vorbi despre concurenţă loială pe piaţa din Moldova?Eu aş vorbi despre o concurenţă sălbatică... Concurenţa necinstită nu face bine nici sectorului bancar şi nici con-sumatorilor.

22. De ce băncile din Occident nu manifestă interes faţă de sectorul bancar din Moldova?Dar noi suntem deja în Moldova, nu-i aşa?

23. Este adevărat. Dar, din câte ştiu, alte câteva bănci din Moldova ar fi interesate în vânzarea ac-ţiunilor către jucători internaţionali importanţi care însă nu se grăbesc să vină în Moldova...Voi răspunde la această întrebare nu în calitate de preşe-dinte al Mobiasbancă, ci al AIS: în primul rând, este ne-cesar de a îmbunătăţi climatul de afaceri, de a înregistra o

creştere stabilă a PIB-ului, precum şi de a avea stabilitate economică şi politică.

24. Cum aţi caracteriza misiunea Dvs. în calitate de preşedinte al AIS? Nu este uşor să reprezinţi investitorii străini din diferite sectoare ale economiei şi cu interese diferite. Încercăm să luăm decizii în cel mai democratic mod posibil. Încercăm să facem autorităţile să înţeleagă că suntem aici pentru o perioadă îndelungată, nu doar pentru câţiva ani pentru a câştiga profit şi a părăsi ţara. Membrii asociaţiei, de ase-menea, contribuie semnificativ la formarea PIB-ului şi la angajarea în câmpul muncii. Credem că recent autorităţile au început să ne privească dintr-o perspectivă nouă.

25. Ce sfaturi aţi da deponenţilor moldoveni în această perioadă destul de instabilă?Păstraţi-vă calmul şi veniţi la Mobiasbancă, o instituţie internaţională de încredere. În prezent, ratele oferite de banca noastră sunt destul de conservative, dar cu toate acestea, volumul depozitelor este în creştere, lucru care vorbeşte despre faptul că clienţii au încredere în noi şi preferă rate ale dobânzii mai mici, dar să coopereze cu o bancă internaţională.

26. În calitate de bancher, unde vedeţi potenţial pen-tru dezvoltarea economică a RM?În sectoarele IT, cel al energiei regenerabile şi cel agroin-dustrial. Sunt necesare reforme majore şi sprijin pentru a ajuta aceste sectoare să se dezvolte şi să devină competiti-ve atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.

27. Care este impresia Dvs. despre oamenii de afa-ceri moldoveni?Cred că sunt la nivel internaţional. Dispun de experienţa şi abilităţile necesare pentru a conduce cu succes afacerile.

28. Care ar fi punctele lor forte şi cele slabe? Cunosc piaţa şi oportunităţile – acestea sunt punctele forte. Cât priveşte punctele slabe, cred că uneori acordă prea multă atenţie optimizării taxelor şi recuperării rapide a investiţiilor, în loc să se axeze pe îmbunătăţirea produc-tivităţii. De asemenea, încearcă să-şi diversifice activităţile foarte repede în loc să-şi consolideze businessul de bază. Crearea unui număr mare de afaceri aferente înseamnă să devii mai puţin eficient în afacerea de bază, precum şi faptul că managerul principal se bazează tot mai mult pe managementul de mijloc pe care nu te poţi baza încă sută la sută. O companie poate înregistra succese remarcabile doar dacă acţionarul principal lucrează acolo.

29. Pe cât de unită este comunitatea bancară din Moldova? Nu pot vorbi despre o comunitate bancară unită atât timp cât nu există credite de consorţium.

30. Este aceasta o practică răspândită în UE?Da. Băncilor europene nu le place să-şi asume tot riscul atunci când se depăşeşte o anumită sumă a creditului, de

80 Profit // iunie 2013

exemplu, 2-3 mil. euro. În acest caz, 2, 3 sau chiar 4 bănci se aşază la masa negocierilor pentru a împărţi creditul, precum şi clienţii şi riscurile. În ultimii 10 ani în Moldova nu au fost proiecte majore care să vorbească despre o bună cooperare a băncilor locale în acordarea unor cre-dite de consorţium.

31. Explicaţi acest lucru prin lipsa încrederii între bănci sau prin mentalitatea managementului băn-cilor?Cred că mai degrabă este o problemă de mentalitate.

32. Care ar trebui să fie rolul-cheie al Asociaţiei Băncilor din Moldova (ABM)?În primul rând, ABM ar trebui să facă tot posibilul pen-tru a evita divizarea instituţiilor financiare în două gru-puri: cel al băncilor mici şi cel al băncilor mari. Mă bucur că primul pas în această direcţie a fost făcut deja – recent, Asociaţia a adoptat o decizie conform căreia sunt nece-sare voturile a, cel puţin, 9 din 14 bănci pentru a avea o decizie colegială. Anterior, erau necesare 6 sau 7 voturi, ceea ce însemna că o decizie putea fi luată de o singură categorie de bănci.

33. Cum influenţează sectorul bancar viaţa politică?Aceste două domenii sunt strâns legate deoarece investi-torii, atât cei străini cât şi cei locali, îşi amână deciziile în perioadele de instabilitate.

34. Ce sfaturi aţi da unui manager din sectorul ban-car aflat la început de cale?Sper că nu îmi cereţi să dau sfaturi unui poten-ţial concurent! (zâmbeşte) Activitatea bancară trebuie să fie o pasiune, care însă uneori îţi ră-peşte tot timpul. Sfatul meu ar fi să găsească un echilibru între viaţa profesională şi cea persona-lă, dacă doresc să activeze în acest sector pentru o perioadă îndelungată.

35. Dar unui manager care tocmai a ieşit la pensie?Fericitul de el! Savuraţi momentul şi citiţi Financial Times.

36. Cine este modelul Dvs. de bancher?Este combinaţia a 5 sau 6 dascăli pe care i-am întâlnit pe parcursul carierei.

37. Ce calităţi fac dintr-un bancher unul excelent?Pasiunea şi răbdarea.

38. Care trei calităţi sunt extrem de importante pen-tru cineva care tinde să devină un mare bancher?Am menţionat deja pasiunea şi răbdarea. Aş mai adăuga insistenţa.

39. Ce vicii ar trebui să evite un bancher? Este momentul potrivit pentru a vorbi despre acest lucru – corupţia.

40. Cât de importantă este intuiţia pentru un ban-cher?Pentru mine este mai mult decât importantă.

41. Care este cel mai mare duşman al băncilor? Instabilitatea în toate domeniile, inclusiv la bursele de va-lori, a ratelor de schimb, la nivelul legilor şi al politicului etc.

42. Dar cel mai bun prieten?Stabilitatea.

43. Ce locuri aţi recomanda turiştilor străini să vizi-teze în Moldova?Locurile unice pe care le-am vizitat aici şi pe care nu le-

„astăzi mobiasbancă este una dintre cele mai active bănci de pe piaţă şi sper că în câţiva ani vom deveni una dintre primele trei instituţii bancare din ţară”. ridha tekaia

Ridha Tekaia, presedinte Mobiasbanca – Groupe Société Générale, şi Tudor Acristinii, director general „Xerox Moldova” la Mobiasbancă Golf Cup 2013.

81Profit // iunie 2013www.profit.md

am întâlnit în nicio altă ţară sunt beciurile de vinuri, în special cele de la Cricova şi Mileştii Mici. Unicul sfat pe care l-aş da este să se creeze vinuri care să poarte numele unor politicieni vestiţi precum Putin, Obama, Generalul de Gaulle şi să se permită turiştilor să le deguste. Ar putea fi o bună atracţie turistică.

44. Dar moldovenilor care vizitează Franţa? Desigur, voi promova regiunea în care locuiesc - sudul Franţei, Coasta de Azur între Monaco, Cannes şi Saint Tropez. Pentru mine este cea mai frumoasă regiune din lume şi de fiecare dată când sunt acolo mă simt ca în va-canţă.

45. Cum aţi descrie Moldova străinilor care nu au fost aici niciodată?Aş spune că este o ţară autentică unde mă simt confor-tabil.

46. Dar pe moldoveni? Persoane multiculturale, flexibile şi cu o mentalitate des-chisă.

47. Aveţi un loc preferat la Chişinău? Sincer să fiu, primul meu an în calitate de preşedinte al Mobiasbancă a fost destul de greu, astfel încât nu am încă un loc preferat, cu excepţia oficiului meu. Încă descopăr Moldova. Aş vrea să menţionez că, din păcate, moldove-nii nu prea ştiu cum să-şi promoveze ţara. Nu există prea multe buclete în engleză în care să fie indicate locurile ce merită a fi vizitate. Aceasta înseamnă că chiar şi atunci când descopăr ceva, de cele mai multe ori o fac singur sau din întâmplare.

48. Dar în Franţa?Prefer regiunea rurală din sudul Franţei unde locuiesc. Este aproape de Marea Mediterană, unde există un aer sărat unic în lume. De fiecare dacă când mă întorc acasă sunt fericit să văd că marea este în acelaşi loc. (zâmbeşte)

49. Care sunt avantajele sau dezavantajele unui stat în care toate băncile sunt private?În statele în care există bănci de stat autorităţile sunt tentate să le utilizeze pentru organizarea tenderelor publice, pentru achitarea salariilor în sfera bugetară, a pensiilor, asigurărilor de stat etc. În acest caz, există ceea ce noi numim piaţă ”monopolizată”. În cazul în care există doar bănci private concurenţa este mult mai transparentă. În Moldova este straniu faptul că, deşi există o singură bancă de stat şi 13 private, oricum exis-tă o piaţă ”monopolizată”, care nu se referă numaidecât la banca de stat.

50. V-aţi gândit vreodată la o carieră politică?Niciodată.

51. Care sunt trei cele mai importante lucruri pe care aţi încercat să le transmiteţi copiilor? Onestitatea, respectul şi generozitatea.

52. Dar ce aţi învăţat de la copii? Umilinţa – să descoperi că nu ai avut dreptate şi să te schimbi. Când eram mai tânăr îmi criticam părinţii, zicând că niciodată nu mă voi comporta la fel în relaţia cu copii mei. Dar când aceştia s-au născut, am realizat că făceam aceleaşi lucruri care nu-mi plăceau la părinţii mei.

53. Ce le lipseşte copiilor de astăzi în comparaţie cu 20-30 de ani în urmă?Astăzi mulţi dintre ei se văd deseori doar pe Internet, pe când anterior trebuia să faci un efort pentru a-ţi vizita prietenii şi acest lucru era o dovadă a prieteniei. Nu sunt sigur de calitatea prieteniei de astăzi dat fiind uşurinţa cu care te poţi ”întâlni”.

54. Ce tradiţii respectă cu stricteţe familia Tekaia?Tradiţia de a ne întâlni, cel puţin, o dată pe an în acelaşi loc şi în acelaşi timp. Deoarece copiii mei lucrează în ţări diferite, acest lucru este uneori o adevărată provocare, dar noi continuăm să respectăm această tradiţie.

55. Pasiunea pentru sport – practicaţi divingul, gol-ful şi squashul – este împărtăşită şi de alţi membri ai familiei?Soţia mea joacă, de asemenea, golf, iar copiii noştri prac-tică squash-ul şi divingul.

56. Cum aţi descrie golful şi squash-ul? Golf înseamnă concentrare maximă. Practicarea acestui sport te ajută foarte mult atunci când te frământă o anu-mită problemă sau când urmează să iei o decizie. Atunci pui totul în interior, te concentrezi şi loveşti mingea. Când termini partida de golf, te simţi relaxat şi ai soluţia necesa-ră. În comparaţie, squash-ul este o explozie de energie pe care doreşti să o exteriorizezi. Ambele sporturi sunt atât de diferite, dar în acelaşi timp atât de aproape deoarece în ambele cazuri este nevoie de concentrare.

57. Cât de mare este comunitatea jucătorilor de golf din Moldova?Este destul de mică, la fel ca şi terenul pe care jucăm. Apropo, la 8 iunie banca a organizat prima Cupă de Golf Mobiasbancă la care au fost invitaţi clienţii corporativi care practică golful sau care sunt interesaţi de acest sport. A fost un mare succes - unii clienţi au venit cu familiile, alţii au descoperit golful pentru prima dată şi chiar au luat primele lecţii.

58. Pentru ce aţi dori să le mulţumiţi părinţilor? Pentru că m-au învăţat valorile necesare în viaţă.

59. Dar socrilor? Datorită lor am întâlnit-o pe viitoarea mea soţie. Deci au făcut un lucru extraordinar.

60. Lucraţi în cadrul Société Générale deja de 26 de ani. Nu aţi fost niciodată tentat să lucraţi într-o altă instituţie financiară? Nu, cred că dacă vrei să schimbi locul de muncă, atunci

82 Profit // iunie 2013

este mai bine să alegi un sector de activitate complet nou. A schimba o bancă pentru alta ar însemna să compari toată viaţă.

61. După toţi aceşti ani, ce înseamnă Société Générale pentru Dvs.? Un fel de a doua familie. Ca în toate familiile, lucrurile se derulează uneori foarte liniştit, alteori sunt mai com-plicate. Dar în cele din urmă, ajungem la un compromis, „ne sărutăm” şi mergem înainte. Dacă am reuşit să găsim limbaj comun timp de mai mult de un sfert de secol, în-seamnă că lucrurile nu stau chiar atât de prost.

62. Dar Mobiasbancă? A fost deja adoptată ca parte a familiei mele.

63. Cum arată Mobiasbancă în marea familie So-ciété Générale?Încă mică, dar ambiţioasă… Sunt fericit că oficiul cen-tral al Société Générale are o părere pozitivă despre Mobiasbancă. Au început să ne cunoască mai bine, să redescopere Mobiasbancă în calitate de parte a grupului şi să vadă că noi facem tot posibilul pentru a îmbunătăţi rezultatele.

64. Deci putem spune că oficiul central este satisfă-cut de performanţele înregistrate de Mobiasbancă?Da, este.

65. Pe parcursul carierei de 26 de ani în cadrul So-ciété Générale aţi activat în Franţa, Camerun, Libia, Slovacia, Cehia, Algeria, iar acum sunteţi în Moldo-va. Aveţi măcar cea mai mică idee care ar putea fi următoarea destinaţie?Voi afla acest lucru doar cu o luna înainte de a pleca din Moldova.

66. Ţineţi legătura cu predecesorul Dvs. la Mobias-bancă, Jéan François Myard? Da, ne întâlnim în cadrul conferinţei „Zilele Ambasa-dorilor” organizate anual de Société Générale. Este o oportunitate excelentă de a ne vedea şi a ne împărtăşi experienţa.

67. Ce post deţine dl Myard în prezent?Este preşedintele băncii Société Générale în Benin.

68. Deseori se spune: ”Să vezi Parisul şi să mori”. Dar ce înseamnă Parisul pentru Ridha Tekaia?Pentru mine, Parisul este un oraş romantic unde părinţii mei s-au întâlnit şi m-au conceput într-un apartament pe care îl aveau la intersecţia străzii Saint Germain des Prés şi a Bld St Michel – chiar în inima capitalei franceze.

69. Se spune că francezii mănâncă mult caşcaval şi beau vin bun. Este adevărat?Da, pot să confirm acest lucru. Îmi place vinul şi caşcavalul.

70. Care sunt caşcavalul şi vinul preferat?

Îmi place Alox Corton – un vin tipic de Bourgogne. Caş-cavalul meu preferat este Brie de Maux, care se potriveşte perfect cu vinul roşu menţionat mai sus.

71. Le puteţi găsi la Chişinău?Nu, dar acest lucru mă încurajează să merg, cel puţin, de două ori pe an în Franţa pentru a le savura şi a le aprecia gustul deosebit iar şi iar.

72. Francezii sunt cunoscuţi drept un popor căruia îi place mâncarea bună (bonne nourriture). Ce în-seamnă acest lucru pentru francezii de rând?Aş spune că bonne nourriture înseamnă să petreci tim-pul împreună cu familia. În Franţa este ceva obişnuit ca prânzul să dureze mai multe ore, uneori de la miezul zilei până la 6-7 seara, atunci când toată familia este împreună, savurează bucate gustoase şi suculente şi discută lucruri legate de familie.

73. Este adevărat că francezii nu sunt ”prea politi-coşi”, mai ales în raport cu turiştii străini?Nu aş afirma acest lucru. Probabil că atunci când se în-tâlnesc cu turiştii străini francezilor le este ruşine că nu sunt prea buni cunoscători ai limbilor străine. Dar fran-cezii îşi demonstrează ospitalitatea în multe alte feluri. De exemplu, Turnul Eiffel este luminat toată noaptea pentru a ajuta turiştii străini să se orienteze. Franţa este a doua cea mai vizitată ţară din lume şi sunt sigur că acest lucru se datorează atât locurilor frumoase, precum şi ospitalităţii locuitorilor.

74. Care este motto-ul Dvs. în viaţă? Aşteptaţi-vă la lucruri bune şi ele se vor întâmpla cu si-guranţă.

75. Există mai multe zicale celebre despre bancheri, precum ”un bancher este un domn care îţi împru-mută umbrela atunci când soarele străluceşte, dar o vrea înapoi imediat ce începe să plouă”. Aveţi vreo zicală preferată despre bancheri? Da, folosiţi atât centura, cât şi bretelele pentru a limita riscul de a vă pierde pantalonii.

76. Bărbaţii trebuie să se ruşineze de lacrimile lor?De regulă, bărbaţii se ascund atunci când simt nevoia de a plânge. Deci dacă nu există martori, nu este nici motiv de ruşine…

77. Anotimpul Dvs. preferat?Îmi plac vara şi iarna. Chişinăul sub zăpadă este nemai-pomenit. Vara înseamnă să mă întorc acasă, să-mi revăd familia şi Marea Mediterană.■

”locurile unice pe care le-am vizitat aici şi pe care nu le-am întâlnit în nicio altă ţară sunt beciurile de vinuri, în special cele de la crico-va şi mileştii mici”. ridha tekaia