mo535bis2015

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 183 (XXVII) — Nr. 535 bis Vineri, 17 iulie 2015

S U M A R

Pagina

Anexele nr. 1—3 la Ordinul ministrului educației și cercetăriiștiințifice nr. 4.395/2015 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru clasele a IX-a—a XII-a,învățământ liceal, filiera vocațională, profilul teologic,cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, alistei disciplinelor de specialitate din curriculumuldiferențiat pentru clasele a IX-a—a XII-a, învățământulliceal, filiera vocațională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios și a programelorșcolare pentru disciplinele care fac parte dincurriculumul diferențiat pentru clasele a IX-a—a XII-a,învățământul liceal, filiera vocațională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios .... 3–135

Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 535 bis/17.VII.20152

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E

A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

O R D I Nprivind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru clasele a IX-a—a XII-a, învățământ liceal,

filiera vocațională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, a listei disciplinelor de specialitate din curriculumul diferențiat pentru clasele a IX-a—a XII-a,

învățământul liceal, filiera vocațională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios și a programelor școlare pentru disciplinele care fac parte din curriculumuldiferențiat pentru clasele a IX-a—a XII-a, învățământul liceal, filiera vocațională, profilul teologic,

cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios*)

În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completărileulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării Științifice,

ministrul educației și cercetării științifice emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă planurile-cadru de învățământ pentruclasele a IX-a—a XII-a, învățământ liceal, filiera vocațională,profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turismreligios. Aceste planuri-cadru sunt cuprinse în anexa nr. 1.

Art. 2. — Se aprobă lista disciplinelor de specialitate dincurriculumul diferențiat pentru clasele a IX-a—a XII-a,învățământul liceal, filiera vocațională, profilul teologic, cultulgreco-catolic, specializarea ghid turism religios. Listadisciplinelor și alocările orare corespunzătoare sunt cuprinse înanexa nr. 2.

Art. 3. — Se aprobă programele școlare pentru disciplinelecare fac parte din curriculumul diferențiat pentru claselea IX-a—a XII-a, învățământul liceal, filiera vocațională, profilulteologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turismreligios, după cum urmează: Programa școlară pentrudisciplina Studiu biblic, clasele a IX-a și a X-a; Programașcolară pentru disciplina Catehism, clasele a IX-a și a X-a;Programa școlară pentru disciplina Spiritualitate, clasele a IX-ași a X-a; Programa școlară pentru disciplina Geografiaturismului, clasele a IX-a și a X-a; Programa școlară pentrudisciplina Studiu biblic, clasele a XI-a și a XII-a; Programașcolară pentru disciplina Catehism, clasele a XI-a și a XII-a;Programa școlară pentru disciplina Spiritualitate, clasele a XI-ași a XII-a; Programa școlară pentru disciplina Istoriareligiilor, clasa a XI-a; Programa școlară pentru disciplinaIstoria Bisericii, clasele a XI-a și a XII-a; Programa școlară

pentru disciplina Istoria artei sacre, clasele a XI-a și a XII-a;Programa școlară pentru disciplina Turism și patrimoniucultural, clasele a XI-a și a XII-a; Programa școlară pentrudisciplina Contabilitate, clasa a XI-a; Programa școlară pentrudisciplina Tehnologia activității de turism, clasa a XI-a;Programa școlară pentru disciplina Economia turismului,clasa a XII-a; Programa școlară pentru disciplina Marketing înturism, clasa a XII-a; Programa școlară pentru disciplinaTehnologie hotelieră, clasa a XII-a; Programa școlară pentrudisciplina Literatura universală creștină, clasele a XI-a șia XII-a. Pentru celelalte discipline din curriculumul diferențiatse vor aplica programele școlare aflate în vigoare dincurriculumul diferențiat pentru clasele a IX-a—a XII-a, ciclulliceal, filiera vocațională, profilul teologic, cultul greco-catolic,specializarea teologie. Programele sunt cuprinse înanexa nr. 3.

Art. 4. — Direcția generală învățământ preuniversitar,Institutul de Științe ale Educației, Centrul Național de Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic, inspectoratele școlarejudețene, respectiv Inspectoratul Școlar al MunicipiuluiBucurești, conducerile unităților de învățământ preuniversitarduc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. — Anexele nr. 1—3 fac parte integrantă din prezentulordin.

Art. 6. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I.

Ministrul educației și cercetării științifice,Sorin Mihai Cîmpeanu

București, 30 iunie 2015.Nr. 4.395.

*) Ordinul nr. 4.395/2015 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 17 iulie 2015 și este reprodus și în acest număr bis.


��

�

Anexa 1 PLAN-CADRU DE ÎNV��MÂNT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

FILIERA VOCA�IONAL� – PROFILUL TEOLOGIC

Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS

ARIA CURRICULAR�/ Clasa a IX-a Clasa a X-a

Disciplina TC CD TC+CD CD� TC CD TC+CD CD�LIMB� �I COMUNICARE 6 2 8

2

6 2 8

2

Limba �i literatura român� 3 1 4 3 1 4 Limba modern� 1 2 - 2 2 - 2 Limba modern� 2 1 1 2 1 1 2

MATEMATIC� �I �TIIN�E ALE NATURII 6 - 6 6 - 6 Matematic� 2 - 2 2 - 2 Fizic� 2 2 2 - 2 Chimie 1 1 1 - 1 Biologie 1 - 1 1 - 1

OM �I SOCIETATE 4 6 10 4 6 10 Istorie 1 - 1 1 - 1 Geografie 1 - 1 1 - 1 Socio-umane 1 - 1 1 - 1

Religie* 1 - 1 1 - 1 Discipline de specialitate - 6 6 - 6 6

ARTE 2 2 2 2 Educa�ie muzical� - 1 1 - 1 1 Educa�ie vizual� - 1 1 - 1 1

EDUCA�IE FIZIC� �I SPORT 1 - 1 1 - 1 Educa�ie fizic� 1 - 1 1 - 1

CONSILIERE �I ORIENTARE - - - - - - Consiliere �i orientare - - - - - -

TEHNOLOGII 2 - 2 2 - 2 Tehnologia informa�iei �i comunica�iilor 2 - 2 1 - 1 Educa�ie antreprenorial� - - - 1 - 1

TOTAL TC/ CD/ CDS 19 10 29 2 19 10 29 2 TOTAL (TC+CD+CDS) 31 31 TC = trunchi comun; CD = curriculum diferen�iat; CD� = curriculum la decizia �colii * În clasele a IX-a �i a X-a, ora de Religie din trunchiul comun se aloc� pentru studierea unei discipline de specialitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 535 bis/17.VII.2015 3


��

�

Anexa 1 la Ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiinifice nr. …. /……….

PLAN-CADRU DE ÎNV��MÂNT PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

FILIERA VOCA�IONAL� – PROFILUL TEOLOGIC

Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS

ARIA CURRICULAR�/ Clasa a XI-a Clasa a XII-a

Disciplina TC CD TC+CD CD� TC CD TC+CD CD�LIMB� �I COMUNICARE 7 1 8

4

7 1 8

3

Limba �i literatura român� 3 1 4 3 1 4 Limba modern� 1 2 - 2 2 - 2 Limba modern� 2 2 - 2 2 - 2

MATEMATIC� �I �TIIN�E ALE NATURII - 1 1 - 1 1 Matematic� - - - - - - �tiin�e - 1 1 - 1 1

OM �I SOCIETATE 4 10 14 4 11 15 Istorie 1 - 1 1 - 1 Geografie 1 1 1 - 1 Socio-umane 1 - 1 1 - 1 Religie* 1 - 1 1 - 1 Discipline de specialitate - 10 10 - 11 11

ARTE 1 1 2 1 1 2 Educa�ie artistic� 1 - 1 1 - 1 Educa�ie muzical� - 1 1 - 1 1

EDUCA�IE FIZIC� �I SPORT 1 - 1 1 - 1 Educa�ie fizic� 1 - 1 1 - 1

CONSILIERE �I ORIENTARE - - - - - - Consiliere �i orientare - - - - - -

TEHNOLOGII 1 - 1 1 - 1 Tehnologia informa�iei �i comunica�iilor 1 - 1 1 - 1

TOTAL TC/ CD/ CDS 14 13 27 4 14 14 28 3 TOTAL (TC+CD+CDS) 31 31

TC = trunchi comun (pe profil); CD = curriculum diferen�iat; CD� = curriculum la decizia �colii * În clasele a XI-a �i a XII-a, ora de Religie din trunchiul comun se aloc� pentru studierea unei discipline de specialitate.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 535 bis/17.VII.2015


��

�

Anexa 2

CURRICULUM DIFEREN�IAT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

FILIERA VOCA�IONAL� – PROFILUL TEOLOGIC Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS

Discipline de specialitate Num�r de ore / s�pt�mân� Clasa a IX-a Clasa a X-a

Discipline de specialitate 6 6 Studiu biblic 2 2 Catehism 1 1 Spiritualitate1 - - Limba latin� 1 1 Geografia turismului 1 1 Practic� de specialitate2 1 1 Alte discipline 4 4 Limba �i literatura român� 1 1 Limba modern� 2 1 1 Educa�ie vizual� 1 1

Educa�ie muzical�3 1 1 Num�r total de ore pe s�pt�mân�/ CD 10 10 1 Pentru disciplina Spiritualitate se aloc� ora de Religie din trunchiul comun (TC). În afara acestei ore prev�zute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina Spiritualitate se pot aloca 1-2 ore/ s�pt�mân�, pentru fiecare clas�, sub form� de consulta�ii �i îndrum�ri spirituale, f�r� a dep��i num�rul maxim de ore din planul-cadru de înv��mânt. Aceste ore vor fi consemnate în condic� �i vor fi incluse în norma profesorului de Spiritualitate.

2 În clasele a IX-a �i a X-a, practica de specialitate este organizat� cumulativ, la sfâr�itul anului �colar (36 ore/an).

3 Pentru disciplina Educa�ie muzical�, în afara orei prev�zute în curriculumul diferen�iat (CD), se pot aloca 1-2 ore/s�pt�mân� pentru Ansamblu coral, f�r� a dep��i num�rul maxim de ore din planul-cadru de înv��mânt. Aceste ore vor fi consemnate în condic� �i vor fi incluse în norma profesorului de Muzic�.



��

�

Anexa 2 la Ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiinifice nr. …. /……….

CURRICULUM DIFEREN�IAT PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

FILIERA VOCA�IONAL� – PROFILUL TEOLOGIC Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS

Discipline de specialitate Num�r de ore / s�pt�mân� Clasa a XI-a Clasa a XII-a

Discipline de specialitate 10 11 Studiu biblic 1 2 Catehism 1 1 Spiritualitate1 - - Istoria religiilor 1 - Istoria Bisericii 1 1 Istoria artei sacre 1 1 Turism �i patrimoniu cultural 1 1 Contabilitate 1 - Tehnologia activit��ii de turism 1 - Economia turismului - 1 Marketing în turism - 1 Tehnologie hotelier� - 1 Literatura universal� cre�tin� 1 1 Practic� de specialitate2 1 1 Alte discipline: 3 3 Limba �i literatura român� 1 1

�tiin�e 1 1 Educa�ie muzical�3 1 1 Num�r total de ore pe s�pt�mân�/ CD 13 14 1 Pentru disciplina Spiritualitate se aloc� ora de Religie din trunchiul comun (TC). În afara acestei ore prev�zute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina Spiritualitate se pot aloca 1-2 ore/ s�pt�mân�, pentru fiecare clas�, sub form� de consulta�ii �i îndrum�ri spirituale, f�r� a dep��i num�rul maxim de ore din planul-cadru de înv��mânt . Aceste ore vor fi consemnate în condic� �i vor fi incluse în norma profesorului de Spiritualitate.

2 În clasa a XI-a, practica de specialitate este organizat� cumulativ, la sfâr�itul anului �colar (36 ore/an). În clasa a XII-a, practica de specialitate este organizat� pe parcursul anului �colar (36 ore/an).

3 Pentru disciplina Educa�ie muzical�, în afara orei prev�zute în curriculumul diferen�iat (CD), se pot aloca 1-2 ore/s�pt�mân� pentru Ansamblu coral, f�r� a dep��i num�rul maxim de ore din planul-cadru de înv��mânt. Aceste ore vor fi consemnate în condic� �i vor fi incluse în norma profesorului de Muzic�.



Anexa 3

MINISTERUL EDUCA�IEI �I CERCET�RII �TIIN�IFICE

Programa �colar� pentru disciplina

STUDIU BIBLIC Clasele a IX-a – a X-a

Ciclul inferior al liceului Filiera voca�ional�, Profilul teologic

Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

�

Bucure�ti, 2015



_________________________________________________________________________________________ Studiu biblic, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea Ghid turism religios – clasele a IX-a – a X-a 2

NOTA DE PREZENTARE Disciplina Studiul biblic se studiaz� în cadrul curriculum-ului diferen�iat, profilul teologic, cultul

greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 2 ore/s�pt�mân� pentru clasele a IX-a �i a X-a.

Al�turi de studiul celorlalte discipline teologice din liceele cu profil teologic catolic, studiul Bibliei î�i propune s� contribuie în mod cât mai activ la formarea unor competen�e, valori �i atitudini care, la rândul lor, s� conduc� la formarea personalit��ii elevului �i a profilului s�u spiritual.

Biblia este documentul religios fundamental al cre�tinismului. În raport cu celelalte discipline teologice, Biblia trebuie considerat� documentul de baz� pe care acestea î�i construiesc identitatea. Ea trebuie pus� în rela�ie atât cu istoria post-biblic�, dar �i cu experien�ele umane fundamentale. Prezentul curriculum încearc� s� �in� seama de aceast� perspectiv� în abordarea studiului Bibliei. Totodat�, s-a avut în vedere ca, în perioada liceului, elevii s� cunoasc� c�r�ile Bibliei �i principalele teme necesare pentru în�elegerea global� a acesteia.

Elaborarea programei �colare de Studiul biblic a avut în vedere exigen�ele impuse de reforma curricular� din înv��mântul românesc. Stabilirea competen�elor �i selectarea con�inuturilor au fost realizate respectând principiile relevan�ei, accesibilit��ii �i transmiterii sistematizate a cuno�tin�elor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urm�rit atât logica metodico-didactic� a organiz�rii unui curriculum bine articulat, precum �i logica intern� a domeniului de studiu.

Programa �colar� de Studiul biblic este structurat� pe urm�toarele componente:

� not� de prezentare; � competen�e generale; � valori �i atitudini; � competen�e specifice asociate cu con�inuturile înv��rii; � sugestii metodologice; � recomand�ri bibliografice pentru lectura suplimentar�.

Competen�ele sunt ansambluri structurate de cuno�tin�e, abilit��i �i atitudini dezvoltate prin înv��are, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competen�ele generale eviden�iaz� achizi�iile finale de înv��are ale elevilor la sfâr�itul perioadei de studiu a acestei discipline �colare.

Lista de valori �i atitudini este exprimat� în termeni de finalit��i de natur� axiologic� urm�rite prin studiul acestei discipline �i este în acord cu valorile �i atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializ�rii Ghid turism religios.

Competen�ele specifice reprezint� nucleul func�ional al programei �colare �i eviden�iaz� rezultatele a�teptate ale înv��rii la nivelul fiec�rui an de studiu, fiind derivate din competen�ele generale.

Competen�ele specifice sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul studiului biblic, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.

Sugestiile metodologice cuprind recomand�ri specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei �colare �i proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-înv��are-evaluare centrat pe formarea de competen�e, recomand�ri de strategii didactice specifice disciplinei �i de modalit��i de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea �i realizarea activit��ilor cu elevii.




COMPETEN�E GENERALE �

�

1. Definirea no�iunilor de baz� cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revela�iei 2. Explicarea unor evenimente biblice, urm�rind consecin�ele acestora pentru via�a de credin�� 3. Interpretarea unor fapte, fenomene �i situa�ii actuale prin raportare la mesajul înv��turilor de credin�� 4. Aplicarea înv��turilor de credin�� în via�a personal� �i a comunit��ii 5. Corelarea cuno�tin�elor biblice cu cele dobândite la alte discipline de înv��mânt

�

VALORI �I ATITUDINI

� Cultivarea atitudinii de venerare a Bibliei, Cuvântul lui Dumnezeu adresat oamenilor � Dezvoltarea interesului fa�� de întreaga istorie biblic� � Dezvoltarea valorilor ce izvor�sc din textul revelat (spirit de iubire, respect, solidaritate,

demnitate, slujire, libertate) � Asumarea con�tient� a r�spunsului la Revela�ia lui Dumnezeu (rug�ciune, recuno�tin��,

bucurie, convertire) � Cultivarea spiritului de încredere în Providen�a divin� �i acceptarea planului lui Dumnezeu




COMPETEN�E SPECIFICE �I CON�INUTURI CLASA A IX-A

Competen�e specifice Con�inuturi

1.1. Definirea corespunz�toare a unor termeni biblici 1.2. Sintetizarea elementelor referitoare la specificul Bibliei 1.3. Prezentarea contextului istoric în care au avut loc anumite evenimente biblice 2.1. Explicarea semnifica�iei teologice a unor evenimente biblice

Aspecte introductive � Definirea Bibliei � C�r�ile Bibliei � Limbile în care a fost scris� Biblia � Autori, inspira�ie, genuri literare, canonicitate Originea omului �i a universului � Crea�ia � C�derea în p�cat � Cain �i Abel � Turnul lui Babel � Potopul

3.1. Analizarea modului în care Biblia r�spunde întreb�rilor existen�iale ale omului 5.1. Stabilirea de corela�ii între înv��turile biblice �i via�a personal� sau alte cuno�tin�e �tiin�ifice �i filozofice

Omul � Omul – chipul �i asem�narea lui Dumnezeu � P�cat. Pedeaps�. Mântuire � Con�tiin�a

2.1. Explicarea semnifica�iei teologice a unor evenimente biblice 2.2. Sintetizarea experien�ei religioase a poporului ales 2.3. Prezentarea etapelor planului de mântuire al lui Dumnezeu 4.1. Analizarea unor situa�ii concrete de aplicare a înv��turilor de credin�� in via�a de zi cu zi 5.1. Stabilirea de corela�ii între înv��turile biblice �i �i via�a personal� sau alte cuno�tin�e �tiin�ifice �i filozofice

Perioada patriarhilor � Chemarea lui Avraam � Jertfa lui Isaac � Lupta lui Iacob cu îngerul � Iosif �i fra�ii s�i Moise �i ie�irea din Egipt � Robia în Egipt � Chemarea lui Moise � Pa�tele Traversarea de�ertului �i Legea � Murmurul poporului � Leg�mântul de pe Sinai � Vi�elul de aur Intrarea în �ara Canaanului � Trecerea Iordanului � Pactul de la Sichem Perioada judec�torilor � Iehu �i moabi�ii � Debora �i canaaneii � Samson �i filistenii




COMPETEN�E SPECIFICE �I CON�INUTURI CLASA A X-A


1.1. Utilizarea corespunz�toare a unor termeni religio�i în descrierea evenimentelor biblice 1.2. Identificarea principalelor teme biblice 1.3. Analizarea contextului istoric în care au avut loc diverse evenimente biblice; 2.1. Argumentarea semnifica�iei teologice a unor evenimente biblice 2.2. Caracterizarea diferitelor perioade din istoria poporului evreu

Perioada regilor � Regele Saul � Regele David � Regele Solomon � Divizarea regatului

2.2. Caracterizarea diferitelor perioade din istoria poporului evreu 2.3. Analizarea fenomenului profetic, eviden�iind mesajul mesianic 3.1. Sintetizarea principalelor momente ale experien�ei religioase a poporului ales 3.2. Prezentarea dificult��ilor cu care s-a confruntat poporul evreu în istoria sa 4.1. Argumentarea aplicabilit��ii adev�rurilor de credin�� i a valorilor religioase descoperite �i tr�ite de poporul evreu, în contextul social actual 4.2. Identificarea unor modalit��i de rezolvare a problemelor din via�a de zi cu zi, pornind de la exemplele biblice 5.1. Stabilirea de compara�ii între înv��tura biblic� �i cuno�tin�e referitoare la acelea�i aspecte, dobândite la alte materii de studiu

Regatul de Nord � Profetul Ilie � Profetul Amos � Profetul Osea Regatul de Sud � Profetul Isaia � Profetul Miheea � Profetul Ieremia Exilul în Babilon � Profetul Iezechiel � Deutero-Isaia

2.2. Caracterizarea diferitelor perioade din istoria poporului evreu 3.1. Sintetizarea principalelor momente ale experien�ei religioase a poporului ales

Întoarcerea din exil �i domina�iile str�ine � Edictul lui Cirus � Reconstruirea Templului � Profetul Iona � Domina�ia greac� � Domina�ia roman�

4.1. Argumentarea aplicabilit��ii adev�rurilor de credin�� i a valorilor religioase descoperite �i tr�ite de poporul evreu, în contextul social actual 5.2. Utilizarea textului biblic pentru a identifica r�spunsuri fundamentale pentru tr�irea vie�ii cre�tine

Rug�ciunea lui Israel În�elepciunea Israelului




SUGESTII METODOLOGICE Programa �colar� pentru disciplina Studiul biblic, pentru clasele a IX-a �i a X-a, profil teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic are ca scop familiarizarea elevilor cu no�iunile de baz� referitoare la Sfânta Scriptur�, ca document fundamental al Revela�iei divine, precum �i cunoa�terea �i interpretarea corect� a evenimentelor biblice, urm�rind consecin�ele acestora pentru via�a proprie de credin��.

Actuala program� �colar� a urm�rit deplasarea accentului de pe con�inuturi pe competen�e, asigurându-se astfel o perspectiv� nou� asupra domeniului teologic �i asupra demersului didactic. Competen�ele specifice au fost corelate cu unit��ile de con�inut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competen�� specific� s� poat� fi realizat� prin una sau prin mai multe unit��i de con�inut.

Una dintre finalit��ile importante ale studierii Bibliei în �coal� este familiarizarea tinerilor cu textul Scripturii. Pentru aceasta, o parte important� a procesului didactic va fi alocat� lecturii biblice �i interpret�rii textului în lumina înv��turii Bisericii.

Conceptul cheie care trebuie s� stea în aten�ia profesorului este cel de multi-perspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina �i de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic. Un demers didactic focalizat pe în�elegerea multi-perspectivit��ii înseamn� a-i ajuta pe elevi s� în�eleag� diferite fapte, procese �i evenimente de istorie vetero-testamentar�.

Activit��ile propuse trebuie s� antreneze în egal� m�sur� ambii parteneri ai procesului educa�ional: elevul �i profesorul. Profesorului îi revine rolul de c�l�uz� în în�elegerea �i interpretarea diferitelor izvoare �i evenimente biblice, ajutându-l pe elev în descoperirea misterului revelat �i în rela�ionarea mesajului Scripturii cu tr�irea de credin�� a fiec�ruia. Rolul elevului este de a înv��a prin cooperare, de a înv��a în contexte formale �i non-formale. Se va pune accent pe flexibilitatea �i transferul înv��rii la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplin� la alta, din cadrul �colii în via�a personal� etc.

În parcurgerea temelor prev�zute de programa �colar� se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradi�ionale (expunerea, prelegerea, explica�ia, exerci�iul) cu metodele moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc.). Totodat�, utilizarea investiga�iei ca demers didactic favorizeaz� exersarea tehnicilor de munc� intelectual� �i metoda înv��rii prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice �i interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-înv��are (inclusiv utilizarea prezent�rilor PowerPoint de c�tre profesor sau elevi, utilizarea �i analizarea informa�iilor preluate de pe Internet etc.) devine esen�ial�, în condi�iile multiplic�rii surselor de informare �i de comunicare. Utilizarea surselor istorice în predarea Studiului biblic trebuie s� se afle permanent în aten�ia profesorului.

Formarea competen�elor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru c� valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferit�, iar instrumentele de analiz� ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din aceast� perspectiv�, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie s� ia în considerare elemente precum categoria formal� de surs�, categoria cronologic�, utilizarea surselor în atingerea obiectivelor de predare.

Evaluarea reprezint� o component� organic� a procesului de înv��are. Aceasta trebuie s� se realizeze ca evaluare continu�, formativ�. Al�turi de formele clasice de evaluare, se recomand� utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, precum: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematic� a activit��ii, a comportamentului �i a atitudinii elevilor la orele de Studiu biblic.




RECOMAND�RI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTAR� 1. *** Biblia sau Sfânta Scriptur�, Ed. Institutului Biblic �i de Misiune al Bisericii Ortodoxe

Române, Bucure�ti, 1988. 2. *** Biblia Sacra Vulgata, Stuttgart, 1994. 3. *** Dic�ionar biblic, Ed. Cartea Cre�tin�, Oradea, 1995. 4. *** Dictionnaire d'Archéologie chrétienne et de Liturgie, vol. I- XXX, Paris, 1907-1953. 5. *** Dictionnaire de la Bible, vol. I-V, Paris, 1926-1991. 6. *** Dictionnaire de Théologie catholique, vol. I-XXVI, Paris, 1903-1950. 7. *** La Bible, traduction oecumenique, Ed. TOB Paris, 1989. 8. *** La Bible de Jerusalem, Ed. du CERF, Paris, 1986. 9. *** Septuaginta, Stuttgart, 1935. 10. *** Vocabular de Teologie Biblic�, Ed. ARCB, 2001. 11. Bagot, J.P., Dubs, J.Cl., Pour lire la Biblie, Ed. ARCB, 1994 (Traducere în limba român� de

Tarciziu �erban, Cum s� citim Biblia). 12. Charpentier, E., Pour lire l’Ancien Testament, Ed. du Cerf, Paris, 1994 (Traducere în limba

român� de Paula Iosif, S� citim Vechiul Testament, Ed. ARCB, 1998). 13. Peterc�, V., De la Abraham la Iosua, Institutul Teologic Romano-Catolic, Bucure�ti, 1996. 14. Sescu, P., Introducere în Sfânta Scriptur�, Ed. Sapientia, Ia�i, 2001. �



�

�

Anexa 3 la Ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiin�ifice nr. …. /2015 MINISTERUL EDUCA�IEI �I CERCET�RII �TIIN�IFICE


CATEHISM Clasele a IX-a – a X-a



�

Bucure�ti, 2015



�

Catehism, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religio s– clasele a IX-a – a X-a 2

NOTA DE PREZENTARE Disciplina Catehism se studiaz� în cadrul curriculum-ului diferen�iat, profilul teologic, cultul greco-

catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 or�/s�pt�mân� pentru clasele a IX-a �i a X-a.

Al�turi de studiul celorlalte discipline teologice, studiul acestei discipline �colare î�i propune s� îl familiarizeze pe tân�rul licean cu sinteza teologico-dogmatic� a înv��turii cre�tine, con�inut� în mod sintetic �i organic în Catehismul Bisericii Catolice. Studiat de-a lungul celor patru ani de liceu, Catehismul îi va deschide liceanului orizonturi noi de cunoa�tere �i aprofundare a Crezului cre�tin, a doctrinei sacramentale, a eticii cre�tine �i a practic�rii rug�ciunii. Dobândind competen�e specifice în acest domeniu, elevul le va transpune în atitudini adecvate de comportament cre�tin, menite s�-i profileze în mod corespunz�tor identitatea cre�tin�.

Elaborarea programei �colare de Catehism a avut în vedere exigen�ele impuse de reforma curricular� din înv��mântul românesc. Stabilirea competen�elor �i selectarea con�inuturilor au fost realizate respectând principiile relevan�ei, accesibilit��ii �i transmiterii sistematizate a cuno�tin�elor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urm�rit atât logica metodico-didactic� a organiz�rii unui curriculum bine articulat, precum �i logica intern� a domeniului de studiu.

Programa �colar� de Catehism este structurat� pe urm�toarele componente:






Competen�ele specifice sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul catehism, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.




�



�

1. Definirea no�iunilor de baz� cu privire la adev�rurile de credin�� i normele morale revelate 2. Interpretarea unor fapte, fenomene �i atitudini cotidiene, urm�rind consecin�ele acestora pentru via�a de credin�� 3. Aplicarea înv��turilor de credin�� în via�a personal� �i a comunit��ii

4. Utilizarea corect� a terminologiei specifice limbajului religios

�


� Manifestarea unui comportament adecvat credin�ei �i moralei cre�tine, în situa�ii concrete de via�� Dobândirea unor atitudini con�tiente, responsabile �i ecumenice, în conformitate cu înv��tura

Bisericii � Intensificarea vie�ii spirituale printr-un comportament autentic cre�tin �i prin practicarea

sacramentelor � Cultivarea toleran�ei fa�� de pluralismul etic, cultural �i religios



�




1.1. Prezentarea adev�rurilor fundamentale definite în Crez

1.2. Sintetizarea cuno�tin�elor referitoare la semnifica�ia �i rolul Bisericii

2.1. Identificarea fundamentelor biblice ale adev�rurilor de credin�� con�inute în Crez

2.2. Analizarea unor interpret�ri gre�ite cu privire la adev�rurile de credin��

3.1. Aplicarea înv��turilor de credin�� în evaluarea unor situa�ii concrete de via��

3.2. Analizarea actualit��ii unor înv��turi de credin�� în via�a personal� �i cea a comunit��ilor actuale

4.1. Definirea adecvat� a unor no�iuni teologice �i a unor adev�ruri de credin��

4.2. Elaborarea de texte structurate pe teme relevante din domeniul catehismului

M�rturisirea de credin�� cre�tin� � Cred în Dumnezeu

� Dumnezeu – Creatorul Cerului �i al P�mântului

� Revela�ia lui Dumnezeu � Cred în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu

� Întruparea Fiului lui Dumnezeu � Isus Cristos, conceput de la Spiritul Sfânt �i

n�scut din Maria Fecioara o Maternitatea divin� a Mariei

� Misterele copil�riei �i ale vie�ii ascunse a lui Isus

� Misterele vie�ii publice a lui Isus o Botezul lui Isus

� Isus Cristos a p�timit sub Pon�iu Pilat, s-a r�stignit, a murit si s-a îngropat

o Isus a murit r�stignit � Isus Cristos s-a coborât în iad; a treia zi a

înviat din mor�i o Învierea, eveniment istoric �i

transcendent � Isus s-a suit la cer

o Isus, va veni cu m�rire � Cred în Spiritul Sfânt

� Numele, denumirile �i simbolurile Spiritului Sfânt

� Spiritul Sfânt în Sfânta Scriptur� � Cred în Sfânta Biseric�

� Originea, întemeierea �i misiunea Bisericii � Biserica, Poporul lui Dumnezeu, Trupul lui

Cristos, Templul Spiritului Sfânt � Maria – Maica lui Cristos, Maica Bisericii

� Via�a ve�nic�



�


1.3. Descrierea principalelor caracteristici ale sacramentelor

1.4. Analizarea roadelor sacramentelor, pentru via�a personal� �i pentru cea a comunit��ii

2.3. Argumentarea fundamentului biblic al sacramentelor �i a necesita�ii celebr�rii lor

2.4. Analizarea modalit��ilor prin care Biserica celebreaz� sacramentele �i a unor atitudini cotidiene legate de acestea


3.3. Identificarea leg�turilor dintre înv��turile de credin�� i tr�irea personal� �i comunitar�

4.3. Utilizarea adecvat� a limbajului cristologic în prezentarea unor aspecte din catehism

Celebrarea sacramentelor � Sacramentul Botezului

� Botezul în economia mântuirii � Necesitatea Botezului � Harul Botezului

� Sacramentul Euharistiei � Euharistia în economia mântuirii � Osp��ul pascal

� Sacramentul Poc�in�ei � Necesitatea poc�in�ei � Actele penitentului � Roadele sacramentului



�




1.1. Prezentarea adev�rurilor fundamentale definite în Crez

1.2. Sintetizarea cuno�tin�elor referitoare la semnifica�ia �i rolul Bisericii

2.1. Identificarea fundamentelor biblice ale adev�rurilor de credin�� con�inute în Crez

2.2. Analizarea unor interpret�ri gre�ite cu privire la adev�rurile de credin��

3.1. Aplicarea înv��turilor de credin�� în evaluarea unor situa�ii concrete de via��


4.1. Definirea adecvat� a unor no�iuni teologice �i a unor adev�ruri de credin��

4.2. Elaborarea de texte structurate pe teme relevante din domeniul catehismului

M�rturisirea de credin�� cre�tin� � Cred în Dumnezeu Tat�l

� Dumnezeu este Tat� � Etapele Revela�iei lui Dumnezeu

� Credin�a în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu � Isus Cristos, Dumnezeu adev�rat �i om

adev�rat � Isus Cristos, conceput de la Spiritul Sfânt �i

s-a n�scut din Maria Fecioara o Neprih�nita Z�mislire

� Misterele vie�ii publice a lui Isus o Vestirea Împ�r��iei lui Dumnezeu

� Isus Cristos a p�timit sub Pon�iu Pilat, a fost r�stignit, a murit �i a fost îngropat

o Moartea r�scump�r�toare a lui Isus o Cristos s-a oferit pe sine Tat�lui

� Isus Cristos s-a coborât în iad, a treia zi a înviat din mor�i

o Învierea, lucrare a Sfintei Treimi o Sensul �i valoarea mântuitoare a

Învierii � Isus s-a suit la cer

o Isus, va judeca pe cei vii �i pe cei mor�i

� Cred în Spiritul Sfânt � Spiritul Sfânt în Biseric�

� Cred în Sfânta Biseric� � Biserica este una, sfânt�, catolic� �i

apostolic� � Credincio�ii: ierarhie, laici, via�� consacrat�

� Judecata particular�: cerul, iadul, purgatorul � Judecata universal�



�


1.3. Descrierea principalelor caracteristici ale sacramentelor

1.4. Analizarea roadelor sacramentelor, pentru via�a personal� �i pentru cea a comunit��ii

2.3. Argumentarea fundamentului biblic al sacramentelor �i a necesita�ii celebr�rii sacramentelor

2.4. Analizarea modalit��ilor prin care Biserica celebreaz� sacramentele �i a unor atitudini cotidiene legate de acestea


3.3. Identificarea leg�turilor dintre înv��turile de credin�� i tr�irea personal� �i comunitar�;

4.3. Utilizarea adecvat� a limbajului cristologic în prezentarea unor aspecte din catehism

Sacramentele Bisericii � Sacramentul Mirului

� Mirul în economia mântuirii � Semnul ungerii � Roadele Mirului

� Sacramentul Maslului � Maslul în economia mântuirii � Roadele Maslului

� Sacramentul Preo�iei � Sacramentul Preo�iei în economia mântuirii � Treptele sacramentului Preo�iei � Roadele sacramentului Preo�iei

� Sacramentul C�s�toriei � C�s�toria în planul lui Dumnezeu � Efectele sacramentului C�s�toriei



�


SUGESTII METODOLOGICE Programa �colar� pentru disciplina Catehism, pentru clasele a IX-a �i a X-a, profil

teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios a urm�rit deplasarea accentului de pe con�inuturi pe competen�e, asigurându-se astfel o perspectiv� nou� asupra domeniului teologic �i asupra demersului didactic. Competen�ele specifice au fost corelate cu unit��ile de con�inut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competen�� specific� s� poat� fi realizat� prin una sau prin mai multe unit��i de con�inut.

Având ca scop familiarizarea tinerilor liceeni cu sinteza teologico-dogmatic� a înv��turii cre�tine, a�a cum este prezentat� ea de c�tre Magisteriul Bisericii, studiul Catehismului va deschide elevului orizonturi noi de cunoa�tere �i aprofundare a Crezului cre�tin �i de practicare a rug�ciunii. Activit��ile proiectate la orele de Catehism vor avea în vedere formarea unui comportament cu adev�rat cre�tin, dobândirea unor atitudini con�tiente �i responsabile, precum �i cultivarea toleran�ei fa�� de pluralismul cultural �i religios din cadrul marii familii umane.

Prezentul curriculum este conceput într-o manier� linear�, având la baz� adev�rurile fundamentale cuprinse în crezul niceo-constantinopolitan. Construirea demersului didactic trebuie realizat� din perspectiva competen�elor specifice, cu respectarea structurii interne a dogmelor, a textelor biblice �i patristice, precum �i cu luarea în considerare a particularit��ilor clasei �i ale elevilor. În acest sens, con�inuturile trebuie în�elese ca mijloace de realizare a finalit��ilor disciplinei. Al�turi de studiul aprofundat al adev�rurilor dogmatice, profesorul va oferi elevilor activit��i care s�-i implice în propria înv��are, pe baza recomand�rilor bibliografice din Sfânta Scriptur� �i din literatura sfin�ilor p�rin�i, care s� impun� studiul aprofundat �i comentarea unor texte, contribuind la dezvoltarea gândirii �i a competen�elor de comunicare pe marginea textelor studiate.

În activitatea la clas�, profesorul va utiliza manualele ca instrumente de lucru flexibile �i adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucreaz�. Principala surs� de documentare pentru elevi va r�mâne Catehismul Bisericii Catolice, utilizându-se ca materiale auxiliare, texte din Sfânta Scriptur� �i din scrierile sfin�ilor p�rin�i. Alegerea acestor texte se va face pe baza criteriilor de accesibilitate �i de varietate.

Profesorul va lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-�i demersurile didactice în func�ie de acestea. Finalit��ile disciplinei se realizeaz� mai eficient dac� sunt centrate, în procesul înv��rii, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune accent pe activit��ile didactice de tip formativ, care presupun implicare �i interac�iune în rezolvarea unor sarcini de înv��are concrete. De aceea, pe lâng� metodele tradi�ionale (dialogul, expunerea, explica�ia etc.), profesorul va folosi adesea dezbaterea pe teme fundamentale de dogmatic�, argumentarea biblic� �i patristic�, utilizarea calculatorului �i a altor mijloace audio-vizuale pentru ilustrarea unor teme, pentru c�utarea de informa�ii sau pentru documentarea pe o tem� dat�.

Evaluarea reprezint� o component� organic� a procesului de înv��are. De aceea ea trebuie s� se realizeze ca evaluare continu� �i va avea caracter formativ, urm�rind atât cunoa�terea de c�tre elevi a principalelor adev�ruri de credin�� cât �i interpretarea unor fapte, �i fenomene cotidiene în lumina înv��turii Bisericii. Având în vedere faptul c� o eficien�� sporit� a înv��rii poate fi asigurat� �i prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic, evaluarea va fi asigurat� de profesor prin diferite forme (scrise, orale, practice), metode �i tehnici (aplicate strategic ini�ial �i final/sumativ �i continuu, cu func�ie formativ� de reglare-autoreglare a activit��ii pe tot parcursul lec�iei), în condi�ii de comunicare interactiv� etc. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor utiliza metode �i instrumente complementare de evaluare: observarea sistematic� a comportamentului elevilor, portofoliul, autoevaluarea.



�


RECOMAND�RI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTAR� 1. *** Catechismo della Chiesa Cattolica – Compendio, Ed. San Paolo, Roma, 2005. 2. *** Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, Bucure�ti, 1993. 3. *** Credin�a catolic� – catehez� pentru adul�i, Ed. ARCB, Bucure�ti, 1991. 4. Pal V., Etica cre�tin�, Ed. Liceului Catolic, Bucure�ti, 1999. 5. Ratzinger J., Zur Gemeinschaft gerufen, Ed. Paoline, 1991 (Traducerea în lb. român� de Pr.

Petru Ioan Puiu �i Pr. Ioan Mitrofan, Biserica – Chemare �i misiune, Ed. Aridia, Blaj, 2005).





SPIRITUALITATE Clasele a IX-a – a X-a



Bucure�ti, 2015



Spiritualitate, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – clasele a IX-a – a X-a �

2

NOTA DE PREZENTARE Disciplina Spiritualitate se studiaz� în cadrul curriculum-ului diferen�iat, profilul teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic, fiindu-i alocat� câte 1 or�/s�pt�mân� pentru clasele a IX-a �i a X-a. În afara acestei ore prev�zute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina Spiritualitate se pot aloca 1-2 ore/s�pt�mân�, pentru fiecare clas�, sub form� de consulta�ii �i îndrum�ri spirituale.

Al�turi de celelalte discipline teologice, studiul Spiritualit��ii în liceele cu profil teologic î�i propune s� abordeze realit��ile vie�ii de credin��, dintr-o perspectiv� etico-practic�. Studiul spiritualit��ii cre�tine îi ajut� pe elevi s� aprecieze cu con�tiin�a dreapt� valorile morale, s� le îmbr��i�eze prin adeziune personal� �i s� contribuie la transformarea cre�tin� a lumii, spre binele întregii societ��i (Conf. Conciliul Ecumenic Vatican II, Gravissimum Educationis, 2). Pe parcursul anilor de liceu sunt tratate teme vizând familiarizarea cu limbajul specific teologiei spirituale, cunoa�terea conceptelor care stau la baza acesteia �i aprofundarea diferitelor aspecte ale vie�ii spirituale.

Elaborarea programei �colare de Spiritualitate a avut în vedere exigen�ele impuse de reforma curricular� din înv��mântul românesc actual. Stabilirea competen�elor �i selectarea con�inuturilor au fost realizate respectând principiile accesibilit��ii �i transmiterii sistematizate a cuno�tin�elor.

Programa �colar� de Spiritualitate este structurat� pe urm�toarele componente:






Competen�ele specifice sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul teologiei spirituale, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.





3


�

1. Utilizarea adecvat� a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare 2. Interpretarea unor fapte, fenomene �i atitudini specifice vie�ii spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale 3. Integrarea valorilor din domeniul spiritualit��ii, în diferite contexte din via�a personal� �i a comunit��ii 4. Corelarea cuno�tin�elor din domeniul spiritualit��ii cu cele dobândite la alte discipline de înv��mânt

�


� Cultivarea respectului fa�� de valorile sacre � Asumarea con�tient� a îndatoririlor religioase, a responsabilit��ilor cre�tine la nivel personal �i

comunitar � Con�tientizarea rolului înv��turii cre�tine în formarea personalit��ii umane �i în rela�iile

interumane � Dezvoltarea interesului pentru aprofundarea cuno�tin�elor religioase în vederea cre�terii spirituale � Cultivarea atitudinii ecumenice în raport cu alte confesiuni




4



1.1. Explicarea semnifica�iei riturilor �i a gesturilor liturgice 1.2. Analizarea semnifica�iei diferitelor s�rb�tori cre�tine 2.1. Definirea elementelor fundamentale ale identit��ii de cre�tin 2.2. Descrierea valorii gesturilor liturgice în celebr�rile liturgice 2.3. Eviden�ierea importan�ei rela�iei dintre înv��tura cre�tin� despre sacramente �i participarea la sacramente

� Loca�uri de cult - Spa�iul sacru - Arhitectura - Istoric – tradi�ie bizantin� �i latin� - Pictur�, muzica sacr�: generalit��i

� Liturghia, ca slujire religioas� �i ritual� - Anul liturgic: semnifica�ie, structur� - S�rb�torile, Duminica, liturghia

zilnic� a Bisericii, semnifica�ii - Duminica, Cinstirea zilei de Duminic� - S�rb�toarea Na�terii Domnului

o Cinstirea s�rb�torii o Muzic� sacr� o Reprezent�ri iconografice

- S�rb�toarea Botezului Domnului o Cinstirea sarbatorii o Reprezent�ri iconografice

- S�pt�mâna Patimilor o Joia Sfânt� o Reprezentarea Cinei de Tain� în art�

- S�rb�toarea Invierii Domnului o Cinstirea s�rb�torii o Troparele Învierii o Muzica sacr�

- S�rb�toarea Rusaliilor o Cinstirea s�rb�torii o Reprezent�ri iconografice

2.1. Definirea elementelor fundamentale ale identit��ii de cre�tin 2.2. Descrierea valorii gesturilor liturgice în celebr�rile liturgice 2.3. Eviden�ierea importan�ei rela�iei dintre înv��tura cre�tin� despre sacramente �i participarea la sacramente 3.1. Identificarea rolului sacramentelor �i al rug�ciunii în via�a personal� 3.2. Evaluarea unor comportamente moral-cre�tine în contexte situa�ionale date 4.1. Stabilirea de corela�ii între înv��turile de credin�� i cuno�tin�e �tiin�ifice �i filozofice referitoare la acelea�i aspecte

� Celebrarea sacramentelor - Sacramentul Poc�in�ei

o Ritualul Sacramentului o Poc�in�a în Tradi�ia Bisericii

- Sacramentul Botezului o Ritualul Sacramentului o Botezul în Tradi�ia Bisericii

- Sacramentul Sfintei Împ�rt��anii o Când �i cum ne împ�rt��im o Rug�ciuni la primirea Sfintei

Împ�rt��anii




5


�

Competen�e specifice Con�inuturi 1.1. Explicarea semnifica�iei riturilor �i a gesturilor liturgice 1.2. Analizarea semnifica�iei diferitelor s�rb�tori cre�tine 2.1. Definirea elementelor fundamentale ale identit��ii de cre�tin 2.2. Descrierea valorii gesturilor liturgice în celebr�rile liturgice 2.3. Eviden�ierea importan�ei rela�iei dintre înv��tura cre�tin� despre sacramente �i participarea la sacramente

� Loca�uri de cult - Rolul imaginilor sacre �i simbolistica

acestora în Biseric� - Iconostasul

� Liturghia, ca slujire religioas� �i ritual� - Anul liturgic

o Posturile �i pomenirea mor�ilor - S�rb�toarea Adormirii Maicii Domnului

o Cinstirea S�rb�torii o Reprezent�ri iconografice

- S�rb�toarea Na�terii Domnului o Obiceiuri �i tradi�ii o Reprezent�ri ale Na�terii

Domnului în art� - S�rb�toarea Bunei Vestiri

o Semnifica�ia S�rb�torii o Rug�ciunea Îngerul Domnului

- S�rb�toarea Floriilor o Semnificaia S�rb�torii o Tradi�ii

- S�pt�mâna Patimilor o Vinerea Sfânt� o Calea crucii

- S�rb�toarea Învierii Domnului o Obiceiuri �i tradi�ii o Reprezent�ri ale Învierii Domnului

în art� 2.1. Definirea elementelor fundamentale ale identit��ii de cre�tin 2.2. Descrierea valorii gesturilor liturgice în celebr�rile liturgice 2.3. Eviden�ierea importan�ei rela�iei dintre înv��tura cre�tin� despre sacramente �i participarea la sacramente 3.1. Identificarea rolului sacramentelor �i al rug�ciunii în via�a personal� 3.2. Evaluarea unor comportamente moral-cre�tine în contexte situa�ionale date 4.1. Stabilirea de corela�ii între înv��turile de credin�� i cuno�tin�e �tiin�ifice �i filozofice referitoare la acelea�i aspecte

� Celebrarea sacramentelor - Sacramentul Mirului

o Ritualul Sacramentului o Mirul în Tradiia Bisericii

- Sacramentul C�s�toriei o Celebrarea Sacramentului o C�s�toria în Tradiia Bisericii

- Sacramentul Preo�iei o Celebrarea Sacramentului

- Sacramentul Maslului o Celebrarea Sacramentului o Maslul în Tradi�ia Bisericii




6

SUGESTII METODOLOGICE Programa �colar� de Spiritualitate pentru clasele a IX-a �i a X-a, profilul teologic, cultul greco-

catolic, specializarea ghid turism religios vizeaz� preg�tirea viitorilor slujitori ai Bisericii pentru misiunea lor pastoral-misionar� �i liturgic�. Programa a urm�rit deplasarea accentului de pe con�inuturi pe competen�e, asigurându-se astfel o perspectiv� nou� asupra domeniului teologic �i asupra demersului didactic. Competen�ele specifice au fost corelate cu unit��ile de con�inut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competen�� specific� s� poat� fi realizat� prin una sau prin mai multe unit��i de con�inut.

Con�inuturile sunt prezentate în mod sistematic, urm�rind succesiunea logic� a temelor de Spiritualitate. Astfel, temele propuse au urm�rit familiarizarea elevilor cu domeniul Spiritualit��ii �i preg�tirea acestora pentru aplicarea cuno�tin�elor de spiritualitate în via�a personal� �i a comunit��ii.

Temele au fost selectate din perspectiva urm�toarelor principii:

- accentuarea caracterului practic, prin centrarea pe aspecte referitoare la aplicarea valorilor religioase în diferite contexte (via�a personal�, via�a comunit��ii, context liturgic);

- cultivarea interesului fa�� de cunoa�terea de sine, pentru a descoperi planul lui Dumnezeu în via�a proprie;

- corelarea cuno�tin�elor din domeniul Spiritualit��ii cu progresul în via�a spiritual�.

În organizarea �i desf��urarea demersului didactic suger�m utilizarea de strategii diverse, care s� combine metodele clasice, expozitive de predare – prelegerea, expunerea sistematic�, argumentarea, explica�ia – cu cele de tip euristic, utile în analizarea �i interpretarea textelor biblice sau patristice.

Evaluarea reprezint� o component� organic� a procesului de înv��are. Aceasta trebuie s� se realizeze ca evaluare continu�, formativ�. Pentru a favoriza o evaluare obiectiv�, profesorul trebuie s� prezinte cu claritate competen�ele generale ale disciplinei, precum �i competen�ele specifice urm�rite. Al�turi de formele clasice de evaluare, se recomand� utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, precum: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematic� a activit��ii, a comportamentului �i a atitudinii elevilor la orele de Spiritualitate.




7

RECOMAND�RI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTAR� 1. *** Sfânta Scriptur�, Ed. Institutului Biblic �i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,

Bucure�ti, 1982. 2. *** Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, Bucure�ti, 1993. 3. *** Il nuovo dizionario enciclopedico di spiritualita, Ed. Citta Nuova, 2000. 4. Carulli, M.C., Iezzi, V., Amati per amare, Ed. Insieme, Terlizzi, 2003. 5. Littauer, F., Sviluppa la tua personalita, Ed. Gribaudi, Milano, 2000. 6. Pal V., Etica cre�tin�, Ed. Liceului Catolic, Bucure�ti, 1999. 7. Spidlick T., Izvoarele Luminii, Ed. Ars Longa, Ia�i, 1994.



Anexa 3 la Ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiin�ifice nr. ..…. /2015 MINISTERUL EDUCA�IEI �I CERCET�RII �TIIN�IFICE


GEOGRAFIA TURISMULUI

Clasele a IX-a – a X-a Ciclul inferior al liceului

Filiera voca�ional�, Profilul teologic Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

�

Bucure�ti, 2015



Geografia turismului, filiera voca�ional�, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – clasele a IX a – a X-a 2

NOTA DE PREZENTARE Disciplina Geografia turismului religios se studiaz� în cadrul curriculum-ului diferen�iat,

profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 or�/s�pt�mân� pentru clasele a IX-a �i a X-a.

Al�turi de studiul celorlalte discipline teologice, aceast� disciplin� �colar� î�i propune ca scop cunoa�terea �i descoperirea patrimoniului Bisericii de la începuturile cre�tinismului pân� în prezent, cu accent pe în�elegerea contribu�iei Bisericii greco-catolice în istorie �i cultur�. C�utând s� prezinte faptele istorice din perspectiva cauzelor, a evolu�iei �i a leg�turilor dintre acestea, Geografia turismului religios studiaz� teme precum constituirea �i organizarea comunit��ilor cre�tine, doctrina cultului, ac�iunea �i influen�a cre�tinismului timp de dou� milenii – explicând, prin influen�a factorilor interni �i externi, schimb�rile din via�a ecleziastic� de la începuturi pân� ast�zi. Astfel privit�, aceast� disciplin� de studiu este una de baz�, de cultur� teologic� larg�, indispensabil� pentru studiul celorlalte discipline teologice, cu care se înrude�te �i pe care le completeaz�, precum �i pentru studiul altor discipline umaniste (istoria, geografia, limbile str�ine clasice �i moderne, limba �i literatura român�, literatur� universal�, psihologie, filosofie etc.).

Elaborarea programei �colare de Geografia turismului a avut în vedere exigen�ele impuse de reforma curricular� din înv��mântul românesc. Stabilirea competen�elor �i selectarea con�inuturilor au fost realizate respectând principiile relevan�ei, accesibilit��ii �i transmiterii sistematizate a cuno�tin�elor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urm�rit atât logica metodico-didactic� a organiz�rii unui curriculum bine articulat, precum �i logica intern� a domeniului de studiu. Acest curriculum ofer� un cadru flexibil, care permite profesorilor s�-�i desf��oare activitatea eficient, într-o diversitate de situa�ii concrete.

Programa �colar� de Geografia turismului este structurat� pe urm�toarele componente:






Competen�ele specifice sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul geografiei turismului, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.






�

1. Utilizarea corect� a terminologiei �i a limbajelor specifice, pentru explicarea mediului geografic 2. Raportarea elementelor semnificative din cultur�, �tiin�� i societate la mediul înconjur�tor 3. Rela�ionarea elementelor �i fenomenelor din realitate (natur� �i societate) cu reprezent�rile lor cartografice, grafice sau modele 4. Utilizarea noilor tehnologii ca surse de înv��are, documentare �i diseminare a informa�iilor referitoare la turismul religios

�


� Atitudinea pozitiv� fa�� de educa�ie, cunoa�tere, societate, cultur�, civiliza�ie � Respect fa�� de identitatea cultural� proprie � Valorizarea pozitiv� a diferen�elor culturale � Atitudine pozitiv� fa�� de persoane �i grupuri care apar�in unor culturi diferite, cu valori, opinii

�i credin�e diferite � Respectul pentru diversitatea natural� �i uman�






1.1. Prezentarea elementelor generale ale geografiei turismului, utilizând terminologia specific� domeniului 2.1. Sintetizarea principalelor caracteristici ale fenomenului turistic, din diverse perspective (principii, metode, funcii, tipuri) 3.1. Citirea �i interpretarea informa�iei cartografice �i grafice referitoare la geografia turismului 3.2. Operarea cu simboluri, semne �i conven�ii din domeniul geografiei turismului în general, al turismului religios în special 3.4. Rela�ionarea diferitelor informa�ii structurate, utilizând informa�ii cartografice sau grafice 4.2. Utilizarea tehnologiei document�rii bibliografice eficiente

I. Geografia turismului � No�iuni introductive

� Istoricul turismului � No�iuni utilizate în geografia turismului � Harta turistic� � Ghidul turistic

� Bazele teoretice ale geografiei turismului � Principii, metode �i procedee de cercetare

ale geografiei turismului � Funciile turismului

� Evolu�ia turismului - Faza de început - Perioada englez� - Perioada modern� (secolul al XIX-lea –

începutul secolului al XX-lea) - Perioada contemporan�

1.2. Utilizarea conceptelor specifice turismului religios catolic în contexte variate de comunicare scris� �i oral� 1.3. Utilizarea unor elemente terminologice din limbile str�ine, relevante pentru geografia turismului, în general, respectiv pentru turismul religios, în special 2.1. Sintetizarea principalelor caracteristici ale fenomenului turistic, din diverse perspective (principii, metode, funcii, tipuri) 2.2. Identificarea diferitelor corela�ii între evenimente �i elemente semnificative din cultur�, �tiin�� i societate 3.2. Operarea cu simboluri, semne �i conven�ii din domeniul geografiei turismului în general, al turismului religios în special

II. Poten�ialul turistic � Poten�ialul turistic al cadrului natural

� Potenialul turistic al reliefului � Parcuri naturale si zone protejate � Potenialul turistic al resurselor

hidrografice � Poten�ialul turistic antropic

� Patrimoniul cultural construit o Generalit�i, documente relevante o Clasificare o Lista monumentelor de patrimoniu

UNESCO � Localit�i cu resurse turistice

III. Tipuri �i forme de turism

� Turism curativ �i de agrement acvatic � Turism recreativ montan � Turism cultural religios � Etnografie, folclor, art� popular� � Ecoturism, agroturism




3.3 Construirea unor schie cartografice simple referitoare la turismul religios 4.1. Identificarea surselor de informare �i a informa�iei utile în sistemele multimedia, relevante pentru turismul religios 2.3. Analizarea elementelor de baz� ale patrimoniului cultural na�ional (vestigii arhitectonice de natur� religioas�, culturale, istorice, tradi�ii religioase)

IV. Turismul religios � Factori determinan�i

� Poten�ialul natural al zonelor cu semnificaie religioas�

� Poten�ialul cultural-istoric � Tradiiile religioase

� Obiective turistico-religioase

� Catedralele � M�n�stirile �i bisericile � Schiturile �i chiliile monahale � Monumentele de art� �i factur� religioas� � Mormintele sfinte ca locuri de pelerinaj � Taberele religioase de tineret






1.1. Utilizarea terminologiei �tiin�ifice �i disciplinare specifice (concepte, no�iuni) pentru prezentarea unei informa�ii pertinente 1.2. Argumentarea unui demers explicativ din domeniul geografiei turismului 1.3. Utilizarea unor elemente terminologice minime din limbile str�ine, relevante pentru domeniul turismului 2.1. Operarea cu sistemul conceptual �i metodologic specific domeniului geografiei turismului 3.1. Utilizarea conven�iilor în citirea �i interpretarea suporturilor cartografice 3.2. Realizarea de treceri de la o scar� la alta în reprezent�rile cartografice 4.1. Identificarea surselor de informare �i a informa�iei utile în sistemele multimedia

I. Geografia turismului � No�iuni introductive

� Locul turismului pe glob � Tipologia turi�tilor

� Globalizarea turismului � Circula�ia �i fluxuri turistice pe glob

� Fluxuri turistice majore � Modele de fluxuri turistice � Fluxuri turistice în Europa, Asia, America,

Africa, Australia �i Noua Zeeland�

1.1. Utilizarea terminologiei �tiin�ifice �i disciplinare specifice (concepte, no�iuni) pentru prezentarea unei informa�ii pertinente 1.2. Argumentarea unui demers explicativ din domeniul geografiei turismului 2.2. Utilizarea unor metode �i tehnici simple, specifice diferitelor discipline �tiin�ifice, pentru analiza unor elemente relevante pentru geografia turismului 3.3. Operarea cu simboluri, semne �i conven�ii specifice domeniului geografiei turismului 3.4. Construirea unui text structurat, utilizând o informa�ie cartografic� sau grafic� 4.2. Utilizarea unor metode experimentale �i de simulare în analiza unor aspecte relevante din domeniul geografiei turismului

II. Poten�ialul turistic � Europa

� Europa Nordic� � Europa Vestic� � Europa Sudic� � Europa Central�

� Asia � Asia Central� � Asia Sud-Est � Asia de Sud � Trancaucazia � Asia Vestic� �i Sud Vestic�

� America de Nord � Canada � SUA � Mexic

� America Central� � America de Sud � Africa

� Africa de Nord � Africa Central Vestic� � Africa de Sud

� Australia �i Noua Zeeland�




SUGESTII METODOLOGICE Prezent� în planul de înv��mânt ca disciplin� �colar� pentru clasele a IX-a �i a X-a,

profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, disciplina Geografia turismului vizeaz� preg�tirea de specialitate a viitorului ghid în domeniul turismului religios, prin accentul pus pe cunoa�terea domeniului, pe valorificarea corela�iilor interdisciplinare, pe dezvoltarea de atitudini pozitive fa�� de patrimoniul cultural na�ional �i universal, pe utilizarea noilor tehnologii ca surse de înv��are, documentare �i diseminare a informa�iilor referitoare la turismul religios.

Activit��ile propuse trebuie s� antreneze în egal� m�sur� ambii parteneri ai procesului educa�ional: elevul �i profesorul. Profesorului îi revine rolul de sprijin în în�elegerea �i interpretarea diferitelor izvoare �i evenimente ecleziastice, în explicarea diferitelor fenomene �i procese din evolu�ia Bisericii. Elevului îi revine sarcina de a înv��a prin cooperare, de a valorifica experien�a sa de înv��are în contexte formale �i non-formale, precum �i de a realiza transferul înv��rii la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplin� la alta, de la un an �colar la altul, din cadrul �colii în via�a personal� etc.

În parcurgerea temelor prev�zute de programa �colar�, se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradi�ionale cu metodele moderne. Totodat�, utilizarea investiga�iei ca demers didactic favorizeaz� exersarea tehnicilor de munc� intelectual� �i metoda înv��rii prin descoperire. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-înv��are (inclusiv utilizarea prezent�rilor PowerPoint de c�tre profesor sau elevi, utilizarea �i analizarea informa�iilor preluate de pe Internet) devine esen�ial�, în condi�iile multiplic�rii surselor de informare �i de comunicare.

Pentru aplicarea acestei programe �i pentru dezvoltarea înv��rii în clas� se recomand� realizarea unor activit��i diversificate de c�tre elevi �i profesor, care s� promoveze: exersarea terminologiei specifice domeniului geografiei turismului prin forme �i structuri atractive, raportarea terminologiei specifice la alte discipline �colare, utilizarea unor resurse complementare de instruire, exersarea unor activit��i de înv��are care s� faciliteze educa�ia permanent�, centrarea demersului de predare-înv��are pe elemente relevante �i de interes actual din lumea contemporan�. De asemenea, se recomand� utilizarea de ghidurile metodologice, atlase, lucr�ri complementare.

Evaluarea reprezint� o component� organic� a procesului de înv��are. Aceasta trebuie s� se realizeze ca evaluare continu�, formativ�. Pentru a favoriza o evaluare obiectiv� profesorul trebuie s� prezinte cu claritate competen�ele generale ale disciplinei precum �i competen�ele specifice urm�rite. Al�turi de formele clasice de evaluare, se recomand� utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematic� a activit��ii, comportamentului �i a atitudinii elevilor.




RECOMAND�RI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTAR� 1. Avram, A., Marile ora�e ale lumii, Ed. Tritonic, Bucure�ti, 2004. 2. Cândea, M., Simion, T., Bogan, E., Patrimoniul turistic al României, Ed. Universitar�,

Bucure�ti, 2012. 3. Cocean, P., Geografia turismului, Ed. Carro, Bucure�ti, 1996. 4. Cocean, P., Pe�terile României, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1995. 5. Colfescu, S., Bucure�ti - Ghid turistic, istoric, artistic, Ed. Vremea, Bucure�ti, 2012. 6. Dinu, M., Geografia turismului, Ed. Didactic� �i Pedagogic�, Bucure�ti, 2004. 7. Fotea, A., Spania – Ghid turistic, Ed. Vremea, Bucure�ti, 2006. 8. Negu, S., Nicolae, I., Patrimoniul UNESCO, cultural �i natural, Ed. Meronia, Bucure�ti,

2001. 9. Obrascu, C., Roma – Ghid turistic �i cultural, Ed. Artefakt, Bucure�ti, 2006.





STUDIU BIBLIC Clasele a XI-a – a XII-a

Ciclul superior al liceului Filiera voca�ional�, Profilul teologic


�

Bucure�ti, 2015



Studiu biblic, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – clasele a XI-a – a XII-a

�

2

NOTA DE PREZENTARE Disciplina Studiu biblic se studiaz� în cadrul curriculum-ului diferen�iat, profilul teologic, cultul

greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocat� 1 or�/s�pt�mân� pentru clasa a XI-a �i 2 ore/s�pt�mân� pentru clasa a XII-a.

Al�turi de studiul celorlalte discipline teologice din liceele cu profil teologic catolic, studiul Bibliei î�i propune s� contribuie în mod cât mai activ la formarea unor competen�e, valori �i atitudini care, la rândul lor, s� conduc� la formarea personalit��ii elevului �i a profilului s�u spiritual.

Biblia este documentul religios fundamental al cre�tinismului. În raport cu celelalte discipline teologice, Biblia trebuie considerat� documentul de baz� pe care acestea î�i construiesc identitatea. Ea trebuie pus� în rela�ie atât cu istoria post-biblic�, precum �i cu experien�ele umane fundamentale. Prezentul curriculum încearc� s� �in� seama de aceast� perspectiv� în abordarea studiului Bibliei. Disciplina Studiul biblic a fost proiectat� ca o continuare a disciplinei Biblie din clasele a IX-a �i a X-a. Totodat�, s-a avut în vedere ca, în perioada liceului, elevii s� cunoasc� c�r�ile Bibliei �i principalele teme necesare pentru în�elegerea global� a acesteia.

Elaborarea programei �colare de Studiul biblic a avut în vedere exigen�ele impuse de reforma curricular� din înv��mântul românesc. Stabilirea competen�elor �i selectarea con�inuturilor au fost realizate respectând principiile relevan�ei, accesibilit��ii �i transmiterii sistematizate a cuno�tin�elor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urm�rit atât logica metodico-didactic� a organiz�rii unui curriculum bine articulat, precum �i logica intern� a domeniului de studiu.

Programa �colar� de Studiul biblic este structurat� pe urm�toarele componente:






Competen�ele specifice sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul studiului biblic, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.





�

3

�

�


�

1. Definirea no�iunilor de baz� cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revela�iei 2. Explicarea unor evenimente biblice, urm�rind consecin�ele acestora pentru via�a de credin�� 3. Interpretarea unor fapte, fenomene �i situa�ii actuale prin raportare la mesajul înv��turilor de credin�� 4. Aplicarea înv��turilor de credin�� în via�a personal� �i a comunit��ii 5. Corelarea cuno�tin�elor biblice cu cele dobândite la alte discipline de înv��mânt

�

�


� Cultivarea atitudinii de venerare a Bibliei, Cuvântul lui Dumnezeu adresat oamenilor � Dezvoltarea interesului fa�� de întreaga istorie biblic� � Dezvoltarea valorilor ce izvor�sc din textul revelat (spirit de iubire, respect, solidaritate,

demnitate, slujire, libertate) � Asumarea con�tient� a r�spunsului omului la Revela�ia lui Dumnezeu (rug�ciune,

recuno�tin��, bucurie, convertire) � Cultivarea spiritului de încredere în Providen�a divin� �i acceptarea planului lui Dumnezeu




�

4

COMPETEN�E SPECIFICE �I CON�INUTURI CLASA A XI-A

1. Definirea no�iunilor de baz� cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revela�iei

Competen�e specifice Con�inuturi 1.1. Utilizarea adecvat� a unor no�iuni biblice, în diferite contexte de comunicare (religioase �i laice)

- Evanghelia dup� Sfântul Matei - Evanghelia dup� Sfântul Marcu - Evanghelia dup� Sfântul Luca - Evanghelia dup� Sfântul Ioan

1.2. Sintetizarea elementelor specifice Evangheliilor (date despre autor, data redact�rii, destinatari, caracteristici teologice)

2. Explicarea unor evenimente biblice, urm�rind consecin�ele acestora pentru via�a de credin��

Competen�e specifice Con�inuturi 2.1. Analizarea comparativ� a modalit��ilor în care este prezentat misterul vie�ii lui Isus în fiecare evanghelie

- Evanghelia dup� Sfântul Matei - Evanghelia dup� Sfântul Marcu - Evanghelia dup� Sfântul Luca - Evanghelia dup� Sfântul Ioan

2.2. Explicarea semnifica�iei religioase a evenimentelor din via�a Isus

- Na�terea �i copil�ria lui Isus - Botezul lui Isus - Chemarea apostolilor - Predica de e munte - Parabolele

3. Interpretarea unor fapte, fenomene �i situa�ii actuale prin raportare la mesajul înv��turilor de credin��

Competen�e specifice Con�inuturi 3.1. Interpretarea mesajelor evanghelice prin raportare la contextul biblic

- Na�terea �i copil�ria lui Isus - Botezul lui Isus - Chemarea apostolilor - Predica de pe munte - Parabolele

3.2. Argumentarea importan�ei raport�rii la modelul vie�ii lui Isus, în analiza evenimentelor din via�a cotidian�

4. Aplicarea înv��turilor de credin�� în via�a personal� �i a comunit��ii Competen�e specifice Con�inuturi

4.1. Identificarea unor modalit��i concrete de aplicare a mesajului evanghelic în via�a personal� �i în cea a comunit��ii

- Na�terea �i copil�ria lui Isus - Botezul lui Isus - Chemarea apostolilor - Predica de e munte - Parabolele




�

5

5. Corelarea cuno�tin�elor biblice cu cele dobândite la alte discipline de înv��mânt

Competen�e specifice Con�inuturi 5.1. Analizarea informa�iilor acumulate la alte discipline �colare, cu privire la fapte �i evenimente biblice

- Evanghelia dup� Sfântul Matei - Evanghelia dup� Sfântul Marcu - Evanghelia dup� Sfântul Luca - Evanghelia dup� Sfântul Ioan - Na�terea �i copil�ria lui Isus - Botezul lui Isus - Chemarea apostolilor - Predica de pe munte - Parabolele

LISTA UNIT��ILOR DE CON�INUT

No�iuni introductive � Palestina în timpul lui Isus � Procesul de formare a Evangheliilor � Iudaismul

Evanghelia dup� Sfântul Matei � Date despre autor � Data redact�rii � Destinatari

Evanghelia dup� Sfântul Marcu � Date despre autor � Data redact�rii � Destinatari

Evanghelia dup� Sfântul Luca � Date despre autor � Data redact�rii � Destinatari

Evanghelia dup� Sfântul Ioan � Date despre autor � Data redact�rii � Destinatari

Na�terea �i copil�ria lui Isus � Buna Vestire � Na�terea lui Isus � Închinarea magilor � Prezentarea în templu

Activitatea public� a lui Isus � Botezul lui Isus � Chemarea apostolilor � Predica de e munte

- Fericirile - Rug�ciunea „Tat�l Nostru” - Legea cea nou�




�

6

� Parabolele - Parabola sem�n�torului - Parabola talan�ilor - Parabola judec��ii finale - Parabola samariteanului - Parabola fiului risipitor




�

7

COMPETEN�E SPECIFICE �I CON�INUTURI CLASA A XII-A

1. Definirea no�iunilor de baz� cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revela�iei

Competen�e specifice Con�inuturi 1.1. Utilizarea corespunz�toare a unor termeni biblici în prezentarea diferitelor evenimente biblice sau teme cu subiect religios

- Patima �i moartea lui Isus - Învierea lui Isus - Faptele Apostolilor - Scrisorile Sfântului Pavel - Apocalipsa 1.2. Descrierea elementelor caracteristice scrisorilor

apostolice

2. Explicarea unor evenimente biblice, urm�rind consecin�ele acestora pentru via�a de credin��

Competen�e specifice Con�inuturi 2.1. Argumentarea semnifica�iei religioase a unor evenimente din via�a lui Iisus

- Patima �i moartea lui Isus - Învierea lui Isus - Faptele Apostolilor - Scrisorile Sfântului Pavel - Apocalipsa

2.2. Explicarea înv��turilor de credin�� con�inute în scrisorile apostolice

3. Interpretarea unor fapte, fenomene �i situa�ii actuale prin raportare la mesajul înv��turilor de credin�� Competen�e specifice Con�inuturi 3.1. Stabilirea de corela�ii între mesajele evanghelice, prin raportare la contextul biblic

- Minunea de la Nunta din Cana - Convorbirea lui Isus cu Nicodim - Isus �i Femeia samaritean� - Minunea înmul�irii pâinilor - Minunea orbului din na�tere - Învierea lui Laz�r - Patima �i moartea lui Isus - Învierea lui Isus - Faptele Apostolilor - Scrisorile Sfântului Pavel - Apocalipsa

3.2. Analiza unor evenimente din via�a cotidian�, prin raportare la modelul vie�ii lui Isus 3.3. Descrierea experien�ei religioase a primelor comunit��i cre�tine în lumina înv��turii Sfintei Scripturi


4.1. Argumentarea aplicabilit��ii înv��turii Sfintei Scripturi, în via�a comunit��ilor actuale

- Minunea de la Nunta din Cana




�

8

4.2. Explicarea ac�iunii Spiritului Sfânt în via�a primelor comunit��i cre�tine

- Convorbirea lui Isus cu Nicodim - Isus �i Femeia samaritean� - Minunea înmul�irii pâinilor - Minunea orbului din na�tere - Învierea lui Laz�r - Patima �i moartea lui Isus - Învierea lui Isus - Faptele Apostolilor - Scrisorile Sfântului Pavel

5. Corelarea cuno�tin�elor biblice cu cele dobândite la alte discipline de înv��mânt

Competen�e specifice Con�inuturi 5.1. Elaborarea de prezent�ri ale unor fapte �i evenimente biblice, completând informa�iile de factur� religioas� cu cele acumulate la alte materii de studiu

- Minunea de la Nunta din Cana - Convorbirea lui Isus cu Nicodim - Isus �i Femeia samaritean� - Minunea înmul�irii pâinilor - Minunea orbului din na�tere - Învierea lui Laz�r - Patima �i moartea lui Isus - Învierea lui Isus - Faptele Apostolilor - Scrisorile Sfântului Pavel - Apocalipsa


Evanghelia dup� Sfântul Ioan � Minunea de la Nunta din Cana � Convorbirea lui Isus cu Nicodim � Isus �i Femeia samaritean� � Minunea înmul�irii pâinilor � Minunea orbului din na�tere � Învierea lui Laz�r

Patima �i moartea lui Isus � Intrarea în Ierusalim � Ultima Cin� � Agonia lui Isus � Isus în fa�a lui Pilat � R�stignirea lui Isus

Învierea lui Isus � Apari�iile lui Isus

Faptele Apostolilor � Rusaliile � Primul martir cre�tin � Prima comunitate cre�tin� � Convertirea Sfântului Pavel; via�a �i activitatea Sfântului Pavel




�

9

� Conciliul de la Ierusalim � Prima c�l�torie apostolic� � A doua c�l�torie apostolic� � A treia c�l�torie apostolic�

Scrisoarea Sfântului Paul c�tre Romani Scrisoarea Sfântului Paul c�tre Corinteni � Celebrarea Euharistiei � Sfântul Paul ap�r� libertatea cre�tin� � Darul Spiritului Sfânt

Scrisoarea Sfântului Paul c�tre Galateni � Biserica – Trupul lui Cristos

Apocalipsa � Noul Ierusalim




�

10

SUGESTII METODOLOGICE Programa �colar� pentru disciplina Studiul biblic, pentru clasele a XI-a �i a XII-a, profil teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic are ca scop aprofundarea de c�tre elevi a no�iunilor de baz� referitoare la Sfânta Scriptur�, ca document fundamental al Revela�iei divine, precum �i cunoa�terea �i interpretarea corect� a evenimentelor biblice, urm�rind consecin�ele acestora pentru via�a proprie de credin��. Prezenta program� �colar� a fost conceput� ca o continuare linear� – istoric� �i soteriologic� – a curriculum-ului din clasele a IX-a – a X-a, pentru a oferi o perspectiv� de ansamblu asupra domeniului, astfel încât, de-a lungul celor patru ani de liceu, elevii s� intre în contact cu toate c�r�ile Bibliei �i cu principalele teme necesare pentru în�elegerea global� a atât a Scripturii, cât �i a celorlalte discipline teologice.

Actuala program� �colar� a urm�rit deplasarea accentului de pe con�inuturi pe competen�e, asigurându-se astfel o perspectiv� nou� asupra domeniului teologic �i asupra demersului didactic. Competen�ele specifice au fost corelate cu unit��ile de con�inut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competen�� specific� s� poat� fi realizat� prin una sau prin mai multe unit��i de con�inut.

Una dintre finalit��ile importante ale studierii Bibliei în �coal� este familiarizarea tinerilor cu textul Scripturii. Pentru aceasta, o parte important� a procesului didactic va fi alocat� lecturii biblice �i interpret�rii textului în lumina înv��turii Bisericii.

Conceptul cheie care trebuie s� stea în aten�ia profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina �i de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic. Un demers didactic focalizat pe în�elegerea multiperspectivit��ii înseamn� a-i ajuta pe elevi s� în�eleag� diferite fapte, procese �i evenimente din istoria religiei.

Activit��ile propuse trebuie s� antreneze în egal� m�sur� ambii parteneri ai procesului educa�ional: elevul �i profesorul. Profesorului îi revine rolul de c�l�uz� în în�elegerea �i interpretarea diferitelor izvoare �i evenimente biblice, ajutându-l pe elev în descoperirea misterului revelat �i în rela�ionarea mesajului Scripturii cu tr�irea de credin�� a fiec�ruia. Rolul elevului este de a înv��a prin cooperare, de a înv��a în contexte formale �i non-formale. Se va pune accent pe flexibilitatea �i transferul înv��rii la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplin� la alta, din cadrul �colii în via�a personal� etc.

În parcurgerea temelor prev�zute de programa �colar� se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradi�ionale (expunerea, prelegerea, explica�ia, exerci�iul) cu metodele moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc.). Totodat�, utilizarea investiga�iei ca demers didactic favorizeaz� exersarea tehnicilor de munc� intelectual� �i metoda înv��rii prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice �i interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-înv��are (inclusiv utilizarea prezent�rilor PowerPoint de c�tre profesor sau elevi, utilizarea �i analizarea informa�iilor preluate de pe Internet etc) devine esen�ial�, în condi�iile multiplic�rii surselor de informare �i de comunicare. Utilizarea surselor istorice în predarea Studiului biblic trebuie s� se afle permanent în aten�ia profesorului.

Formarea competen�elor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru c� valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferit�, iar instrumentele de analiz� ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din aceast� perspectiv�, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie s� ia în considerare elemente precum categoria formal� de surs�, categoria cronologic�, utilizarea surselor în atingerea obiectivelor de predare.




�

11

Evaluarea reprezint� o component� organic� a procesului de înv��are. Aceasta trebuie s� se realizeze ca evaluare continu�, formativ�. Al�turi de formele clasice de evaluare, se recomand� utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, precum: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematic� a activit��ii, a comportamentului �i a atitudinii elevilor la orele de Studiu biblic.

RECOMAND�RI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTAR� 1. *** Biblia sau Sfânta Scriptur�, Ed. Institutului Biblic �i de Misiune al Bisericii Ortodoxe

Române, Bucure�ti, 1988. 2. *** Biblia Sacra Vulgata, Stuttgart, 1994. 3. *** Dic�ionar biblic, Ed. Cartea Cre�tin�, Oradea, 1995. 4. *** Dictionnaire d'Archéologie chrétienne et de Liturgie, vol. I- XXX, Paris, 1907-1953. 5. *** Dictionnaire de la Bible, vol. I-V, Paris, 1926-1991. 6. *** Dictionnaire de Théologie catholique, vol. I-XXVI, Paris, 1903-1950. 7. *** Evanghelia dup� Ioan , Ed. ARCB, 2001. 8. *** Evanghelia dup� Luca, Ed. ARCB, 2001. 9. *** Evanghelia dup� Marcu , Ed. ARCB, 1996. 10. *** Evanghelia dup� Matei , Ed. ARCB, 1996. 11. *** La Bible, traduction oecumenique, TOB, Paris, 1989. 12. *** La Bible de Jerusalem, Ed. du CERF, Paris, 1986. 13. *** Noul Testament, Ed. Sapientia, Ia�i, 2002. 14. *** Septuaginta, Stuttgart, 1935. 15. *** Sinopsa celor patru Evanghelii, Societatea Biblic� Interconfesional� din România,

Bucure�ti, 2000. 16. *** Vocabular de Teologie Biblic�, Ed. ARCB, 2001. 17. Bagot, J.P., Dubs, J.Cl., Pour lire la Biblie, Ed. ARCB, 1994 (Traducere în limba român� de

Tarciziu �erban, Cum s� citim Biblia). 18. Charpentier, E., Pour lire l’Ancien Testament, Ed. du Cerf, Paris, 1994 (Traducere în limba

român� de Paula Iosif, S� citim Vechiul Testament, Ed. ARCB, 1998). 19. Charpentier, E., Pour lire le Nouveau Testament, Ed. du Cerf, Paris, 1992 (Traducere în

limba român� de C�t�lina C�r�ba�-Olaru, S� citim Noul Testament, Ed. ARCB, 1999). 20. Peterc�, V., De la Abraham la Iosua, Institutul Teologic Romano-Catolic, Bucure�ti, 1996. 21. Sescu, P., Introducere în Sfânta Scriptur�, Ed. Sapientia, Ia�i, 2001.





CATEHISM Clasele a XI-a – a XII-a



�

Bucure�ti, 2015



Catehism, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – clasele a XI-a – a XII-a

�

2

NOTA DE PREZENTARE Disciplina Catehism se studiaz� în cadrul curriculum-ului diferen�iat, profilul teologic, cultul greco-

catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocat� câte 1 or�/s�pt�mân� pentru clasele a XI-a �i a XII-a.

Al�turi de studiul celorlalte discipline teologice, studiul acestei discipline �colare î�i propune s� aprofundeze sinteza teologico-dogmatic� a înv��turii cre�tine, con�inut� în mod sintetic �i organic în Catehismul Bisericii Catolice. Studiat de-a lungul celor patru ani de liceu, Catehismul îi va deschide liceanului orizonturi noi de cunoa�tere �i aprofundare a Crezului cre�tin, a doctrinei sacramentale, a eticii cre�tine �i a practic�rii rug�ciunii. Dobândind competen�e specifice în acest domeniu, elevul le va transpune în atitudini adecvate de comportament cre�tin, menite s�-i profileze în mod corespunz�tor identitatea cre�tin�.

Elaborarea programei �colare de Catehism a avut în vedere exigen�ele impuse de reforma curricular� din înv��mântul românesc. Structurarea noilor planuri cadru de înv��mânt pentru clasele a XI-a �i a XII-a pe componentele trunchi comun �i curriculum diferen�iat determin�, la nivelul programei �colare, organizarea ofertei educa�ionale în competen�e �i con�inuturi ale înv��rii, prezentate distinct pentru fiecare dintre aceste componente. Stabilirea competen�elor �i selectarea con�inuturilor au fost realizate respectând principiile relevan�ei, accesibilit��ii �i transmiterii sistematizate a cuno�tin�elor.

Programa �colar� de Catehism este structurat� pe urm�toarele componente:






Competen�ele specifice sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul catehism, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.





�

3

��

�

�

�


�

1. Definirea no�iunilor de baz� cu privire la adev�rurile de credin�� i normele morale revelate 2. Interpretarea unor fapte, fenomene �i atitudini cotidiene, urm�rind consecin�ele acestora pentru via�a de credin�� 3. Aplicarea înv��turilor de credin�� în via�a personal� �i a comunit��ii

4. Utilizarea corect� a terminologiei specifice limbajului religios

�


� Manifestarea unui comportament adecvat credin�ei �i moralei cre�tine, în situa�ii concrete de

via�� Dobândirea unor atitudini con�tiente, responsabile �i ecumenice, în conformitate cu înv��tura

Bisericii � Intensificarea vie�ii spirituale printr-un comportament autentic cre�tin �i prin practicarea

sacramentelor � Cultivarea toleran�ei fa�� de pluralismul etic, cultural �i religios




�

4

COMPETEN�E SPECIFICE �I CON�INUTURI CLASA A XI-A�

1. Definirea no�iunilor de baz� cu privire la adev�rurile de credin�� i normele morale revelate

Competen�e specifice Con�inuturi 1. 1. Analizarea modalit��ilor de fundamentare biblic� a poruncilor

- Cele zece porunci - Lege naturala - Lege revelata

1.2. Explicarea semnifica�iilor legii, din perspectiva moralei cre�tine

� Legea moral�: legea moral� natural�; legea veche; legea cea nou� sau legea evanghelic�

2. Interpretarea unor fapte, fenomene �i atitudini cotidiene, urm�rind consecin�ele acestora pentru via�a de credin��

Competen�e specifice Con�inuturi 2.1. Identificarea valorilor morale con�inute în mesajul celor zece porunci

� Cele zece porunci

2.2. Analizarea comportamentelor care deriv� din tr�irea �i aplicarea poruncilor în via�a cre�tinului 2.3. Stabilirea de compara�ii între semnifica�ia religioas� a Legii �i semnifica�ia actual� a acesteia

� Legea moral�


3.1. Caracterizarea unui comportament moral cre�tin, pornind de la mesajul poruncilor divine


3.2. Evaluarea de atitudini �i comportamente care încalc� poruncile divine

4. Utilizarea corect� a terminologiei specifice limbajului religios Competen�e specifice Con�inuturi

4.1. Utilizarea adecvat� a limbajului teologic referitor la cele zece porunci, în diferite contexte de comunicare (religioase, laice)

- Cele zece porunci

4.2. Analizarea unor texte religioase �i laice de referin�� cu privire la Decalog




�

5

LISTA UNIT��ILOR DE CON�INUT � Legea moral�

� Legea moral� natural� � Legea veche � Legea cea nou� sau legea evanghelic�


� Porunca întâi o „S�-l adori pe Domnul Dumnezeul t�u �i s�-i sluje�ti” o „Numai lui s� i te închini” o „S� nu ai al�i dumnezei în afar� de mine” o „S� nu-�i faci chip cioplit”

� Porunca a doua o Numele Domnului este sfânt o Numele Domnului rostit în jur�mânt strâmb o Numele cre�tin

� Porunca a treia o Ziua sabatului o Ziua Domnului

� Porunca a patra o Familia în planul lui Dumnezeu o Îndatoririle membrilor familiei

� Porunca a cincea o Respectul pentru via�a uman� o Respectul pentru demnitatea persoanelor

� Porunca a �asea o „B�rbat �i femeie i-a f�cut …” o Chemarea la cur��ie

� Porunca a �aptea o Destina�ia universal� a bunurilor �i proprietatea privat� asupra lor o Respectul fa�� de persoane �i bunurile lor

� Porunca a opta o A tr�i în adev�r o „A da m�rturie adev�rului”

� Porunca a noua o Purificarea inimii o Lupta pentru puritate

� Porunca a zecea o Dezordinea poftelor o Dorul dup� Dumnezeu




�

6

COMPETEN�E SPECIFICE �I CON�INUTURI CLASA A XI-A�

1. Definirea no�iunilor de baz� cu privire la adev�rurile de credin�� i normele morale revelate

Competen�e specifice Con�inuturi 1.1 Definirea aspectelor caracteristice persoanei, din perspectiva înv��turii cre�tine

- Omul – chip a lui Dumnezeu - Persoana �i familia - Persoana �i Biserica - Persoana �i societatea

1.2. Sintetizarea elementelor definitorii ale unui comportament cre�tin, în diferite situa�ii de via��

2. Interpretarea unor fapte, fenomene �i atitudini cotidiene, urm�rind consecin�ele acestora pentru via�a de credin��

Competen�e specifice Con�inuturi 2.1. Construirea de argumente pentru diferite decizii sau alegeri morale, din via�a personal� sau a comunit��ii


2.2. Identificarea rolurilor �i responsabilit��ilor persoanei, din perspectiva înv��turii cre�tine, prin raportare la diferite contexte (familie, Biseric�, societate)

� Persoana �i familia � Persoana �i Biserica � Persoana �i societatea


3.1. Caracterizarea roadelor unei vie�i cre�tine în plan personal �i pentru comunitate


3.2. Interpretarea unor comportamente din via�a de zi cu zi, prin raportare la valorile cre�tine

4. Utilizarea corect� a terminologiei specifice limbajului religios Competen�e specifice Con�inuturi

4.1. Analizarea comparativ� a diferitelor concep�ii cu privire la persoan�, prin raportare la înv��turile de credin��

- Omul – chip a lui Dumnezeu - Persoana �i familia - Persoana �i Biserica - Persoana �i societatea 4.2. Consultarea unor texte religioase �i laice de

referin��, pe tema semnifica�iei �i rolurilor persoanei




�

7


� Demnitatea persoanei umane � Omul – chip al lui Dumnezeu � C�derea � Libertatea omului � Via�a moral� �i mântuirea omului

� Persoana �i familia � C�s�toria în planul lui Dumnezeu � Sexualitatea si castitatea conjugal� � Dreptul la via�� Biserica familial�

� Persoana �i Biserica � Cre�tinul, m�dular al Trupului Mistic al lui Cristos � Voca�ii speciale în Biseric� � Voca�ia la preo�ie � Via�a consacrat�, identitate �i misiune � Sfaturile evanghelice � Identitatea �i misiunea laicilor în Biseric�

� Persoana �i societatea � Participarea la via�a social� � Persoana �i autoritatea � Viziunea cre�tin� asupra muncii � Responsabilitatea moral� în via�a comunitar� � Doctrina social� a Bisericii




�

8

SUGESTII METODOLOGICE Programa �colar� pentru disciplina Catehism, pentru clasele a XI-a �i a XII-a, profil

teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios a urm�rit deplasarea accentului de pe con�inuturi pe competen�e, asigurându-se astfel o perspectiv� nou� asupra domeniului teologic �i asupra demersului didactic. Competen�ele specifice au fost corelate cu unit��ile de con�inut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competen�� specific� s� poat� fi realizat� prin una sau prin mai multe unit��i de con�inut.

Având ca scop aprofundarea de c�tre tinerii liceeni a sintezei teologico-dogmatice a înv��turii cre�tine, a�a cum este prezentat� ea de c�tre Magisteriul Bisericii, studiul Catehismului va deschide acestora orizonturi noi de cunoa�tere �i aprofundare a Crezului cre�tin �i de practicare a rug�ciunii. Activit��ile proiectate la orele de Catehism vor avea în vedere formarea unui comportament cu adev�rat cre�tin, dobândirea unor atitudini con�tiente �i responsabile, precum �i cultivarea toleran�ei fa�� de pluralismul cultural �i religios din cadrul marii familii umane.

Prezentul curriculum este conceput într-o manier� linear�, având la baz� adev�rurile fundamentale cuprinse în crezul niceo-constantinopolitan. Construirea demersului didactic trebuie realizat� din perspectiva competen�elor specifice, cu respectarea structurii interne a dogmelor, a textelor biblice �i patristice, precum �i cu luarea în considerare a particularit��ilor clasei �i ale elevilor. În acest sens, con�inuturile trebuie în�elese ca mijloace de realizare a finalit��ilor disciplinei. Al�turi de studiul aprofundat al adev�rurilor dogmatice, profesorul va oferi elevilor activit��i care s�-i implice în propria înv��are, pe baza recomand�rilor bibliografice din Sfânta Scriptur� �i din literatura sfin�ilor p�rin�i, care s� impun� studiul aprofundat �i comentarea unor texte, contribuind la dezvoltarea gândirii �i a competen�elor de comunicare pe marginea textelor studiate.

În activitatea la clas�, profesorul va utiliza manualele ca instrumente de lucru flexibile �i adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucreaz�. Principala surs� de documentare pentru elevi va r�mâne Catehismul Bisericii Catolice, utilizându-se ca materiale auxiliare, texte din Sfânta Scriptur� �i din scrierile sfin�ilor p�rin�i. Alegerea acestor texte se va face pe baza criteriilor de accesibilitate �i de varietate.

Profesorul va lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-�i demersurile didactice în func�ie de acestea. Finalit��ile disciplinei se realizeaz� mai eficient dac� sunt centrate, în procesul înv��rii, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune accent pe activit��ile didactice de tip formativ, care presupun implicare �i interac�iune în rezolvarea unor sarcini de înv��are concrete. De aceea, pe lâng� metodele tradi�ionale, ca dialogul, expunerea, explica�ia etc., profesorul va folosi adesea dezbaterea pe teme fundamentale de dogmatic�, argumentarea biblic� �i patristic�, utilizarea calculatorului �i a altor mijloace audio-vizuale pentru ilustrarea unor teme, pentru c�utarea de informa�ii sau pentru documentarea pe o tem� dat�.

Evaluarea reprezint� o component� organic� a procesului de înv��are. De aceea ea trebuie s� se realizeze ca evaluare continu� �i va avea caracter formativ, urm�rind atât cunoa�terea de c�tre elevi a principalelor adev�ruri de credin�� cât �i interpretarea unor fapte, �i fenomene cotidiene în lumina înv��turii Bisericii. Având în vedere faptul c� o eficien�� sporit� a înv��rii poate fi asigurat� �i prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic, evaluarea va fi asigurat� de profesor prin diferite forme (scrise, orale, practice), metode �i tehnici (aplicate strategic ini�ial �i final/sumativ �i continuu, cu func�ie formativ� de reglare-autoreglare a activit��ii pe tot parcursul lec�iei), în condi�ii de comunicare interactiv� etc. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor utiliza metode �i instrumente complementare de evaluare: observarea sistematic� a comportamentului elevilor, portofoliul, autoevaluarea.




�

9

RECOMAND�RI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTAR� 1. *** Catechismo della Chiesa Cattolica – Compendio, Ed. San Paolo, Roma, 2005. 2. *** Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, Bucure�ti, 1993. 3. *** Credin�a catolic� – catehez� pentru adul�i, Ed. ARCB, Bucure�ti, 1991. 4. Pal V., Etica cre�tin�, Ed. Liceului Catolic, Bucure�ti, 1999. 5. Ratzinger J., Zur Gemeinschaft gerufen, Ed. Paoline, 1991 (Traducerea în lb. român� de Pr. Petru

Ioan Puiu �i Pr. Ioan Mitrofan, Biserica – Chemare �i misiune, Ed. Aridia, Blaj, 2005). �



Anexa 3 la Ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiin�ifice nr. ..…. /2015 MINISTERUL EDUCA�IEI �I CERCET�RII �TIIN�IFICE


TURISM �I PATRIMONIU CULTURAL

Clasele a XI-a – a XII-a Ciclul superior al liceului



Bucure�ti, 2015



Turism �i patrimoniu cultural, filiera voca�ional�, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – clasele a XI-a – a XII-a

�

NOTA DE PREZENTARE Disciplina Turism �i patrimoniu cultural se studiaz� în cadrul curriculum-ului diferen�iat,

profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 or�/s�pt�mân� pentru clasele a XI-a �i a XII-a.

Al�turi de studiul celorlalte discipline teologice, aceast� disciplin� �colar� î�i propune ca scop cunoa�terea �i descoperirea patrimoniului cultural �i religios de la începuturile cre�tinismului pân� în prezent, cu accent pe descoperirea �i p�strarea patrimoniului na�ional. Disciplina Turism �i patrimoniu cultural studiaz� valoarea patrimoniului turistic �i cultural, conservarea, protejarea �i revitalizarea valorilor de patrimoniu din România. Aceast� disciplin� de studiu a fost proiectat� ca un domeniu complementar celor umaniste (istoria, geografia, limbile str�ine clasice �i moderne, limba �i literatura român�, literatur� universal�, psihologie, filosofie etc.), deoarece rela�iile dintre turism �i patrimoniu cultural, pe de o parte, �i istoria �i civiliza�ia uman�, pe de alt� parte, sunt multiple.

Elaborarea programei �colare de Turism �i patrimoniu cultural a avut în vedere exigen�ele impuse de reforma curricular� din înv��mântul românesc. Stabilirea competen�elor �i selectarea con�inuturilor au fost realizate respectând principiile relevan�ei, accesibilit��ii �i transmiterii sistematizate a cuno�tin�elor.. Acest curriculum ofer� un cadru flexibil, care permite profesorilor s�-�i desf��oare activitatea eficient, într-o diversitate de situa�ii concrete.

Programa �colar� de Turism �i patrimoniu cultural este structurat� pe urm�toarele componente:






Competen�ele specifice sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul patrimoniului cultural, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.






�

1. Utilizarea corect� a terminologiei �i a limbajelor specifice, pentru explicarea diferitelor aspecte din domeniile turism �i patrimoniu cultural

2. Identificarea modalit��ilor de promovare �i valorificare a patrimoniului natural �i cultural în contextul turismului religios

3. Utilizarea noilor tehnologii ca surse de înv��are, documentare �i diseminare a informa�iilor referitoare la patrimoniul cultural

4. Argumentarea importan�ei obiectivelor religioase ca parte integrant� a patrimoniului cultural na�ional �i universal

�


� Atitudinea pozitiv� fa�� de educa�ie, cunoa�tere, societate, cultur�, civiliza�ie � Respectul fa�� de identitatea cultural� proprie � Valorizarea pozitiv� a diferen�elor culturale � Atitudine pozitiv� fa�� de persoane �i grupuri care apar�in unor culturi diferite, cu valori, opinii

�i credin�e diferite � Respectul pentru diversitatea natural� �i uman�




�



1.1. Utilizarea terminologiei specifice domeniului turismului pentru prezentarea unei informa�ii pertinente 2.1. Sintetizarea principalelor caracteristici ale cadrului natural, din perspectiva poten�ialului turistic al acestuia 3.1. Citirea �i interpretarea informa�iei cartografice �i grafice, prin operarea cu simboluri, semne �i conven�ii specifice 3.2. Identificarea de surse de informare relevante pentru domeniul turismului religios, în sistemele multimedia 3.3. Utilizarea tehnologiei document�rii bibliografice eficiente

I. Poten�ialul turistic al României. Aspecte introductive

� Concepte � Defini�ii � Principii � Clasificare

II. Poten�ialul turistic al cadrului natural � Poten�ialul turistic al reliefului

� Relief alpin �i glaciar � Relief vulcanic � Chei �i defileuri � Saline � Ghe�ari � Pe�teri � Fenomene geologice deosebite

� Potenialul turistic al apelor � Ape curg�toare � Lacuri � Litoralul românesc � Ape termale, ape minerale � Cascade � Izvoare �i alte resurse de ape curative

� Potenialul turistic al biosferei � P�durea – resurs� turistic� � Fauna – resurs� turistic�

� Parcuri naturale �i zone protejate




�

1.2. Utilizarea unor elemente terminologice minime din limbile str�ine, în prezentarea unor aspecte de patrimoniu cultural na�ional �i universal 2.2. Identificarea principalelor caracteristici ale patrimoniului cultural, din perspectiva valorific�rii acestuia în turismul religios 3.4. Construirea unui text structurat pe teme de turism religios, utilizând informa�ii cartografice �i grafice specifice 3.5. Utilizarea unor metode experimentale �i de simulare relevante pentru domeniul patrimoniului cultural, cu ajutorul noilor tehnologii 4.1. Analizarea elementelor de baz� ale patrimoniului cultural na�ional 4.2. Argumentarea rolului �i importan�ei patrimoniului cultural în planul dezvolt�rii identit��ii (a unei na�iuni, a unei persoane)

III. Poten�ialul turistic antropic � Patrimoniu cultural construit

� Generalit��i � Locuri preistorice � Edificii de importan�� istoric�: cet��i

dacice; castre romane; complexul rupestru Basarabi; castele �i palate

� Edificii culturale: muzee; case memoriale; biblioteci; universit��i; expozi�ii

� Construc�ii religioase �i l�ca�e de cult: biserici de lemn; biserici de zid; catedrale; biserici fortificate; m�n�stiri; moschee; sinagogi

� Turism religios. Pelerinaje � Hramuri de biserici � M�n�stiri � Cimitire � Locuri comemorative

� Resurse turistice de natur� etnografic� �i folcloric� � Me�te�uguri � Obiceiuri � Locuin�e






1.1. Elaborarea de prezent�ri relevante ale diferitelor obiective de patrimoniu cultural, utilizând terminologia specific� domeniului 1.2. Utilizarea unor termeni,sintagme sau expresii din limbile str�ine în descrierea aspecte de patrimoniu cultural na�ional �i universal 2.1. Sintetizarea principalelor caracteristici ale patrimoniului cultural, din perspectiva valorific�rii acestuia în turismul religios 2.2. Identificarea unor modalit��i concrete de promovare a patrimoniului cultural prin turism religios, aplicabile în diferite contexte (diferite comunit��i, diferite grupuri de turi�ti, diferite momente ale anului etc.) 3.1. Utilizarea diferitelor surse de informare online, relevante pentru domeniul turismului religios 3.2. Elaborarea de prezent�ri ale unor obiective de patrimoniu cultural national, cu ajutorul noilor tehnologii 3.3. Construirea unui text structurat pe teme de turism religios, utilizând informa�ii cartografice �i grafice specifice 4.1. Descrierea unor elemente de patrimoniu cultural în comunitatea sau zona de referin�� 4.2. Argumentarea rolului �i importan�ei obiectivelor religioase în cadrul patrimoniului cultural na�ional

I. Patrimoniul cultural în România. Aspecte introductive

� Concepte � Defini�ii � Principii

II. Patrimoniu cultural UNESCO în România � Generalit��i. Documente � Rezerva�ia biosferei Delta Dun�rii � A�ez�ri s�se�ti cu biserici fortificate din

Transilvania � Situl din Biertan cu biserica fortificat� �i o

parte din localitate � Satul Câlnic � Satul Dârjiu � Satul Prejmer � Satul Saschiz � Satul Valea Viilor � Satul Viscri

� M�n�stirea din Horezu � Ora�ul vechi din Sighi�oara � Bisericile pictate din Moldova � Cet��ile dacice din Mun�ii Or��tiei � Bisericile de lemn din Maramure�

� Biserica Intrarea Maicii Domnului în Biseric� din Bârsana

� Biserica Sfântul Nicolae din Bude�ti � Biserica Sfânta Parascheva din Dese�ti � Biserica Na�terea Fecioarei din Ieud Deal � Biserica Sfin�ii Arhangheli din Plopi� � Biserica Sfânta Parascheva din Poienile

Izei � Biserica Sfin�ii Arhangheli din Rogoz � Biserica Sfin�ii Arhangheli din �urde�ti




�

SUGESTII METODOLOGICE

Prezent� în planul de înv��mânt ca disciplin� �colar� pentru clasele a XI-a �i a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, disciplina Turism �i patrimoniu cultural î�i propune ca scop cunoa�terea �i descoperirea patrimoniului cultural �i religios de la începuturile cre�tinismului pân� în prezent, cu accent pe descoperirea �i p�strarea patrimoniului na�ional.

Activit��ile propuse trebuie s� antreneze în egal� m�sur� ambii parteneri ai procesului educa�ional: elevul �i profesorul. Profesorului îi revine rolul de sprijin în în�elegerea �i interpretarea diferitelor izvoare �i evenimente ecleziastice, în explicarea diferitelor aspecte specifice domeniului patrimoniu cultural. Elevului îi revine sarcina de a înv��a prin cooperare, de a c�uta informa�ie relevant�, de a face corela�ii între cuno�tin�ele de la aceast� disciplin� de studiu �i celelalte materii.

În parcurgerea temelor prev�zute de programa �colar�, se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradi�ionale (expunerea, prelegerea, explica�ia, exerci�iul etc.) cu metodele moderne, care s� îl pun� pe elev în situa�ia de participant direct la propria înv��are. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-înv��are (inclusiv utilizarea prezent�rilor PowerPoint de c�tre profesor sau elevi, utilizarea �i analizarea informa�iilor preluate de pe Internet) devine esen�ial�, în condi�iile multiplic�rii surselor de informare �i de comunicare.

Evaluarea reprezint� o component� organic� a procesului de înv��are. Aceasta trebuie s� se realizeze ca evaluare continu�, formativ�. Pentru a favoriza o evaluare obiectiv� profesorul trebuie s� prezinte cu claritate competen�ele generale ale disciplinei precum �i competen�ele specifice urm�rite. Al�turi de formele clasice de evaluare, se recomand� utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematic� a activit��ii, comportamentului �i a atitudinii elevilor la orele de Turism �i patrimoniu cultural etc.



Anexa 3 la Ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiin�ifice nr. …... /2015 MINISTERUL EDUCA�IEI �I CERCET�RII �TIIN�IFICE


SPIRITUALITATE Clasele a XI-a – a XII-a



�

Bucure�ti, 2015



Spiritualitate, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – clasele a XI-a – a XII-a 2

NOTA DE PREZENTARE Disciplina Spiritualitate se studiaz� în cadrul curriculum-ului diferen�iat, profilul teologic, cultul

greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocat� câte 1 or�/s�pt�mân� pentru clasele a XI-a �i a XII-a. În afara acestei ore prev�zute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina Spiritualitate se pot aloca 1-2 ore/s�pt�mân�, pentru fiecare clas�, sub form� de consulta�ii �i îndrum�ri spirituale.

Al�turi de celelalte discipline teologice, studiul Spiritualit��ii în liceele cu profil teologic î�i propune s� abordeze realit��ile vie�ii de credin��, dintr-o perspectiv� etico-practic�. Studiul spiritualit��ii cre�tine îi ajut� pe elevi s� aprecieze cu con�tiin�a dreapt� valorile morale, s� le îmbr��i�eze prin adeziune personal� �i s� contribuie la transformarea cre�tin� a lumii, spre binele întregii societ��i (Conf. Conciliul Ecumenic Vatican II, Gravissimum Educationis, 2). Pe parcursul anilor de liceu sunt tratate teme vizând familiarizarea cu limbajul specific teologiei spirituale, cunoa�terea conceptelor care stau la baza acesteia �i aprofundarea diferitelor aspecte ale vie�ii spirituale.

Elaborarea programei �colare de Spiritualitate a avut în vedere exigen�ele impuse de reforma curricular� din înv��mântul românesc. Structurarea noilor planuri cadru de înv��mânt pentru clasele a XI-a �i a XII-a pe componentele trunchi comun �i curriculum diferen�iat determin�, la nivelul programei �colare, organizarea ofertei educa�ionale în competen�e �i con�inuturi ale înv��rii, prezentate distinct pentru fiecare dintre aceste componente. Stabilirea competen�elor �i selectarea con�inuturilor au fost realizate respectând principiile accesibilit��ii �i transmiterii sistematizate a cuno�tin�elor.

Programa �colar� de Spiritualitate este structurat� pe urm�toarele componente:






Competen�ele specifice sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul teologiei spirituale, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.






�

1. Utilizarea adecvat� a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare 2. Interpretarea unor fapte, fenomene �i atitudini specifice vie�ii spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale 3. Integrarea valorilor din domeniul spiritualit��ii, în diferite contexte din via�a personal� �i a comunit��ii 4. Corelarea cuno�tin�elor din domeniul spiritualit��ii cu cele dobândite la alte discipline de înv��mânt

�


� Cultivarea respectului fa�� de valorile sacre � Asumarea con�tient� a îndatoririlor religioase, a responsabilit��ilor cre�tine la nivel personal �i

comunitar � Con�tientizarea rolului înv��turii cre�tine în formarea personalit��ii umane �i în rela�iile

interumane � Dezvoltarea interesului pentru aprofundarea cuno�tin�elor religioase în vederea cre�terii spirituale � Cultivarea atitudinii ecumenice în raport cu alte confesiuni





1. Utilizarea adecvat� a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare

Competen�e specifice Con�inuturi 1.1. Analizarea unor situa�ii variate de comunicare în care sunt utilizate no�iunile de teologie spiritual�

� Conceptul de har divin � Virtu�ile � Cele �apte vicii

1.2. Eviden�ierea diferitelor semnifica�ii ale conceptului de har, în func�ie de contextul de comunicare

� Progresul în har �i treptele vie�ii spirituale � Raportul dintre har �i merit

2. Interpretarea unor fapte, fenomene �i atitudini specifice vie�ii spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale

Competen�e specifice Con�inuturi 2.1. Explicarea esen�ei omului ca tr�ire a poruncilor lui Dumnezeu

- Harul divin - Virtu�ile - Virtu�ile teologale - Virtu�ile cardinale - Alte virtu�i

2.2. Sintetizarea raportului dintre virtu�i �i vicii, ca modalit��i de via�� în conformitate / în contradic�ie cu poruncile lui Dumnezeu

- Virtu�ile - Virtu�ile teologale - Virtu�ile cardinale - Alte virtu�i - Cele �apte vicii

3. Integrarea valorilor din domeniul spiritualit��ii, în diferite contexte din via�a personal� �i a comunit��ii

Competen�e specifice Con�inuturi 3.1. Analizarea unor exemple de tr�ire a virtu�ilor, din via�a religioas� �i din via�a real�

- Virtu�ile - Virtu�ile teologale - Virtu�ile cardinale - Alte virtu�i

3.2. Elaborarea unor modele de tr�ire personal� �i social� a virtu�ilor

3.3. Identificarea de atitudini �i comportamente care pot avea drept consecin�� p�catul

- Cele �apte vicii




4. Corelarea cuno�tin�elor din domeniul spiritualit��ii cu cele dobândite la alte discipline de înv��mânt

Competen�e specifice Con�inuturi 4.1. Stabilirea de corela�ii între înv��turile de credin�� i cuno�tin�e �tiin�ifice �i filozofice referitoare la unele aspecte comune

- Harul divin - Virtu�ile - Virtu�ile teologale - Virtu�ile cardinale - Alte virtu�i - Cele �apte vicii

LISTA UNIT��ILOR DE CON�INUT � Omul – chipul lui Dumnezeu

- Sufletul - Ra�iunea – liberul arbitru - Persoana

� Via�a spiritual� - Fericirea cre�tin� �i mântuirea sufletului - Via�a ve�nic� - Îndumnezeirea omului

� Libertatea omului - Libertate �i responsabilitate - Libertate �i iubire

� Harul divin - Conceptul de har divin - Progresul în har �i treptele vie�ii spirituale

� Virtu�ile - Defini�ie �i clasificare

� Virtu�ile teologale

- Credin�a - Speran�a - Iubirea

� Virtu�ile cardinale - În�elepciunea - Dreptatea - Cump�tarea - T�ria

� Alte virtu�i

� Cele �apte vicii - Catalogul evagrian al gândurilor rele





1. Utilizarea adecvat� a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare

Competen�e specifice Con�inuturi 1.1. Sintetizarea elementelor caracteristici ale diferitelor no�iuni de cult

� Cultul divin - Rug�ciunea în via�a cre�tin� - Rug�ciunea în Sfânta Scriptur� - Rug�ciunea în timpul Bisericii - Expresiile rug�ciunii - Rug�ciunea Domnului: Tat�l nostru

1.2. Explicarea rug�ciunii ca mijloc de comuniune cu Dumnezeu

2. Interpretarea unor fapte, fenomene �i atitudini specifice vie�ii spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale

Competen�e specifice Con�inuturi 2.1. Caracterizarea diferitelor forme de cult �i de rug�ciune din Sfânta Scriptur� �i din Tradi�ia Bisericii

- Cultul divin - Rug�ciunea în Sfânta Scriptur� - Rug�ciunea în timpul Bisericii - Expresiile rug�ciunii - Lupta rug�ciunii

2.2. Analiza modului în care cultul adus lui Dumnezeu sprijin� descoperirea �i contemplarea crea�iei divine

- Expresiile rug�ciunii - Lupta rug�ciunii - Rug�ciunea Domnului: Tat�l nostru

3. Integrarea valorilor din domeniul spiritualit��ii, în diferite contexte din via�a personal� �i a comunit��ii

Competen�e specifice Con�inuturi 3.1. Argumentarea necesit��ii �i rolului rug�ciunii în via�a personal� �i în cea a comunit��ii

- Tradi�ia rug�ciunii - Expresiile rug�ciunii - Rug�ciunea Domnului: Tat�l nostru - Lupta rug�ciunii

3.2. Elaborarea unor forme de rug�ciune actuale �i compatibile cu nevoile proprii

- Rug�ciunea în Sfânta Scriptur� - Rug�ciunea în timpul Bisericii - Expresiile rug�ciunii - Lupta rug�ciunii

3.3. Identificarea de atitudini cre�tine în contexte situa�ionale date

- Expresiile rug�ciunii - Rug�ciunea Domnului: Tat�l nostru




4. Corelarea cuno�tin�elor din domeniul spiritualit��ii cu cele dobândite la alte discipline de înv��mânt

Competen�e specifice Con�inuturi 4.1. Elaborarea de lucr�ri scrise pe teme de spiritualitate, utilizând cuno�tin�e asimilate la alte discipline de studiu

- Cultul divin - Rug�ciunea în via�a cre�tin�


� Cultul divin

- Cultul în Vechiul Testament - Cultul în Noul Testament

� Rug�ciunea în via�a cre�tin�

- Rug�ciunea în Sfânta Scriptur� o Rug�ciunea în Vechiul Testament o Rug�ciunea în Noul Testament

- Rug�ciunea în timpul Bisericii

o Binecuvântarea �i adora�ia o Rug�ciunea de cerere o Rug�ciunea de mijlocire o Rug�ciunea de mul�umire o Rug�ciunea de laud�

- Tradi�ia rug�ciunii

o La izvoarele rug�ciunii o Calea rug�ciunii o C�l�uze pentru rug�ciune

- Expresiile rug�ciunii

o Rug�ciunea vocal� o Medita�ia o Rug�ciunea mental�

- Lupta rug�ciunii

o Obiec�iile fa�� de rug�ciune o Vegherea inimii o Încredere filial�

� Rug�ciunea Domnului: Tat�l nostru

- Dumnezeu Tat�l - Cele �apte cereri




SUGESTII METODOLOGICE Programa �colar� de Spiritualitate pentru clasele a XI-a �i a XII-a, profil teologic, cultul

greco-catolic, specializarea ghid turism religios vizeaz� preg�tirea viitorilor slujitori ai Bisericii pentru misiunea lor pastoral-misionar� �i liturgic�. Programa a urm�rit deplasarea accentului de pe con�inuturi pe competen�e, asigurându-se astfel o perspectiv� nou� asupra domeniului teologic �i asupra demersului didactic. Competen�ele specifice au fost corelate cu unit��ile de con�inut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competen�� specific� s� poat� fi realizat� prin una sau prin mai multe unit��i de con�inut.

Con�inuturile sunt prezentate în mod sistematic, urm�rind succesiunea logic� a temelor de Spiritualitate. Astfel, temele propuse pentru clasa a XI-a au vizat familiarizarea elevilor cu no�iunile de har, virtute, viciu, urmând ca la nivelul clasei a XII-a s� se aprofundeze aspectele referitoare la cult divin �i rug�ciune.

Temele au fost selectate din perspectiva urm�toarelor principii:

- accentuarea caracterului practic, prin centrarea pe aspecte referitoare la aplicarea valorilor religioase în diferite contexte (via�a personal�, via�a comunit��ii, context liturgic);

- cultivarea interesului fa�� de cunoa�terea de sine, pentru a descoperi planul lui Dumnezeu în via�a proprie;

- corelarea cuno�tin�elor din domeniul Spiritualit��ii cu progresul în via�a spiritual�.

În organizarea �i desf��urarea demersului didactic suger�m utilizarea de strategii diverse, care s� combine metodele clasice, expozitive de predare – prelegerea, expunerea sistematic�, argumentarea, explica�ia – cu cele de tip euristic, utile în analizarea �i interpretarea textelor biblice sau patristice.

Evaluarea reprezint� o component� organic� a procesului de înv��are. Aceasta trebuie s� se realizeze ca evaluare continu�, formativ�. Pentru a favoriza o evaluare obiectiv�, profesorul trebuie s� prezinte cu claritate competen�ele generale ale disciplinei, precum �i competen�ele specifice urm�rite. Al�turi de formele clasice de evaluare, se recomand� utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, precum: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematic� a activit��ii, a comportamentului �i a atitudinii elevilor la orele de Spiritualitate.




RECOMAND�RI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTAR�

1. *** Sfânta Scriptur�, Ed. Institutului Biblic �i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure�ti, 1982.

2. *** Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, Bucure�ti, 1993. 3. *** Il nuovo dizionario enciclopedico di spiritualita, Ed. Citta Nuova, 2000. 4. Carulli, M.C., Iezzi, V., Amati per amare, Ed. Insieme, Terlizzi, 2003. 5. Littauer, F., Sviluppa la tua personalita, Ed. Gribaudi, Milano, 2000. 6. Pesche, K.H., Etica Cristiana. Fondazioni della Teologia Morale (traducere în lb. român�

de Mitrofan, I., Etica cre�tin�. Fundamente ale teologiei morale, vol. I, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj, 2003).

7. Spidlick, T., Izvoarele Luminii, Ed. Ars Longa, Ia�i, 1994.



Anexa 3 la Ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiin�ifice nr. ……. /2015



ISTORIA RELIGIILOR Clasa a XI-a



�

Bucure�ti, 2015



Istoria religiilor, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea Ghid turism religios – clasa a XI-a

�

2

NOTA DE PREZENTARE Disciplina Istoria religiilor se studiaz� în cadrul curriculum-ului diferen�iat, profilul teologic, cultul

greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocat� 1 or�/s�pt�mân� pentru clasa a XI-a.

Studiul Istoriei religiilor are ca scop prezentarea religiei în universalitatea �i diversitatea sa, precum �i prezentarea evolu�iei în timp a fenomenului religios într-un anumit ambient cultural. Cercetarea fenomenului religios în evolu�ia sa istoric�, studierea comparat� a religiilor conduce nu doar la îmbog��irea cuno�tin�elor elevilor, ci asigur� în�elegerea nuan�at� a religiei proprii, a specificului �i identit��ii sale, �i, prin acestea, sus�ine o credin�� mai profund�, un ata�ament mai mare fa�� de valorile moral-cre�tine.

Modul în care este conceput� programa �colar� pentru disciplina Istoria religiilor r�spunde mai întâi de toate necesit��ii familiariz�rii elevilor cu no�iunile de baz� referitoare la istoria religiilor �i la marile grup�ri religioase din trecut �i din prezent, în perspectiva dialogului interconfesional. Totodat�, studiul istoriei religiilor presupune conexiunea cu celelalte discipline teologice, precum �i cu celelalte discipline din aria curricular� „Om �i societate”, cu rol de armonizare a cuno�tin�elor referitoare la concep�ia despre lume, furnizate de religie, pe de o parte, �i de �tiin�ele pozitive, pe de alt� parte.

Programa �colar� de Istoria religiilor este structurat� pe urm�toarele componente:





Competen�ele specifice reprezint� nucleul func�ional al programei �colare �i sunt derivate din competen�ele generale.

Competen�ele specifice sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul istoriei religiilor, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.





�

3

�

�

�

�


�

1. Identificarea elementelor specifice diferitelor religii �i spa�ii culturale ale lumii 2. Explicarea unor fapte, fenomene, procese specifice în evolu�ia unei religii 3. Analizarea fundamentelor care stau la baza comportamentului etico-moral încadrul fiec�rei religii 4. Corelarea cuno�tin�elor de istorie a religiilor cu cele dobândite la alte discipline de înv��mânt

�


� Asumarea propriei identit��i religioase, în raport cu cei de alte religii � Dezvoltarea �i consolidarea atitudinii de respect, conciliere �i dialog cu semenii de alte

credin�e �i convingeri � Cultivarea respectului fa�� de valorile existente în celelalte religii � Stimularea gândirii reflexive �i critice, prin lecturarea �i comentarea unor texte de referin��

pentru istoria religiilor




�

4


1. Identificarea elementelor specifice diferitelor religii �i spa�ii culturale ale lumii Competen�e specifice Con�inuturi

1.1. Identificarea principalelor zone culturale ale lumii �i a religiilor majoritare

- Situa�ia religiilor în lume - Iudaismul - Cre�tinismul - Islamul - Hinduismul - Confucianismul - Budismul - �intoismul - Taoismul

1.2. Descrierea modului de organizare a vie�ii religioase �i a practicilor de cult specifice principalelor religii 1.3. Stabilirea de compara�ii între aspecte specifice principalelor religii din istoria omenirii

2. Explicarea unor fapte, fenomene, procese specifice în evolu�ia unei religii Competen�e specifice Con�inuturi

2.1. Analizarea principalelor repere istorice ale marilor religii

- Islamul - Hinduismul - Confucianismul - Budismul - �intoismul - Taoismul

2.2. Elaborarea de caracteriz�ri pentru fondatorii �i figurile marcante ale marilor religii 2.3. Identificarea comportamentelor specifice �i a modului de a tr�i doctrina în cadrul fiec�rei religii

3. Analizarea fundamentelor care stau la baza comportamentului etico-moral în cadrul fiec�rei religii

Competen�e specifice Con�inuturi 3.1. Sintetizarea valorilor fundamentale ale diferitelor religii

- Religia Egiptului antic - Religia asiro-babilonian� - Religia grecilor antici - Religia romanilor - Religia etruscilor - Religia geto-dacilor - Religiile Americii precolumbiene - Religia Iranului antic

3.2. Analizarea comparativ� a doctrinelor �i atitudinilor marilor religii fa�� de lume


3.3. Identificarea valorilor care apropie religiile p�gâne de cre�tinism


3.4. Argumentarea pozi�iei cre�tine fa�� de religiile precre�tine




�

5

4. Corelarea cuno�tin�elor de istorie a religiilor cu cele dobândite la alte discipline de înv��mânt

Competen�e specifice Con�inuturi 4.1. Analiza comparativ� a caracteristicilor geografice, istorice �i culturale ale arealelor diferitelor religii


4.2. Stabilirea de corela�ii între principalele momente din istoria unei religii �i evenimentele din istoria laic� a spa�iului geografico-istorico-cultural respectiv


� Situa�ia religiilor în lume � Iudaismul � Cre�tinismul � Religia Egiptului antic � Religia asiro-babilonian� � Religia grecilor antici � Religia romanilor � Religia etruscilor � Religia geto-dacilor � Religiile Indiei

- Vedismul - Brahmanismul - Hinduismul - Jainismul - Budismul

� Islamul � Religiile din China � Religiile Americii precolumbiene � Religia Iranului antic

�

�

�




�

6

SUGESTII METODOLOGICE Programa �colar� pentru disciplina Istoria religiilor, pentru clasa a XI-a, profil teologic, cultul

greco-catolic, specializarea ghid turism religios a urm�rit deplasarea accentului de pe con�inuturi pe competen�e, asigurându-se astfel o perspectiv� nou� asupra domeniului teologic �i asupra demersului didactic. Competen�ele specifice au fost corelate cu unit��ile de con�inut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competen�� specific� s� poat� fi realizat� prin una sau prin mai multe unit��i de con�inut.

Modul în care este conceput� programa �colar� pentru disciplina Istoria religiilor r�spunde atât necesit��ii familiariz�rii elevilor cu no�iunile de baz� specifice disciplinei, precum �i necesit��ii clarific�rii sau aprofund�rii unor cuno�tin�e dobândite la alte discipline teologice (istoria literaturii cre�tine, catehism, spiritualitate, studiu biblic) sau umaniste (istoria, geografia, filozofia etc.).

Rolul profesorului în furnizarea informa�iilor corecte, în explicarea diferitelor fenomene religioase este determinant. Utilizarea surselor istorice în predarea disciplinei trebuie s� asigure în�elegerea fenomenului religios. Un demers didactic realizat din perspective multiple îi va ajuta pe elevi s� în�eleag� diferite fapte, procese �i evenimente din istoria religiilor în complexitatea �i interdependen�ele lor.

Activit��ile de predare-înv��are propuse trebuie s� asigure dezvoltarea interesului fa�� de istoria religiilor, cultivarea spiritului de în�elegere �i de respect fa�� de alte religii, de iubire, iertare �i solidaritate uman�.

În parcurgerea temelor prev�zute de programele �colare se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradi�ionale ca: expunerea, prelegerea, explica�ia, exerci�iul, cu metodele moderne: studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea, studiul individual etc. Totodat�, utilizarea investiga�iei ca demers didactic favorizeaz� exersarea tehnicilor de munc� intelectual� �i metoda înv��rii prin descoperire etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-înv��are (inclusiv utilizarea prezent�rilor PowerPoint de c�tre profesor sau elevi, utilizarea �i analizarea informa�iilor preluate de pe Internet etc.) devine esen�ial� în condi�iile multiplic�rii surselor de informare �i de comunicare.

Evaluarea reprezint� o component� organic� a procesului de înv��are. Aceasta trebuie s� se realizeze ca evaluare continu�, formativ�. Pentru a favoriza o evaluare obiectiv� profesorul trebuie s� prezinte cu claritate competen�ele generale ale disciplinei precum �i competen�ele specifice urm�rite. Al�turi de formele clasice de evaluare, se recomand� utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematic� a activit��ii, comportamentului �i a atitudinii elevilor la ore.




�

7

RECOMAND�RI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTAR� 1. Eliade, M., Tratat de istoria religiilor, Ed. Humanitas, Bucure�ti, 1995. 2. Stan, Al., Rus, R., Istoria Religiilor. Manual pentru seminariile teologice, Ed. Institutului Biblic �i de

Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure�ti, 1991. 3. Suciu, Al., Filozofia �i istoria religiilor, Ed. Didactic� �i Pedagogic� R.A., Bucure�ti, 2003.



Anexa 3 la Ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiin�ifice nr. ……... /2015



ISTORIA BISERICII

Clasele a XI-a – a XII-a Ciclul superior al liceului



Bucure�ti, 2015



Istoria Bisericii, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – clasele a XI-a – a XII-a �

2

NOTA DE PREZENTARE Disciplina Istoria Bisericii se studiaz� în cadrul curriculum-ului diferen�iat, profilul teologic,

cultul greco-catolic, fiindu-i alocate câte 1 or�/s�pt�mân� pentru clasele a XI-a �i a XII-a.

Al�turi de studiul celorlalte discipline teologice, aceast� disciplin� �colar� î�i propune ca scop cunoa�terea �i în�elegerea evolu�iei Bisericii de la începuturile cre�tinismului pân� în prezent, cu accent pe în�elegerea contribu�iei Bisericii greco-catolice la dezvoltarea culturii �i limbii poporului român. C�utând s� prezinte faptele istorice din perspectiva cauzelor, evolu�iei �i leg�turilor dintre acestea, disciplina Istoria Bisericii prezint� constituirea �i organizarea comunit��ilor cre�tine, doctrina cultului, ac�iunea �i influen�a cre�tinismului timp de dou� milenii, explicând, prin influen�a factorilor interni �i externi, schimb�rile din via�a ecleziastic� de la începuturi pân� ast�zi. Astfel privit�, aceast� disciplin� de studiu este una de baz�, de cultur� teologic� larg�, indispensabil� pentru studiul celorlalte discipline teologice, cu care se înrude�te �i pe care le completeaz�, precum �i pentru studiul altor discipline umaniste (istoria, geografia, limbile str�ine clasice �i moderne, limba �i literatura român�, literatur� universal�, psihologie, filosofie etc), deoarece rela�iile dintre istoria Bisericii �i istoria �i civiliza�ia uman� sunt multiple.

Elaborarea programei �colare de Istoria Bisericii a avut în vedere exigen�ele impuse de reforma curricular� din înv��mântul românesc. Stabilirea competen�elor �i selectarea con�inuturilor au fost realizate respectând principiile relevan�ei, accesibilit��ii �i transmiterii sistematizate a cuno�tin�elor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urm�rit atât logica metodico-didactic� a organiz�rii unui curriculum bine articulat, precum �i logica intern� a domeniului de studiu. Acest curriculum ofer� un cadru flexibil, care permite profesorilor s�-�i desf��oare activitatea eficient, într-o diversitate de situa�ii concrete.

Programa �colar� de Istoria Bisericii este structurat� pe urm�toarele componente:






Competen�ele specifice sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul istoriei Bisericii, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.

Sugestiile metodologice cuprind recomand�ri specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei �colare �i proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-înv��are-evaluare centrat pe formarea de competen�e, recomand�ri de strategii didactice specifice disciplinei �i de modalit��i de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea �i realizarea activit��ilor cu elevii. �

�

�

�

�




3

�

�

�

�

�


�

1. Interpretarea corect� �i în context istoric a evenimentelor din via�a Bisericii2. Descrierea modului în care Dumnezeu ac�ioneaz� în istorie prin Biseric� 3. Analizarea evenimentelor din istoria Bisericii �i a rolului acestora în formularea �i în�elegerea doctrinei cre�tine 4. Corelarea cuno�tin�elor religioase despre Istoria Bisericii cu cele dobândite la alte discipline de înv��mânt

�


� Con�tientizarea importan�ei cunoa�terii istoriei Bisericii pentru via�a personal� �i a comunit��ii

� Asumarea propriei identit��i religioase � Responsabilizarea în exercitarea drepturilor �i obliga�iilor ce decurg din apartenen�a la

Biseric� � Interesul pentru aprofundarea cuno�tin�elor religioase




4



1.1. Utilizarea corect� a limbajului istoric în cadrul unei prezent�ri orale sau scrise, referitoare la evenimente din istoria Bisericii 1.2 Formularea de opinii cu privire la un subiect istoric religios 1.3 Prezentarea unor evenimente decisive istorice, care au marcat via�a Bisericii 2.1. Descrierea unor personalit��i �i curente social-politice �i culturale din via�a Bisericii

� Biserica în Antichitate � Înfiin�area Bisericii – contextul istoric,

cultural �i religios � R�spândirea Bisericii primare în lumea

veche � Persecu�iile � Ereziile � Conciliile ecumenice � Începuturile monahismului cre�tin � Invaziile popoarelor barbare �i

confruntarea cu civiliza�ia cre�tin�

2.1. Descrierea unor personalit��i �i curente social-politice �i culturale din via�a Bisericii 3.1. Analizarea unui sistem de valori moral-religioase, validate social �i cultural 3.2. Formularea de opinii referitoare la subiecte din istoria Bisericii, în diferite forme �i contexte de comunicare 4.1. Utilizarea cuno�tin�elor multidisciplinare pentru prezentarea unor evenimente din istoria Bisericii 4.2. Selectarea informa�iei istorice pertinente �i relevante din surse variate, pentru realizarea unor proiecte individuale �i de grup în contexte diverse

� Biserica în Evul Mediu � Cre�tinarea popoarelor barbare � Marea Schism� din 1054: cauze �i urm�ri � Lupta dintre papalitate �i Imperiul

romano-german � Ordinele cavalere�ti � Cruciadele � Ereziile medievale �i Inchizi�ia � Rena�terea �i Reforma protestant� � Contrareforma

2.1. Descrierea unor personalit��i �i curente social-politice �i culturale din via�a Bisericii 2.2. Eviden�ierea ac�iunii lui Dumnezeu în Biseric�

� Biserica în epoca modern� �i contemporan� � Biserica �i ideologiile secolelor XVIII-XIX � Conciliul Vatican I � Noile provoc�ri din secolul al XX-lea fa��

de Biseric� � Conciliul Vatican II




5



1.1. Utilizarea corect� a limbajului istoric în cadrul unei prezent�ri orale sau scrise, referitoare la evenimente din istoria Bisericii 1.2. Formularea de argumente pentru sus�inerea diferitelor puncte de vedere cu privire la un subiect istoric religios 1.3. Sintetizarea caracteristicilor �i a importan�ei diferitelor evenimente decisive istorice care au marcat via�a Bisericii 2.1. Identificarea rolului personalit��ilor �i curentelor social-politice �i culturale în via�a Bisericii 4.1. Utilizarea cuno�tin�elor multidisciplinare pentru analizarea unor evenimente din istoria Bisericii 4.2. Analizarea informa�iei istorice pertinente �i relevante din surse variate, pentru realizarea unor proiecte individuale �i de grup în contexte diverse

� Gândirea religioas� în Antichitate � Apari�ia cre�tinismului în Dacia � Cre�tinismul în spa�iul românesc în Evul

Mediul timpuriu o Evolu�ia cre�tinismului în Transilvania

secolelor XI-XV o Apari�ia monahismului în Transilvania o Primele episcopii catolice o Evolu�ia cre�tinismului în spa�iul

extracarpatic al secolelor XI-XV o Apari�ia primelor episcopii catolice

extracarpatice o Apari�ia primelor episcopii �i m�n�stiri

ortodoxe în spa�iul extracarpatic � Rolul cronicarilor români în afirmarea

romanit��ii poporului �i a limbii române � Cre�tinismul în secolele XV-XVII, în ��rile

Române o Rena�tere o Reforma o Contrareforma

2.1. Identificarea rolului personalit��ilor �i curentelor social-politice �i culturale în via�a Bisericii 3.1.Asumarea critic� a unui sistem de valori moral-religioase validate social �i cultural 3.2. Formularea de argumente referitoare la subiecte din istoria Bisericii, în diferite forme �i contexte de comunicare 4.1. Utilizarea cuno�tin�elor multidisciplinare pentru analizarea unor evenimente din istoria Bisericii 4.2. Analizarea informa�iei istorice pertinente �i relevante din surse variate, pentru realizarea unor proiecte individuale �i de grup în contexte diverse

� Biserica Greco-Catolic� �i rolul acesteia în formarea con�tiin�ei na�ionale a românilor din Transilvania � Diplomele leopoldine � Inochentie Micu Klein � �colile Blajului �i �coala Ardelean� � Rolul Bisericii Greco-Catolice în lupta

na�ional� din prima jum�tate a secolului al XIX-lea (genera�ia pa�optist�)

� Rolul Bisericii Greco-Catolice în lupta na�ional� a doua jum�tate a secolului al XIX-lea o Înfiin�area Mitropoliei Blajului o Pronunciamentul de la Blaj

� Înfiin�area Partidului Na�ional Român � Memorandumul � Activismul politic românesc la începutul

secolului al XX-lea � Rolul Bisericii Greco-Catolice în f�urirea

României Mari � Biserica Greco-Catolic� – martir� a

regimului totalitar comunist




6

SUGESTII METODOLOGICE Prezent� în planul de înv��mânt ca disciplin� �colar� pentru clasele a XI-a �i a XII-a, profilul

teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic, disciplina Istoria Bisericii abordeaz� constituirea �i organizarea comunit��ilor cre�tine, doctrina cultului, ac�iunea �i influen�a cre�tinismului timp de dou� milenii, explicând, prin influen�a factorilor interni �i externi, schimb�rile din via�a ecleziastic� de la începuturi pân� ast�zi. Studiul acestei discipline �colare are ca scop atât familiarizarea elevilor cu no�iunile de baz� referitoare la istoria cre�tinismului, precum clarificarea sau aprofundarea unor cuno�tin�e dobândite la alte discipline umaniste ca: istoria, geografia, istoria literaturii cre�tine, catehism, spiritualitate, studiu biblic, filozofie etc.

Activit��ile propuse trebuie s� antreneze în egal� m�sur� ambii parteneri ai procesului educa�ional: elevul �i profesorul. Profesorului îi revine rolul de sprijin în în�elegerea �i interpretarea diferitelor izvoare �i evenimente ecleziastice, în explicarea diferitelor fenomene �i procese din evolu�ia Bisericii. Elevului îi revine sarcina de a înv��a prin cooperare, de a valorifica experien�a sa de înv��are în contexte formale �i non-formale, precum �i de a realiza transferul înv��rii la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplin� la alta, de la un an �colar la altul, din cadrul �colii în via�a personal� etc.

Studiul Istoriei Bisericii contribuie la înl�turarea stereotipurilor �i a automatismelor de gândire, la dezvoltarea interesului fa�� de istoria ecleziastic�, la cultivarea atitudinii de respect fa�� de Biseric� �i fa�� de Magisteriu, precum �i la dezvoltarea spiritului de iubire, iertare �i solidaritate uman�.

În parcurgerea temelor prev�zute de programa �colar�, se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradi�ionale cu metodele moderne. Totodat�, utilizarea investiga�iei ca demers didactic favorizeaz� exersarea tehnicilor de munc� intelectual� �i metoda înv��rii prin descoperire. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-înv��are (inclusiv utilizarea prezent�rilor PowerPoint de c�tre profesor sau elevi, utilizarea �i analizarea informa�iilor preluate de pe Internet) devine esen�ial�, în condi�iile multiplic�rii surselor de informare �i de comunicare.

Utilizarea surselor istorice în predarea disciplinei Istoria Bisericii trebuie s� se afle permanent în aten�ia profesorului. Formarea competen�elor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important deoarece valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferit�, iar instrumentele de analiz� ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din aceast� perspectiv�, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie s� ia în considerare elemente precum categoria formal� de surs�, categoria cronologic�, categoria tipologic� �i hermeneutic�. Conceptul cheie care trebuie s� stea în aten�ia profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina �i de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic.

Evaluarea reprezint� o component� organic� a procesului de înv��are. Aceasta trebuie s� se realizeze ca evaluare continu�, formativ�. Pentru a favoriza o evaluare obiectiv� profesorul trebuie s� prezinte cu claritate competen�ele generale ale disciplinei precum �i competen�ele specifice urm�rite. Al�turi de formele clasice de evaluare, se recomand� utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematic� a activit��ii, comportamentului �i a atitudinii elevilor la orele de Istoria Bisericii etc.




7

RECOMAND�RI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTAR� 1. Comby, J., Pour lire L’HISTOIRE DE L’EGLISE, Tome I – des origines au XV siecle, Les Editions

du Cerf, Paris, 1986 (Traducerea în limba român� de Mihaela Voicu, S� citim ISTORIA BISERICII; Vol 1 – De la origini pân� în secolul al XV-lea, Ed. ARCB, Bucure�ti, 1999).

2. Comby, J., Pour lire L’HISTOIRE DE L’EGLISE, Tome II – du XV au XX siecle, Les Editions du Cerf, Paris, 1986 (Traducerea în limba român� de Mariana Petri�or, S� citim ISTORIA BISERICII; Vol 2 – Din secolul al XV-lea pân� în secolul XX, Ed. ARCB, Bucure�ti, 2000).

3. Dumea, E., Teme de istoria Bisericii, Ed. Sapientia, Ia�i, 2002. 4. Franzen, A., Baumer, R., Papstdeschichte. Das Petrusamt in seiner Idee und in seiner

geschichtlichen Verwirklichung in der Kirche, Editura Herder, Freiburg im Breisgau, 1974 (Traducerea în limba român� de Romulus Pop, Istoria papilor. Misiunea lui Petru în ideea �i realizarea ei istoric� în Biseric�, Ed. ARCB, Bucure�ti, 1996).

5. Hertling, L.S.J., Geschichte der Katolischen Kirche, Morus Verlag, Berlin, 1967 (Traducerea în limba român� de Emil Dumea, Istoria Bisericii, Ed. Ars Longa, Ia�i, 1998).



Anexa 3 la Ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiin�ifice nr. ……. /2015 MINISTERUL EDUCA�IEI �I CERCET�RII �TIIN�IFICE


ISTORIA ARTEI SACRE Clasele a XI-a – a XII-a



�

Bucure�ti, 2015




��

NOTA DE PREZENTARE Disciplina Istoria artei sacre se studiaz� în cadrul curriculumului diferen�iat pentru filiera

voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocat� câte 1or�/s�pt�mân� la clasele a XI-a �i a XII-a.

Domeniul istoriei artei sacre are ca scop familiarizarea elevilor cu evolu�ia stilurilor de art� de-a lungul succesiunii civiliza�iilor, raportat� la via�a �i arta religioas� cre�tin�. Modul de abordare a con�inuturilor �i a competen�elor prev�zute presupune stabilirea de rela�ii cu alte discipline ale curriculumului pentru aceast� specializare, în special cu disciplinele teologice.

Programa de fa�� urm�re�te însu�irea de c�tre elevi a unui vocabular de termeni specifici care s� asigure în�elegerea domeniului istoriei artelor �i s� sus�in� punerea în valoare a artei cre�tine �i a importan�ei acesteia în societatea contemporan�. În acela�i timp, studierea disciplinei Istoria artei cre�tine contribuie la formarea culturii artistice a elevului.

Programa î�i propune, pentru clasa a XI-a, prezentarea evolu�iei cronologice a crea�iei artistice plastice, iar pentru clasa a XII-a, studierea iconografiei bizantine �i a operelor valoroase de art� de inspira�ie cre�tin� prezente în diferite ora�e reprezentative ale lumii.

Programa �colar� de Istoria artei cre�tine este structurat� pe urm�toarele componente:

� not� de prezentare; � competen�e generale; � valori �i atitudini; � competen�e specifice asociate cu con�inuturile înv��rii; � sugestii metodologice.





Competen�ele specifice sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul istoriei arte, cu accent pe valorificarea din perspectiva sacrului.





��

COMPETEN�E GENERALE

1. Analizarea principalelor moduri de manifestare artistic� a umanit��ii, din perspectiva evolu�iilor stilurilor �i a artei de inspira�ie cre�tin� 2. Interpretarea istoriei artei din punct de vedere teologic cre�tin 3. Abordarea artei ca diaconie, ca accedere spre frumuse�ea divin� (în percepere �i redare) prin frumuse�e spiritual�


� Atitudinea pozitiv� fa�� de art�, cultur�, societate � Respect fa�� de identitatea cultural� proprie � Valorizarea pozitiv� a diferen�elor culturale � Respectul pentru diversitatea artistic�




��


1. Analizarea principalelor moduri de manifestare artistic� a umanit��ii din perspectiva evolu�iilor stilurilor �i a artei de inspiraie cre�tin�


1.1. Identificarea elementelor specifice artei plastice din diferite epoci �i zone geografice

- Arta popoarelor antice - Arta medieval� - Arta renascentist� - Arta european� în secolul al XVII-lea - Arta european� în secolul al XIII-lea

1.2. Analizarea rolului diferitelor tehnici �i modalit��i de folosire a limbajului plastic în dezvoltarea crea�iei artistice 1.2. Identificarea tendin�elor de diversificare a genurilor crea�iei artistice

2. Interpretarea istoriei artei din punct de vedere teologic cre�tin Competen�e specifice Con�inuturi

2.1. Recunoa�terea unor diferen�e de viziune în procesul artistic - Arta popoarelor antice

- Arta medieval� - Arta renascentist� - Arta european� în secolul al XVII-lea - Arta european� în secolul al XIII-lea

2.2. Analizarea rolului unor aspecte economice, sociale, politice �i religioase asupra crea�iei artistice 2.3. Sintetizarea spiritului estetic al diferitelor epoci �i a modului de reflectare a acestuia în art�

3. Abordarea artei ca diaconie, ca accedere spre frumuse�ea divin� (în percepere �i redare) prin frumuse�e spiritual�


3.1. Analizarea orient�rii �i dinamicii concep�iilor despre lume, via�� i art� ale diferitelor epoci, reflectate în operele de art�

- Arta medieval� - Arta renascentist� - Arta european� în secolul al XVII-lea - Arta european� în secolul al XIII-lea

3.2. Analizarea crea�iilor artistice specifice epocilor studiate, din punct de vedere cre�tin 3.3. Eviden�ierea rolului artei în plan cultural �i educa�ional




��

LISTA UNIT��ILOR DE CON�INUT � Arta popoarelor antice

- Arta mesopotamian� - Arta egiptean� - Arta greac� - Arta roman�

� Arta medieval�

- Arhitectura bizantin�, romanic� �i gotic� - Sculptura romanic� �i gotic� - Pictura medieval�; stilul bizantin

� Arta renascentist�

- Rena�terea italian� – arhitectura �i sculptura (Trecento, Quattrocento, Cinquecento) - Rena�terea italian� - pictura în prerena�tere. Tradi�ie si inova�ie în Quattrocento.

Elementele inovatoare în operele arti�tilor Masaccio, Pablo Uccello, Boticelli, Piero della Francesca, Andreea Mantegna

- Rena�terea italian� – pictura în Cinquecento. Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti, Raffaelo Sanzio, Giorgione, Tizian

- Rena�terea în restul Europei – arile de Jos, Germania � Arta european� în secolul al XVII-lea

- Barocul în Italia – specificul stilului (reprezentan�i si opere semnificative) - coala flamand� – elemente caracteristice, reprezentan�i - coala spaniol� – elemente caracteristice, reprezentan�i - coala olandez� – elemente caracteristice, reprezentan�i

� Arta european� în secolul al XIII-lea - Realismul în arta secolului al XIX-lea – elemente caracteristice, reprezentan�i - Impresionismul – elemente caracteristice, reprezentan�i - Curente �i mi�c�ri artistice ale secolului al XX-lea – caracteristici generale




��


1. Analizarea principalelor moduri de manifestare artistic� a umanit��ii din perspectiva evolu�iilor stilurilor �i a artei de inspira�ie cre�tin�


1.1. Identificarea elementelor specifice artei plastice de inspira�ie cre�tin�, din diferite epoci �i zone geografice

- Simboluri �i reprezent�ri cre�tine în Catacombe

- L�ca�uri de cult cre�tine în primele secole - Arta paleocre�tin� - Arta romanic� �i gotic�

1.2. Analizarea rolului diferitelor tehnici �i modalit��i de folosire a limbajului plastic în dezvoltarea crea�iei artistice cre�tine

2. Interpretarea istoriei artei din punct de vedere teologic cre�tin Competen�e specifice Con�inuturi

2.1. Realizarea de compara�ii între viziunile manifestate în procesul artistic în diferite epoci istorice

- Simboluri �i reprezent�ri cre�tine în Catacombe

- L�ca�uri de cult cre�tine în primele secole- Arta paleocre�tin� - Arta romanic� �i gotic� - Mozaicul bizantin

2.2. Analizarea impactului factorilor economici, sociali, politici �i religio�i asupra dezvolt�rii crea�iei artistice 2.3. Sintetizarea spiritului estetic al diferitelor epoci �i a modului de reflectare a acestuia în arta sacr�

3. Abordarea artei ca diaconie, ca accedere spre frumuse�ea divin� (în percepere �i redare) prin frumuse�e spiritual�


3.1. Analizarea orient�rii �i dinamicii concep�iilor despre lume, via�� i art� ale unei epoci, reflectate în operele de art� religioas�

- Arta icoanei, teologie a frumuse�ii - Mozaicul bizantin - Opere de art� de inspira�ie cre�tin� din

patrimoniul universal. în ora�ele �i marile muzee ale lumii

3.2. Analizarea crea�iilor artistice specifice diferitelor epoci, din punct de vedere cre�tin

3.3. Eviden�ierea rolului artei religioase în plan cultural �i educa�ional




��

LISTA UNIT��ILOR DE CON�INUT � Simboluri �i reprezent�ri cre�tine în Catacombe

� L�ca�uri de cult cre�tine în primele secole

� Arta icoanei, teologie a frumuse�ii

- Frumuse�ea în viziunea biblic�. Cuvântul �i imaginea - Despre sacru – spatiu sacru, timp sacru - Icoana Sfintei Treimi de Andrei Rubblin - Icoana Maicii Domnului de la Vladimir - Icoana Na�terii lui Cristos - Icoana Învierii lui Cristos - Frescele bisericilor române�ti din nordul Moldovei

� Mozaicul bizantin

- San Vitale Ravena - Biserica Sfânta Sofia

� Arta romanic� �i gotic�

- Catedrala Notre-Dame, Paris - Catedrala Chartres

� Opere de art� de inspira�ie cre�tin� din patrimoniul universal. în ora�ele �i marile muzee

ale lumii - Assisi, Padova, Floren�a – Giotto, Fra Angelico - Vene�ia – San Marco - Floren�a – Galeria Uffizi - Paris – Sainte-Chapelle, Catedrala Notre-Dame, Chartres, Muzeul Luvru, Muzeul de art�

modern� - Roma – San Paulo fuori le Mura, Catedrala Sfântul Petru - Muzeele Vaticanului - Londra – National Gallery - New York – Metropolitan Museum - Leningrad – Ermitaj - Madrid – Prado




��

SUGESTII METODOLOGICE Prezent� în planul de înv��mânt ca disciplin� �colar� pentru clasele a XI-a �i a XII-a,

profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, disciplina Istoria artei sacre vizeaz� preg�tirea de specialitate a viitorului ghid în domeniul turismului religios, prin accentul pus pe cunoa�terea domeniului artei, pe valorificarea aspectelor specifice artei sacre, pe în�elegerea specificului artei în diferite epoci istorice, pe dezvoltarea de atitudini pozitive fa�� de patrimoniul cultural na�ional �i universal.

Pentru aplicarea acestei programe �i pentru dezvoltarea înv��rii în clas� se recomand� realizarea unor activit��i diversificate, precum:

- expunerea de informa�ii sintetice, generale �i specifice, referitoare la încadrarea în timp �i spatiu a diferitelor domenii de crea�ie;

- demonstra�ia �i analiza compartiv�, prin imagini, a modului de realizare a spa�iului plastic în opera de arta;

- dialogul în procesul înv��rii �i al verific�rii cuno�tin�elor specifice istoriei artelor;

- documentarea proprie în muzee de art� �i în biblioteci, ca exerci�iu de informare direct�;

- elaborarea �i sus�inerea de referate pe diferite teme de art� sacr�;

- structurarea logic� a informa�iilor în raport cu evolu�ia cronologic� a crea�iilor artistice;

- identificarea �i diferen�ierea caracteristicilor generale �i particulare ale operei de art�, într-un context dat;

- utilizarea unui limbaj specific, în comentarea operei de art�;

- exprimarea unor judec��i de valoare proprii fa�� de art�.

Evaluarea reprezint� o component� organic� a procesului de înv��are. Aceasta trebuie s� se realizeze ca evaluare continu�, formativ�. Pentru a favoriza o evaluare obiectiv� profesorul trebuie s� prezinte cu claritate competen�ele generale ale disciplinei precum �i competen�ele specifice urm�rite. Al�turi de formele clasice de evaluare, se recomand� utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, cu relevan�� pentru domeniul artei sacre: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematic� a activit��ii.






CONTABILITATE Clasa a XI-a



Bucure�ti, 2015



_______________________________________________________________________________________Contabilitate, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea Ghid turism religios – clasa a XI-a 2 �

�

NOT� DE PREZENTARE

Programa �colar� pentru disciplina Contabilitate reprezint� o ofert� curricular� de disciplin� de specialitate din curriculum diferen�iat pentru ciclul superior al liceului, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – proiectat� pentru un buget de timp de o or� pe s�pt�mân� la clasa a XI-a.

Studierea acestei discipline se realizeaz� cu scopul familiariz�rii elevilor cu elementele de baz� ale proceselor financiar-contabile ale unei agen�ii de turism. Competen�ele vizate �i con�inuturile abordate asigur� elevilor de liceu posibilitatea de a înv��a despre sistemul financiar-contabil, sistemul fiscal na�ional �i sistemul de gestiune, de a explora rolurile lor ca cet��eni cuprin�i într-un sistem fiscal, de a se informa cu privire la gestiunea unei entit��i economice, de a-�i dezvolta aptitudini pentru luarea unor decizii financiare personale �i în numele unei entit��i economice.

Programa �colar� pentru disciplina Contabilitate este elaborat� potrivit modelului de proiectare curricular� centrat pe competen�e. Construc�ia programei �colare este realizat� astfel încât s� contribuie la dezvoltarea profilului de formare a elevului de ciclul liceal.

Programa �colar� de Contabilitate este structurat� pe urm�toarele componente: � not� de prezentare; � competen�e generale; � valori �i atitudini; � competen�e specifice asociate cu con�inuturile înv��rii; � sugestii metodologice; � recomand�ri bibliografice pentru lectura suplimentar�.

Competen�ele sunt ansambluri structurate de cuno�tin�e, abilit��i �i atitudini dezvoltate prin înv��are, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competen�ele generale eviden�iaz� achizi�iile finale de înv��are ale elevilor la sfâr�itul perioadei de studiu a acestei discipline �colare.


Competen�ele specifice reprezint� nucleul func�ional al programei �colare, sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul contabilitate în rela�ie cu domeniul turismului religios �i sunt derivate din competen�ele generale.


Recomand�rile bibliografice pentru lectura suplimentar� se adreseaz� atât profesorilor, ca surse de informare �i documentare pentru preg�tirea demersului didactic, cât �i elevilor care doresc s� aprofundeze, prin studiu individual, anumite con�inuturi abordate de aceast� disciplin� �colar�.

��

�

�




�

�

�


1. Definirea elementelor caracteristice ale activit��ii contabilit��ii

2. Utilizarea informa�iilor contabile �i financiare pentru luarea deciziilor în cadrul entit��ii economice

3. Evaluarea performan�ei entit��ii economice pe baza informa�iilor contabile

4. Aplicarea tehnicilor �i procedurilor de înregistrare operativ� �i contabil�, cu adaptare la specificul contabilit��ii în domeniul turistic


� Respectarea legisla�iei financiar-contabile � Responsabilitatea pentru solu�iile economice propuse � Comportament economic activ �i responsabil � Atitudinea pozitiv� fa�� de educa�ie, cunoa�tere, societate, cultur� �i civiliza�ie � Valorizarea pozitiv� a diferen�elor culturale, sociale, economice




�


1. Definirea elementelor caracteristice ale activit�ii contabilit��ii

Competen�e specifice Con�inuturi 1.1. Definirea conceptelor de baz� din domeniul contabilit��ii 1.2. Identificarea tr�s�turilor caracteristice domeniului financiar-contabil 1.3. Caracterizarea rolului contabilului în sistemul financiar-contabil

� Contabilitatea, apari�ia �i necesitatea ei azi - Luca Pacioli – c�lug�r franciscan

considerat p�rintele contabilit��ii - De la gestiunea unei m�n�stiri la �tiin��

necesar� oric�rei societ��i de azi - Clasificarea contabilit��ii, pe partide - Contabilul – rol social esen�ial

2. Utilizarea informa�iilor contabile �i financiare pentru luarea deciziilor în cadrul entit��ii economice

Competen�e specifice Con�inuturi 2.1. Prezentarea rolului informa�iei contabile în sistemul informa�ional economic 2.2. Identificarea normelor de reglementare contabil� 2. 4. Analizarea caracteristicilor specifice structurilor patrimoniale de activ �i pasiv 2.5. Prezentarea procedeelor specifice metodei contabilit��ii

� Sistemul contabil parte a sistemului informa�ional economic - Cadrul general de reglementare a

contabilit��ii în România - Entitatea economic� – cadru de

organizare a contabilit��ii - Obiectul contabilit��ii - Structuri patrimoniale de activ �i pasiv - Structuri de cheltuieli �i venituri - Metoda contabilit��ii

3. Evaluarea performan�ei entit��ii economice pe baza informa�iilor contabile Competen�e specifice Con�inuturi

3.1. Utilizarea metodelor de evaluare a patrimoniului în contexte de analiz� date 3.2. Aplicarea sistemului de costuri, pre�uri �i tarife în evaluarea patrimoniului 3.3. Ordonarea elementelor patrimoniale în bilan� 3.4. Determinarea rezultatelor intermediare �i a rezultatului net al exerci�iului contabil

� Patrimoniul �i bilan�ul - Evaluarea patrimoniului - Calcula�ia patrimoniului - Bilan�ul �i dubla reprezentare

o Defini�ie, importan�� o Structura bilan�ului o Transpunerea elementelor

patrimoniale în bilan� o Varia�ia posturilor bilan�iere o Contul de profit �i pierdere o Calculul rezultatelor intermediare �i

finale 4. Aplicarea tehnicilor �i procedurilor de înregistrare operativ� �i contabil�, cu adaptare la specificul contabilit�ii în domeniul turistic

Competene specifice Coninuturi 4.1. Clasificarea documentelor de eviden�� în func�ie de criterii diferite 4.2. Aplicarea unor proceduri de întocmire, verificare, corectare �i arhivare a documentelor, în contexte date 4.3. Identificarea aspectelor specifice contabilit��ii în domeniul turismului

� Documente de eviden�� - No�iune, importan�� - Structura documentelor - Clasificarea documentelor - Întocmirea, verificarea �i corectarea

documentelor - Circuitul, p�strarea �i arhivarea

documentelor - Completarea documentelor pentru

principalele evenimente �i tranzac�ii financiare �i pe tipuri de activit��i economice

� Elemente de contabilitate în domeniul turismului




�

4.4. Elaborarea documenta�iei specifice unei firme turistice 4.5. Proiectarea unui plan de elaborare �i monitorizare a contabilit��ii capitalurilor turistice

- Organizarea general� a contabilit��ii firmei turistice

- Structuri patrimoniale proprii activit��ii firmei turistice

- Reglement�ri contabile na�ionale �i interna�ionale privind activitatea firmei turistice

- Registre contabile - Gestiunea documentelor - Contabilitatea tranzac�iilor turistice - Particularit��i privind contabilitatea

activit��ii firmei de activitate turistic�




�

SUGESTII METODOLOGICE Programa �colar� pentru disciplina Contabilitate clasa a XI-a, profilul teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de baz� ale proceselor financiar-contabile ale unei agen�ii de turism.

Abordarea acestui domeniu ajut� elevii de liceu de la specializarea ghid turism religios s� în�eleag� sistemul economiei de pia��, sistemul de pre�uri �i concuren��. De asemenea, competen�ele vizate sus�in dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii financiare �i permit elevilor s� exploreze oportunit��i în alegerea unei cariere.

Prin con�inuturile men�ionate, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializ�rii Ghid turism religios.

Activit��ile propuse pentru construirea demersurilor de înv��are trebuie s� antreneze în egal� m�sur� ambii parteneri ai procesului educa�ional: elevul �i profesorul. Rolul profesorului este acela de c�l�uz� în demersurile de furnizare a informa�iilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor surse de informa�ie. Rolul elevului este de a înv��a prin cooperare, de a c�uta informa�ii relevante pentru domeniul turismului, de a le interpreta �i analiza din perspectiva contextului turistic actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în înv��are �i transferul cuno�tin�elor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplin� la alta, de la un an �colar la altul, din cadrul �colii în via�a personal�.

Con�inuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al contabilit��ii pân� la analizarea contextualizat� a elementelor de contabilitate în domeniul turismului..

Evaluarea reprezint� o component� de baz� a procesului didactic. Aceasta trebuie s� se realizeze ca evaluare continu�, formativ�. Al�turi de formele clasice de evaluare, se recomand� utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate sus�ine: proiectul, portofoliul referitor la diferite activit��i turistice, autoevaluarea.




�


1. Cristea, A., Tehnologia activit��ilor de turism, Editura Pro Universitaria, Universitatea Cre�tin� ,,Dimitrie Cantemir”.

2. Dr�gan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Chimia mediului �i a calit��ii vie�ii, Editura LVS Crepuscul, Ploie�ti.

3. Dr�gan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Om – s�n�tate – protec�ia consumatorului, Editura LVS Crepuscul, Ploie�ti.

4. Merce, E. �i colectiv, Marketing, Turism �i alimenta�ie public, manual pentru clasa a XI-a Editura Oscar Print, Bucure�ti.

5. Mihai, t., Capot�, V., Costea, F., Alimenta�ie public� �i turism, manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press, Bucure�ti.

6. Mihai, t., Capot�, V., Costea, F., Alimenta�ie public� �i turism, manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press, Bucure�ti.

7. Patriche, D. �i colectiv, Elemente de marketing turistic, Editura Global MediaImage, Deva.

8. St�nciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Servicii, manual pentru clasa a X- a, Editura Oscar Print, Bucure�ti.

9. St�nciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Turism, manual pentru clasa a XI-a, Editura Oscar Print, Bucure�ti.






TEHNOLOGIA ACTIVIT��II DE TURISM Clasa a XI-a



Bucure�ti, 2015



________________________________________________________________________________________________________Tehnologia activit��ii de turism, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea Ghid turism religios – clasa a XI-a

��

�

NOT� DE PREZENTARE Programa �colar� pentru Tehnologia activit��ii de turism reprezint� o ofert� curricular� de

disciplin� de specialitate din curriculum diferen�iat pentru ciclul superior al liceului, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – proiectat� pentru un buget de timp de o or� pe s�pt�mân� la clasa a XI-a.

Studierea acestei discipline se realizeaz� din perspectiva familiariz�rii cu elementele de baz� ale proceselor economice �i financiare ale unei agen�ii de turism. Competen�ele vizate �i con�inuturile abordate ofer� elevilor de liceu posibilitatea de a înv��a despre sistemul liberei ini�iative �i de a explora rolurile lor ca cet��eni, produc�tori sau consumatori. Abordarea acestui domeniu îi ajut� pe elevi s� în�eleag� sistemul economiei de pia��, sistemul de pre�uri �i concuren��, le dezvolt� aptitudinile necesare pentru luarea de decizii, le permite acestora s� exploreze oportunit��i în alegerea unei cariere.

Programa �colar� pentru disciplina Tehnologia activit��ii de turism este elaborat� potrivit modelului de proiectare curricular� centrat pe competen�e. Construc�ia programei �colare este realizat� astfel încât s� contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal.

Programa �colar� de Tehnologia activit��ii de turism este structurat� pe urm�toarele componente:




Competen�ele specifice reprezint� nucleul func�ional al programei �colare �i sunt derivate din competen�ele generale. Competen�ele specifice sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul activit��ii de turism. Proiectarea curricular� pune accent pe abordarea interdisciplinar� pe unit��i tematice, semi-autonome.






�

�


1. Identificarea modalit��ilor de promovare a importan�ei culturale, sociale �i economice a turismului

2. Caracterizarea activit��ii agen�iilor de turism în cadrul turismului intern �i interna�ional

3. Elaborarea de produse turistice de interes na�ional, regional �i local 4. Organizarea �i derularea de activit��i turistice 5. Argumentarea nevoii de produse de asigurare în domeniul turismului

�


� Comportament economic activ �i responsabil

� Ra�ionalitatea utiliz�rii resurselor

� Respectul pentru diversitatea natural� �i uman�

� Respectul fa�� de identitatea cultural� proprie

� Apreciere fa�� de persoane �i grupuri care apar�in unor culturi diferite, cu valori, opinii �i credin�e diferite




��

�


1. Identificarea modalit��ilor de promovare a importanei culturale, sociale �i economice a turismului

Competen�e specifice Con�inuturi 1.1. Identificarea factorilor care influen�eaz� activit��ile de turism 1.2. Analizarea factorilor care influen�eaz� activit��ile de turism

� Generalit��i privind activitatea de turism: - Locul �i rolul turismului în societate - Factorii de influen�� ai activit��ii de

turism

2. Caracterizarea activit�ii ageniilor de turism în cadrul turismului intern �i interna�ional Competen�e specifice Con�inuturi

2.1. Elaborarea planului de activitate al unei agen�ii de turism 2.2. Caracterizarea structurii diferitelor agen�ii de turism �i a rela�iilor din cadrul acestora 2.3. Elaborarea de programe pentru îmbun�t��irea calit��ii activit��ilor agen�iei de turism

� Organizarea activit��ilor ageniei de turism - Tipologia agen�iilor de turism - Structura organizatoric� �i rela�iile

dintre compartimentele agen�iei - Organizarea �i planificarea activit��ii

agen�iei de turism - Personalul agen�iei - Programe de dezvoltare pentru turismul

montan, balnear �i ecoturism

3. Elaborarea de produse turistice de interes naional, regional �i local Competen�e specifice Con�inuturi

3.1. Analizarea portofoliului de oferte turistice ale unei agen�ii 3.2. Identificarea caracteristicilor produselor turistice

� Produsul turistic - Con�inut, caracteristici - Tipologia produselor turistice - Metode de promovare ale produsului - Mijloace de promovare �i valorificare

ale produsului turistic - Politica de pre� în func�ie de rela�ia

calitate-pre�

4. Organizarea �i derularea de activit��i turistice Competene specifice Coninuturi

4.1. Identificarea modalit��ilor de comercializare a produselor turistice 4.2. Planificarea principalelor etape în derularea ac�iunilor turistice 4.3. Analizarea modalit��ilor de negociere a ofertei de servicii turistice, în func�ie de cerere 4.4. Identificarea unor solu�ii la situa�iile problematice ce pot ap�rea în organizarea �i derularea de activit��i turistice

� Distribuia �i comercializarea pachetelor turistice - Canale de distribu�ie turistice - Comercializarea produselor turistice - Documente utilizate în derularea

activit��ilor turistice - Contracte de comercializare a

pachetelor de servicii turistice

5. Argumentarea nevoii de produse de asigurare în domeniul turismului Competene specifice Coninuturi

5.1. Analizarea condi�iilor generale ale asigur�rilor de c�l�torie

� Asigurarea turi�tilor �i restric�ii de




��

�

5.2. Identificarea modurilor de stabilire a contractului de asigurare 5.3. Selectarea procedeelor care vizeaz� asigurarea produselor turistice

c�l�torie - Tipuri de asigur�ri - Particularit��ile asigur�rii în turism - Aspecte economico-financiare ale

asigur�rii în turism - Restric�ii de c�l�torie




�

�


Disciplina Tehnologia activit��ii de turism are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de baz� ale proceselor economice �i financiare ale unei agen�ii de turism. Abordarea acestui domeniu ajut� elevii de liceu de la specializarea ghid turism religios s� în�eleag� sistemul economiei de pia��, sistemul de pre�uri �i concuren�� i sus�ine dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii. De asemenea, permite elevilor s� exploreze oportunit��i în alegerea unei cariere.

Totodat�, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializ�rii ghid turism religios.


Con�inuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al activit��ii de turism, pân� la analizarea de aspecte specifice precum: agen�ia de turism, produsul turistic, tehnica derul�rii ac�iunilor turistice. Nu în ultimul rând, analizarea activit��ii de turism este contextualizat� la problematica global� referitoare la protec�ia �i ameliorarea mediului �i este corelat� cu no�iuni de prim-ajutor – ca aspecte conexe, dar absolut necesare în activit��ile de turism.

Evaluarea reprezint� o component� de baz� a procesului didactic. Aceasta trebuie s� se realizeze ca evaluare continu�, formativ�. Al�turi de formele clasice de evaluare, se recomand� utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate sus�ine: proiectul, portofoliul referitor la diferite activit��i turistice, autoevaluarea.




��

�


1. Cristea, A., Tehnologia activit��ilor de turism, Editura Pro Universitaria, Universitatea Cre�tin� ,,Dimitrie Cantemir”, Bucure�ti.

2. Dr�gan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Chimia mediului �i a calit��ii vie�ii, Editura LVS Crepuscul, Ploie�ti.

3. Dr�gan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Om – s�n�tate – protec�ia consumatorului, Editura LVS Crepuscul, Ploie�ti.

4. Merce, E. �i colectiv, Marketing, Turism �i alimenta�ie public, manual pentru clasa a XI-a Editura Oscar Print, Bucure�ti.

5. Mihai, t., Capot�, V., Costea, F., Alimenta�ie public� �i turism, manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press, Bucure�ti.

6. Mihai, t., Capot�, V., Costea, F., Alimenta�ie public� �i turism, manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press, Bucure�ti.

7. Patriche, D. �i colectiv, Elemente de marketing turistic, Editura Global MediaImage, Deva.

8. St�nciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Servicii, manual pentru clasa a X- a, Editura Oscar Print, Bucure�ti.

9. St�nciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Turism, manual pentru clasa aXI-a, Editura Oscar Print, Bucure�ti.






ECONOMIA TURISMULUI

Clasa a XII-a Ciclul superior al liceului



Bucure�ti, 2015



Economia turismului, filiera voca�ional�, profilul teologic,cultul greco-catolic, specializare ghid turism religios – clasa a XII-a 2

NOT� DE PREZENTARE Programa �colar� Economia turismului reprezint� o ofert� curricular� de disciplin� de

specialitate din curriculum diferen�iat pentru ciclul superior al liceului, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – proiectat� pentru un buget de timp de o or� pe s�pt�mân� la clasa a XII-a.

Locul acestei discipline în liceu este justificat de nevoia de a studia problematica economiei de pia��, astfel încât tinerii: s� dobândeasc� competen�ele necesare unei orient�ri eficiente în mediul economic, valorificându-�i resursele personale în acord cu exigen�ele proprii �i cu cele ale comunit��ii în care tr�iesc; s� î�i dezvolte motiva�ia �i disponibilitatea de a reac�iona pozitiv la o realitate în continu� schimbare.

În vederea realiz�rii acestor finalit��i, prezentul curriculum integreaz� urm�toarele dimensiuni:

� dimensiunea explicativ-informativ�, vizând însu�irea cuno�tin�elor despre activitatea economic�, despre comportamentul ra�ional al consumatorului �i al produc�torului, precum �i despre mecanismele de func�ionare ale economiei de pia��;

� dimensiunea normativ�, referitoare la orientarea comportamentului �i a deciziilor individului, ca agent economic, în raport cu normele, principiile �i legile activit��ii economice;

� dimensiunea interogativ-reflexiv� �i valorizatoare, care are în vedere dezvoltarea competen�elor specifice gândirii critice;

� dimensiunea practic�, urm�rind formarea de atitudini �i exersarea de comportamente economice ra�ionale.

Elementele de noutate ale prezentei programe ��colare sunt legate de urm�toarele aspecte:

� orientarea c�tre latura pragmatic� a aplic�rii curriculumului: corelarea dintre unit��ile de con�inut �i competen�ele specifice permite profesorului s� realizeze conexiunea explicit� între ceea ce se înva�� i scopul pentru care se înva��; corela�ia propus� are în vedere posibilitatea ca o anumit� competen�� specific� s� poat� fi atins� prin diferite unit��i de con�inut, neexistând o coresponden�� biunivoc� între acestea;

� recomandarea unor valori �i atitudini care s� completeze dimensiunea cognitiv� a înv��rii cu cea afectiv-atitudinal� �i moral�, din perspectiva finalit��ilor educa�iei, dar �i a disciplinei Economia turismului;

� includerea unor sugestii metodologice care s� orienteze spre modalit��i didactice concrete de utilizare a curriculumului în proiectarea �i realizarea activit��ilor de predare-înv��are-evaluare.

Programa �colar� de Economia turismului este structurat� pe urm�toarele componente:










1. Utilizarea conceptelor specifice �tiin�elor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoa�tere �i explicare a unor fapte, evenimente, procese din via�a real� 2. Aplicarea cuno�tin�elor specifice �tiin�elor sociale în rezolvarea unor situa�ii-problem�, precum �i în analizarea posibilit��ilor personale de dezvoltare 3. Cooperarea cu ceilal�i în rezolvarea unor probleme teoretice �i practice, în cadrul diferitelor grupuri 4. Manifestarea unui comportament social activ �i responsabil, adecvat unei lumi în schimbare 5. Participarea la luarea deciziilor �i la rezolvarea problemelor comunit��ii


� Libertate economic�

� Eficien�� economic�

� Ra�ionalitatea utiliz�rii resurselor

� Comportament economic activ �i responsabil






1.1. Caracterizarea rolului de consumator de turism pe care îl îndepline�te o persoan� 2.1. Interpretarea cererii de produse �i servicii turistice ca expresie a trebuin�elor persoanei �i a resurselor ca mijloace de satisfacere a trebuin�elor 4.1. Proiectarea unui comportament ra�ional al produc�torului de servicii, impus de tensiunea nevoi – resurse

� Aspecte generale privind activitatea de turism

� Pia�a turistic� – manifestare a cererii �i ofertei de turism

1.2. Caracterizarea produc�torului / întreprinz�torului, ca purt�tor al ofertei turistice 2.2. Corelarea constituirii ofertei turistice cu folosirea resurselor naturale �i antropice în activitatea economic� de turism 2.3. Analizarea eficien�ei activit��ii de turism 4.2. Proiectarea unui comportament ra�ional �i eficient al produc�torului / întreprinz�torului, adecvat raportului cerere – ofert� turistic�

� Oferta �i produc�ia de servicii turistice � Caracteristicile ofertei � Poten�ial turistic � Produsul turistic

� Aspecte privind eficien�a în domeniul turismului

� Mijloace de plat� utilizate în turism � Prospectarea pie�ei turistice

1.3. Recunoa�terea caracteristicilor generale ale pie�ei în diferite forme concrete de manifestare a acesteia 1.4. Identificarea aspectelor caracteristice ale pie�ei de turism 2.4. Compararea unor fenomene �i procese specifice dinamicii pie�ei turismului 4.3. Adecvarea comportamentului propriu al purt�torului ofertei de turism la cerin�ele unui mediu concuren�ial

� Serviciile turistice � Caracterizarea serviciilor turistice � Clasificarea serviciilor turistice

� Organizarea activit��ii de turism � Integrarea ofertei turistice � Concentrarea ofertei turistice � Studiu de caz: Organizarea unei

agen�ii de turism

3.1. Utilizarea cuno�tin�elor de economia turismului în rezolvarea unor sarcini de lucru 4.4 Identificarea tendin�elor de integrare �i globalizare, specifice dinamicii economice actuale 5.1. Interpretarea rezultatelor evalu�rii unor aspecte din pia�a turistic� din perspectiva micro- �i macroeconomic� sau individual� �i social� 5.2. Sintetizarea principalelor aspecte de etic� ce trebuie s� caracterizeze lucr�torul în domeniul turismului

� Marketingul activit��ii de turism � Etica lucr�torului în turism

� Etica personal� – valori, obiective, alegeri

� Etica muncii – luarea deciziilor etice, dileme etice

� Etica organiza�ional� – marketing versus propagand�

� Turismul �i conceptul de dezvoltare durabil�




SUGESTII METODOLOGICE Prezentul curriculum este un instrument de lucru care se adreseaz� profesorilor care predau

disciplina Economie turismului. Acesta a fost conceput în a�a fel încât s� permit� profesorului:

� s� orienteze elevii în utilizarea unor concepte �i practici care �in de cultivarea ra�ionalit��ii economice;

� s�-�i orienteze propria activitate pentru formarea la elevi a competen�elor specifice domeniului economic;

� s�-�i manifeste creativitatea didactic� �i s� le faciliteze adecvarea demersurilor didactice la particularit��ile elevilor cu care lucreaz�.

Sugestiile metodologice au în vedere deplasarea accentului de pe con�inuturi pe competen�e. Unit��ile de con�inut sunt prezentate într-o ordine specific� domeniului, care nu devine obligatorie în abordarea acestora la clas�.

Pentru accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei Economia turismului, se va face apel la: valorificarea experien�ei de via�� a elevilor; utilizarea unor exemple din economia româneasc�, accentuând aspecte specifice ghidului în turism religios; analizarea unor procese referitoare la integrarea României în spa�iul economic al Uniunii Europene.

Considerarea elevului ca subiect al activit��ii instructiv-educative �i orientarea acestuia spre formarea competen�elor specifice presupun respectarea unor exigen�e ale înv��rii sistematice �i de durat�, prin:

� utilizarea unor metode active (de exemplu: înv��area prin descoperire, înv��area problematizat�, înv��area prin cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de roluri, analiza de text, realizarea de portofolii), care pot contribui la crearea cadrului educa�ional ce încurajeaz� interac�iunea social� pozitiv�, motiva�ia intrinsec� �i angajarea elevului în procesul de înv��are;

� utilizarea tehnologiei informa�iei �i a comunica�iilor în exerci�ii de simulare a ac�iunii în mediul economic pentru apropierea procesului de predare-înv��are de realitatea economic�.

Evaluarea reprezint� o component� organic� a procesului de înv��are. Evaluarea trebuie s� se realizeze în mod preponderent ca evaluare continu�, formativ�. Al�turi de formele �i instrumentele clasice de evaluare, recomand�m utilizarea unor forme �i instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematic� a activit��ii �i a comportamentului elevilor.




RECOMAND�RI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTAR� 1. Alexandru, D., Negu�, S., Istrate, I., Geografia turismului, Bucure�ti, Editura Academiei, 1997. 2. Angelescu, C., Jula, D. Timpul liber – condi�ion�ri �i implica�ii economice, Bucure�ti, Editura

Economic�, 1997. 3. Bran, F., Simon, T., Nistoreanu, P., Ecoturism, Bucure�ti, Editura Economic�, 2000. 4. Bremond, J., Geledan, A., Dic�ionar economic �i social, Bucure�ti, Editura Expert, 1995. 5. Brown, R. L., Eco-economie, Ed. Tehnic�, Bucure�ti, 2001. 6. Emilian, R. (coord.), Ini�iere în managementul serviciilor, Bucure�ti, Editura Expert, 2001. 7. Florescu, C. (coord.), Marketing, Bucure�ti, Marketer – Grup Academic de marketing �i

management, 1992. 8. Isachen, A. J., Hamilton, B. C., Gylfason, Th., S� în�elegem economia de pia��, Bucure�ti, Editura

Oscar Print, 1992. 9. Istrate, I., Bran, F., Ro�u, A. G., Economia turismului �i mediului înconjur�tor, Bucure�ti, Editura

Economic�, 1996. 10. Minciu, R., Economia turismului, Bucure��ti, Ed. Uranus, 2001.






MARKETING ÎN TURISM Clasa a XII-a



Bucure�ti, 2015



___________________________________________________________________________Marketing în turism, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea Ghid turism religios – clasa a XII-a ��

NOT� DE PREZENTARE Programa �colar� Marketing în turism reprezint� o ofert� curricular� de disciplin� de specialitate din

curriculum diferen�iat pentru ciclul superior al liceului, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – proiectat� pentru un buget de timp de o or� pe s�pt�mân� la clasa a XII-a.

Studierea acestei discipline contribuie la dezvoltarea unui ansamblu de competen�e ce dau identitate specializ�rii ghid turism religios, prin accentul pus pe urm�toarele aspecte: orientarea c�tre rezolvarea problemelor consumatorului de servicii de turism religios, sub aspect economic clientul fiind cel mai important “element patrimonial“; valorificarea ideii adapt�rii ofertei de servicii la particularit��ile diferitelor categorii de consumatori �i clien�i de servicii de turism religios, prin apelul la instrumentele pe care le implic� componentele marketingului (produs, pre�, distribu�ie, promovare); utilizarea tehnicilor �i instrumentelor specifice cercet�rilor de marketing, care stau la baza studierii comportamentului clien�ilor.

In acord cu aceste aspecte, curriculumul propus pentru disciplina Marketing în turism îmbin� urm�toarele dimensiuni:

� dimensiunea explicativ�-informativ�: însu�irea �i utilizarea terminologiei �i a instrumentelor de analiz� specifice domeniului marketingului turismului, astfel încât elevii s� dobândeasc� competen�e de analiz�, evaluare, explicare a domeniului în care î�i vor exercita profesiunea;

� dimensiunea normativ�: promoveaz� perspectiva armoniz�rii exigen�elor normelor morale cu cele specifice unui comportament economic ra�ional, bazat pe valorile eficien�ei economice �i sociale;

� dimensiunea interogativ-reflexiv� �i valorizatoare: curriculumul propune exersarea �i dezvoltarea competen�elor specifice gândirii critice;

� dimensiunea practic�: demersurile programei sunt orientate spre sus�inerea competentelor propuse cu con�inuturi �i sugestii metodologice relevante pentru realitatea pie�ei turismului religios �i spre exersarea deprinderilor dobândite de elevi în diferite contexte economice �i profesionale simulate.

Programa �colar� de Marketing în turism este structurat� pe urm�toarele componente:

� not� de prezentare; � competen�e generale; � valori �i atitudini; � competen�e specifice asociate cu con�inuturile înv��rii; � sugestii metodologice.









1. Argumentarea rolului �i a importantei marketingului pentru unit��i �i institu�ii

2. Utilizarea metodelor �i tehnicilor specifice în analiza pie�ei 3. Analiza rezultatelor unui studiu de pia�� 4. Dezvoltarea strategiei de marketing ca element al planului de afaceri


� Promovarea valorilor etice în activitatea de marketing în turism � Atitudinea pozitiv� fa�� de clien�ii care apar�in unor culturi diferite, cu valori, opinii �i credin�e

diferite � Sesizarea preferin�elor diferitelor categorii de consumatori de servicii turistice � Con�tientizarea impactului calit��ii produselor �i serviciilor asupra calit��ii vie�ii





Competente specifice Con�inuturi

1.1. Definirea conceptului de marketing 1.2. Corelarea activit��ilor de marketing al turismului cu mecanismele pie�ei serviciilor 1.3. Identificarea func�iilor marketingului �i a domeniilor sale de aplicare

� Marketingul turistic �i func�iile acestuia - Conceptul �i atitudinea de marketing - Domeniile marketingului; marketingul

serviciilor �i marketingul turistic - Func�iile marketingului

2.1. Analiza rela�iei „firm�-mediu-pia��” în industria turismului 1.4. Identificarea factorilor care influen�eaz� evolu�ia pie�ei firmei de turism 2.2. Investigarea elementelor definitorii ale pie�ei turistice

� Mediul de marketing �i componentele sale - Micromediul �i macromediul de marketing - Rela�iile întreprinderii de turism cu mediul

extern - Studierea cererii �i a ofertei de produse

turistice 3.1.Stabilirea etapelor unei cercet�ri de marketing turistic 2.3. Utilizarea unor metode �i tehnici specifice cercet�rii de marketing pe pia�a serviciilor turistice 3.2. Analizarea, sub aspect etic, a demersurilor specifice marketingului turismului

� Cercetarea de marketing în turism - Procesul cercet�rii de marketing în turism - Metode �i tehnici ale cercet�rii de

marketing - Etica în cercetarea de marketing

1.5. Identificarea variabilelor mixului de marketing turistic 1.6. Analizarea caracteristicilor produsului turistic, a ciclului de via�� i a procesului de planificare �i înnoire a acestuia 1.7. Selectarea strategiilor optime ale politicii de produs în situa�ii date 4.1. Dezvoltarea strategiei de produs 2.4. Identificarea factorilor care stau la baza deciziei de pre� al produsului turistic 2.5. Caracterizarea tehnicilor de stabilire a preturilor in turism 2.6. Identificarea strategiilor de pre� care maximizeaza vânz�rile în turism 4.2. Dezvoltarea de strategii (strategie de pre�uri, strategie de distribu�ie a produselor, strategie de promovare a produselor) într-o situa�ie dat� 2.7. Clasificarea canalelor de distribu�ie a produselor în cadrul pie�ei interne �i externe 2.8. Identificarea impactului fenomenului publicitar asupra consumatorilor 2.9. Identificarea formelor de promovare a produselor diferitelor firme

� Politici si strategii de marketing în turism - Mixul de marketing - Politica de produs turistic

o Produsul turistic. Marca. Identitatea întreprinderii de turism

o Ciclul de via�� al produsului turistic o Planificarea �i înnoirea produsului

turistic o Strategii in politica de produs

turistic - Politica de pre�uri �i tarife în turism

o Factorii ce influen�eaz� deciziile de pre� în turism

o Tehnici de stabilire a pre�urilor �i tarifelor în turism

o Strategii de pre�uri în turism - Politica de distribu�ie

o Distribu�ia fizic� în turism o Strategii de distribu�ie

- Politica de promovare o Rolul promov�rii în marketingul

turistic o Forme de promovare a produsului

turistic o Strategii promo�ionale




3.3. Identificarea aspectelor de comportament uman ce stau la baza conceperii �i implement�rii programelor de marketing 3.4. Investigarea comportamentului consumatorului de produse / servicii

� Comportamentul consumatorului de servicii turistice - Decizia de cump�rare - Influen�e asupra deciziei de cump�rare

4.3. Aprecierea impactului unui program de marketing asupra consumatorilor / activit��ii unei firme 4.4. Elaborarea unui program de marketing

� Programul de marketing - Con�inutul �i rolul programului de

marketing - Metodologia elabor�rii programului de

marketing




SUGESTII METODOLOGICE Sugestiile metodologice pentru programa �colar� de Marketing în turism au fost proiectate astfel încât s� sus�in� centrarea activit��ii didactice pe dezvoltarea competen�elor specifice.

In proiectarea curriculumului s-a avut în vedere:

- Gradul de universalitate al marketingului aplicat în diferite domenii �i elementele comune ale marketingului serviciilor �i ale marketingului turistic au determinat necesitatea de realizare a corel�rilor cu alte programe �colare de marketing, aflate în vigoare (de exemplu, programele �colare pentru liceul tehnologic, specializ�rile Economic �i Administrativ, la clasa a XI-a �i specializarea Economic la clasa a XII).

- Specificitatea marketingului turistic în raport cu alte discipline de marketing a condus la luarea în considerare a curriculumului pentru calificarea tehnician în turism, din cadrul liceului tehnologic, clasa a XI-a, profilul servicii �i resurse naturale �i protec�ia mediului.

- Specializarea marketingului �i a metodelor �i tehnicilor a �inut seama de specificitatea domeniului de aplicare, respectiv turismul religios.

- Bugetul de timp alocat acestei discipline de studiu determin� necesitatea accentului pe unit��ile de con�inut referitoare la cercetarea de marketing �i la politicile �i mixul de marketing – aspecte cu relevan�� pragmatic� sporit� pentru competen�ele profesionale ale viitorilor absolven�i ai specializ�rii ghid turism religios.

Unit��ile de con�inut care sprijin� formarea competentelor propuse au fost structurate în �ase unit��i: Marketingul turistic �i func�iile acestuia: Mediul de marketing �i pia�a turistic�; Cercetarea de marketing în turism; Politici �i strategii de marketing în turism; Comportamentul consumatorului de servicii turistice; Programul de marketing.

Succesiunea parcurgerii unit��ilor de con�inut este la alegerea profesorului. Este recomandabil ca proiectarea didactic� s� aib� în vedere corelarea con�inuturilor din curriculumul Marketingul turismului cu cele studiate de elevi în clasa a XI-a la disciplina Economie, precum �i cu cele specifice altor discipline de specialitate, precum Economia turismului religios �i Tehnologia turismului - prin abord�ri interdisciplinare.

In construirea demersurilor didactice specifice, se recomand� utilizarea unei palete variate de strategii didactice:

- Exerci�iul ca metod� algoritmic� permite formarea de priceperi, deprinderi �i opera�ii ce vor putea fi aplicate în rezolvarea altor sarcini mai complexe. Profesorul ar putea folosi aceast� metod� în proiectarea unor situa�ii de înv��are capabile ce pun accent pe exersarea în mod activ a noilor deprinderi �i pe analizarea problemelor. Un exemplu: elaborarea chestionarului de marketing.

- Utilizarea problematizarii sus�ine formarea �i utilizarea deprinderilor de gândire critic�. De exemplu, metoda ar putea fi folosit� în activit��ile didactice centrate pe domeniul Cercetarea de marketing. De asemenea, problematizarea poate fi folosit� �i în fi�ele de lucru li evaluare de c�tre profesor. Problemele pot fi: de identificare, de construire, de explicare, de demonstrare.

- Înv��area prin cooperare asistat� de profesor, în diferite variante, se preteaza la oricare dintre unit��ile de con�inut, fiind potrivit� pentru toate categoriile de elevi. De exemplu, proiectarea �i dezvoltarea strategiilor de marketing, a mixului de marketing, a programului de marketing.

- Simularea �i jocul de rol ar fi utilizate mai ales în activit��ile didactice centrate pe formarea �i dezvoltarea deprinderilor de luare a deciziilor. Simularea pe calculator ar putea fi benefic� pentru analiza proceselor legate de impactul strategiilor de promovare asupra cererii, pre�ului �i altor variabile ale pie�ei.

- Proiectul poate fi utilizat, de exemplu, la finalul parcurgerii unei unit��i de con�inut, în vederea promov�rii perspectivei interdisciplinare, a accentu�rii caracterului aplicativ al disciplinei, al valorific�rii experien�ei de via�� a elevilor, a dezvolt�rii de competen�e sociale specifice muncii în echip�.




- Înv��area prin descoperire poate fi potrivit� în proiectarea activit��ilor care implic� elevii în identificarea �i analizarea tendin�elor pie�ei serviciilor turistice.

- Metoda dezbaterii poate fi utilizat� pentru transmiterea antrenant� a unor con�inuturi precum domeniile de aplicare a marketingului sau etica în marketingul turismului. De asemenea, dezbaterea poate fi integrat� în activit��ile didactice care se bucur� de sprijinul consultan�ilor din domeniul marketingului turismului.

Se recomand� ca utilizarea tehnologiei informa�iei �i a comunica�iilor s� fie luat� în considerare în construirea demersurilor didactice specifice, fiind menit� s� sus�in� dimensiunea practic� a curricumului.

Apelul profesorului la consultan�i din comunitatea de afaceri, precum �i la alte resurse existente în domenul marketingului ar putea fi, de asemenea, benefic� pentru sus�inerea activit��ilor de learning by doing din �coal� �i din afara acesteia. Printre aceste activit��i s-ar putea num�ra crearea �i func�ionarea Companiei elev, participarea elevilor la competi�iile de simulare economic� �i managerial� pe calculator, lec�iile-vizit� la agen�i din domeniul marketingului.

Curricumulul de fa�� sugereaz� organizarea activit��ii de evaluare ca proces continuu, cu valen�e formative. De asemenea, dup� parcurgerea uneia sau a mai multor unit��i de con�inut, �inând cont de bugetul de timp alocat disciplinei, evaluarea gradului de realizare a competen�elor specificate în program� se poate realiza pe baza unor metode tradi�ionale, precum probele scrise sau practice. Este indicat� �i utilizarea autoevalu�rii elevilor. Aceste metode pot fi completate, în cazul evalu�rii finale, �i cu alte metode complementare, precum proiectul sau portofoliu.






TEHNOLOGIE HOTELIER� Clasa a XII-a



Bucure�ti, 2015



_______________________________________________________________________________________ Tehnologie hotelier�, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea Ghid turism religios – clasa a XII-a 2 �

�

NOT� DE PREZENTARE

Programa �colar� pentru Tehnologie hotelier� reprezint� o ofert� curricular� de disciplin� de specialitate din curriculum diferen�iat pentru ciclul superior al liceului, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – proiectat� pentru un buget de timp de o or� pe s�pt�mân� la clasa a XII-a.

Studierea acestei discipline se realizeaz� cu scopul familiariz�rii elevilor cu elementele de baz� ale proceselor economice �i financiare ale unei agen�ii de turism. Competen�ele vizate �i con�inuturile abordate asigur� elevilor de liceu posibilitatea de a înv��a despre sistemul liberei ini�iative, de a în�elege principiiel func�ion�rii economiei de pia��, sistemul de pre�uri �i concuren��, precum �i de a explora rolurile de produc�tori sau consumatori, de a-�i dezvolta aptitudini pentru luarea unor decizii financiare personale �i în numele unei entit��i economice.

Programa �colar� pentru disciplina Tehnologie hotelier� este elaborat� potrivit modelului de proiectare curricular� centrat pe competen�e. Construc�ia programei �colare este realizat� astfel încât s� contribuie la dezvoltarea profilului de formare a elevului de ciclul liceal.

Programa �colar� de Tehnologie hotelier� este structurat� pe urm�toarele componente: � not� de prezentare; � competen�e generale; � valori �i atitudini; � competen�e specifice asociate cu con�inuturile înv��rii; � sugestii metodologice; � recomand�ri bibliografice pentru lectura suplimentar�.



Competen�ele specifice reprezint� nucleul func�ional al programei �colare, sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul contabilitate în rela�ie cu domeniul turismului religios �i sunt derivate din competen�ele generale.






�


1. Identificarea aspectelor caracteristice activit��ii hoteliere

2. Definirea rolului ghidului de turism în organizarea �i derularea de servicii turistice

3. Analizarea elementelor de management �i coordonare a serviciilor hoteliere

4. Aplicarea unor elemente de contabilitate în domeniul tehnologiei hoteliere


� Comportament economic activ �i responsabil � Responsabilitatea pentru solu�iile economice propuse � Atitudinea pozitiv� fa�� de educa�ie, cunoa�tere, societate, cultur� �i civiliza�ie � Valorizarea pozitiv� a diferen�elor culturale, sociale, economice




�

COMPETEN�E SPECIFICE �I CON�INUTURI

CLASA A XI-A

1. Identificarea aspectelor caracteristice activit��ii hoteliere Competen�e specifice Con�inuturi

1.1. Utilizarea corect� a diferitelor concepte specifice domeniului serviciilor hoteliere �i de restaura�ie 1.2. Prezentarea tr�s�turilor caracteristice unit��ilor de primire turistic� �i de alimenta�ie public� 1.3. Analizarea aspectelor specifice legate de planificarea, organizarea, coordonarea �i controlul activit��ii resurselor umane în hotel�rie �i restaura�ie

� Oferta unit�ilor cu activitate hotelier� - Scurt istoric al hotel�riei - Sisteme de clasificare a hotelurilor - Clasificarea pe categorii de încadrare - Clasificarea structurilor de cazare turistic�

(cf. Organiza�ia Mondial� a Turismului)

2. Definirea rolului ghidului de turism în organizarea �i derularea de servicii turistice Competen�e specifice Con�inuturi

2.1. Descrierea formelor de asociere a afacerilor în hotel�rie �i restaura�ie 2.2. Caracterizarea rolului �i a atribu�iilor specifice lucr�torului concierge 2.3. Definirea principalelor categorii de servicii disponibile în cadrul unei unit��i hoteliere

� Structuri organizatorice hoteliere - Tipuri de structuri de primire - Organigrama unui hotel

� Servicii coordonate în cadrul unei unit�i hoteliere - Serviciul front-office �i serviciul de etaj - Serviciul tehnic - Serviciul comercial-aprovizionare - Organizarea muncii în activitatea hotelier�

3. Analizarea elementelor de management �i coordonare a serviciilor hoteliere

Competene specifice Coninuturi 3.1. Identificarea avantajelor �i riscurilor contractului de franciz� �i hotelier 3.2. Eviden�ierea rela�iei dintre franciz� - contract de management hotelier - lan� hotelier

� Sisteme de franciz� �i management hotelier - Contractul de franciz� hotelier� - Contractul de management hotelier

4. Aplicarea unor elemente de contabilitate în domeniul tehnologiei hoteliere

Competene specifice Coninuturi 4.1. Definirea conceptelor �i principiilor eviden�ei contabile aplicate în finan�area activit��ilor din industria ospitalit��ii 4.2. Proiectarea unui plan de elaborare �i monitorizare a contabilit��ii firmei de activitate turistic�

� Elemente de contabilitate în domeniul turismului, cu aplicabilitate la tehnologia hotelier� - Organizarea general� a contabilit��ii

firmei turistice - Reglement�ri contabile na�ionale �i

interna�ionale privind activitatea firmei turistice

- Contabilitatea tranzac�iilor turistice - Particularit��i privind contabilitatea

activit��ii firmei de activitate turistic�




�


Disciplina Tehnologie hotelier� are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de baz� ale proceselor economice �i financiare ale unei agen�ii de turism. Abordarea acestui domeniu ajut� elevii de liceu de la sepcializarea ghid turism religios s� în�eleag� sistemul economiei de pia��, sistemul de pre�uri �i concuren�� i sus�ine dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii. De asemenea, permite elevilor s� exploreze oportunit��i în alegerea unei cariere.

Totodat�, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializ�rii ghid turism religios.


Con�inuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al activit��ii hoteliere, pân� la analizarea de aspecte specifice precum: structuri organizatorice hoteliere, servicii oferite în cadrul unei unit��i hoteliere, aspecte de management hotelier. Analizarea elementelor de tehnologie hotelier� este realizat� din perspectiva relevan�ei acestora pentru profesia de ghid turism religios �i este contextualizat� la problematica global� referitoare la protec�ia �i ameliorarea mediului �i a calit��ii vie�ii.

Evaluarea reprezint� o component� de baz� a procesului didactic. Aceasta trebuie s� se realizeze ca evaluare continu�, formativ�. Al�turi de formele clasice de evaluare, se recomand� utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate sus�ine: proiectul, portofoliul referitor la diferite activit��i turistice din domeniul hotelier, autoevaluarea.




�


1. Cristea, A., Tehnologia activit��ilor de turism, Editura Pro Universitaria, Universitatea Cre�tin�

,,Dimitrie Cantemir”. 2. Dr�gan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Chimia mediului �i a calit��ii vie�ii, Editura LVS

Crepuscul, Ploie�ti. 3. Dr�gan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Om-s�n�tate-protec�ia consumatorului, Editura LVS

Crepuscul, Ploie�ti. 4. Merce, E. �i colectiv, Marketing, Turism �i alimenta�ie public, manual pentru clasa a XI-a

Editura Oscar Print, Bucure�ti. 5. Mihai, t., Capot�, V., Costea, F., Alimenta�ie public� �i turism, manual pentru clasa a IX-a,

Editura CD Press. 6. Mihai, t., Capot�, V., Costea, F., Alimenta�ie public� �i turism, manual pentru clasa a X-a,

Editura CD Press. 7. Patriche, D. �i colectiv, Elemente de marketing turistic, Editura Global MediaImage; 8. St�nciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Servicii, manual pentru clasa a X- a, Editura

Oscar Print, Bucure�ti. 9. St�nciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Turism, manual pentru clasa aXI-a, Editura

Oscar Print, Bucure�ti.



Anexa 3 la Ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiin�ifice nr. …. /2015 ��

��


LITERATURA UNIVERSAL� CRE�TIN� Clasele a XI-a – a XII-a



�

Bucure�ti, 2015



Literatura universal� cre�tin�, filiera voca�ional�, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – clasele a XI-a – a XII-a

�

�

NOTA DE PREZENTARE Disciplina Literatur� universal� cre�tin� se studiaz� în cadrul curriculum-ului diferen�iat, profilul

teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 or�/s�pt�mân� pentru clasele a XI-a �i a XII-a.

Literatur� universal� cre�tin� este o disciplin� atât de cultur� general�, cât �i religioas�, cu o program� �colar� conceput� în corela�ie cu alte discipline teologice (Studiu biblic, Spiritualitate, Istoria Bisericii), contribuind în mod activ la formarea unor competen�e, valori �i atitudini specifice care fundamenteaz� dezvoltarea culturii religioase �i a celei generale a elevului, formarea personalit��ii �i a profilului spiritual ale acestuia.

Proiectarea curricular� a prezentei programe �colare a pornit de la premisa c� fundamentul literaturii cre�tine este Sfânta Scriptur�, care se oglinde�te ulterior în operele tuturor scriitorilor cre�tini: literatura patristic� de limb� latin� �i greac� din primele veacuri ale cre�tinismului, literatura cre�tin� din Evul Mediu �i Rena�tere, literatura contemporan�, incluzând literatura religioas� de limb� român�. Astfel, s-a avut în vedere ca, în cei doi ani de studiu, elevii s�-�i construiasc� o imagine de ansamblu asupra literaturii cre�tine.

Prezentul curriculum �colar ofer� un cadru flexibil, care permite profesorilor s�-�i desf��oare activitatea eficient într-o diversitate de situa�ii concrete, alegându-�i textele de studiu dintre autorii indica�i de program� �i alocând num�rul de ore corespunz�tor fiec�rei teme în func�ie de valoarea mesajului prezentat �i de importan�a acestuia în cadrul literaturii cre�tine.

Programa �colar� de Literatur� universal� cre�tin� cre�tine este structurat� pe urm�toarele componente:






Competen�ele specifice sunt corelate cu con�inuturi ale înv��rii relevante pentru domeniul literaturii universale cre�tine.





�


�

1. Utilizarea adecvat� a textelor de literatur� cre�tin�, cu rol important în formarea culturii generale �i religioase

2. Interpretarea corect� �i în context istoric a textelor �i a limbajului religios 3. Comentarea unor texte literare, valorificând cuno�tin�ele dobândite la alte

discipline teologice 4. Corelarea cuno�tin�elor religioase cu cele dobândite la alte discipline de

înv��mânt

�

�


� Con�tientizarea importan�ei studierii literaturii universale cre�tine în via�a personal� �i a

comunit��ii � Stimularea progresului spiritual, prin parcurgerea textelor de literatur� religioas� � Sus�inerea interesului pentru o formare moral cre�tin� � Cultivarea gustului pentru lectura spiritual� � Promovarea unei atitudini pozitive fa�� de lectura activ� �i dezvoltarea încrederii în abilit��ile

proprii de comunicare




�

�



1.1. Aplicarea cuno�tin�elor de literatur� cre�tin� în receptarea mesajelor orale �i scrise 1.2. Utilizarea tehnicilor de documentare �i a strategiilor specifice 2.2. Interpretarea corect� a unor texte din perioada patristic�, prin raportare la contextul istoric specific 2.3. Identificarea semnifica�iilor actuale ale unor termeni religio�i din textele studiate 2.4. Definirea elementelor fundamentale ale identit��ii de cre�tin, pornind de la unele textele de literatur� cre�tin� 3.1 Comentarea unor texte poetice din primele veacuri, utilizând cuno�tin�ele teologice 3.2. Utilizarea registrului lingvistic adecvat în producerea de mesaje orale �i scrise 4.1. Analizarea unor comportamente moral-cre�tine reprezentate în operele studiate, din diferite perspective situa�ionale

� Literatur� cre�tin� din perioada patristic� � Clement Romanul � P�storul lui Hermas � Scrisoarea c�tre romani – Igna�iu din Antiohia

� Personalit��i �i texte din epoca de aur a literaturii patristice: � Atanasiu din Alexandria, Vasile cel Mare,

Grigore din Nazians, Grigore al Nisei, Leon cel Mare, Ioan Crisostomul, Grigore cel Mare, Efrem Sirul, Ieronim, Benedict, Ioan Damaschin, Ambroziu, Augustin

� Sfântul Augustin – Confesiuni � Efrem Sirul – Poezie � Pruden�ius – Poezie

� Scriitori din perioada ordinelor mendicante � Bonaventura, Toma de Aquino, Francisc de

Assisi, Dominic, Ecaterina de Siena � Cununa Sfântului Francisc � Dante – Divina Comedie

� Opere �i texte din literatura cre�tin� contemporan�: � Logodnicii – Alessandro Manzoni � Istoria unui suflet – Tereza a Pruncului Isus � Citadela – Archibald Joseph Cronin � Micul prin� – Antoine de Saint-Exupery � Quo vadis – Henryk Sienkiewicz � Via�a lui Isus – Giovanni Papini � Secretul P�rintelui Brown – G.K. Chesterton � Întoarcerea fiului risipitor – Henri Nouwen � Oscar �i Tanti Roz – Eric-Emmanuel Schmitt

� Pagini de literatur� cre�tin� român� � Vasile Voiculescu, George Co�buc, Tudor

Arghezi, Mihai Eminescu 2.1. Analizarea unor texte din literatura patristic� care au avut rol important în în�elegerea �i fundamentarea adev�rurilor de credin��

� Studiu de caz: Rolul literaturii cre�tine în perioadele studiate




�

�



1.1. Eviden�ierea rolului unor personalit��i cre�tine în istorie �i literatur� 1.2. Identificarea unor caracteristici generale ale textelor de literatur� cre�tin� 2.1. Analizarea rolului unor texte de literatur� cre�tin� în diferite epoci istorice 2.2. Utilizarea strategiilor de lectur� în vederea interpret�rii corecte a textelor studiate 3.1. Eviden�ierea valorii formative a literaturii cre�tine, în planul dezvolt�rii personale 3.2. Comentarea unor texte poetice relevante, utilizând cuno�tin�ele teologice asimilate 4.1 Con�tientizarea importan�ei rela�iei dintre înv��tura cre�tin� �i tr�irea concret� a vie�ii de zi cu zi, pornind de la exemplele studiate 4.2 Stabilirea unor corela�ii între înv��turile de credin�� i cuno�tin�ele filozofice �i �tiin�ifice referitoare la diferite aspecte ale vie�ii

� Scriitori din perioada ordinelor mendicante � Dante – Divina Comedie � Rish Barber – Sfântul Graal: imagina�ie �i

credin�� Personalit��i �i texte din perioada de dup�

Reforma tridentin� � Igna�iu de Loyola � Tereza den Avila � Ioan al Crucii � Tereza a Pruncului Isus � Charles de Foucauld

� Literatur� cre�tin� contemporan� � Versuri – Paul Claudel � The seven story mountain – Thomas

Merthon � Jurnalul unui preot de �ar� – Georges

Bernanos � Cuibul de vipere – Francois Mauriac � Fra�ii Karamazov – Feodor M. Dostoievski � Învierea – Lev Tolstoi � Paradisul pierdut – John Milton � Versuri – Ioan Paul al II-lea � Isus din Nazaret – Joseph Ratzinger

� Literatur� cre�tin� de limb� român� � Imne – Ioan Alexandru � Versuri – Vasile Voiculescu




�


Programa �colar� pentru disciplina Literatur� universal� cre�tin�, clasele a XI-a �i a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic a urm�rit deplasarea accentului de pe con�inuturi pe competen�e, asigurându-se astfel o perspectiv� nou� asupra domeniului teologic �i asupra demersului didactic. Competen�ele specifice au fost corelate cu unit��ile de con�inut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competen�� specific� s� poat� fi realizat� prin una sau prin mai multe unit��i de con�inut. Acest curriculum ofer� un cadru flexibil, care permite profesorilor s�-�i desf��oare activitatea adecvat� unei diversit��i de situa�ii concrete, alegându-�i textele din autorii indica�i de program� �i alocând num�rul de ore în func�ie de valoarea mesajului prezentat.

Modul în care este conceput� programa �colar� pentru Literatur� universal� cre�tin� r�spunde atât necesit��ii familiariz�rii elevilor cu operele celor mai importan�i scriitori cre�tini (în special scriitorii din perioada patristic�), precum �i necesit��ii clarific�rii �i aprofund�rii unor cuno�tin�e dobândite la Catehism �i Istoria Bisericii, precum �i la alte discipline, umaniste, teologice sau neteologice (Spiritualitate, Studiu biblic, Limba greac�, Istoria, Filozofia etc.). În acest sens, profesorul va trebui s� acorde aten�ie permanent� aspectului interdisciplinarit��ii în activitatea de predare.

Activit��ile propuse în predarea-înv��area acestei discipline de studiu trebuie s� antreneze în egal� m�sur� ambii parteneri ai procesului educa�ional: elevul �i profesorul. Profesorului îi revine rolul de c�l�uz� pentru în�elegerea diferitelor texte literare, pentru explicarea �i integrarea acestora în ansamblul operei autorului �i a autorului în contextul epocii sale, pentru interpretarea adecvat� a textelor, pe baza Sfintei Scripturi, în lumina înv��turii Bisericii. Elevului îi revine sarcina de a lectura întreaga bibliografie recomandat� de profesor, de a înv��a prin cooperare, precum �i de a realiza transferul înv��rii la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplin� la alta, de la un an �colar la altul, din cadrul �colii în via�a personal�.

În parcurgerea temelor prev�zute de programele �colare se va apela atât la metodele didactice tradi�ionale (expunerea, prelegerea, explica�ia), precum �i la metode moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea, portofoliul). Totodat�, utilizarea investiga�iei ca demers didactic favorizeaz� exersarea tehnicilor de munc� intelectual� �i metoda înv��rii prin descoperire. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-înv��are (inclusiv utilizarea prezent�rilor PowerPoint atât de c�tre profesor cât �i de c�tre elevi, utilizarea �i analizarea informa�iilor preluate de pe Internet) este, de asemenea, de o mare importan��.

Fiind o component� organic� a procesului de înv��are, evaluarea trebuie s� se realizeze ca evaluare continu�, formativ�. Pentru a favoriza o evaluare obiectiv� profesorul trebuie s� prezinte cu claritate competen�ele generale ale disciplinei precum �i competen�ele specifice urm�rite. Al�turi de formele clasice de evaluare, se recomand� utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea etc.




�

�


1. Bota, I., Patrologia, Ed. Via�a Cre�tin�, Cluj-Napoca, 2002. 2. Bujor, I.I., Chiriac, Fr., Scriitori biserice�ti latini, Antologie pentru Seminariile �i Facult��ile

teologice, Ed. Rena�terea, Cluj-Napoca, 2005. 3. Hamman, A., Les peres de l’Eglise, Desclee de Brower, Bourges, 1977 (Traducerea în limba

român� de Lupu �tefan, P�rin�ii Bisericii, Editura Sapientia, Ia�i, 2005). 4. Moreschini, C., Norelli, E., Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, I, Da Paolo all’eta

costantiniana, Editrice Morcelliana, 1995 (Traducerea în limba român� de Hanibal St�nciulescu �i Gabriela Sauciuc, Literatur� universal� cre�tin� cre�tine vechi grece�ti �i latine, I, de la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare, Polirom, 2001).

5. Moreschini, C., Norelli, E., Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, II/1, Da Paolo all’eta costantiniana, Editrice Morcelliana, 1996 (Traducerea în limba român� de Elena Caraboi, Doina Cernica, Emanuela Stoleriu �i Dana Z�mosteanu, Literatur� universal� cre�tin� cre�tine vechi grece�ti �i latine, II/1, de la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare, Polirom, 2004).

6. Moreschini, C., Norelli, E., Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, II/2, Da Paolo all’eta costantiniana, Editrice Morcelliana, 1996 (Traducerea în limba român� de Hanibal St�nciulescu, Literatur� universal� cre�tin� cre�tine vechi grece�ti �i latine, II/2, de la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare, Polirom, 2004).

7. Pelikan, J., The Christian Tradition. A History of the Developement of Doctrine. 1 The Emergence of the Catholic Tradition (100-600), The University of Chicago (Traducerea în limba român� de Silvia Palade, Tradi�ia cre�tin�. O istorie a dezvolt�rii doctrinei. 1 Na�terea tradi�iei universale (100-600), Ed. Polirom, Ia�i, 2004).

8. Pelikan, J., The Christian Tradition. A History of the Developement of Doctrine. 2 The Spirit of Eastern Christendom (600-1700). The University of Chicago, 1974 (Traducerea în limba român� de Pr. Prof. Nicolai Buga, Tradi�ia cre�tin�. O istorie a dezvolt�rii doctrinei. 2 Spiritul cre�tin�t��ii r�s�ritene, Ed. Polirom, Ia�i, 2005).

9. Scouarnec, M., Deux mille ans d’Eglise par les textes, Les Editions Ouvrieres, Paris, 1999. 10. *** Conciliul Ecumenic Vatican II, Ed. ARCB, Bucure�ti, 1990.



Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.roAdresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72

Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 bis/17.VII.2015 conține 136 de pagini. Prețul: 68 lei ISSN 1453—4495

EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI

&JUYDGY|837782|


mo535bis2015

Documents

Transcript of mo535bis2015