0 1 Scenariul Didactic Concurs Matem Matematica Regina Tuturor Stiintelor
MM techreport · Web viewRezumatul strategiei de management a namolurilor si note suplimentare...
116
Transcript of MM techreport · Web viewRezumatul strategiei de management a namolurilor si note suplimentare...
Calea Serban Voda, nr. 30-32, Sector 4, Bucuresti
Acest document a fost elaborat pentru partea care l-a contractat si doar pentru scopuri specifice, aferente proiectului mentionat mai sus. Nu trebuie utilizat de nicio alta parte sau intr-un alt scop.
Utilizatorii acestui document trebuie sa detina propria satisfactie ca actioneza conform codurilor si standardelor nationale si internationale precum ai al reglementarilor legislative.
Nu acceptam nicio responsbilitate ce deriva din utilizarea acestui document de o alta parte sau intr-un alt scop sau din existenta unor erori sau omisiuni datorate unor erori sau omisiuni in datele furnizate noua de alte parti.
Editie Data Autor Verificare Aprobare DescriereA 20 decembrie 2011 membrii Consortiului Prof. Ioan Bica
Geoff LawnJeremy HallToma Stoia
Jaroslaw Piotrowski prima editie
B 31 ianuarie 2012 Membrii Consortiului Prof. Ioan BicaGeoff LawnJeremy HallToma Stoia
Jaroslaw Piotrowski versiune finala
C 20 februarie 2012 Membrii Consortiului Prof. Ioan BicaGeoff LawnJeremy HallToma Stoia
Jaroslaw Piotrowski versiune finala
Date privind elaborarea si revizuirea
Capitol Titlu Pagina
Appendix A. 1
Date privind elaborarea si revizuirea 5
Cuprins i
VOLUMUL A - STRATEGIA DE GESTIONARE A NAMOLURLOR 1
1. Introducere 31.1 Informatii de baza ale proiectului______________________________________________________31.2 Scopul acestui document____________________________________________________________31.3 Formatul acestui document__________________________________________________________5
2. Strategia nationala de gestionare a namolurilor in Romania – sinteza 62.1 Stadiul actual al producerii si gestionarii namolului in Romania______________________________62.1.1 Namolurile produse in urma epurarii apelor uzate_________________________________________62.1.2 Namolurile provenite din apa potabila__________________________________________________72.1.3 Calitatea namolului de epurare________________________________________________________82.1.4 Calitatea namolului generat de statiile de tratare a apei potabile______________________________92.1.5 Costurile gestionarii namolurilor si managementul financiar________________________________102.2 Estimari privind productia de namol in perioada 2010-2040________________________________102.2.1 Abordarea si metodologia utilizata pentru estimarea cantitatii de namol de epurare produs________102.2.2 Scenarii utilizate pentru previzionari___________________________________________________112.2.3 Estimari privind productia namolului de epurare_________________________________________122.3 Cadrul politic, legal si institutional____________________________________________________132.4 Cele mai bune practici de gestionare a namolului________________________________________172.5 Evaluarea optiunilor de gestionare a namolurilor la nivel regional____________________________182.5.1 Agricultura______________________________________________________________________182.5.2 Silvicultura______________________________________________________________________222.5.3 Ameliorarea terenurilor_____________________________________________________________222.5.4 Recuperarea energiei______________________________________________________________232.5.5 Eliminarea in depozitele de deseuri___________________________________________________252.6 Strategia de gestionare a namolurilor – Ipoteze si estimari de costuri________________________262.6.1 Ipoteze si criterii__________________________________________________________________262.6.2 Scenariul de baza al strategiei costurilor la nivel national si costurile estimate__________________312.7 Alte scenarii ale strategiei – ipoteze si estimari de costuri__________________________________352.7.1 Alte scenarii_____________________________________________________________________352.7.2 Ipotezele scenariilor alternative______________________________________________________352.7.3 Proiecții pentru diferitele scenarii de strategie___________________________________________362.7.4 Estimarile costurilor scenariilor alternative______________________________________________372.8 Analiza financiară a implementării strategiei (analiza cost beneficiu & Suportabilitate)___________392.9 Rezumatul strategiei de management a namolurilor si note suplimentare_____________________412.9.1 Rezumatul strategiei bazate pe scenariul de baza________________________________________41
i
Cuprins
2.9.2 Note suplimentare________________________________________________________________43
3. Planul de actiune si programul de implementare 453.1 Obiective strategice si specifice______________________________________________________453.2 Planificarea implementarii__________________________________________________________453.3 Planul de actiune_________________________________________________________________463.4 Cerinte privind montorizarea si implementarea__________________________________________543.5 Evaluarea strategica de mediu si evaluarea impactului asupra mediului______________________553.5.1 Consideratii generale______________________________________________________________553.5.2 Evaluarea strategica de mediu_______________________________________________________553.6 Riscuri si gestionarea riscurilor______________________________________________________59
Appendix A. Matricea riscurilor 60
ii
TabeleTabelul 1.1: Livrabilele proiectului si termenele de predare_______________________________________________4Tabelul 2.1: Productia nationala de namol de epurare (2007)_____________________________________________7Tabelul 2.2: Receptori de namol in Romania (2007)____________________________________________________7Tabelul 2.3: Metodele curente de eliminare a namolului de epurare (Studii de Fezabilitate)______________________7Tabelul 2.4: Sumarul rezultatelor analizelor namolului de epurare – parametri generali si nutrienti________________8Tabelul 2.5: Sumarul rezultatelor analitice ale analizelor namolui de epurare – metale grele si poluanti organic______9Tabelul 2.6: Calitatea namolului generat de statiile de tratare a apei potabile (2010)___________________________9Tabelul 2.7: Principalii parametri luati in considerare in scenariile analizate_________________________________11Tabelul 2.8: Progonoza cantitatilor totale de namol netratat in Romania, (tone/an s.u.)________________________12Tabelul 2.9: Recomandari din punct de vedere legislative_______________________________________________14Tabelul 2.10: Recomandari de ordin institutional_______________________________________________________15Tabelul 2.11: Suprafețele de teren potențial adecvate aplicării nămolului pe regiuni____________________________20Tabelul 2.12: Ponderea terenurilor agricole necesara aplicarii namolului - anual______________________________21Tabelul 2.13: Distributia utilizarii namolului tratat in 2020 – pe regiuni. Scenariu de baza________________________31Tabelul 2.14: Productia de namol si cerintele privind terenul agricol, 2020 – scenariu de baza___________________31Tabelul 2.15: Proiectii Capex (inclusiv reabilitarea / înnoirea instalațiilor în 2040)1_____________________________32Tabelul 2.16: Proiecții OPEX – cheltuieli de exploatare medii pe perioadă1___________________________________32Tabelul 2.17: OPEX medii pe t SU tratată în 2015 și 2020 – pe regiuni (lei/tSU și €/tSU)________________________35Tabelul 2.18: Ipoteze cheie pentru alte scenarii________________________________________________________35Tabelul 2.19: Distribuția utilizării nămolului tratat în 2010 – diferitele scenarii_________________________________36Tabelul 2.20: Producția de nămol și terenul agricol adecvat aplicării nămolului în 2020_________________________37Tabelul 2.21: Proiecții CAPEX (inclusive reabilitarea / înnoirea instalațiilor în 2040)1___________________________38Tabelul 2.22: Proiecții OPEX – cheltuieli de exploatare medii pe perioadă1___________________________________38Tabelul 2.23: Creșterea maximă de tarife în cele patru scenarii (lei/m3)______________________________________40Tabelul 2.24: Utilizarea namolului si costurile de implementare a scenariului de baza – Romania_________________42Tabelul 3.1: Plan de actiuni - Obiectivul A: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de
raportare___________________________________________________________________________47Tabelul 3.2: Plan de actiuni - Obiectivul B: Imbunatatirea tratarii apelor uzate, a namolurilor si implicit a calitatii
namolului___________________________________________________________________________49Tabelul 3.3: Plan de actiuni - Obiectivul C: Dezvoltarea diferitelor cai de utilizare a namolurilor de tratare si epurare_50Tabelul 3.4: Plan de actiuni - Obiectivul D: Imbunatatirea controlului asupra deversarilor industriale in sistemele de
canalizare__________________________________________________________________________51Tabelul 3.5: Plan de actiuni - Obiectivul E: Imbunatatirea capacitatii de analiza a namolurilor de tratare si epurare___52Tabelul 3.6: Plan de actiuni – Obiectivul F: Imbunatatirea acceptabilitatii publice a namolurilor__________________52Tabelul 3.7: Plan de actiuni - Obiectivul G: Reducerea diferitelor constrangeri privind caile de utilizare a namolurilor_53Tabelul 3.8: Activitatile etapei de fixare a obiectivelor ESM______________________________________________55Tabelul 3.9: Etapa de finalizare a ESM si elaborarea raportului de mediu___________________________________57Tabelul 3.10: Analiza raportului de mediu si etapa de luare a deciziei_______________________________________58Tabelul 3.11: Pasii ulteriori pentru finalizarea procedurilor ESM___________________________________________58
FiguriFigura 2.1: Cadrul legal si institutional privind gestionarea namolului (dupa implementarea HG 1609/2009)_______16Figura 2.2: Diagrama pentru stabilirea soluțiilor viabile de utilizare/valorificare/eliminare a nămolului_____________27Figura 2.3: Cele 8 regiuni de dezvoltare in Romania__________________________________________________29Figura 2.4: Disponibilitatea terenurilor adecvate utilizării nămolului în agricultură (2018) și amplasamentele
recuperării de energie din nămol în România_______________________________________________30Figura 2.5: România – producția previzionată de nămol pe opțiuni de utilizare / eliminare (tSU/an)______________33Figura 2.6: România - Cheltuieli de investiții suplimentare pentru aplicarea opțiunilor de utilizare / eliminare_______33
iii
Figura 2.7: România - Cheltuieli de exploatare pentru tratarea și utilizarea / eliminarea nămolului_______________34Figura 2.8: Distribuția utilizării nămolului tratat în 2020 pe scenarii_______________________________________37Figura 2.9: Compararea CAPEX necesare pentru fiecare scenariu_______________________________________39Figura 2.10: Compararea creșterilor OPEX pentru fiecare scenariu________________________________________39Figura 2.11: Creșterea maximă de tarife în cele patru scenario (lei/m3)_____________________________________40Figura 3.1: Anunturi publice privind ESM (19 si 22 septembrie 2011)_____________________________________56
iv
Acronime si abrevieri / Acronyms and abbreviations
RomânăRomanian
TitluTitle
EnglezăEnglish
AB Apa brutaRaw water RW
AC Autoritate competentaCompetent Authority CA
AC/CC Asigurarea/Controlul calitatiiQuality control/assurance QA/QC
ACIS Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor StructuraleThe Authority for Coordination of Structural Funds ACSF
ADS Agentia Domeniilor StatuluiThe Agency for State Domains ADS
ADI Asociatie de Dezvoltare IntercomunitaraIntercommunity Development Association IDA
AEF Analiza economica si financiaraFinancial and economical analysis FEA
AFM Administratia Fondului Pentru MediuEnvironmental Fund Administration EFA
AHPCC Analiza hazardelor si a punctelor critice de controlHazard Analysis Critical Control Point HACCP
AM POS Mediu Autoritatea de Management pentru POS MediuSOP Environment Management Authority
SOP Environment MA
ANAR Administratia Nationala Apele RomaneRomanian Waters’ National Administration ANAR
ANCA Agentia Nationala de Consultanta AgricolaNational Agency for Agricultural Consultancy ANCA
ANRSC Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Serviciilor ComunaleNational Regulatory Authority for Utilities ANRSC
ANSVSA Autoritatea Nationala Sanitara-Veterinara si pentru Siguranta AlimentelorNational Authority for Sanitary- Veterinary and Food Safety ANSVSA
ANIF Administratia Nationala a Imbunatatirilor FunciareLand Reclamation National Agency LRNA
ANPM Agentia Nationala pentru Protectia MediuluiNational Environment Protection Agency NEPA
ANRSC Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Serviciilor ComunaleNational Regulatory Authority for Utilities NRAU
AOX Organohalogeni AbsorbabiliAdsorbable Organohalogens AOX
APM Agentia locala pentru Protectia MediuluiAgency(local) for Environment Protection AEP
ARPM Agentia Regionala pentru Protectia MediuluiRegional Agency for Environment Protection RAEP
ARPCC Analiza riscurilor si punctelor critice de controlHazard analysis and critical control points HACCP
AT Asistenta tehnicaTechnical assistance TA
AT Apa tratataTreated water TW
v
RomânăRomanian
TitluTitle
EnglezăEnglish
AUz Apa uzataWaste water WW
BF Beneficiar finalFinal beneficiary FB
BEI Banca Europeana de InvestitiiEuropean Investment Bank EIB
BERD Banca Europeana pentru Reconstructie si DezvoltareEuropean Bank for Reconstruction and Development EBRD
BNA Bazine cu namol activatActivated sludge tanks AST
CBA Analiza cost beneficiuCost benefit analysis CBA
CBO Consum biochimic de oxigenBiological Oxygen Demand BOD
CCO Consum chimic de oxigenChemical Oxygen Demand COD
CE Comisia EuropeanaEuropean Comission EC
CNSR Cadrul National Strategic de ReferintaNational Reference Strategic Frame NRSF
CE Comisia EuropeanaEuropean Commission EC
CET Centrala Electrica cu TermoficareThermofication power plant TPP
CHP Generare simultana de caldura si electricitateCombined heat and power CHP
CMP Ciclu de management al proiectuluiProject management cycle PMC
COT Carbon organic totalTotal Organic Carbon TOC
CO (OPEX) Cheltuieli operareOperating Expenditures OPEX
CI (CAPEX) Cheltuieli de InvestitiiCapital Expenditures CAPEX
DADR Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare RuralaDirectorate for Agriculture and Rural Development DARD
DAT Directia Asistenta Tehnica din cadrul DGMISTechnical Assistance Directorate TAD
DEHP EPA 8061A Di (2-Etilhexil ftalat) DEHP
DFC Directia Fonduri de CoeziuneCohesion Fund Directorate CFD
DGAMPOSM Directia generala Autoritatea de Management POS MediuGeneral Directorate of the SOP Environment Management Authority GDSOPE
DGDSP Directia Gestiune Deseuri si Substante PericuloaseWaste Management and Dangerous Substances WMDS
DGMA Directia Generala Managementul ApelorGeneral Directorate for the Water Management GDWM
vi
RomânăRomanian
TitluTitle
EnglezăEnglish
DPE Directia Programare si Evaluare din cadrul DGAMPOSMProgramming and Evaluation Unit PEU
DP Decantoare PrimarePrimary Sedimentation Tanks PST
DS Decantoare secundareSecondary Sedimentation Tanks SST
DCA Directiva Cadru a ApeiWater Framework Directive WFD
Dm3/s Litri pe secundaLiters per second l/s
EIM Evaluarea impactului asupra mediuluiEnvironmental Impact Assessement EIA
EMPP Evaluarea de mediu pentru planuri/programme(P/P)The environmental evaluation for plans/programms EMPP
ESM Evaluarea strategica de mediuStrategical Environmental Evaluation SEE
FC Fondul de CoeziuneCohesion Fund CF
FEDR Fondul European de Dezvoltare RegionalaEuropean Fund for Regional Development EFRD
FIDIC Federatia Internationala de Ingineri de ConsultantaInternational Federation of Consulting Engineers FIDIC
FSC Fonduri Structurale si de CoeziuneCohesion and Structural Funds CSF
GNM Garda Nationala de MediuNational Environmental Guard NEG
GIS Sistem Informatic GeograficGeographic Information System GIS
HAP Policyclic aromatic hydrocarbonsHidrocarburi aromatice policiclice PAH
HG Hotarare de GuvernGovernment Decision GD
ICAS Institutul de Cercetari si Amenajari SilviceForest Research and Management Institute FRMI
ICPA Institutul de Cercetari pentru Pedologie si AgrochimiePedology and Agrochemistry Research Institute PARI
IFI Institutie Financiara InternationalaInternational Financing Institution IFI
INS Institutul National de StatisticaNational Statistical Institute NSI
ISPA Instrument de Politici Structurale de pre-aderareInstrument for the pre-accession Structural policy ISPA
ISPE Institutul de Studii si Proiectari Energetice SAInstitute for Studies and Power Engineering ISPE
lpz Litri pe persoana si zi(referitor la consumul de apa)Litres per capita per day(referring to the consumption of water) lpcd
vii
RomânăRomanian
TitluTitle
EnglezăEnglish
l/s Litri pe secundaLiters per second l/s
l.e. Locuitor echivalentPopulation equivalent p.e.
M MetruMetre m
m3/s Metru cub pe secundaCubic metres per second m3/s
m3/ zi Metru cub pe ziCubic metres per day m3/d
m3/an Metru cub pe anCubic metres per year m3/y
Mp Metru patratSquare metre sqm
MADR Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii RuraleMinistry of Agricultural and Rural Development MARD
MAI Ministerul Administratiei si InternelorMinistry of Administration and Interior MAI
MFP Ministerul Finantelor PubliceMinistry of Public Finance MPF
MEFCMA Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de AfaceriMinistry of Economy, Trade and Business MEFCMA
MDC Mecanismul de Dezvoltare CurataClean Development Mechanism CDM
MMP Ministerul Mediului si PadurilorMinistry of Environment and Forests MEF
MON Materii Organice NaturaleNatural Organic Matter NOM
MTS Materii totale in suspensieTotal suspended solids TSS
MS Ministerul Sanatatii
Ministry of Health MH
NS Nivelul de serviciiLevels of service LOS
NPE SR ISO 7875/2 – 1996 Nonil fenol etoxilat NPE
NRW Apa care nu produce venitNon revenue water NRW
NTPA Norma tehnica de protectia apeiTechnical water protection normative NTPA
OG Ordonanta de guvernGovernment Ordinance GD
OI Organism intermediarIntermediary Body IB
OM Ordin MinisterialMinisterial Order MO
OR Operator regionalRegional operator RO
viii
RomânăRomanian
TitluTitle
EnglezăEnglish
OSPA Oficiile de Studii Pedologice si AgrochimicePedology and Agrochemistry Studies Office PASO
PAFSIN Poliesteri Armati cu Fibra de SticlaGlass reinforced Polyesters GRP
PNGNE Politicii Nałionale de Gestionare a Nămolurilor de EpurareNational Policy of Sludge Management NPSSM
POS Mediu Programul Operational Sectorial MediuEnvironment Sectorial Operational Programme SOP Environment
QA/QC Asigurarea si controlul calitatiiQuality Assurance/Quality Control QA/QC
PCB Polychlorinated biphenylsBifenil policlorinat PCB
PCC Puncte critice de controlCritical control points CCP
PCDD EPA 8280B Dibenzo p-dioxine policlorinate PCDD
PCDF EPA 8280B Dibenzofurani policlorinati PCDF
PEHD Polietilena de Inalta DensitateHigh density polyethylene HDPE
PND Planul National de DezvoltareNational Development Plan NDP
P/P Plan/Program la ESMSEA Plan/Programme P/P
PRGD Planurile Regionale pentru Gestionarea DeseurilorRegional Plan for Waste Management RPWM
PVC Policlorura de vinilPolyvinyl chloride PVC
RENAR Asociatia de Acreditare din RomaniaRomanian Accreditation Association RENAR
RNP - ROMSILVA Regia Nationala a Padurilor -ROMSILVANational Forests Administration-ROMSILVA RNP - ROMSILVA
ROMSILVA Regia Nationala a PadurilorNational Forests Administration NFA
UE Uniunea EuropeanaEuropean Union EU
ESM Evaluare Strategica de MediuStrategic Environmental Assessment SEA
STAS Standard de statNational standard NS
UIP Unitatea de Implementare a ProiectuluiProject Implementation Unit PIU
SAA Sistem de alimentare cu apaWater Supply System WSS
SBR Reactoare biologice grupate secventialSequential biological reactors SBR
SCADA Sistem de Supervizare, Control si Achizitie de DateSupervisory Control and Data Acquisition SCADA
ix
RomânăRomanian
TitluTitle
EnglezăEnglish
SCE Sistem de Canalizare si EpurareWastewater Collection and Treatment System WCTS
SIMSR Sistemul Integrat de Monitorizare Sol in RomaniaThe Integrated System of Soil Monitoring in Romania ISSMR
SMSAR Sistemul de Monitorizare al Solurilor Agricole din RomaniaThe Monitoring System of Agricultural Soils from Romania MSASR
SMSFR Sistemul de Monitorizare al Solurilor Forestiere din RomaniaThe Monitoring System of Forest Soils from Romania MSFSR
STAP Statia de tratare a apei potabileDrinking water treatment plant DWTP
SEAU Statia de epurare apa uzataWaste water treatment plant WWTP
SP Statie de pomparePumping station PS
SF Studiu de fezabilitateFeasibility Study FS
SU Substanta uscataDry solids DS
SW Supervizare de LucrariSupervision of Works SW
SWOT Puncte tari, puncte slabe, Oportunitati si AmenintariStrenghts, Weaknesses, Opportunities and Threats SWOT
TN Azot totalAzot total TN
TP Fosfor totalTotal Phosphorus TP
TdR Termeni de referintaTerms of reference ToR
TVA Taxa pe Valoarea AdaugataValue Added Tax VAT
VAN Valoare de Actualizare NetaNet Present Value NPV
UWWTD Directiva de Tratare Apa Uzata UrbanaUrban Wastewater Treatment Directive UWWTD
ZVN Zone vulnerabile la nitratiNitrate vulnerable zones NVZ
x
1
VOLUMUL A -STRATEGIA DE GESTIONARE A NAMOLURLOR
Tara: Romania
Titlul Proiectului: Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare (POSM/6/AT/I.1.2010)
Servicii furnizate: Elaborarea unei strategii nationale de gestionare a namolului, elaborarea unei metodologii eficiente de gestionare a namolului in Romania punandu-se accentul pe fezabilitatea utilizarii benefice.
Institutii finantatoare: EU
Beneficiar: Ministerul Mediului si Padurilor, Autoritatea de Management pentru POS Mediu prin intermediul Directiei Generale POS Mediu
Autoritatea Contractanta: Directia Generala a Autoritatii de Management POS Mediu
Consultant: Mott MacDonald Limited UK, liderul Consortiului cu Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), Romania, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB), Romania, si Centrul de Cercetari pentru Biochimie si Biologie Aplicata (BioTehnol), Romania.
Adresa Consultantului: Mott MacDonald Romania SRL, Str. Iancu Capitanu nr. 15, Sector 2, Bucuresti, 21361, Romania
Data contractului: 14 Octombrie 2010
Data de incepere a serviciilor: 01 Noiembrie 2010, conform ordinului administrativ nr. 106789/29.10.2010
Tipul contractului Pret global
Perioada de raportare: 1 noiembrie 2010 – 31 ianuarie 2012 pentru strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea a III-a (varianta finala nr. 2) .
Aceasta parte a Strategiei Nationale de Gestionare a Namolurilor de Epurare reprezinta a treia parte a strategiei ca document unitar si este structurata astfel: Partea I;
Introducere
2
1. Introducere
1.1 Informatii de baza ale proiectului1.2 Scopul acestui document
Situatia existenta privind gestionarea namolurilor
Producerea namolului (cantitate, calitate) Context legislativ Optiuni de utilizare /recuperare a namolului
Partea a II-a; Estimarea costurilor pentru optiunile existente; Criterii de selectie a optiunilor in functie de locatie; Strategii regionale de gestionare a namolurilor si estimarea costurilor aferente.
Partea a III-a; Prezentare sintetica a strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare; Planul de actiune si programul de implementare al strategiei Analiza strategica de mediu.
Obiectivul general al strategiei (si al serviciilor de consultanta - asistenta tehnica) conform termenilor de referinta este imbunatatirea sustenabila pe termen lung a factorilor de calitate a mediului prin minimizarea efectelor adverse ale managementului inadecvat al namolului. Strategia se bazeaza pe propuneri de metodologii eficiente si sustenabile ale managementului namolului in Romania, incluzand optiuni fezabile de recuperare si de utilizare a namolului, sporind gradul de implicare a factorilor interesati in cadrul procesului de utilizare si de recuperare a namolului si urmarind constientizarea aspectelor principale ale utilizarii namolului in agricultura.
Proiectul privind Elaborarea unei politici nationale de gestionare a namolurilor de epurare este structurat in 3 activitati principale: Activitatea I – Elaborarea strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare Activitatea a II-a – Elaborarea strategiilor de gestionare a namolurilor de epurare
pentru Romania si consolidarea parteneriatelor intre factorii interesati, avizarea strategiilor de catre factorii interesati
Activitatea a III-a – Constientizare si instruire.
Continutul partii a III - a a strategiei cuprinde ideile cheie prezentate in cadrul livrabilelor aferente Activitatii I precum si a Partii a II - a Strategiei, ceea ce implica realizarea studiului de impact al strategiei asupra mediului precum si propunerea unui plan de actiune pentru implementarea strategiei. Partea a III-a a strategiei trebuie considerata ca parte a documentului unitar ce cuprinde 3 parti. Partea a III-a a strategiei reprezinta unul din principalele livrabile aferente activitatii a III-a a Proiectului. Tabelul de mai jos cuprinde lista tuturor livrabilelor, conform programului de raportare al Proiectului.
Tabelul 1.1: Livrabilele proiectului si termenele de predare
Livrabil Data
Activitatea I – Strategia nationala privind gestionarea namolurilor – partea 1Raport privind situatia existenta in ceea ce priveste producerea si gestionarea namolurilor de epurare
n + 4, 28.02.2011
Ghid privind optiunile de eliminare si utilizare a namolurilor provenite de la statiile de epurare n + 6, 30.04.2011
Raport privind cele mai bune practici de gestionare a namolurilor de epurare n + 6, 30.04.2011
Strategia nationala privind gestionarea namolurilor – partea 1 n + 7, 31.05.2011
Activitatea II – Elaborarea strategiilor de gestionare a namolurilor de epurare pentru Romania si consolidarea parteneriatelor intre factorii interesati, avizarea strategiilor de gestionare a namolurilor de catre factorii interesatiGhidul operatorului privind integrarea ciclului de gestionare a namolurilor in cadrul ciclului general de management al proiectelor
n + 7, 31.05.2011
Brosura privind utilizarea namolurilor in agricultura n + 8, 30.06.2011
Ghid de bune practici pentru monitorizarea si controlul namolurilor de la statiile de epurare n + 7, 31.05.2011
3
Livrabil Data
Ghid de monitorizare a terenurilor agricole si zonelor forestiere receptoare ale namolurilor din agricultura
n + 8, 30.06.2011
Model de contract cadru pentru operatorii de apa si asociatiile de fermieri
n + 9, 31.07.2011
Strategia nationala privind gestionarea namolurilor – partea a II-a
n + 10, 31.08.2011
Activitatea III – Constientizare si instruireProgram conferinta pentru prezentarea strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare si a metodologiilor privind managementul namolurilor
n + 9, 31.07.2011
Model de program de constientizare a publicului cu privire la beneficiiile si pericolele asupra sanatatii si a mediului, atunci cand namolurile se utilizeaza in agricultura
n + 10, 31.08.2011
Materiale de instruire (prezentari, documente utilizate, etc)
n + 11, 30.09.2011
Raport privind sesiunile de instruire desfasurate (numarul de ore, participanti, tematici abordate, rezultate obtinute etc)
n + 12, 31.10.2011
4
Livrabil Data
Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea a III-a - documentul final
n + 15, 31.01.2012
Raport privind costurile implementarii strategiei nationale
n + 15, 31.01.2012
Termenii de referinta prevad, de asemenea, elaborarea rapoartelor administrative ce includ (Raportul initial, Rapoartele trimestriale de progres, Rapoartele intermediare si Raportul final).
Documentul de fata cuprinde doua volume: Volumele A si B, conform celor prezentate de mai jos. Fiecare volum cuprinde:
VOLUME A. STRATEGIA DE GESTIONARE A NAMOLULUI
Sectiunea 1 Introducere; sunt prezentate scopul si cadrul general al proiectului precum si structura si obiectivul acestui document (in aceasta sectiune).
Sectiunea a 2-a Cuprinde o prezentare succinta a strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare conform partii I si a II-a a strategiei precum si a raportului privind costurile de implementare a strategiei nationala de gestionare a namolurilor de epurare.
Sectiunea a 3-a Cuprinde planul de actiune pentru implementarea strategiei
Anexe
Elaborarea unei politici nationale de gestionare a namolurilor de epurare a aparut ca o necesitate datorata unor investitii majore realizate pana in prezent si care se vor efectua
5
1.3 Formatul acestui document
2. Strategia nationala de gestionare a namolurilor in Romania – sinteza
2.1 Stadiul actual al producerii si gestionarii namolului in Romania
2.1.1 Namolurile produse in urma epurarii apelor uzate
in continuare pentru construirea si reabilitarea statiilor de epurare, ca Romania sa respecte conditiile Tratatului de Aderare.Astfel va rezulta o crestere estimativa de cinci ori a productiei de namol in urmatorii ani.
Mai mult, strategia nationala de gestionare a namolurilor de epurare este foarte utila daca se are in vedere situatia existenta a gestionarii namolurilor de epurare in Romania dar si situatii specifice cu care este posibil ca operatorii statiilor de epurare se confrunte in viitor odata cu producerea continua a namolurilor.
Destul de multe statii de epurare se afla intr-un stadiu de functiune destul de precar sau chiar scoase din operare. Puţini operatori ai staţiilor de epurare au la dispoziţie opţiuni de valorificare a nămolului, 90% din cantitatea de nămol produsa fiind practic stocata în staţiile de epurare iar lipsa de interes pentru soluţionarea unor metode de gestionare benefică a nămolului se manifestă, în special, datorită costurilor suplimentare necesare, dificultăţii de a se stabili noi căi de eliminare a nămolului precum şi datorita unei calităţi scăzute a acestui produs.
Operatorii statiilor de epurare aflati sub supravegherea autoritatilor relevante sunt responsabili in primul rand cu gestionarea namolului si se confrunta cu situatii diferite avand in vedere: productia de namol reprezinta un proces continuu, de neoprit; calitatea namolului nu este controlabila cu stricteţe (calitatea si controlul apelor
industriale deversate in sistemul de canalizare sunt vitale nicio varianata de eliminare a namolului nu are o siguranta maxima si o disponibilitate
imediata; costurile tratarii si eliminarii namolului sunt semnificative (pana la 50% din costurile
totale de operare ale statiei de epurare) conformitatea cu standardele de calitate ale namolului si ale mediului inconjurator. perceptii publice negative.
Pentru a se atinge conformitatea cu legislatia UE, operatorii statiilor de epurare necesita o eliminare sigura (pe termen lung) a namolului ce presupune: timp, planificare, investitii si o abordare antreprenoriala pentru a fi una de succes. Cheia este a identifica cele mai bune optiuni privind protectia mediului (BPEO), a avea o abordare holistica si pe termen lung in ceea ce priveste identificarea optiunilor optime de tratare, valorificare/evacuare a namolului practicabile, sustenabile si eficiente din punct de vedere al costurilor.
Cantitatile de namol eliminate in 2007 pe receptor si metodele de eliminare sunt rezumate in tabelul 2.1 si tabelul 2.2.
Tabelul 2.2: Productia nationala de namol de epurare (2007)
Tip de namol Cantitate (tSU)
Namol primar 37.643
Namol secundar 18.033
Namol mixt 83.173
Total 138.849
Sursa: ANPM, Raport privind namolul produs de SEAU in Romania, 2007
Tabelul 2.3: Receptori de namol in Romania (2007)
Receptor Cantitate (t SU)
Depozitare in SEAU 125.737
Eliminare la depozite de deseuri 12.630
6
Receptor Cantitate
(t SU)
Utilizare in agricultura
282
Incinerare 0
Alte optiuni de utilizare/eliminare
0
Sursa: ANPM, Canitatea de namol produsa de SEAU in Romania in 2007
Metodele curente de eliminare a namolului de epurare sunt prezentate in tabelul 2.3. Metoda predominanta de eliminare o reprezinta eliminarea pe amplasament sau in afara acestuia.
Tabelul 2.4: Metodele curente de eliminare a namolului de epurare (Studii de Fezabilitate)
Receptor de namol Numar de SEAU
Eliminare (depozit de deseuri, depozite de gunoi, depozitare in amplasament) 87
Receptori necunoscuti 72
Paturi de uscare 36
Lagune de depozitare 4
Inmagazinare 4
Compostare 4
Batal de namol 2
Agricultura 2
Aproximativ 80% din orasele Romaniei au un sistem combinat de canalizare (apa uzata menajera si apa pluviala). Descarcarile industriale au de asemenea o pondere importanta in debitele finale ce ajung la SEAU; in consecinta e posibil ca descarcarile apelor uzate industriale sa influenteze in mod semnificativ calitatea namolului.
Spre deosebire de namolul de epurare, nu exista cerinte specifice privind analiza namolului ce provine din tratarea apei potabile si se presupune ca acesta este eliminat in depozitele de deseuri. Nu exista date inregistrate privind cantitatea de namol generat de tratarea apei protabile. Cu toate acestea, cantitatea specifica de namol produs de catre statiile de tratare depinde de sursa de apa si de metoda de tratare. Productia de namol este de regula mai mica atunci cand sursa o reprezinta apele de adancime si mai mare atunci cand sursa o reprezinta apele de suprafata.
Productia namolului generat de statiile de tratare s-a estimat a fi de cel putin 20 000 t s.u/an iar cea mai obisnuita metoda de eliminare a fost raportata a fi descarcarea in rau (ilegal), stocarea pe amplasament si descarcarea in canalizare in vederea epurarii. Eliminarea la depozitele de deseuri nu este practicabila deoarece este costisitoare.
In vederea evaluarii calitatii namolului produs in Romania, Consultantul a avut doua abordari:
Elaborarea unor chestionare prin care s-au solicitat operatorilor regionali date privind calitatea namolului pentru perioada 2006 – 2010.
7
2.1.2 Namolurile provenite din apa potabila2.1.3 Calitatea namolului de epurare
Prelevarea si analiza problelor de namol de la 50% dintre statiile de epurare aflate in operare.
Raspunsurile la chestionare au evidentiat faptul ca nu toate SEAU analizeaza namolul in fiecare an iar unele dintre ele nu au efectuat niciun fel de analiza. Au fost colectate raspunsurile de la 150 SEAU dar doar o treime dintre acestea au putut furniza date privind calitatea fizica a namolului. Analiza chimica a namolului a fost foarte scazuta in 2006 (2-15% in functie de parametru); aceasta a fost imbunatatita pe parcurs pana in 2010 dar este inca scazuta (17% din SEAU efectueaza analiza nutrientilor si a metalelor grele).
Dupa o revizuire a laboratoarelor acreditate in Romania, ECOIND a fost ales de catre Consultant pentru a preleva si analiza namolul din 50% din SEAU functionale. SEAU selectate reprezinta statiile principale ce produc majoritatea cantitatii de namolul in Romania. Din cele 114 SEAU functionale, 73 au fost vizitate.
Rezultatele sunt prezentate in tabelul 2.4 pentru calitatea fizica si compozitia in nutrienti si in tabelul 2.4 pentru metale grele si poluanti organici.
Tabelul 2.5: Sumarul rezultatelor analizelor namolului de epurare – parametri generali si nutrienti
Parametru Unitate Nr. rezultate Concentratie
Medie Mediana Minimum MaximumpH 96 7,68 7,70 6,05 9,21
Substanta uscata % 96 22,0 20,6 1,70 77,7
Materie organica % s.u. 96 49,8 50,3 2,3 79,1
Azot total % s.u. 95 3,57 3,41 0,47 8,40
Amoniac mg/kg s.u. 95 1747 1462 0,57 9187
Fosfo totalr mg/kg s.u. 95 10804 9187 1147 27984
Potasiu mg/kg s.u. 96 2310 1772 251 6217
Calciu mg/kg s.u. 47 26847 23870 3743 73920
Magneziu mg/kg s.u. 47 5847 5474 1776 15270
Sulf % s.u. 47 0,33 0,28 0,03 0,78
Concentratia medie de nutrienti este tipica, avand valorile 3,5% N, 1%P si 0,2 %K. Continutul de materie organica de 50% indica faptul ca namolul este in general stabilizat iar valoarea maxima de 80% este valabila pentru namolul brut (nestabilizat). Continutul mediu de substanta uscata de 22% este tipic pentru namolul deshidratat dar gama este foarte larga intre namolul lichid si materialul foarte uscat.
Namolul a fost analizat din perspectiva poluantilor organici precizati de MO 344/2004 dar si a celor luati in considerare pentru includerea in revizuirea Directivei EC (intre paranteze in Tabelul 2.5). In timp ce toate SEAU respecta valorile limita pentru AOX si DEHP si 91% pentru valoarea PCB, nivelul incadrarii pentru LAS si PAH este scazut (40% si respectiv 20%); niciuna din SEAU nu respecta limita propusa pentru NPE.
Tabelul 2.6: Sumarul rezultatelor analitice ale analizelor namolui de epurare – metale grele si poluanti organic
Parametru Unitate Nr. rezultate
Concentratie Valoare limitaMO344/2004(propunere
EC)
% SEAU ce respecta MO 344/2004
(propunere EC )
Medie Mediana Minimum Maximum
Zinc mg/kg su 96 1163 860 85,7 7145 2000 91
Cupru mg/kg su 96 207 177 7,71 716 500 96
8
Parametru
Unitate
Nr. rezultate
Concentratie
Val
oare limitaMO344/
200
% SEAU ce respecta MO
Medie
Mediana
Minimum
Maximum
Nichel
mg/kg su
96
45,5
31,2
4,15
654
100
96
Cadmiu
mg/kg su
68
5,19
2,09
0,25
124
10
94
Plumb
mg/kg su
96
99,8
67,1
5,03
972
300
96
Crom total
mg/kg su
96
128
71,6
11,7
1409
500
94
Mercur
mg/kg su
85
1,24
0,89
0,19
6,08
5 98
Bor
mg/kg
44
85,1
70,5
1,25
296
-
9
Parametru
Unitate
Nr. rezultate
Concentratie
Val
oare limitaMO344/
200
% SEAU ce respecta MO
Medie
Mediana
Minimum
Maximum
su
Cobalt
mg/kg su
47
9,47
7,52
0,78
37,5
50
100
Fier
mg/kg su
47
21723
17987
1311
5914,9
-
Mangan
mg/kg su
47
1097
449
32,8
12685
-
Molibden
mg/kg su
31
3,76
3,27
1,39
22,0
-
Arsenic
mg/kg su
47
13,9
9,87
0,63
65,2
10
51
Seleni
mg/kg
47
<0,13
<0,13
<0,13
<0,13
-
10
Parametru
Unitate
Nr. rezultate
Concentratie
Val
oare limitaMO344/
200
% SEAU ce respecta MO
Medie
Mediana
Minimum
Maximum
u su
AOX
mg/kg su
95
222
214
87
327
500
100
LAS
mg/kg su
47
3524
3140
555
8937
(2600)
(40)
DEHP
mg/kg su
88
5,45
3,9
0,29
24,5
(100)
(100)
NPE
mg/kg su
47
1178
1096
132
4459
(50)
(0)
PAH
mg/kg su
95
12,3
10,56
0,81
34,9
5 20
PCB
mg/kg
93
0,31
0,18
0,01
1,54
0,
8
91
11
Parametru
Unitate
Nr. rezultate
Concentratie
Val
oare limitaMO344/
200
% SEAU ce respecta MO
Medie
Mediana
Minimum
Maximum
su
PCDD, PCDF
µg/kg su
93
<1
<1
<1
<1
(0.
1)
Probele de namol au fost de asemenea obiectul examinarii microbiologice. Rezultatele indica in mod tipic prezenta Salmonella (62% din probe) iar numarul de bacterii coliforme fecale s-a incadrat intre 103 si 108 MPN/g s.u. cu o medie geometrica de 106 MPN/g s.u..
Datele furnizate de operatori sunt sintetizate in Tabelul 2.6.
Tabelul 2.7: Calitatea namolului generat de statiile de tratare a apei potabile (2010)
Parametru Unitati Concentratii Nr. rezultate
% STAP ce
respecta MO
344/2004
Medie Mediana Minimum Maximum
pH 7,01 7,21 6,02 7,63 12
Substanta uscata % 0,058 0,020 0,0003 0,22 5
Solide volatile % s.u. 5,48 5,48 5,48 5,48 1
Azot total mg/kg s.u. 78,5 16,4 6,82 288 6
Total fosfor mg/kg s.u. 440 12,0 1,5 2,17 5
Potasiu mg/kg s.u. 1171 1013 0,30 2,17 7
Cadmiu mg/kg s.u. 11,5 6,40 1,86 38,9 6 67
Cupru mg/kg s.u. 95,1 113 14,7 169 7 100
Nichel mg/kg s.u. 74,0 25,9 18,1 183 7 71
Plumb mg/kg s.u. 105 32,9 0,30 508 7 86
Zinc mg/kg s.u. 746 363 1,60 2,35 8 88
Mercur mg/kg s.u. 14,1 1,90 0,055 78,1 7 71
Crom mg/kg s.u. 87,3 10,8 3,77 324 4 100
Cobalt mg/kg s.u. 27,0 5,43 2,93 110 7 86
Arsenic mg/kg s.u. 85,9 12,3 1,47 444 6 33
12
2.1.4 Calitatea namolului generat de statiile de tratare a apei potabile
Parametru
Unitati
Concentratii
Nr. rezultate
% STAP ce respe
Medie
Mediana
Minimum
Maximum
AOX
mg/kg s.u.
1,25
1,25
0,010
2,48 2
100
PAH
mg/kg s.u.
18,3
1,35
0,010
104 6
83
PCB
mg/kg s.u.
0,23
0,015
0,002
1.30 6
83
PCDD/F
ng TE/kg su
6,50
6,50
6,50
6,50 1 0
Sursa: Chestionar Consultantului aplicat operatorilor regionali
Chiar dacă starea financiară a operatorilor este diversă, sunt posibile câteva concluzii generale privind ansamblul OR: Realizarea unei analize financiare consistente și relevante impune separarea
activităților de exploatare curente de cele privind derularea investițiilor publice – in prezent, centrele de cost intregistreaza toate cheltuielile privind epurarea apelor uzate, inclusiv costurile de gestionare a namolului (tratare si eliminare).
13
2.1.5 Costurile gestionarii namolurilor si managementul financiar
Rentabilitatea generală a OR este limitată; la finele anului 2009 tarifele au ajuns aproape de limita de suportabilitate și ca urmare, eventualele cheltuieli de exploatare suplimentare sunt la rândul lor limitate atâta vreme cât nu sunt optimizate/reduse alte costuri;
Orice cheltuială de exploatare suplimentară poate impune o creștere a tarifelor, mai ales daca vor creste cantitatile de namol in coditii de calitate crescute;
O parte din majorarea (profitul și redevența) realizata de Operatorii Regionali ce au avut investitii finantate din Fondul de Coeziune a fost transferată în fondul de întreținere, înlocuire și dezvoltare (IID)
Cresterea tarifelor din anul 2010 pentru serviciile de apa si apa uzata presupune tarife si mai apropiate de limita de suportabilitate.
Unii operatori pot suporta totusi cheltuieli de exploatare suplimentare prin creșterea tarifelor până la limita de suportabilitate. Această concluzie este corectă numai dacă situația financiară și operațională a operatorilor nu se deteriorează în viitor. Dintre optiunile existente de tratare si eliminare a namolului este foarte probabil sa fie adoptate acelea cu cem mai mic cost de investitie, pentru a minimiza cresterea tarifului. In aceasta situatie, avand in vedere ca investitiile se fac de obicei pentru o durata de viata a facilitatilor de 30 de ani, este posibil ca optiunile respective sa fie contrare obiectivelor de dezvoltare sustenabila pe termen lung.
Metoda abordata in vederea estimarii viitoarelor cantitati de namol produse este prezentata in partea I a strategiei si cuprinde:
Principalii factori care influențează producția de nămol de epurare sunt: Datele privind populatia asa cum se reflecta in recensamantul anterior precum si
proiectiile EUROSTAT au fost investigate si s-a constatat o scadere a populatiei in toate regiunile, pana in 2030.
In perioada 2030 – 2040 se presupune ca populatia va ramane constanta. Previziunile au fost realizate la nivel regional, pe baza informatiilor existente la nivel
judetean.
Estimarea productiei de namol de epurare are la baza urmatoarele ipoteze: Pana la data de 31 decembrie 2018, Romania va fi in deplina conformitate cu Directiva
CE 91/271/CEE ceea ce inseamna ca toate aglomerarile cu o populatie mai mare de 2 000 p.e. vor fi deservite de statie de epurare si implicit, se va produce namol.
Cantitatea de namol produsa in prezent si situatia anticipata la finalizarea proiectelor de investitii in curs de desfasurare sau planificate, au avut la baza datele furnizate in Master Plan si Studiul de fezabilitate.
Ipotezele ce au stat la baza elaborarii metodologiei si criterii pentru estimarea productiei namolului de epurare: Scenarii propuse pe baza unor variabile diferite; Previziunile au fost elaborate avand la baza un continut de 100% s.u. in namol. Investitiile in sectorul de apa si apa uzata vor fi in conformitate deplina cu Directiva
UWWT (Directiva Apelor Uzate Urbane); Aglomerarile cu peste 2 000 p.e. vor deveni conforme (datele privind atingerea
conformitatii variaza in unele scenarii)
14
2.2 Estimari privind productia de namol in perioada 2010-2040
2.2.1 Abordarea si metodologia utilizata pentru estimarea cantitatii de namol de epurare produs
Rata de bransare la sistemele de canalizare si la statiile de epurare si implicit cantitatea de namol produsa vor creste avand la baza progresul estimat prin atingerea obiectivelor propuse in cadrul fiecarui scenariu.
Odata cu conformarea 100% in ceea ce priveste atingerea obiectivelor propuse privind deservirea la capaciate maxima a statiilor de epurare, s-a apreciat ca viitoarele modificari in ceea ce priveste cantitatea de namol produs vor depinde de proiectiile in ceea ce priveste populatia.
Previzionarile cu privire la productia de namol au fost ajustate conform datelor furnizate de operatori.
In aglomerarile in care nu exista date, estimarile privind productia de namol au fost realizate prin analogie cu datele existente in aglomerarile vecine;
Ratele de productie a namolului includ si descarcarile apelor uzate non-domestice.
Pentru perioada 2010-2040 s-au pregatit 3 scenarii (scenariile 1, 2 si 3), plus inca doua variatii suplimentare (subscenarii) ale scenariului 1 (scenariile 1B si 1C). Fiecare scenariu s-a bazat pe un set de premize prezentate in tabelul 2.7.
Tabelul 2.8: Principalii parametri luati in considerare in scenariile analizateNr. Crt.
Parametrul Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
1 Conformarea la DirectivaApelor Uzate orasenesti
91/271/CEE la 31 Decembrie 2018*
Scenariul 1: Conform termenelor intermediare si finale din Tratatul
de AderareScenariile 1B si 1C presupun ca aglomerarile mai mici, in special
cele care nu beneficiaza de Fondul de Coeziune, nu vor respecta cerintele pentru o
perioada mai lunga peste termenul limita 2018 (1-2 ani pentru scenariul 1B si 3-5 ani
pentru scenariul 1C)
Conform termenelor intermediare si
finale din Tratatul de Aderare
Conform termenelor intermediare si
finale din Tratatul de Aderare
2 Cantitate specifica de namol produsa (g/persoana,zi)
Valori masurate sau estimate in Studiile de Fezabilitate pentru
obtinerea Fondurilor de Coeziune in fiecare judet.
60 g/persoana, zipentru toate
judetele
90 g/pers.zi – zone bogate
60 g/pers, zi– zone normale
45 g/pers, zi– zone sarace
3 Sursa pentru ipotezele considerate privind cantitatea
specifica de namol (g/eprsoana,zi)
Master Plan-uri, Studii de Fezabilitate,
Aplicatii Fonduri de Coeziune
Ipoteza facuta de Consultant
Ipoteza facuta de Consultant
Scenariile 1B si 1C analizeaza modul in care productia de namol ar putea fi afectata in cazul in care nu toate proiectele (statii de epurare de capacitate mica) ce vizeaza sistemele de canalizare si epurare sunt finalizate pana in anul tinta 2018: Scenariul 1B presupune ca statiile de epurare ale aglomerarilor mai mici se vor
conforma cerintelor in 1-2 ani dupa termenul tinta. Scenariul 1C presupune un termen de conformare pentru statiile de epurare aferente
de 3-5 ani dupa termenul tinta.
Avand la baza calculele efectuate pentru fiecare scenariu aferent fiecarei regiuni a tarii, asa acum se arata in tabelul 2.8 se pot face utmatoarele afirmatii: Productia efectiva de namol netratat (de exemplu inainte de procesul de fermentare
anaeroba sau alte procese de tratare a namolului) realizata de statiile de epurare
15
2.2.2 Scenarii utilizate pentru previzionari2.2.3 Estimari privind productia namolului de epurare
existente in 2010 este in jurul valorii de 97.000 ts.u./an si se asteapta sa creasca la peste 247.000 t s.u./an pana in anul 2014;
Investitiile majore in derulare in sectorul de apa si uzata prin Fondul de Coeziune vor determina o crestere importanta a productiei de namol in urmatorii ani (o crestere de 5 ori a cantitatii in perioada 2010-2018 pentru scenariile 1, 2 si 3 si putin mai tarziu in scenariile 1B si 1C);
Odata ce toate aglomerarile se vor conforma 100% cerintelor in 2018, tendinta de crestere va fi negativa, determinata in principal de scaderea populatiei;
La nivel national, diferentele intre scenariile propuse nu sunt suficiente astfel incat sa aiba un impact semnificativ asupra alegerii uneia dintre strategiile nationale de management a namolurilor. Scenariul 1, ce reflecta tintele asumate prin Tratatul de Aderare, precum si informatiile detaliate din alte studii efectuate pentru proiectele specifice Fondului de Coeziune, pot fi considerate punctul de plecare pentru estimarea costurilor implementarii Strategiei Nationale de Management a Namolurilor.
Cantitatile estimate de namol netratat pentru anul 2010 sunt mai mici decat estimarile facute de ANPM in anul 2007 si prezentate in sectiunea 2.1.1 (138.000 t.su/an). Diferenta poate proveni din mai multe cauze, inclusiv urmatoarele: Valorile prezentate de ANPM includ cantitatile teoretice de namol produs in SEAU intr-
o stare avansata de degradare sau care chiar nu mai functioneaza – care au fost excluse din estimarile facute in cadrul proiectului
Cresterea cantitatii de namol produs cauzata de extinderea populatiei deservite de SEAU din perioada 2007-2010 pot fi contrabalansate de reducerea cantitatilor de apa uzata provenite de la populatie si din sursele industriale/comerciale.
Tabelul 2.9: Progonoza cantitatilor totale de namol netratat in Romania, (tone/an s.u.)Scenariul 2010 2014 2018 2025 2030 2040
Cantitati totale de namol netratat (tone/an s.u.)Scenariul 1 96,400 247,600 558,700 547,200 539,000 539,000
Scenariul 1B 96,400 214,400 358,900 544,300 536,200 536,200
Scenariul 1C 96,400 184,400 254,800 544,300 536,200 536,200
Scenariul 2 96,400 245,200 528,300 517,400 509,500 509,500
Scenariul 3 96,400 246,500 487,900 478,300 470,900 470,900
% din cantit. de namol din anul 2040
Scenariul 1 18% 46% 104% 102% 100% 100%
Scenariul 1B 17% 40% 67% 102% 100% 100%
Scenariul 1C 17% 34% 48% 102% 100% 100%
Scenariul 2 19% 48% 104% 102% 100% 100%
Scenariul 3 20% 52% 104% 102% 100% 100%
Cantitati de namol totale si pe regiuni pentru Scenariul 1Nord-Est 19,800 28,000 70,000 68,500 67,500 67,500
Sud-Est 12,100 23,900 83,100 81,900 81,100 81,100
Sud 12,400 37,800 92,700 91,600 90,800 90,800
Sud-Vest 12,200 30,000 81,500 79,500 78,000 78,000
Vest 11,000 17,200 59,400 57,400 56,000 56,000
Nord-Vest 2,400 10,100 40,200 38,700 37,600 37,600
Centru 26,400 29,200 53,500 52,500 51,800 51,800
Bucuresti – Ilfov 100 71,400 78,300 77,100 76,200 76,200
Total 96,400 247,600 558,700 547,200 539,000 539,000
16
Nămolul este
clasificat în mod oficial ca şi deşeu însă în conformitate cu ierarhia gestionării deşeurilor, politica acceptată este de a utiliza nămolul în mod benefic ori de câte ori este fezabil, fie ca şi fertilizator organic pe terenuri, fie ca şi sursă de energie recuperată prin combustie. Există un număr mare de directive şi reglemetări ale CE cu implicaţii directe sau indirete asupra gestionării nămolului ce au fost transpuse în legislaţia românească.
Utilizarea nămolului în agricultură este privită ca fiind una dintre cele mai durabile opţiuni de gestionare a nămolului însă preferinţa pentru agricultură este reiterată în legislaţia CE (Directiva 91/271/EEC si Directiva 86/286/EEC) dat fiind faptul că standardul de calitate al nămolului îndeplineşte anumite cerinţe iar utilizarea sa este coontrolată şi monitorizată pentru a minimiza potenţialul impact asupra mediului şi al sănătăţii umane. Legislaţia principală în România în acest sens este MO 344/2004 ce transpune directiva CE 86/278/CEE pentru protecţia mediului şi în special a solului, atunci când nămolul este utilizat în agricultură.
Utilizarea nămolului în agricultură presupune tratarea acestuia iar metoda cea mai preferată este fermentarea anaerobă. Acest process nu doar strabilizează gazul reducându-i mirosul şi elemenetele patogene ci se produce şi biogazul ce poate fi utilizat ca şi sursă de căldură şi energie în cadrul staţiei de epurare, reducandu-se astfel cererea de energie pentru staţia de epurare precum şi amprenta decarbon a staţiei de epurare. Controlul poluanţilor (a metalelor grele şi a micro-poluanţilor organici) în nămol este important pentru a se asigura conformarea calităţii nămolului cu OM 344/2004. În consecinţă, intrarea în vigoare a standardelor de calitate pentru apele uzate industrial descărcate în canalizare este crucială cu toate că elementele poluante din nămol nu vor fi eliminate complet datorită diferitelor surse existente (fecale umane, materiale utilizate la lucrările de reparaţii a conductelor, produse de ordin domestic etc.)
Anterior aplicării nămolului, terenul agricol trebuie evaluat din punct de vedere al pretabilităţii sale şi al conformării cu OM 344/2004 (şi cu alte legislaţii referitoare la protecţia resurselor de apă). Emiterea permisului de aplicare a nămolului pe terenurile agricole presupune implicarea OSPA, Direcţia judeţeană ppentru agricultură şi Agenţiile locale pentru protecţia mediului.
Dintre toate opţiunile existente pentru valorificarea nămolului, utilizarea sa în agricultură este cea mai plauzibilă atât din punct de vedere tehnic, logistic cât şi instituţional şi de aceea i s-a acordat atenţia maximă în elaborarea strategiei naţionale de gestionare a nămolurilor de epurare în România. Prin copmparaţie, celelalte opţiuni de utilizare sau eliminare a nămolului sunt relativ simple din punct de vedere instituţional şi operaţional cât şi din perspectiva operatorului staţiei de epurare deoarece este necesară doar transportarea nămolului către o parte terţă ce îşi va asuma responsabilitatea ulterioară a gestionării nămolului. Asemenea facilităţi presupun co-procesarea nămolului în fabricile de ciment, compostarea nămolului cu deşeurile solide sau evacuarea nămolului în depozitele de deşeuri solide.
Eliminarea nămolului în depozitele de deşeuri este privită ca şi opţiune ultimă, legislaţia CE restricţionează progresiv depozitarea deşeurilor organice. Noua legislaţie a deşeurilor în România stabileşte un obiectiv ce presupune reducerea cu 50% a eliminării deşeurilor în depozitele de deşeuri până în 2020, aspect ce va avea influenţă asupra costurilor depozitării nămolului în depozitele de deşeuri1.
1 Legea 211/2011 privind deseurile (ce transpune Directiva cadru 2008/98/EC) fixeaza termen pentru atingerea obiectivelor privind reciclarea a 50% din deseuri anul 2020. Din cauza ca exista penalitati pentru nerespectarea acestor termene, se presupune
17
2.3 Cadrul politic, legal si institutional
Există o serie de legi şi normative ce vizează o serie de aspecte legate de gestionarea nămolului ce sunt dificil a fi respectate şi inhibă oarecum dezvoltarea şi implementarea unei gestiuni eficiente a nămolului. Ea mai importanta lege o constituie OM nr. 344/08/2004 ce reflect responsabilitatea comună a MMP şi a MADR. În tabelul 2.9 de mai jos sunt expuse succint concluziile cu privire la analiza situaţiei existente şi a potenţialelor teme de ordin legislativ ce necesită îmbunătăţire în ceea ce priveşte gestionarea nămolurilor.
Tabelul 2.10: Recomandari din punct de vedere legislative
Masura de imbunatatire Responsabil Lege
Dezvoltarea unui “Cod de bune practici in vederea valorificarii namolurilor’”
MMP -
Definirea unei autoritatii competente, responsabile pentru toate aspectele legate de managementul namolurilor
MMP -
Revizuirea standardelor de calitate prevazut in OM 344/2004. MMP OM Nr.344/708/2004
Simplificarea procedurilor de autorizare si monitorizare MMP OM Nr.344/708/2004
Obligatia operatorilor serviciilor de alimentare cu apa si canalizare de a demonstra ca activitatile de gestionare a namolurilor nu pericliteaza mediului, atunci cand legislatia in vigoare nu prezinta standarde sau cerinte specific
MMP OM Nr.344/708/2004
Definirea namolurilor de epurare ca un produs secundar al proceselor de epurare a apelor uzate in legislatia privind utilitatile publice
MAI Legea 51/2006, Legea 241/2006 si legile/normele
subsecvente
Extinderea sistemelor de asigurare a calitatii ale operatorilor de apa si ape uzate si la procesele de producere a namolurilor
MAI/ ANRSC Conditii de licentiere
Crearea unor fonduri de garantare sau a unui sistem de asigurari, pentru a acoperi pierderile, pagubele sau alte costuri care pot rezulta din pagube neprevazute pentru soluri sau recolte datorate utilizarii namolurilor in agricultura
Guvernul RO -
Crearea unei organizatii nationale de certificare pentru namolurile utilizate in agricultura
MMP -
Dezvoltarea unui sistem de etichete de calitate pentru namolurile utilizate in agricultura
MMP -
Stabilirea unui sistem unic de monitorizare si raportare MMP /ANPM/ANAR -
Facilitarea autorizarii integrate de mediu pentru centralele termice pe carbine
MMP OUG 52/2005 si legislatia conexa
Tabelul de mai jos cuprinde recomandările necesare ooptimizării cadrului instituţional:
Tabelul 2.11: Recomandari de ordin institutional
Masura de imbunatatire Responsabil
Definirea clara a rolurilor institutionale si evitarea responsabilitatilor comune privind managementul namolurilor
Guvernul RO
Definirea responsabilitatilor institutionale ale MADR si ale organizatiilor sale subordonate, in facilitarea dezvoltarii si implementarii utilizarii namolurilor in agricultura
Guvernul RO
Definirea obligatiei autoritatilor statului (sustinute de finantare adecvata), de a dezvolta cercetari asupra efectelor utilizarii namolurilor in agricultura (si a altor utilizari)
Guvernul RO
Adoptarea Strategiei Nationale de Gestionare a Namolurilor si includerea implementarii ei ca si un obiectiv pentru noul POS Mediu - perioada de programare UE (2014 – 2020)
Guvernul RO /MMP/MADR
Alocarea de fonduri pentru pregatirea Aplicatiilor pentru finantare din CF a facilitatilor de management a namolurilor pentru perioada de programare a UE 2014 – 2020
MMP
Imbunatatirea bazei nationale de date privind managementul namolurilor MMP/ANPM/ANAR
Asigurarea ca industriile, conform necesitatilor, au pre-epurare instalata si ca aceasta este operata in mod adecvat
MMP/ANPM/GNM
ca operatorii depozitelor de deseuri fie nu vor accepta namolul fie vor percepe taxe foarte mari incepand cu anul 2020, fortand astfel reducerea semnificativa sau prevenirea eliminarii cantitatilor de namol la depozitele de deseuri.
18
Masura de imbunatatire Responsabil
Analizarea daca penalitatile pentru industrii pentru neconformare sunt suficient de mari (d.p.d.v financiar si a retragerii autorizatiei de functionare) si cresterea lor dupa caz
GNM
Revizuirea, dupa caz, a procedurilor si structurii de avizare/stabilire/actualizare a tarifelor ANRSC
Asigurarea protejarii si imbunatatirii calitatii namolurilor, prin impunerea riguroasa a standardelor de calitate pentru deversarile de ape uzate industriale in canalizare (NTPA 002)
Operatori de apa si apa uzata
Includerea in contractele de delegare a aspectelor de management al namolurilor, printre care: obligatii si responsabilitati pentru operatori si ADI, introducerea costurilor primare pentru tratarea namolului si utilizarea benefica / eliminarea acestuia ca parte a tarifului; impunerea unor cerinte pentru ca utilizatorii serviciilor sa nu elimine substante toxice, grasimi, uleiuri, etc in sistemul de canalizare a apelor uzate orasenesti
Autoritati locale/ADI
Figura 2.1 ilustreaza relatiile institutionale ale ministerelor cheie si ale organizatiilor din subordinea acestora care au responsabilitati legate de aspecte ale gestionarii namolului.
19
Figura 2.1: Cadrul legal si institutional privind gestionarea namolului (dupa implementarea HG 1609/2009)
Producatori apauzata
recomandari
asoc
iere
Autorizare, aprobari, implementarea politicii de mediu
stud
ii
Garda Nationalade Mediu
coordonare
Contract apa siapa uzata
Government
subordonareCoordonaretehnica si
metodologica
colaborare
Autorizatii de aplicare
colaborare
subordonarecolaborare
consultanta
monitorizare
control
Contracte de alimentare
subordonaresubordonare
autorizarea și monitorizarea evacuărilor de ape uzate
Control decarcarea apei uzate in colector
AutorizatiiMonitorizare
Aprobaretarife
Auto
rizat
iiM
onito
rizar
eAp
roba
reta
rife
l
Contract de eliminare
Contract de delegare
Contract de delegare
asoc
iere
subordonare
subordonare
Coordonarestiintifica
Coordonaretehnica
subordonarefinantare
consultativ
control
GUVERN
Ministerul Mediului si Padurilor Ministerul Administratiei si Internelor
Utilitati de apa –Producatori de namol
Utilizatori de namol in agricultura, silvicultura si ameliorarea terenurilor
Utilizatori incineratoare
Utilizatori valorificareenergetica
(co-procesare in fabrici de ciment)
Operatori depozite de deseuri ecologice
Agentia Nationalapentru Protectia
Mediului
Comitete de Bazin 11
ComisariateRegionale 8 APM-uri
Regionale 8
colaborare
Directii pentruAgricultura siDezvoltareRurala 42
CamereAgricoleJudetene
Centre locale
Autoritatlocale / judetene
ANRSC –organism de reglementare
ADI Apa siApa uzata
ADI Deseuri
Ministerul Agriculturii si Internelor
Institutul de Cercetari pentru
Pedologie si Agrochimie
consultanta
Oficii de Studii Pedologice si Agrochimice
AgentiaNationala de Consultanta
Agricola
A.N Apele Romane
AdministratiiBazinale 11
Management Apa
GNM Comisariate
Judetene AMP-uriJudetene
Producatori apauzata
recomandari
asoc
iere
Autorizare, aprobari, implementarea politicii de mediu
stud
ii
Garda Nationalade Mediu
coordonare
Contract apa siapa uzata
Government
subordonareCoordonaretehnica si
metodologica
colaborare
Autorizatii de aplicare
colaborare
subordonarecolaborare
consultanta
monitorizare
control
Contracte de alimentare
subordonaresubordonare
autorizarea și monitorizarea evacuărilor de ape uzate
Control decarcarea apei uzate in colector
AutorizatiiMonitorizare
Aprobaretarife
Auto
rizat
iiM
onito
rizar
eAp
roba
reta
rife
l
Contract de eliminare
Contract de delegare
Contract de delegare
asoc
iere
subordonare
subordonare
Coordonarestiintifica
Coordonaretehnica
subordonarefinantare
consultativ
control
GUVERN
Ministerul Mediului si Padurilor Ministerul Administratiei si Internelor
Utilitati de apa –Producatori de namol
Utilizatori de namol in agricultura, silvicultura si ameliorarea terenurilor
Utilizatori incineratoare
Utilizatori valorificareenergetica
(co-procesare in fabrici de ciment)
Operatori depozite de deseuri ecologice
Agentia Nationalapentru Protectia
Mediului
Comitete de Bazin 11
ComisariateRegionale 8 APM-uri
Regionale 8
colaborare
Directii pentruAgricultura siDezvoltareRurala 42
CamereAgricoleJudetene
Centre locale
Autoritatlocale / judetene
ANRSC –organism de reglementare
ADI Apa siApa uzata
ADI Deseuri
Ministerul Agriculturii si Internelor
Institutul de Cercetari pentru
Pedologie si Agrochimie
consultanta
Oficii de Studii Pedologice si Agrochimice
AgentiaNationala de Consultanta
Agricola
A.N Apele Romane
AdministratiiBazinale 11
Management Apa
GNM Comisariate
Judetene AMP-uriJudetene
20
Nota: dupa implementarea HG 1609/2009 privind infiintarea camerelor agricole judetene, aflate in subordinea Agentiei Nationale de Consultanta Agricola
Adoptarea si implementarea celor mai bune practice de gestionare a namolurilor contribuie la: respectarea cerintelor legale din partea producatorilor de namol; protectia mediului inconjurator; beneficiile utilizarii namolului odata cu reducerea unor potentiale neplaceri, monitorizarea, inregistrarea si auditarea operatiunilor; avizul factorilor interesati si ai publicului; durabilitatea si eficienta costurilor privind operatiunile de gestionare a namolurilor.
Ca parte integranta a strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare, s-au elaborate o serie de documente practice pentru a sprijini operatorii statiilor de epurare sa-i dezvolte sis a-si implementeze propriile strategii de gestionare a namolurilor. Ghidurile si recomandarile furnixate au la baza experienta si practicile existente in alte tari din Europa, asoptate la conditiile locale. Aceste documente cuprind: Ghid privind optiunile de valorificare si eliminare a namolurilor de epurare
Acest document cuprinde: Principalele metode disponibile in vederea tratarii namolului, a utilizarii si eliminarii
acestuia; si Metodologiile de elaborare a strategiei de getionare a namolurilor avand la baza
Cele Mai Bune Optiuni de Mediu Practicabile (BPEO).Ghidul se constituie un document de ordin practice cu aplicabilitate larga in Romania in vederea dezvoltarii strategiilor de gestionare a namolurilor.
Raport privind cele mai bune pratici de gestionare a namoluluiIn cadrul acestui raport se prezinta: Prevederile legale nationale si ale CE privind gestionarea namolurilor de epurare; concluzii privind studiile existente si solutiile adoptate (in special master planuri si
studii de fezabilitate); metode de valorificare si recuperare adoptate de catre Statele membre UE; si Concluzii cu privire la pretabilitatea optiunilor privind utilizarea si recuperarea
namolului in Romania. Ghidul operatorilor privind integrarea ciclului de gestionare a nămolurilor în ciclul general de
management al proiectelor.
Acest ghid prezinta aspectele importante ale proceselor legate de planificarea, dezvoltare si implementarea unor practici eficiente si benefice de gestionare a namolurilor (ex. ciclul de gestionare a namolului) si integrarea acestor procese in ciclul general de gestionare a proiectelor. Ghid de bune practici privind monitorizarea si controlul namolului generat de
statiile de tratare/epurareAcest ghid cuprinde o analiza a situatiei existente precum si a optiunii de imbunatatire a sistemelor de monitorizare a proceselor de generare si tratare a namolului in cadrul statiilor de tratare si epurare, obligatiile de raportare a operatorilor statiilor de epurare privind gestionarea namolurilor.
Ghid de monitorizare a terenurilor receptoare de namolAcest ghid ofera informatii practice cu privire la obligatiile legale si bunele practici de monitorizare si control al utilizarii namolului in agricultura, domeniul forestier si ameliorare terenuri.
Brosura privind utilizarea namolului in agricultura
2.4 Cele mai bune practici de gestionare a namolului
Aceasta borsura are un caracter informativ si va fi de folos tuturor factorilor interesati in domeniul biosolidelor desi scopul principal este de a oferi sfaturi practice si metodologii privind valorificarea namolului in agricultura, de a asista producatorii (operatorii statiilor de epurare) si utilizatorii de namol in dezvoltarea si implementarea acestui important mod de utilizare.
Modelul de contract cadru pentru operatorii de apa si asociatiile de fermieriAcest model de contract va facilita realizarea unui acord privind furnizarea si utilizarea namolului intre operator si fermierii individuali, asociatiile de fermieri si ferme prin: intelegerea clara si deplina a rolurilor respective, a drepturilor si obligatiilor ambelor
parti; asigurarea conformitatii cu cerintele legislative si bunele practice agrcole si asigurarea ca ambele parti beneficiaza de utilizarea namolului in agricultura.
In conformitate cu politica nationala si UE, namolul ar trebui utilizat in mod benefic cu ajutorul celor mai practice si eficiente mijloace astfel incat, sa se evite pe cat posibil, eliminarea namolului in depozitele de deseuri. Reprezinta responsabilitatea operatorilor statiilor de epurare a dezvolta, conform circumstantelor locale si a abordarilor recomandate posibilitati benefice de eliminare a namolului si a prezenta oportunitatile de valorificare a namolului ca si ‘piete” de namol. Luand in considerare ca nu se intrevede niciun venit din utilizarea namolului si ca, valorificarea acestuia poate fi costisitoare, principiile pietelor de dezvoltare si exploatare sunt asemanatoare cu cele ale unor companii comerciale. Produsul, namolul trebuie sa fie comercializat in aceeasi maniera pozitiva ca si orice alt produs pentru care trebuie sa existe o politica de vanzare. In cazul namolului, “pietele” sunt reprezentate in general prin utilizarea namolului pe teren ca si fertilizator organic si pentru recuperarea de energie din combustia namolului.
Potentialele capacitati ale acestor “piete” de valorificare a namolului depind de: Capacitatea fizica a receptorilor, luand in considerare constrangerile impuse de
legislatia de protectie a mediului (asa cum se descrie in partile I si II ale strategiei). Dorinta fermierilor si a proprietarilor de terenuri, a agentiilor forestiere si a celor privind
ameliorarea terenurilor (ROMSILVA, CONVERSIM), operatorii fabricilor de ciment, etc.de a accepta namolul.
Prezentam, in continuare potentialele capacitati fezabile privind utilizarea namolului in Romania. Este important sa mentionam ca este responsabilitatea operatorilor de canalizare sa asigure si sa maximizeze cele mai bune, practicabile si eficiente optiuni din punct de vedere al costurilor privind gestionarea namolurilor in zonele proprii. Acest lucru este esential, daca se are in vedere minimizarea optiunii de eliminare a namolului in depozitele de deseuri ca fiind pe termen scurt si nu pe termen lung. Este de asemenea foarte importanta optimizarea tarifului pentru apa uzata, deoarece acesta este pentru multi Operatori la limita suportabilitatii.
Există o mulțime de factori care influențează disponibilitatea terenurilor care se pretează la aplicarea nămolului iar semnificatia acestora pe piata variaza in functie de localitate. Cei mai importanti factori ce trebuie luati in considerare atunci cand se analizeaza pretabilitatea solului sunt: Amplasarea în interiorul sau în proximitatea zonelor cu surse de apă protejate sau
vulnerabile. Zonele Vulnerabile la Nitrati acopera 58% din teritoriul Romaniei, in interiorul carora aplicarea de azot (inclusiv namol) este limitata la 170 kg N/ha pe an.
Panta terenului – riscul scurgerilor către sursele de apă de suprafață; problemele de aplicare mecanică cresc o dată cu creșterea pantei. Aplicarea de namol pe pante mai
2.5 Evaluarea optiunilor de gestionare a namolurilor la nivel regional2.5.1 Agricultura
mici de 15% este acceptabila, presupunand ca nu exista alti factori limitativi sau riscuri.
Textura solului – se evită solurile prea tari sau prea afânate Compoziția chimică a solului – pH-ul și concentrațiile în metale grele sunt factori
limitativi conform OM 344/2004. Namolul poate fi aplicat pe terenurile agricole cu pH ≥6.5 (constrangere care este mult mai stricta decat in alte tari)
Structura fermelor – aplicarea nămolului la culturi cu suprafață mare (cu precădere cele din unitățile agricole cu personalitate juridică) este, din punct de vedere operațional și administrativ, mai simplu și ușor de realizat decât aplicarea pe o mulțime de terenuri mici (cu precădere ale fermierilor individuali).
Tipul de cultură – OM 344/2004 interzice folosirea nămolului la culturile de legume și de fructe care cresc în arbuști, la vița de vie, pe pășuni și restricționează folosirea nămolului in livezi (aplicare cu nu mai puțin de 10 luni înaintea primei recolte). Nămolul poate fi aplicat la toate celelalte culturi.
Calitatea nămolului – conformitatea cu cerințele OM 344/2004
Numeric, fermele individuale reprezintă 99,5% ceea ce inseamna 55% din suprafata totala agricola in Romania. Dimensiunea medie a unei ferme este de 1.8 ha cu o suprafata de teren de 0,25 ha ceea ce o face impracticabila pentru operatori in vederea furnizarii si aplicarii namolurilor. In contrast, fermele comerciale reprezinta 0,5% din totalitatea fermelor dar detin 45% din suprafata agricola, cu o suprafata totala medie de 282 ha si campuri in medie de 29 ha, suprafete ce le preteaza la aplicarea namolului.
Restrictiile privind utilizarea namolului pe diferite culturi au un impact semnificativ asupra proportiilor de teren pretabil pentru aplicarea namolului. La nivel national, 59% din terenul companiilor fermiere cresc culture pretabile pentru aplicarea namolului (fig, 2.2) insa aceasta proportie variaza considerabil pe intreaga suprafata a Romaniei (de la 20% in regiunea central si pana la 80% in regiunea de sud) datorita diferentelor de climat agroecologic.
Criteriile adoptate pentru a estima suprafețele de terenuri agricole potențial potrivite pentru aplicarea nămolului sunt următoarele: Exploatații agricole mai mari de 20 ha (fermele individuale sunt practic excluse ca fiind
nepotrivite pentru aplicarea nămolului); Culturi cultivate de exploatațiile agricole adecvate aplicării nămolului (culturi de câmp
și culturi permanente așa cum sunt definite de OM 344/2004); Terenuri cu o pantă ≤ 5% și ≤10% pentru a determina senzitivitatea acestui factor
asupra suprafețelor de teren potențial potrivite aplicării nămolului; cea mai mare pantă selectată rămâne sub maximum 15%, valoare care este de OM 344/2004. Așa cum arată și Tabelul 3.2, suprafața terenurilor potențial adecvate aplicării nămolului este substanțial mai mare pentru terenurile având panta ≤10% față de cele cu panta ≤ 5%;
Valorile pH-ului solului ≥ 6.5 și ≥ 6.0 pentru a determina senzitivitatea acestui factor asupra suprafețelor de teren potențial potrivite aplicării nămolul. După cum dovedește Tabelul 3.3, suprafețele de teren potențial adecvat aplicării nămolului din unele regiuni sunt semnificativ mai reduse pentru limita pH ≥ 6,5 stabilită de OM 344/2004. Relaxarea acestei limite prudente la pH ≥ 6,0 ar mări substanțial suprafața terenurilor potențial adecvate aplicării nămolului cu o creștere minimală a cantității de metale grele absorbite de culturi.
Suprafețele de teren care îndeplinesc cerințele ambelor limitări (privind pH-ul și privind panta) au fost determinate cu ajutorul GIS. Datele au fost ajustate pentru a ține seama de proporția culturilor din exploatațiile agricole mai mari de 20 ha din fiecare județ (numai culturi de câmp și culturi cu arbori fructiferi pereni) care sunt adecvate aplicării nămolului, culturi. Rezultatele sunt sintetizate la nivel national si regional si sunt prezentate in tabelul 2.11.
Tabelul 2.12: Suprafețele de teren potențial adecvate aplicării nămolului pe regiuni
Regiunea Teren arabil – total (ha)
Teren cu pantă <5% și pH >6.5
Teren cu pantă <10% și pH >6.5
Tern cu pantă <10% și pH >6.0
ha
% din total teren
arabil ha
% din total teren arabil ha
% din total teren arabil
Nord-Est 1,219,868 54,053 4.4 228,909 18.8 291,204 23.9
Sud-Est 1,967,166 399,681 20.3 694,368 35.3 712,728 36.2
Sud 2,034,674 557,529 27.4 696,077 34.2 846,589 41.6
Sud-Vest 1,191,866 122,566 10.3 146,191 12.3 225,445 18.9
Vest 1,010,940 99,213 9.8 110,009 10.9 194,142 19.2
Nord-Vest 829,800 6,543 0.8 25,702 3.1 50,418 6.1
Centru 580,550 17,166 3.0 57,818 10.0 68,489 11.8
București-Ilfov 103,855 1,883 1.8 2,270 2.2 86,997 83.8
România 8,938,719 1,258,634 14.1 1,961,344 21.9 2,476,012 27.7
La nivel national, 22% din terenul agricol este pretabil pentru aplicarea namolului, suprafete de teren agricol cu panta ≤10% si pH ≥6.5, desi, la nivel operational acest lucru depinde de acceptabilitatea fermierilor, de evaluarea realizata de OSPA in vederea emiterii permisului de aplicare al namolului. Trebuie mentionat ca este responsabilitatea operatorilor regionali pentru a dezvolta potentialul acestor “piete” de namol si ca sunt necesare programe de marketing initiate de ei in acest sens.
La nivel regional, datele reflecta ca numarul zonelor in care terenul are o panta ≤10% si un pH ≥6.5 sunt mai multe fata de terenurile ce au o panta ≤5% si pH ≥6.5, in special in regiunile N-E, N-V si Centrale. In cazul terenurilor cu panta ≤10% unde valoarea pH-lui a fost redusa la ≥6.0, terenurile pretabile la aplicarea namolului ar creste atat in regiunile N-V, Vest si S-E precum si in Bucuresti-Ilfov, datorita unor soluri mai acide in aceste zone.
Suprafețele de teren necesare aplicării nămolului sunt calculate plecând de la proiecțiile producției de nămol și de la suprafețele de teren determinate ca fiind adecvate aplicării nămolului la nivel județean. Este luată în considerare o rata maximă de aplicare a nămolului de 5 t SU/ha, pe baza concentrației mediane de azot (3,6% N SU - rezultată din studiile efectuate de consultant asupra calității nămolului din România) și a adaosului maxim de 170 kg N/ha pe an permis în zonele vulnerabile la nitrați. Suprafețele de teren necesare aplicării nămolului sunt calculate ca procente din totalul suprafeței de teren adecvat aplicării nămolului din fiecare județ și sunt apoi agregate pe regiuni in Tabelul 2.12.
Acolo unde ≤10% din terenul agricol adecvat aplicării nămolului este necesar pentru a folosi întreaga producție de nămol din județ, s-a considerat că poate fi stabilit un program durabil de folosire a nămolului în agricultură (condiția este bazată pe experiența practică). Aceasta deoarece: Nu toți fermierii vor accepta utilizarea nămolului; Nu toți fermierii care utilizează nămol vor solicita aplicarea an de an sau pe aceleași
câmpuri; Unele ferme pot fi amplasate prea departe de SEAU pentru a se realiza un transport
economic; Unele terenuri vor primi autorizației de folosire a nămolului din motive legate de
caracteristicile terenului, evaluate de OSPA și care nu pot fi determinate cu ușurință la nivel județean.
La nivel national, doar o mica pondere (4, 2%) a terenurilor agricole sunt pretabile aplicarii namolului si vor utiliza toata cantitatea de namol produsa. La nivel regional exista diferente datorate topografiei, tipurilor de sol si climei privind tipurile de agricultura si fezabilitatea utilizarii namolului. Acest lucru presupune ca namolul poate fi utilizat la maxim in unele regiuni insa este restrictionat in altele (in special in Nord-Vest, Centru si Bucuresti-Ilfov). Variatiile la nivel de judet sunt chiar mai pronuntate iar unele judete suprafata de teren necesara aplicarii intregi cantitati de namol depaseste suprafata pretabila (>100% in tabelul 2.12). Analizele ulterioare intreprinse ca parte a acestui studio au aratat ca datorita factorilor de mai sus, proportia de teren agricol propus pentru aplicarea namolului va fi mult mai mica decat valoarea teoretica de 4.2% si va fi nevoie de identificarea unor folosinte suplimentare conform caracteristicilor specifice fiecare Regiuni.
Tabelul 2.13: Ponderea terenurilor agricole necesara aplicarii namolului - anual
Regiunea Productia de namol pana in
2020(t su/an)
Suprafata de teren necesara
5 t su/an(ha/an)
% din terenurile pretabile sunt necesare (panta ≤10%, pH ≥6.5)
Regiune(%)
Judet minimum (%)
Judet maximum (%)
Nord-Est 69,250 13,850 6.1 2.3 81
Sud-Est 63,510 12,702 1.8 1.2 5.3
Sud 44,970 8,994 1.3 0.2 61
Sud-Vest 31,180 6,236 4.3 1.6 >100
Vest 42,010 8,402 7.7 4.2 >100
Nord-Vest 52,160 10,432 39.9 15.7 >100
Centru 61,670 12,334 21.4 7.4 >100
Bucuresti-Ilfov 50,880 10,176 >100 21.0 >100
Total 415,630 83,126 4.2*
Nota: Aceasta ar fi ponderea terenurilor agricole in cazul in care namolul produs ar fi utilizat in agricultura conform reglementarilor.
Aceasta evaluare privind necesarul de suprafete agricole presupune ca namolul va respecta cerintele OM 344/2004, pentru a se putea determina suprafata maxima de teren agricol de care ar fi nevoie pentru a utiliza intreaga cantitate de namol produs. In practica, insa, suprafata de teren de care va fi nevoie la nivel operational va fi mai mica in cazul in care namolul de la anumite SEAU nu respecta standardele.
Intre toate optiunile de utilizare a namolului, agricultura este cea mai complexa datorita numarului mare de factori interesati implicate, a legislatiei si a standardelor aplicabile, a problemelor de ordin practic privin identificarea fermierilor intersati de namol, procedurile de obtinere a permisului de aplicare a namolului, logistica furnizarii namolului si aplicarea pe teren, cerintele de monitorizare si inregistrare. Alaturi de acestea, cu o experienta minima in utilizarea namolului in Romania ar putea fi intersant pentru operatori a afla cum isi pot asigura terenul agricol necesar utilizarii namolului si gestiona operatiunile. Este foarte important ca operatorii sa detina calitati antreprenoriale si sa fie axati pe un management eficient si durabil. Un exemplu foarte bun a fost oferit de APA CANAL sin Pitesti si consideram ca astfel de experiente trebuie impartasite cu toti operatorii de apa si canalizare pentru a se demonstra ca utilizarea namolului in agricultura este realizabila.
Un alt aspect cheie este ca fermierii (si alti factori interesati) au nevoie de stimulare si incurajare pentru a percepe beneficiile si siguranta namolului iar acest lucru poate fi realizabil prin investitii in cercetare, proiecte demonstrative si de marketing. Este posibil ca acest lucru sa atraga implicarea guvernului si a institutiilor de cercetare agricole regionale astfel incat, se poate afirma ca facilitarea dezvoltarii utilizarii namolului in agricultura va sprijini guvernul in atingerea obiectivului privind reducerea cantitatii de
deseuri destinata depozitelor de deseuri. Sprijinul financiar acordat operatorilor regionali ar putea fi extins pentru a oferi stimulente si fermierilor in vederea aplicarii varului acolo unde pH-ul solului nu ar permite aplicarea namolului.
Romania detine zone forestiere foarte largi insa acestea sunt in general paduri naturale in zone montane unde nu se practica utilizatrea namolului si nici nu este recomandabila, pentru a se proteja biodiversitatea si sanatatea populatiei. Prin urmare, singura optiune fezabila privind utilizarea namolului este in momentul plantarii puietilor.
Ca parte a politicii guvernamentale de regenerare a pădurilor din România, sunt planificate împăduriri pe suprafețe semnificative : mai mult de 422.000 ha până în 2035. Sunt prevăzute reîmpăduriri ale terenurilor degradate aflate în proprietate publică sau privată, reîmpăduriri ale terenurilor agricole degradate și crearea centurilor verzi. Totuși, la nivel de județe nu există un program detaliat referitor la împăduriri.
Deoarece utilizarea nămolului în silvicultură este o oportunitate unică limitată la plantarea copacilor, estimarea potențialului utilizării nămolului este o operație dificilă, care depinde de: Acceptarea de către ROMSILVA și de către proprietarii de păduri a folosirii nămolului.
Deoarece în România nu a mai fost folosit nămolul în acest scop, este greu de prevăzut răspunsul factorilor de decizie;
Amplasamentul, momentul și continuitatea programelor de plantare a copacilor precum și distanțele față de SEAU;
Adecvarea diferitelor zone din punctul de vedere al problemelor de protecție a mediului, în particular riscul scurgerilor de suprafață;
Posibilitatea de a aplica efectiv nămolul în condițiile în care multe zone au pante accentuate care fac impracticabilă aplicarea mecanică.
Ca urmare, se poate conchide că există oportunități periodice pentru folosirea nămolului în programele de împăduriri dar acestea sunt semnificative doar pentru SEAU care sunt în apropierea arealelor de împădurire planificate. Toate cerințele enunțate anterior trebuie să fie satisfăcute. Ca rezultat, folosirea nămolului în agricultură nu este privită drept o componentă a strategiei de gestionare a nămolului de epurare, dar trebuie încurajată de câte ori apar oportunități adecvate. Operatorii ar trebui sa comunice in mod constant cu ROMSILVA pentru a identifica si dezvolta oportunitati in vederea valorificarii namolului.
Beneficiile utilizării nămolului în reabilitarea calității terenurilor abandonate și degradate sunt cunoscute și aplicări masive de nămol sunt necesare pentru a se obține o vegetație durabilă pe asemenea zone, caracterizate în general prin lipsa stratului superficial de sol util. Tipurile de terenuri a căror calitate trebuie reabilitată sunt de obicei: fostele zone industriale, depozitele de deșeuri miniere, carierele și depozitele de deseuri închise. În România există o mulțime de asemenea zone, moșteniri ale trecutului industrial, zone care trebuie reabilitate pentru a controla poluarea și pentru a restabili calitatea mediului natural
Utilizarea nămolului în acest scop este o oportunitate care apare o singură dată și presupune folosirea unor mari cantități de nămol acumulat în acele SEAU care sunt amplasate la o distanta ce implica costuri reduse de transport.
2.5.2 Silvicultura2.5.3 Ameliorarea terenurilor
Guvernul ar putea facilita acest lucru prin solicitarea CONVERSIM sau a altor industrii si organizatii ce sunt implicate in ameliorarea terenurilor sa utilizeze namolul ori de cate ori este necesar si prezinta siguranta.
Există 675 de depozite de deșeuri miniere, amplasate în 21 de județe, ocupând o suprafață totală de 9.260 ha. Aproape jumătate din acestea (48%) sunt depozite ale complexelor energetice (CET) din județul Gorj, 45% sunt depozite de reziduuri ale minelor de cărbuni (139 în 13 județe), 5% depozite ale minelor de minereuri complexe (435 în 12 județe) și 2% sunt depozite de reziduuri ale minelor de minereu radioactiv (86 în 8 județe). Regiunea cu cele mai cele mai mari suprafete de depozite de reziduuri miniere este Regiunea Sud Vest, cu 80% din suprafata nationala totala.
Zona cu cea mai mare suprafata de reziduuri miniere este cea de Sud-Vest si reprezinta 80% din suprafata tarii.
Aceste situri reprezintă un potențial semnificativ pentru utilizarea nămolului. Dacă întreaga suprafață ocupată de depozitele de reziduuri miniere ar fi reabilitată prin aplicarea a 50 t SU/ha de nămol, cantitatea necesară de nămol ar fi egală cu producția anuală de nămol din România. Totuși, valorificare acestui potențial depinde de fondurile existente la S.C. CONVERSMIN S.A. pentru reabilitarea terenurilor în cauză.
Actuala industrie extractiva si operatiunile de eliminare a deseurilor se afla sub obligatia legala de a reabilita terenurile, existand astfel oportunități regulate de reabilitare a calității terenurilor în fiecare județ odata cu închiderea depozitelor de deșeuri industriale sau domestice și, în viitor, a închiderii progresive a noilor depozite ecologice de deșeuri. Suprafețele acestor depozite sunt în general mici (la nivel național că depozitele de deșeuri neconforme ocupă 1.700 ha iar cele ecologice 644 ha) și limitează utilizarea unor cantități importante de nămol.
Cu toate că potențialul de utilizare a nămolului pentru reabilitarea calității terenurilor poate fi determinat cu aproximație, nu există un program de reabilitare și utilizarea nămolului depinde de disponibilitatea fondurilor guvernamentale destinate zonelor miniere dezafectate și de necesitățile operaționale ale minelor în funcțiune și ale depozitelor ecologice de deșeuri. În consecință, reabilitarea calității terenurilor nu poate fi considerată drept o componentă sigură a strategiei gestionării regionale a nămolului de epurare, dar poate furniza periodic oportunități de utilizare a unor cantități importante de nămol. Operatorii statiilor de epurare trebuie sa detina o colaborare permanenta cu CONVERSIM si operatorii minieri si ai depozitelor de deseuri, pentru a identifica si dezvolta diverse oportunitati in vederea utilizarii namolului.
Cea mai utilizata tehnologie de recuperare energiei in timpul procesului de tratare a namolului este utilizarea metanului produs prin procesul de fermentare anaeroba prin care se genereaza caldura si energie. In strategia nationala de gestionare a namolurilor de epurare se presupune ca acesta este un proces obisnuit ce se desfasoara in cadrul statiilor de epurare noi sau reabilitate, acolo unde este eficient din punct de vedere al costurilor. Namolul fermentat necesita valorificare fie prin re-utilizarea pe terenul agricol, asa cum am mentionat mai sus, fie prin co-procesare in fabricile de ciment sau incinerare/co-incinerare in instalatii care indeplinesc conditiile de eficienta energetica larecuperarea energiei.
2.5.4 Recuperarea energiei
Insa, daca se va opta pentru optiunea de valorificare energetica a namolului uzat, trebuie luat in considerare ca se va obtine mai multa energie in cazul valorificarii namolului in stare bruta(nefermentat). In acest caz operatiunea de fermentare nu mai este necesara.
Combustia namolului in vederea reducerii masei acestuia si recuperarii energiei reprezinta o alternativa importanta in locul utilizarii namolului pe teren. Optiunile pot fi clasificate ca: incinerare dedicata a namolului (operata de catre operatorul statiei de epurare), coincinerare in incineratoare de deseuri si co-procesare in fabrici de ciment sau co-combustie (in facilitati operate de terti). Incinerarea dedicata reprezinta un proces „in house” si este operată de producătorul
de nămol pentru a minimiza cantitatea de namol eliminata si recuperand energie. Desi presupune investitii si costuri de operare mari, nivelul inalt de expertiza tehnica necesar, dificultatile de eliminare a cenusii, instalarea unor incineratoare dedicate ar putea fi asigurat in unele regiuni din Romania, unde nu exista o alta alternativa suportabila. Se are deja in vedere un incinerator care sa deserveasca Bucurestiul.
Coincinerarea nămolului în incineratoarele de deșeuri solide este opțiune atunci când incineratorul este proiectat și pentru arderea nămolului. În prezent nu există asemenea incineratoare în România și chiar dacă pentru marile orașe se preconizează construirea unora (pentru a se reduce depozitarea deseurilor), nu există planuri cunoscute în prezent.
Coprocesarea sau co-combustia nămolului este făcută în mod obișnuit în fabricile de ciment și în termocentrale. Metoda este practicabilă in strainatate iar costurile depind în primul rând de calitatea nămolului (conținutul în apă) și de distanța de transport.
In Romania, oportunitatile pe care le au partile terte pentru recuperarea energiei din namol se limiteaza la coprocesarea in fabricile de ciment, termocentralele fiind excluse deoarece sunt uzate si nu detin permis de incinerare a deseurilor. Toate cele șapte fabrici de ciment sunt autorizate să coproceseze deseuri și în principiu sunt dispuse să accepte nămolul, dar solicita plata unor taxe (”gate fee”) pentru a-si acoperi costurile operationale suplimentare, al căror nivel depinde de gradul de umiditate a nămolului si a puterii calorifice a acestuia.
Teoretic, fabricile de ciment detin o ampla capacitate de coprocesare a namolului produs desi in practica, aceasta va depinde de cerintele procesului de productie a cimentului din punct de vedere al echilibrului energetic, alte tipuri de deseuri ce sunt arse si de posibilele implicatii privind emisiile de gaze si calitatea cimentului.
In Romania exista sapte fabrici de ciment amplasate in fiecare regiune a tarii (doua in regiunea de Sud), cu exceptia regiunilor de Sud-Vest si Bucuresti/Ilfov. Mai jos sunt prezentate localitatile si judetul in care aceste fabrici sunt construite, precum si proprietarii acestora:
Locatie Judet ProprietarBicaz Neamt CarpatcementMedgidia Constanta Lafarge Ciment RomaniaFieni Prahova CarpatcementCampulung Arges Holcim RomaniaDeva Hunedoara CarpatcementAlesd Bihor Holcim RomaniaHoghiz Brasov Lafarge Ciment Romania
Pentru a alege solutiile fezabile de optimizare a costurilor de operare si de gestiune a namolului, operatorii regionali ai serviciilor de alimentare cu apa si canalizare trebuie sa ia in considerare in cadrul obiectivelor studiilor de fezabilitate si implicatiile netratarii namolului, ci doar a uscarii acestuia pentru cresterea capacitatii calorifice a acestuia si
pentru a reduce costurile de transport. Trebuie tinut cont, insa, ca uscarea termica a namolului netratat (utilizand energia rezultata din arderea combustibilor fosili) are de obicei un cost operational mai mare decat solutia alternativa de fermentare anaeroba urmata de uscare termica, deoarece biogazul produs in aceasta etapa poate fi folosit pentru a reduce cantitatea de combustibil fosil necesara.
Eliminarea în depozitele ecologice de deșeuri nepericuloase este ultima opțiune a oricărei strategii de gestionare a nămolurilor deoarece înseamnă o risipire a unei resurse utile atât pentru fertilizarea terenurilor, cât și pentru recuperarea energiei si este contrara politicii si legislatiei de reducere a cantitatii de deseu biodegradabil depozitat in depozitele de deseuri. Aceasta optiune implica si costuri, deoarece namolul nu necesita o tratare suplimentara (pentru a se conforma cu cerintele legale, >35% s.u.) iar taxele de intrare „gate fees” sunt platibile.
Cu toate acestea, este posibil ca asemenea depozitare să fie folosită pentru o parte sau pentru totalitatea nămolului dintr-o SEAU, atunci când este necesară o perioadă de tranziție în care sa-si dezvolte capacitățile necesare aplicării opțiunilor alternative. Deoarece va exista o creștere substanțială producției de nămol pana la sfarsitul anului 2018, este prea optimist să se presupună că toți operatorii vor avea strategiile de utilizare a nămolului complet aplicate în acest interval. La nivel practic si economic, este inevitabil ca operatorii sa elimine pe termen scurt namolul la depozitul de deseuri, deoarece gasirea altor alternative va necesita timp, mai ales daca se va considera folosirea namolului in agricultura, si de asemenea daca tarifele vor trebui crescute pentru a acoperi costurile de eliminare a namolurilor prin alternativele gasite. Se poate presupune ca operatorii vor cauta alternativele cu costul cel mai mic iar daca se va permite si se va mentine costul mic pentru eliminarea namolului la depozitul de deseuri, operatorii vor folosi aceasta optiune pana cand stimulentele si costurile vor „forta” implementarea unor alternative de gestionare a deseurilor sustenabile – aceasta fiind si experienta initiala a statelor membre UE.
In prezent exista 27 de depozite ecologice de deseuri in operare sau in curs de executie, asadar jumatate din judetele tarii au acces la cel putin un depozit autorizat pentru eliminarea namolului. Pentru moment nu pare sa existe un program pentru judetele care inca nu dispun de depozite ecologice de deseuri, dar se presupune ca toate aceste judete vor fi conforme pana cel tarziu jumatatea anului 2017 – atunci cand restul de depozite de deseuri Clasa B vor fi inchise. Se asteapta ca aceste depozite sa aiba o capacitate suficienta pentru eliminarea namolului, insa va fi nevoie de investitii suplimentare pentru a creste treptat capacitatea depozitului.
Atat guvernul cat si operatorii depozitelor de deseuri trebuie sa se asigure ca sunt atinse obiectivele obligatorii in ceea ce priveste reducerea depozitarii deseurilor biodegradabile si a reciclarii deseurilor, acestea fiind cerintele HG 349/2005 (ce transpune o parte a Directivei CE privind depozitele de deseuri) si noua Lege a Deseurilor 211/2011 (ce transpune Directiva cadru a CE 2008/98/EC privind deseurile). Ultima dintre acestea are termen limita anul 2020 pentru reciclarea a 50% din cantitatea de deseuri. Daca sunt deplin implementate, aceste tinte vor putea avea un impact semnificativ in ceea ce priveste reducerea costurilor depozitarii namolului in depozitele de deseuri iar neindeplinirea lor ar atrage penalitati.
Una dintre abordarile utilizate in implementarea unor metode de gestionare a deseurilor pentru atingerea acestor obiective o reprezinta compostul deseurilor solide biodegradabile efectuate la statiile instalate pe noile amplasamente. Co-compostul cu
2.5.5 Eliminarea in depozitele de deseuri
deseurile solide ar putea reprezenta o optiune de valorificare a namolului; desi in aceasta etapa nu se stie clar daca operatorii vor accepta namolul deoarece acest proces se desfasoara in conditii mai stringente iar existenta metalelor grele in namol ar putea restrictiona utilizarea compostului.
O optiune avuta in vedere si implementata de o serie de operatori de apa uzata o reprezinta construirea unor depozite de deseuri dedicate evacuarii namolului. Din punct de vedere practic, aceasta reprezinta o optiune destul de atractiva intrucat ii ofera operatorului o varianta sigura de eliminare a namolului. Costurile de evacuare pot fi reduse dar totusi, constructia unui depozit de deseuri presupune costuri de investitii si trebuie realizata la aceleasi standarde. Ar putea fi o optiune pe termen scurt pentru operatori, premergatoare stabilirii unor metode de eliminare mult mai durabile (utilizarea pe terenul agricol, recuperarea de energie).
Strategia de gestionare a namolurilor are la baza cea mai buna si practicabila optiune pentru protejarea mediului inconjurator (BPEO) in ceea ce priveste tratarea namolului, valorificarea si eliminarea acestuia in Romania, atat la nivel regional cat si national.
Principiul fundamental adoptat în dezvoltarea strategiilor de gestionare a nămolului la nivel național și regional este de a asigura, cât mai mult cu putință, că nămolul este utilizat cu efecte benefice ca fertilizator organic sau ca sursă de energie recuperată. Eliminarea în depozite ecologice de deșeuri este considerată drept ultima soluție atunci când nu există nici o altă posibilitate viabilă din punct de vedere de mediu și economic. Se acceptă totuși că eliminarea temporară poate fi necesară pentru o perioadă de tranziție până când operatorii de apă și apă uzată pun la punct sistemul de valorificare a nămolului.
Ipotezele utilizate in elaborarea strategiilor de gestionare a namolurilor au fost facute tinand cont de: Producerea si tratarea namolului Utilizarea namolului in agricultura Alte optiuni de valorificare a namolului pe terenuri Recuperare de energie Eliminare in depozitul de deseuri Alte chestiuni generale.
In vederea evaluarii optiunilor de gestionare a namolului au fost adoptate urmatoarele criterii: Optiuni ce maximizeaza utilizarea namolului in agricultura si recupereaza energie
acolo unde se doreste, reducand totodata eliminarea namolului in depozitele de deseuri.
Utilizarea namolului in agricultura reprezinta cea mai complexa optiune. Zonele de teren necesare aplicarii namolului sunt calculate avand la baza urmatoarele: Rata maxima de aplicare a namolului de 5 t s.u./ha Cantitatea maxima de azot permisa este 170 kg N/ha pe an in zonele vulnerabile la
nitrati. un program durabil de utilizare a namolului in agricultura poate fi stabilit acolo unde:
≤10% din terenul agricol adecvat aplicării nămolului este necesar pentru a folosi întreaga producție de nămol din județ
2.6 Strategia de gestionare a namolurilor – Ipoteze si estimari de costuri
2.6.1 Ipoteze si criterii
terenurile potențial adecvate folosirii nămolului în agricultură din județ reprezintă ≥10% dar ≤25% din suprafața terenului agricol, se consideră că un program durabil de utilizare a nămolului în agricultură poate fi stabilit pentru acea proporție maximă a nămolului produs care corespunde folosirii pe terenurile reprezentând ≤10% din suprafața agricolă a județului.
fiecare operator de ape uzate își va stabili propria ”bancă de terenuri” din interiorul arealului său geografic
un program durabil de utilizare a nămolului de epurare în agricultură va fi dezvoltat până în 2019 (este necesara o perioada de timp pana se va dezvolta o “piata” de valorificare a namolului).
Se consideră că sunt necesari mai mulți ani pentru dezvoltarea completă a ”pieței” folosirii nămolului în agricultură și că, până atunci, nămolul suplimentar poate fi depozitat în depozitele ecologice autorizate de deșeuri.
Utilizarea namolului in agricultura va inlocui gradul depozitare în perioada 2012 – 2019;
Producția de nămol în exces față de cea care poate fi folosită în agricultură si in fabricile de ciment (in cazul in care costurile sunt mai mici decat cele pentru eliminarea la depozitul de deseuri) va fi eliminata la depozitul municipal de deseuri până la sfarsitul anului 2019.
Utilizarea namolului pentru recuperarea energiei se va face acolo unde este fezabil (tehnic si economic), insa nu va fi adoptata la scara larga pana in 2020, deoarece Costurile eliminarii la depozitele de deseuri (transportul si “gate fees”) sunt mai mici
fata de cele pentru coprocesarea in fabricile de ciment; Este nevoie de timp pentru proiectarea si construirea incineratoarelor; Este nevoie de timp pentru ca statiile de epurare sa atinga standardul de calitate al
namolului in vederea utilizarii in recuperarea de energie. S-a propus construirea a patru incineratoare (Bucuresti – Ilfov (statia de epurare de la
Glina se afla in faza a doua de executie2), Bacau, Cluj si Caras Severin).
Anumite aspecte prezentate mai sus pot parea contrare principiilor ierarhiei de management a deseurilor, insa conform procedurilor de selectie a celei mai bune optiuni practicabile din punct de vedere al mediului (BPEO), realitatea economica va face necesara subventionarea din partea guvernului a activitatii operatorilor pentru a acoperi costurile suplimentare rezultate din implementarea ierarhiei de management a deseurilor, cel putin pe termen scurt, pentru a evita cresterea tarifelor pana la un nivel nesuportatbil de catre populatie. Eliminarea namolului la depozitul de deseuri va deveni din ce in ce mai scumpa si mai dificila (in principiu pana in anul 2010), deoarece guvernul va trebui sa implementeze masuri pentru respectarea obiectivelor de reciclare si a restrictiilor privind eliminarea deseurilor organice. Aceste obiective vor avea ca rezultat cresterea costurilor de eliminare si va face mult mai atractive alte optiuni, inclusiv coprocesarea namolului in fabrici de ciment (se presupune ca aproximativ 30% din cantitatea de namol va putea fi folosita in fabricile de ciment pana in anul 2020, insa in realitate acest procent poate diferi, in functie de deciziile luate de operatori SEAU privind utilizarea/valorificarea/eliminarea namolurilor).
Atunci cand eliminarea la depozitul de deseuri va deveni mult prea costisitoare pentru operatorii SEAU, optiunea de coprocesare in fabricile de ciment va fi mult mai atractiva pentru operatorii SEAU care nu pot folosi namolul in agricultura.
Figura 2.2. prezinta factorii cu impact asupra soluțiilor (rutelor) de utilizare/eliminare a nămolului, cantitățile și costurile diferitelor opțiuni de gestionare a nămolului.
2 Incineratorul SEAU Glina isi va incepe activitatea in anul 2016, in cazul in care planificarea, achizitia, constructia si darea in folosinta sunt facute conform graficului (Ref. Proiectul de “Asistenta Tehnica privind Managementul Proiectului si Asistenta in programul pentru SEAU Bucuresti”
Figura 2.2: Diagrama pentru stabilirea soluțiilor viabile de utilizare/valorificare/eliminare a nămolului
DA
DA
DA
DA
NU
NU
NU
Întrega producție de nămol este utilizată în agricultură
Surplusul este depozitat în depozitul ecologic de deșeuri
Recuperarea energiei în fabrica de ciment
Recuperarea energiei în incinerator
Identificarea terenurilor din județ potențial adevate pentru folosirea nămolului în agricultură
Estimarea cantității de nămol produsă în județ
Proporția terneului agricol adecvat folosirii nămolului în agricutură a întregii cantități de
nămolul produse este ≤10%
Folosirea în agricultură numai a cantității de nămol care acoperă
10% din terenul adecvat
Proporția terneului agricol adecvat folosirii nămolului în agricutură a întregii cantități de
nămolul produse este ≥10% dar ≤25%
Nămolul este folosit pentru recuperarea energiei
Există o fabrică de ciment la care folosirea namolului este
viabila din punct de vedere economic?
Este viabilă incinerarea nămolului într-un
incinerator dedicat?
NU
In vederea planificarii si implementarii viitoarelor proiecte necesare imbunatatirii tratarii namolului, selectarii si dezvoltarii unei utilizarii optime la nivel local (ex. statii de epurare specific si unitati de tratare a namolului la nivel central) este necesara o analiza mai detaliata de catre Operatori a oportunitatilor si constrangerilor la nivel local.
Ca si baza practica in vederea prezentarii strategiei de gestionare a namolurilor, s-a abordat impartirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare asa cum este ilustratata mai jos: OI Bacău pentru regiune Nord-Est OI Galaţi pentru regiunea Sud-Est OI Piteşti pentru regiunea Sud-Muntenia OI Craiova pentru regiunea Sud-Vest OI Timisoara pentru regiunea de Vest OI Cluj-Napoca pentru regiunea Nord-Vest OI Sibiu pentru regiunea Centrala OI Bucuresti pentru regiunea Bucuresti-Ilfov.
Figura 2.3: Cele 8 regiuni de dezvoltare in Romania
Cheltuielile estimate de investiții precurm și de exploatare (Capex si Opex) rezultă din: Diferitele soluții (opțiuni) de utilizare/valorificare/eliminare a nămolului –
utilizarea în agricultură, co-procesarea în fabrici de ciment, combustia în incineratoare dedicate, eliminarea la depozitul de deseuri.
Tratamente suplimentare ale nămolului sau instalații de depozitare suplimentare necesare pentru a aplica diferitele opțiuni de utilizare/valorificare/eliminare a nămolului. Aceste instalații și tratamente suplimentare se adaugă la 1) instalațiilor existente în diferite SEAU și 2) investițiilor propuse în domeniul apelor uzare și al tratării nămolului de către studiile de fezabilitate pregătite pentru accesarea fondurilor de coeziune.
De asemenea, s-a realizat o estimare aproximativă a cheltuielilor de exploatare (Opex) pentru facilitățile de tratare a nămolului existente sau propuse deja (pentru fondurile de coeziune), pentru a avea o imagine a cheltuielilor de exploatare totale si utilizării/valorificare/eliminare nămolului din viitor.
Figura 2.4 prezintă harta României cu județele împărțite în funcție de ponderea terenului agricol adecvat utilizării nămolului. Sunt marcate de asemenea pe hartă amplasamentele fabricilor de ciment existente dar și ale viitoarelor incineratoare regionale (amplasamente fictive) folosite în estimarea costurilor derivate din diferitele opțiuni luate în considerare.
Figura 2.4: Disponibilitatea terenurilor adecvate utilizării nămolului în agricultură (2018) și amplasamentele recuperării de energie din nămol în România
SM
Teren potențial adecvat: pH ≥6.5 & pantă ≤10%
MH
MM
BN
SVBT
NT
IS
VSBCHRMS
BVCV
PHDB
GJ VL
OTDJ TR GR
IL
CL
BZBRAG
CT
TL
AB
BH
SJ
AR
CJ
TMHD
CS
SB GLVN
IF
Legenda
<5%
5 - 10%
>10%
Fabrică de ciment
Posibil incinerator de namol
B
SM
Teren potențial adecvat: pH ≥6.5 & pantă ≤10%
MH
MM
BN
SVBT
NT
IS
VSBCHRMS
BVCV
PHDB
GJ VL
OTDJ TR GR
IL
CL
BZBRAG
CT
TL
AB
BH
SJ
AR
CJ
TMHD
CS
SB GLVN
IF
Legenda
<5%
5 - 10%
>10%
Fabrică de ciment
Posibil incinerator de namol
B
Următoarele capitole prezintă opțiunile strategice de gestionare a nămolului la nivel dezvoltate de acest proiect pentru a constitui baza estimării costurilor necesare aplicării strategiei. Fiecare din capitolele care urmează descrie disponibilitatea potențială a terenului agricol adecvat aplicării nămolului precum și soluțiile identificate pe termen scurt/mediu (până în 2020) și pe termen lung. Cheltuielile de capital și cheltuielile de exploatare estimate pentru aceste opțiuni sunt redate și în formă grafică.
In general dar in functie de oportunitatile si constrangerile specifice fiecarei regiuni: In zonele având suficient teren agricol adecvat utilizării nămolului, nămolul va merge
inițial la depozitele de deșeuri, dar această eliminare se va reduce treptat prin înlocuirea cu utilizarea în agricultură, pe măsura dezvoltării acestei ”piețe”.
Se consideră că toate depozitările nămolului în depozite de deșeuri vor înceta în 2020 și din acest an nu va mai crește cererea de nămol pentru agricultură și, în consecință, surplusul va fi utilizat pentru recuperarea energiei. In realitate, valorificarea energetica prin co-procesare in fabricile de ciment poate fi implementata inainte de 2020, in functie de rezultatelestudiilor de fezabilitate realizate pentru fiecare caz specific si de deciziile luate de operatori SEAU privind utilizarea/valorificarea/eliminarea namolurilor.
Mai multe detalii privind productia de namol pe judele aferente fiecarei regiuni de dezvoltare pot fi gasite in partea a II-a a Strategiei de gestionare a namolurilor si anexele sale.
Se ilustreaza mai jos, o prezentare succinta a costurilor la nivel national (capex si opex) in vederea implementarii strategiei la nivel national.
Tabelul 2.13 prezinta productia estimata de namol de epurare (dupa procesul de tratare a namolului de epurare) la nivel regional si national impreuna cu rutele de utilizare / valorificare/ eliminare propuse in stategia privind costurile de baza.
Tabelul 2.14 prezinta productia de namol estimata la finalul anului 2020 si ponderea terenurilor agricole necesare imprastierii namolului produs in fiecare regiune.
Tabelul 2.14: Distributia utilizarii namolului tratat in 2020 – pe regiuni. Scenariu de baza
Regiune Productia namolului
tratat ('000 t su/an)
Cantitati de namol utilizate / eliminate ('000 t su/an)
Cantitati de namol utilizate / eliminate (%)
Agricultura Incinerare Ciment Agricultura Incinerare Ciment
Nord-Est 69.3 44.9 8.2 16.2 65% 12% 23%
Sud-Est 63.5 63.5 0.0 0.0 100% 0% 0%
Sud 45.0 25.8 0.0 19.2 57% 0% 43%
Sud-Vest 31.2 15.6 6.1 9.5 50% 20% 30%
Vest 42.0 24.4 4.7 12.9 58% 11% 31%
Nord-Vest 52.2 10.3 13.9 27.9 20% 27% 54%
Centru 61.7 24.4 0.0 37.3 40% 0% 60%
Bucuresti-Ilfov 50.9 1.1 49.7 0.0 2% 98% 0%
National 415.6 209.9 82.7 123.0 50% 20% 30%
Valoarea estimata de 51% din cantitatea de namol folosita in agricultura la nivel national este considerata a fi o optiune realista si sustenabila pana in anul 2020, necesitand o suprafata de teren de 2.1% din totalul terenurilor agricole din Romania, fiind sustinuta si de abordarea BPEO si de ierarhia de management a deseurilor.
Tabelul 2.15: Productia de namol si cerintele privind terenul agricol, 2020 – scenariu de baza
Scenariul strategiei
Estimarea productiei de namol
tratat pana la sfarsitul
anului 2020
Produvtia de namol tratat
utilizat in agricultura pana
la sfarsitul anului 2018
Terenuri agricole pentru aplicarea
namolului la 5 t su/an
terenuri agricole pretabile
Poderea terenurilor
agricole pretabile necesare sau
utilizate (la nivel national)
(‘000 t su/an) (‘000 t su/an) (ha/an) (Milioane ha) (%)Nord-Est 69.3 44.9 8,980 0.229 3.9
Sud-Est 63.5 63.5 12,700 0.694 1.8
Sud 45 25.8 5,160 0.696 0.7
Sud-Vest 31.2 15.6 3,120 0.146 2.1
Vest 42 24.4 4,880 0.110 4.4
Nord-Vest 52.2 10.3 2,060 0.026 7.9
Centru 61.7 24.3 4,860 0.058 8.4
Bucuresti-Ilfov 50.9 1.1* 220* 0.002 11.0*
National 415.6 209.9 41,980 1.961 2.1
* Procentul de namol in Ilfov.
Tabelele 2.15 si 2.16 prezinta valori estimate ale CAPEX si medii ale OPEX, respectiv pentru tratarea suplimentara si infrastructura de utilizare/valorificare/eliminare a namolului pe o perioada determinate (scurta, medie si pe termen lung).
2.6.2 Scenariul de baza al strategiei costurilor la nivel national si costurile estimate
Figurile 2.5, 2,6 si 2.7 ilustreaza productia de namol proiectata la nivel national pe baza optiunii de utilizare/eliminare a namolului pentru urmatoarea perioada si investitiile de capital necesare pentru a se atinge optiunile de utilizare/eliminare a namolului, OPEX total, inclusiv o estimare a OPEX-ului privind facilitatile existente si propuse privind tratarea namolului.
Tabelul 2.16: Proiectii Capex (inclusiv reabilitarea / înnoirea instalațiilor în 2040)1
Scenariul CAPEX pentru fiecare perioadă (M Lei) 2
Termen scurt(2012-14)
Termen mediu(2015-18)
Termen lung(2019-40)
Tratare suplimentara pre-utilizare/eliminare 500.1 768.9 1,350.2
Agricultura 97.7 150.2 263.7
Recuperarea energiei (Incinerator) 0.0 528.2 527.8
Altele 2.7 2.0 4.8
Total 600.5 1,449.3 2,146.6
Total cumulat 600.5 2,049.8 4,196.4
1)Se presupune că mare parte a echipamentelor construite în 2017 vor fi înlocuite în 2040
2) Include tratare suplimentară și utilizare / eliminare a nămolului la prețurile 2011
Nota: nu au fost prevazute cheltuieli de CAPEX pentru recuperarea energie (co-procesare) in fabricilor de ciment, deoarece se presupune ca investitiile suplimentare necesare vor fi realizate de detinatorii fabricilor si sunt integrate in taxele de admisie (gate fee) solicitate de fabricile de ciment pentru co-procesare.
Tabelul 2.17: Proiecții OPEX – cheltuieli de exploatare medii pe perioadă1
Scenariul OPEX anuale medii pe perioadă (M Lei /an) 2
Termen scurt(2012-14)
Termen mediu(2015-18)
Termen lung(2019-40)
Tratare suplimentara pre-utilizare/eliminare 39.4 120.1 200.1
Agricultura 3.9 21.3 47.2
Depozit de deseuri 108.9 167.9 0.0
Recuperare de energie (Ciment) 0.0 0.0 163.3
Recuperare de energie (Incinerator) 0.0 0.0 58.8
Altele 0.2 0.4 0.5
Total 152.3 309.7 469.9
1) Media pentru toți anii perioadei
2) Toate costurile în prețuri 2011
In tabelul 2.15 de mai sus, procesul de recuperare a energiei (prin co-procesarea namolului la fabricile de ciment) apare pe termen lung, in cadrul perioadei de planificare 2019 -2040 (insa nu incepe cu primul an, 2019). In fig. 2.5 de mai jos, co-procesarea namolului in fabricile de ciment ar aparea inanul 2020 (conform nivelului national de productie si valorificare a namolului asa cum a fost previzionat). In practica, anul in care co-procesarea namolului la fabricile de ciment ar putea aparea ar fi in jurul anului 2019, in functie de deciziile luate de catre operatori.
Figura 2.5: România – producția previzionată de nămol pe opțiuni de utilizare / eliminare (tSU/an)
Figura 2.6: România - Cheltuieli de investiții suplimentare pentru aplicarea opțiunilor de utilizare / eliminare
Figura 2.7: România - Cheltuieli de exploatare pentru tratarea și utilizarea / eliminarea nămolului
Tabelul 2.17 ilustrează schimbarea în fiecare regiune în parte a OPEX medii pe tonă de SU pentru fiecare rută de utilizare / eliminare.
Schimbările au loc atunci când în regiune se produce deplasarea de la un scenariu inițial (utilizare redusă a trenurilor agricole și eliminare ridicată în depozite de deșeuri) către un scenariu în care nămolul este utilizat atât în agricultură cât și pentru recuperarea energiei prin co-procesare in fabrici de ciment sau in incineratoare (cheltuieli de exploatare relativ mari).
Se poate trage concluzia din aceste date că nivelul ridicat al OPEX care ar putea rezulta din creșterea producției de nămol și din tranziția de la depozite de deșeuri către recuperarea de energie poate fi compensat prin creșterea proporției de nămol utilizat în agricultură.
Tabelul 2.18: OPEX medii pe t SU tratată în 2015 și 2020 – pe regiuni (lei/tSU și €/tSU)
Regiunea Opex - 2015 Opex - 2020 Utilizare - 2015 Utilizare - 2020
Lei/tSU €/tSU Lei/tSU €/tSU teren depozit EdD teren depozit EdDNord Est 734 175 840 200 28% 72% 0% 65% 0% 35%
Sud Est 789 188 579 138 39% 61% 0% 100% 0% 0%
Sud 880 210 1,028 245 23% 77% 0% 57% 0% 43%
Sud Vest 877 209 988 235 21% 79% 0% 50% 0% 50%
Vest 746 178 809 193 24% 76% 0% 58% 0% 42%
Nord Vest 909 216 1,154 275 9% 89% 0% 19% 0% 79%
Centru 846 201 1,049 250 17% 83% 0% 39% 0% 61%
București-Ilfov 764 182 719 171 0% 100% 0% 2% 0% 98%
Nivel național 801 191 883 210 19% 81% 0% 51% 0% 49%
Detalii ulterioare cu privire la datele utilizate pentru proiectiile la nivel national si proiectiile pentru cele 8 regiuni de dezvoltare sunt prezentate in “Raportul privind costurile de implementare a strategiei”.
Scenariul de baza al strategiei a fost testat pentru a analiza impactul asupra utilizarii namolului si al costurilor de implementare si este posibil ca unele din aceste ipoteze și proiecții să se schimbe pe parcursul implementării , de pildă, dezvoltarea unei piețe a nămolului pentru agricultură să se facă mai rapid sau mai încet decât a fost prevăzut în scenariul de bază al strategiei.
Astfel au rezultat cateva scenarii derivate, cu premise diferite, dupa cum urmeaza: “Maximum EdD” – un scenariu extrem, care presupune că întreaga cantitate de
nămol este folosită pentru a produce energie din deșeuri (EdD), atât în cuptoarele fabricilor de ciment, cât și în incineratoare dedicate și, în consecință, nu se utilizează deloc nămol în agricultură.
“Maximum agricultură” – un alt scenariu extrem, care presupune că nămolul este utilizat în agricultură orie acest lucru este posibil iar cantitatea rămasă acolo unde nu există suficient teren adecvat, este utilizată în cuptoare ale fabricilor de ciment sau în incineratoare.
“Bază + pH≥6” – un scenariu similar cazului de bază, cu diferența că se presupune că limita de pH a solului stabilită prin OM 344/2004 (pH≥6,5) se schimbă pentru a permite folosirea solurilor având pH≥6,0
Schimbările cheie ale ipotezelor pentru fiecare scenariu alternativ, comparat cu scenariul de bază sunt descrise în cele ce urmează.
Tabelul 2.19: Ipoteze cheie pentru alte scenarii
“Maximum EdD” (scenariu extrem)
“Maximum Agricultura” (scenariu extrem)
“Baza + pH>6”
Toată cantitatea de nămol produsă este folosită pentru a genera energie în cuptoarele fabricilor de ciment și în incineratoare si nu se folosește nămol în agricultură;
Întreaga cantitate de nămol este tratată în mari centre regionale de tratare, deshidratata/uscata si partial
Cazul de bază presupune că nămolul este folosit pe ≤10% din terenul agricol adecvat folosirii nămolului, existent în fiecare regiune – limită care încearcă să asigure realismul și aplicabilitatea unui program de folosire a nămolului în agricultură. Scenariul Maximum
Ipoteza folosită pentru a estima terenul agricol potențial adecvat folosirii nămolului este similară celei folosite în cazul de bază, cu diferența că se presupune că limita de pH a solului stabilită prin OM 344/2004 (pH>6,5) se schimă pentru a permite folosirea solurilor având
2.7 Alte scenarii ale strategiei – ipoteze si estimari de costuri
2.7.1 Alte scenarii
2.7.2 Ipotezele scenariilor alternative
“Maximum EdD” (scenariu extrem)
“Maximum Agricultura” (scenariu extrem)
“Baza + pH>6”
fermentată (pentru a produce biogaz si )
50% din marile centre regionale de tratare transporta namolul deshidratat/uscat către fabricile de ciment din apropiere sau către incineratoare de nămol
Instalații de uscare termică a nămolului sunt construite pe lângă centrele regionale de tratare și nămolul uscat (:85%SU) este trimis la fabricile de ciment din proximitate sau la incineratoare.
Nămolul tratat în micile SEAU este uscat folosind paturi de uscare sau uscare solară și este transportat apoi la fabricile de ciment sau la incineratoare.
Se consideră că scenariul EdD va demara cu eliminarea inițială a nămolului în depozite de deșeuri până în 2020 (o ipoteză similară a fost folosită în scenariul de bază).
Agricultură presupune că nămolul este folosit pe întreaga suprafață de teren agricol adecvată (se renunță la limita de ≤10% din scenariul de baza).
Ipotezele pe baza cărora s-au estimat suprafețele de teren agricol adecvate aplicării nămolului (pantă, pH etc.) sunt aceleași ca în scenariul de bază și sunt descrise în Raportul privind costurile de implementare a strategiei de gestionare a namolurilor de epurare
Se presupune că nămolul este folosit în fabrici de ciment sau în incineratoare numai dacă nu există suficient teren adecvat.
pH≥6,0 Acest creste ponderea terenurilor pretabile aplicarii namolurilor.
Ipotezele referitoare la eliminarea în depozite de deșeuri și la valorificarea prin EdD sunt aceleași cu ipotezele din cazul de bază, exceptând cantitățile de nămol care sunt mai reduse, ca urmare a amplificării utilizării în agricultură.
Nota: * În realitate, nămolul poate fi coprocesat în fabricile de ciment înainte de 2020 (există deja capacitate), ceea ce va reduce utilizarea depozitelor de deșeuri, dacă o analiză de detaliu a situației reale locale (inclusiv tratare, transport si taxe de admisie) dovedește că arderea în cuptoarele de ciment este mai eficientă din punct de vedere al costului pentru Operatorul SEAU.
Tabelul 2.19 de mai jos rezumă productia si distribuția în 2020 a utilizărilor nămolului pentru scenariile alternative. Figura 2.8 prezintă aceste date sub formă grafică.
Tabelul 2.20: Distribuția utilizării nămolului tratat în 2010 – diferitele scenarii
Scenariul Producția de nămol
tratat (2020)
Cantități de nămol utilizat / eliminat('000 tSU/y)
Cantități de nămol utilizat / eliminat(%)
('000 tSU/an)
Agricultură/alte terenuri
Incinerare Ciment Agricultură/alte terenuri
Incinerare Ciment
Cazul de bază 415.6 209.9 82.7 123.0 51% 20% 30%
Maximum EdD 415.6 1.2* 267.0 147.4 0% 64% 35%
Maximum Agricultură 415.6 299.2 63.6 52.8 72% 15% 13%
Cazul de bază + pH≥6.0 415.6 269.8 77.2 68.6 65% 19% 17%
* Cantități de nămol referitoare la compostare, propuse în studiile de fezabilitate pentru județele Cluj și Sălaj
2.7.3 Proiecții pentru diferitele scenarii de strategie
Figura 2.8: Distribuția utilizării nămolului tratat în 2020 pe scenarii
0 50,000
100,000 150,000 200,000 250,000 300,000 350,000 400,000 450,000
Cazul de bază Maximum EdD Maximum agricultură
Cazul de bază + pH≥6,0
Prod
ucția
de
năm
ol tr
atat
(t S
U/a
n)
Recuperarea energiei (Incinerare)
Recuperarea energiei (Ciment)
Depozite ecologice de deșeuri
Agricultură
Scenariul
Se poate vedea că prin relaxarea constrângerii de pH al solului de la 6,5 la 6,0, rezultă o creștere semnificativă a suprafeței agricole adecvate folosirii nămolului. La nivel național, este aproape tot atât de importantă ca și cea rezultată din scenariul Maximum Agricultură, dar distribuția locală a terenurilor adecvate poate fi diferită pentru fiecare scenariu.
Tabelul 2.20 prezintă producția națională estimată de nămol de epurare la finale anului 2020 și proporția de teren agricol adecvat necesar pentru ficare scenariu.
Tabelul 2.21: Producția de nămol și terenul agricol adecvat aplicării nămolului în 2020
Scenariul Producția de nămol tratat la finele lui 2020
Producția de nămol tratat
folosit în agricultură la finele lui 2020
Suprafața de teren cerută
pentru aplicarea nămolului cu
rata de 5 t SU/an
Teren agricol adecvat utilizării
nămolului
Proporția de teren agricol
adecvat cerută sau utilizată
(nivel național)
(‘000 t SUan) (‘000 t s.u./an) (ha/an) (Milioane ha) (%)Cazul de bază 415.6 209.9 41,980 1.96 2.1
Maximum EdD 415.6 0 0 1.96 0.0
Maximum Agricultură 415.6 300.4 60,080 1.96 3.1
Cazul de bază + pH≥6,0 415.6 271.1 54,220 2.48 2.2
Maximum teoretic 415.6 415.6 83,120 1.96 4.2
* Se presupune că nu se folosește nămol în agricultură
Tabela arată că în cazul de bază numai 2,1% din terenul agricol adecvat folosirii nămolului existent în România va fi necesar pentru utilizarea propusă a nămolului pe terenuri agricole. Chiar și pentru scenariul Maximum Agricultură, procentul nu depășește 3,1% Cazul bază + pH≥6,0 pare că ar crește proporția de teren cerut, dar în acest caz, atât suprafețele adecvate, cât și cele cerute sunt mai mari. Valoarea procentajului privind terenul necesar (4.2%) se atinge prin efectuarea comparatiei – nu este o previziune.
Tabelele 2.21 și 2.22 rezumă CAPEX și OPEX pentru scenariul de baza si alte scenarii ale strategiei namolului, iar Fig. 2.9 și 2.10 le ilustrează grafic. Costurile tuturor
2.7.4 Estimarile costurilor scenariilor alternative
scenariilor la nivel regional sunt prezentate in Raportul privind costurile de implementare ale strategiei de gesionare a namolului.
OPEX și CAPEX pentru scenariu Maximum EdD sunt cele mai mari, în schimb costurile celorlalte trei scenarii sunt similare ca ordin de mărime. Tabelul demonstrează că o creștere a utilizării nămolului în agricultură determină scăderea ansamblului cheltuielilor de gestionare a nămolului (deoarece costurile unitare ale acestor trei scenarii sunt mai mici decât cele ale Maximum EdD).
Scenariul Maximum EdD are cheltuieli de capital mai mici pe termen scurt, dar mai mari pe termen mediu, deoarece este nevoie de timp pentru proiectarea și asigurarea echipamentelor. Scenariul are de asemenea cheltuieli de exploatare mai mari pe termen scurt, deoarece presupune folosirea depozitelor de deșeuri, rută mai costisitoare decât utilizarea în agricultură Se presupune că noile incineratoare vor fi gata și vor opera la finele termenului mediu, ceea ce înseamnă că până atunci va fi co-procesat mai mult nămol în fabricile de ciment. Ca urmare, va avea loc o creștere semnificativă de costuri de exploatare la începutul perioadei pe termen lung.
Tabelul 2.22: Proiecții CAPEX (inclusive reabilitarea / înnoirea instalațiilor în 2040)1
Scenariul CAPEX pentru fiecare perioadă (M Lei) 2
Termen scurt(2012-14)
Termen mediu(2015-18)
Termen lung(2019-40)
Cazul de bază 600,7 1.449,0 2.146,3
Maximum EdD 517,9 2.724,5 3.263,7
Maximum Agricultură 642,2 1.417,2 2.144,1
Cazul de bază + pH≥6,0 628,4 1.397,1 2.169,3
1)Se presupune că mare parte a echipamentelor construite în 2017 vor fi înlocuite în 2040
2) Include tratare suplimentară și utilizare / eliminare a nămolului la prețurile 2011
Nota: nu au fost prevazute cheltuieli CAPEX pentru recuperarea energie (co-procesare) in fabricilor de ciment, deoarece se presupune ca investitiile suplimentare necesare vor fi realizate de detinatorii fabricilor si sunt integrate in taxele de admisie (gate fee) solicitate de fabricile de ciment pentru co-procesare.
Tabelul 2.23: Proiecții OPEX – cheltuieli de exploatare medii pe perioadă1
Scenariul OPEX anuale medii pe perioadă (M Lei /an) 2
Termen scurt(2012-14)
Termen mediu(2015-18)
Termen lung(2019-40)
Cazul de bază 161,7 326,0 470,7
Maximum EdD 186,4 446,2 735,9
Maximum Agricultură 158,1 304,4 394,3
Cazul de bază + pH≥6,0 157,6 308,9 416,1
1) Media pentru toți anii perioadei
2) Toate costurile în prețuri 2011
Figura 2.9: Compararea CAPEX necesare pentru fiecare scenariu
Figura 2.10: Compararea creșterilor OPEX pentru fiecare scenariu
Analiza financiară prezentată în acest raport are ca scop principal evaluarea fezabilității financiare a diferitelor soluții de gestionare a nămolului, privite din punctul de vedere al operatorilor implicați, dar și din cel al clienților acestora (existenți sau potențiali). Analiza s-a efectuat pe cele 8 regiuni de dezvoltare, privite drept entități operaționale din punctul de vedere al costurilor implicate în gestionarea nămolului; se presupune ca activitatea de gestionare a nămolului trebuie să se autofinanțeze, ceea ce revine la asigurarea unui disponibil propriu anual de lichiditati strict pozitiv . Mai multe detalii sunt oferite in Raportul privind costurile de implementare a strategiei.
Creșterile de tarife calculate pentru cele patru scenarii sunt prezentate în Tabelul 2.23 si Figura 2.11. Se recunoaste potentialul de generare in anumite circumstante a veniturilor de catre operatori prin valorificarea unor produse pe baza de namol tratat, insa aceasta situatie este putin probabila atata timp cat cererea de namol din partea fermierilor si a
2.8 Analiza financiară a implementării strategiei (analiza cost beneficiu & Suportabilitate)
altor potentiali utilizatori nu depaseste oferta. Asadar, in analiza financiara nu sunt incluse astfel de venituri.
Tabelul 2.24: Creșterea maximă de tarife în cele patru scenarii (lei/m3)
Regiunea Scenariul
Bază Max agricultură Bază + pH≥6,0 Max energieNord Est 0,51 0,45 0,48 0,86
Sud Est 0,54 0,54 0,54 1,12
Sud 0,44 0,39 0,40 0,77
Sud Vest 0,46 0,40 0,44 0,71
Vest 0,54 0,54 0,57 1,00
Nord Vest 0,68 0,55 0,62 0,93
Centru 0,72 0,61 0,72 1,11
București-Ilfov 0,63 0,62 0,44 0,67
Figura 2.11: Creșterea maximă de tarife în cele patru scenario (lei/m3)
Pentru toate regiunile (cu excepția regiunii București-llfov), scenariul de utilizare maximă a terenurilor agricole conduce la cele mai mici creșteri de tarif, in timp ce scenariul privind energia din deseuri maxima conduce la cele mai mari cresteri de tarif. Scenariul care permite folosirea solurilor cu pH≥6,0 este și el mai bun decât scenariul de bază, cu excepția Regiunii Vest. Aceste rezultate sunt oarecum asteptate, date fiind impactele CAPEX si OPEX pentru aceste scenarii.
Creșterea de tarif presupusă de aplicarea strategiei de baza de gestionare a nămolului este moderata, insa cresterea de tarif rezultata din scenariul maximum energie din deșeuri este semnificativ mai mare.
Analiza financiara a fost utilizata pentru a calcula grantul minim ce ar permite limitarea cresterii tarifare pana la un nivel rezonabil. Proportia rezonabila a grantului in costului de capital pare a fi de 75%, respectiv 1. 800 Mlei in perioada 2012 -2022. Fara existent grantului, cresterea tarifara trebuie sa fie cu 40-50% mai mare iar suportabilitatea este nesigura.
Strategia ofera un cadru pentru planificarea şi implementarea măsurilor pentru gestionarea volumelor în creştere de nămol de la SEAU existente, reabilitate şi noi din România în perioada 2012 - 2040.
Rutele potenţiale pentru utilizarea avantajoasă şi de eliminare a nămolurilor sunt aplicarea sustenabilă pe termen lung a nămolurilor pe terenurile agricole, în plantaţii forestiere şi pentru reabilitarea în mod ocazional a terenurilor, pentru recuperarea sustenabila pe termen lung a energiei, precum şi alte utilizări mai putin importante, cum ar fi co-compostarea cu deşeuri solide. Opţiunile de eliminare sunt in depozite dedicate, pe sau langa amplasamentul SEAU si eliminare impreuna cu deseurile solide in depozitele ecologice de deseuri; ambele optiuni fiind nesustenabile pe termen lung. Optiunea preferată de utilizare benefica si eliminare a nămolurilor benefice va depinde de condiţiile specifice locale ale fiecarei statii de epurare. Strategia prezintă soluţiile propuse la nivel naţional şi pentru cele opt regiuni de dezvoltare din România.S-a identificat un "scenariu de bază" pentru dezvoltarea de soluţii şi pentru identificarea eventualelor costuri de planificare pentru trei perioade de planidicare: termen scurt, mediu şi termen lung.
Pe termen scurt-mediu, se asteapta ca depozitul de deseuri sa fie cea mai folosita optiune deoarece celelalte optiuni necesita o implementare pe mai multi ani sau pot fi mai costisitoare in primii ani pana cand costurile de eliminare la depozitul de deseuri vor creste. Coprocesarea namolului pentru utilizare in fabricile de ciment poate fi implementata inainte de anul 2020 in anumite judete (avand in vedere existenta capacitatii); aceasta optiune poate conduce la o utilizare mai rara a depozitelor de deseuri in cazul in care in urma unei analize detaliate a costurilor la nivel local, inclusiv tratare, transport si taxe de admisie, rezulta ca aceasta este o optiune eficienta pentru Operator. Pe termen mediu, utilizarea namolului pe terenurile agricole se asteapta sa fie din ce in ce mai comuna si mai putin costisitoare in zonele unde exista suficient teren agricol corespunzator. In zonele unde terenul agricol este limitat, se asteapta ca namolul sa fie coprocesat in fabrici de ciment sau incinerat – ambele optiuni genereaza energie din deseuri.
Este nevoie de un set cuprinzator de actiuni pentru implementarea strategiei (a se vedea Planul de Acriune din capitolul urmator). Cateva dintre premizele importante legate de implementarea strategiei si de respectarea solutiilor BPEO privind managementul namolurilor sunt prezentate mai jos: Strategia nationala de management a deseurilor va fi adoptata si publicata pentru a fi
utilizata drept ghid pentru implementarea strategiei, impreuna cu documentele ghid (de ex. privind optiunile de utilizare si eliminare a namolurilor de epurare, cele mai bune practici, monitorizarea si controlul namolului si a terenului receptor, contract intre operatorii serviciilor de canalizare si asociatiile de fermieri)
Revizuirea standardelor de calitate din OM 344/2004, mai ales in ceea ce priveste limitele PAH si arseniu din namol si restrictiile privind aplicarea namolului numai pe terenuri cu pH≥6.5; pentru scenariul de baza se presupune ca PAH si arseniul din namol nu restrictioneaza utilizarea acestuia, iar limita de pH≥6.5 a fost redusa
Rolurile si responsabilitatile institutionale vor fi definite mult mai clar Namolul va fi stabilizat prin tratare anaeroba acolo unde este fezabil si va fi
deshidratat pentru a facilita manipularea si transportul acestuia conform optiunii propuse de utilizare/valorificare/eliminare a namolului
2.9 Rezumatul strategiei de management a namolurilor si note suplimentare
2.9.1 Rezumatul strategiei bazate pe scenariul de baza
Vor fi create centre zonale de tratare a namolurilor, pentru tratarea namolului de la SEAU mai mici
Va fi nevoie de patru incineratoare zonale; un incinerator deja este planificat pentru faza 2 a SEAU Glina; insa va fi nevoie de altele 3 in judetele sau in vecinatatea judetelor Bacau, Cluj si Caras Severin
Costul eliminarii namolului la depozitul de deseuri va creste pana in anul 2020 pe masura ce Guvernul va introduce masuri pentru atingerea obiectivelor de reducere a cantitatii de deseuri eliminate la depozit si de crestere a procentului de material reciclat
Utilizarea namolului in agricultura va inlocui treptat eliminarea acestuia la depozitul de deseuri in intervalul 2012-2019, insa, dupa cum a fost mentionat si mai sus, o anumita cantitate de namol va fi coprocesata in fabrici de ciment daca se demonstreaza ca aceasta este o solutie eficienta din punct de vedere al costului in zona respectiva
Cantitatea de namol in exces fata de cea care poate fi utilizata in agricultura sau prin alte mijloace va fi eliminata la depozitul ecologic de deseuri municipale pana la sfarsitul anului 2019
Depozitele dedicate pentru namolul de epurare sunt o solutie sigura si de incredere pe termen scurt, pentru a permite dezvoltarea unor alternative fezabile pe termen lung
Reabilitarea terenurilor degradate nu poate fi privita ca o componenta sustenabila a strategiei de management a namolurilor, insa poate oferi oportunitati locale periodice de a se folosi cantitati mari de namol dintr-o data. Aceasta optiune poate fi avuta in vedere de multe SEAU in care s-au acumulat mari cantitati de namol de epurare si pentru care nu exista modalitati sigure si permanente de eliminare
Operatorii ar trebui sa analizeze impreuna cu reprezentantii celor mai apropiate fabrici de ciment pentru a se determina conditiile si costurile de acceptare a namolului, dar si pentru a afla daca aceasta poate fi o solutie eficienta din punct de vedere al costului pentru gestionarea namolului
Va fi furnizata Operatorilor asistenta tehnica pentru pregatirea aplicatiilor de finantare din fondul de coeziune in urmatoarea perioada de programare (2014-2020). Pentru investitii in facilitati de epurare a apei uzate si de gestionare a namolului pentru a respecta cerintele din Tratatul de Aderare.
Cantitatile si costurile legate de implementarea strategiei se bazeaza pe premizele de mai sus si nu numai, iar strategiile locale detaliate vor trebui sa evalueze constrangerile si oportunitatile specifice locale.
Proiectiile scenariului de baza entru fiecare perioada de planificare sunt prezentate in Tabelul 2.24
Tabelul 2.25: Utilizarea namolului si costurile de implementare a scenariului de baza – RomaniaParametru Perioada Curent Termen
scurt(2012-14)
Termen mediu
(2015-18)
Termen lung
(2019-40)
An 2011 2014 2018 2022Populatie milioane 20.5 20.4 20.1 20.0
Acoperirea serviciilor de canalizare – toate aglomerarile % 23% 42% 100% 100%
Productia de namol – netratat – toate SEAU '000 t.su./ an 130.4 247.6 556.1 552.9Productia de namol – tratat – toate SEAU '000 t.su./ an 96.2 182.6 418.1 415.7
Fermentat anaerob '000 t.su./ an 80.7 150.7 310.3 308.5
Tratat prin alte metode (ex. Uscare la soare, paturi de stuff, etc) '000 t.su./ an 15.5 31.9 107.9 107.2
Utilizarea namolului – tratat – toate utilizarile '000 t.su./ an 96.2 182.6 418.1 415.7Agricultura '000 t.su./ an 0.5 27.9 164.7 210.0
Recuperarea energiei – fabrici de ciment '000 t.su./ an 0.0 0.0 0.0 123.0
Parametru Perioada Curent Termen scurt
(2012-14)
Termen mediu
(2015-18)
Termen lung
(2019-40)Recuperarea energiei – incinerare '000 t.su./ an 0.0 0.0 0.0 82.7
Depozit de deseuri '000 t.su./ an 95.7 154.7 253.4 0.0
Utilizarea namolului – tratat – toate utilizarile % 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%Agricultura % 0.5% 15.3% 39.4% 50.5%
Recuperarea energiei – fabrici de ciment % 0.0% 0.0% 0.0% 29.6%
Recuperarea energiei – incinerare % 0.0% 0.0% 0.0% 19.9%
Depozit de deseuri % 99.5% 84.7% 60.6% 0.0%
Utilizarea in agricultura – % din terenul arabil corespunzator folosit % 0.0 0.3 1.7 2.1
Capex pentru perioada: Milioane euro 0.0 23.9 162.0 50.2Cresterea capacitatii de tratare a namolului Milioane euro 0.0 119.1 183.1 23.8
Agricultura Milioane euro 0.0 23.3 35.8 4.7
Recuperarea energiei – fabrici de ciment Milioane euro 0.0 0.0 0.0 0.0
Recuperarea energiei – incinerare Milioane euro 0.0 0.0 125.8 45.6
Altele Milioane euro 0.0 0.7 0.5 0.0
Capex pentru perioada: Milioane RON 0.0 600.5 1449.3 310.9Cresterea capacitatii de tratare a namolului Milioane RON 0.0 500.1 768.9 100.0
Agricultura Milioane RON 0.0 97.7 150.2 19.5
Recuperarea energiei – fabrici de ciment Milioane RON 0.0 0.0 0.0 0.0
Recuperarea energiei – incinerare Milioane RON 0.0 0.0 528.2 191.4
Altele Milioane RON 0.0 2.7 2.0 0.0
Opex anual - total (la sfarsitul perioadei) Milioane euro / an 24.0 44.1 108.2 115.2Tratarea namolului Milioane euro / an 5.5 12.3 49.4 49.1
Agricultura Milioane euro / an 0.0 1.5 9.1 11.6
Recuperarea energiei – fabrici de ciment Milioane euro / an 0.0 0.0 0.0 40.1
Recuperarea energiei – incinerare Milioane euro / an 0.0 0.0 0.0 14.4
Depozit de deseuri Milioane euro / an 18.5 30.3 49.7 0.0
Altele Milioane euro / an 0.0 0.1 0.1 0.1
Opex anual - total (la sfarsitul perioadei) Milioane RON / an 101.0 185.4 455.0 484.4Tratarea namolului Milioane RON / an 23.0 51.7 207.5 206.2
Agricultura Milioane RON / an 0.1 6.4 38.1 48.7
Recuperarea energiei – fabrici de ciment Milioane RON / an 0.0 0.0 0.0 168.4
Recuperarea energiei – incinerare Milioane RON / an 0.0 0.0 0.0 60.6
Depozit de deseuri Milioane RON / an 77.8 127.1 208.9 0.0
Altele Milioane RON / an 0.1 0.2 0.5 0.5
Nota: Tabelul 2.24 de mai sus include anul 2022 in coloana „Termen Lung (2019-40)”, in timp ce alte tabele prezinta informatiile pe termen lung pentru anul 2040. Desi perioada de implementare pe termen lung se extinde in intervalul 2019-2040, in coloana tabelului sunt prezentate informatii (privind cantitatile de namol si costurile aferente) pentru anul 2022 deoarece la aceasta data se presupune ca se vor da in folosinta noile facilitati de tratare a namolului, de incinerare sau alte folosinte ale acestuia, si deci va fi ultimul an in care vor exista investitii de capital in active noi. Dupa aceasta data vor exista costuri legate de mentenanta si inlocuirea facilitatilor de tratare si utilizare a namolurilor, iar aceste costuri vor fi incluse in provizioanele de amortizare incluse in tarifele catre clienti.
Pentru a elabora un grafic de evolutie a costurilor s-au facut premize asupra evolutiei optiunilor de management a namolurilor. Un stimul cheie pentru operatorii SEAU este costul de gestiune a namolurilor, pentru a minimiza cresterea tarifului, deoarece acesta este aproape de nivelul maxim de suportabilitate. Astfel, pe termen scurt, se asteapta ca
2.9.2 Note suplimentare
eliminarea namolului la depozitul de deseuri sa fie cea mai utilizata optiune, doarece este si cea mai ieftina, pe masura ce se dezvolta, acolo unde este fezabil, alte alternative de utilizare a namolului, precum cea in agricultura. Se recunoaste faptul ca exista deja un potential de coprocesare in fabricile de ciment, insa aceasta este cea mai scumpa optiune in acest moment, avand in vedere costul estimat de transport si al taxelor de admisie. Atunci cand eliminarea la depozitul de deseuri va deveni prea costisitoare pentru operatorii SEAU, alternativa de coprocesare in fabricile de ciment va fi mult mai atractiva pentru operatorii care nu pot folosi namolul in agricultura. Pentru elaborarea strategiei, acest punct de cotitura se estimeaza a fi in anul 2020, atunci cand Romania trebuie sa respecte obligatiile CE privind tintele de reciclare a deseurilor. Coprocesarea in fabricile de ciment poate incepe, totusi, inainte de anul 2020, in functie de analiza fezabilitatii tehnice si economice a acesteia si a altor optiuni, de la caz la caz, la nivel local.
Decizia de a include optiunea de incinerare dedicata a namolului in strategie a depins de costuri in zonele unde, conform premizelor, nu ar exista o alta optiune mai ieftina de gestiune a namolului. Distanta maxima de transport a namolului pe care operatorii SEAU o pot suporta fara sa impute costuri excesive a fost asumata a fi la 100 km. Distanta maxima de transport spre o fabrica de ciment sau spre un incinerator de namol depinde de balansarea diferitelor costuri de investitie si operationale, analiza ce se poate face de la caz la caz. Doar un anumit operator sau un grup de operatori ai SEAU pot determina daca implementarea co-procesarii in fabricile de ciment sau a unui incinerator regional constituie o solutie corespunzatoare din punct de vedere tehnic si economic pentru rezolvarea problemei de management a namolurilor.
Daca se alege o optiune de recuperare a energiei, nu este neaparat nevoie de treapta de fermentare anaeroba, deoarece acest proces reduce capacitatea calorifica a namolului pentru receptor. Va fi nevoie, insa, de stabilizarea namolului pentru toate celelalte optiuni de utilizare/eliminare a namolului si ar fi riscanta constructia SEAU fara treapta de stabilizare a namolului sperand ca fabricile de ciment vor accepta tot namolul pe toata durata de viata a SEAU la un cost mai mic decat al altor optiuni de eliminare. Optiunea considerata in strategie pentru constructia SEAU mari este cu treapta de fermentare anaeroba cu producere de caldura si electricitate, treapta aplicata intregii cantitati de namol, pentru a reduce consumul de energie. In practica, in urma studiilor de fezabilitate dezvoltate tinand cont de conditiile specifice de la caz la caz pentru SEAU mari, se poate aplica doar fermentarea unei parti a namolului uzat in vederea generarii energiei necesare tratarii/uscarii acestuia, imbunatatindu-se astfel posibilitatile de acceptare spre co-procesare si reducandu-se costurile de transport si admisie.
In cazul coprocesarii in fabricile de ciment, trebuie facut un compromis intre costul de uscare a namolului la SEAU, costul de transport si taxa de admisie pe de-o parte si costul mai mare de transport si taxa mai mare de admisie a namolului deshidratat (cu umiditate ridicata), pe de alta parte. Aceasta comparatie este greu de facut la nivel national/regional, deoarece depinde de marimea si situatia fiecarei SEAU in parte; comparatia trebuie facuta de fiecare operator in parte in timpul elaborarii strategiei proprii de management a namolurilor si in timpul studiilor de fezabilitate.
Obiectivul general al strategiei (si al serviciilor de consultanta - asistenta tehnica) conform termenilor de referinta este imbunatatirea pe termen lung a factorilor de calitate
a mediului prin minimizarea efectelor adverse ale managementului inadecvat al namolului. Strategia se bazeaza pe propuneri de metodologii eficiente ale managementului namolului in Romania, incluzand optiuni fezabile de recuperare si de utilizare a namolului, sporind gradul de implicare a factorilor interesati in cadrul procesului de utilizare si de recuperare a namolului si urmarind constientizarea aspectelor principale ale utilizarii namolului in agricultura.
Scopul strategiei si a planului de actiune este de a furniza un cadru pentru planificarea si implementarea sistemelor si practicilor de management a namolurilor intr-un mod eficient din punct de vedere economic si al mediului. Strategia si planul de actiuni asociat abordeaza aspecte legate de utilizarea si eliminarea unor cantitati tot mai mari de namol care rezulta de la statiile de tratare a apei si a apelor uzate urbane care apar in urma investitiilor in curs si a celor planificate in infrastructura de apa/ ape uzate.
Obiectivele specifice ale strategiei nationale pot fi definite ca fiind: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de raportare Minimizarea productiei de namol de epurare prin prevenirea deversarilor excesive de
deseuri si substante interzise in reteaua de canalizare de ex. prin imbunatatirea controlului asupra evacuarilor industriale in canalizare
Imbunatatirea tratarii apelor uzate si a namolurilor pentru a imbunatatii calitatea namolului astfel incat acesta sa devina adecvat pentru utilizarea sau eliminarea benefica
Furnizare de indrumare pentru producatorii de namol (operatorii de apa si ape uzate) in dezvoltarea cailor de utilizare/valorificare sau eliminare benefica a namolului
Furnizare de indrumare privind imbunatatirea capacitatii de analiza si monitorizare a calitatii namolului produs
Imbunatatirea informarii publice si institutionale privind utilizarile/metodele de valorificare acceptabile ale namolului de epurare
Indrumari privind monitorizarea terenurilor agricole receptoare de namol si a potentialelor constrangeri privind variantele de utilizare/valorificare benefica a namolului.
Pentru a atinge obiectivele acestei Strategii Nationale de Gestionare a Namolurilor de epurare, planul de actiune de implementare ia in considerare: Obiectivele si principalele obiective si teme de baza prezentate in strategie Informatii relevante in elaborarea documentelor de indrumare si brosuri legate de
managementul utilizarii si depozitarii namolurilor Cerintele factorilor interesati in domeniul managementului namolurilor
Bazandu-se pe cele de mai sus, in planurile de actiune trebuie abordate si integrate si urmatoarele aspecte: Atingerea obiectivelor rezultate din strategie Stabilirea unor termene realiste pentru actiunile propuse
3. Planul de actiune si programul de implementare
3.1 Obiective strategice si specifice3.2 Planificarea implementarii
Coordonare intre diferitele sarcini si organizatii nationale/locale implicate Dezvoltarea premiselor pentru monitorizare si control Utilizarea eficienta a resurselor Minimizarea riscurilor
Constrangerile potentiale in realizarea planurilor de implementare, in mod specific rezultatele pe termen lung pana la 2040, includ urmatoarele: Obiectivele pe termen lung pot fi definite doar in termeni generali Expunerea la factorii de risc este foarte mare Evenimentele neprevizibile pot avea un impact serios asupra ipotezelor de baza ale
planificarii Costurile resurselor estimate pot avea variatiuni semnificative in timp. Anumite modificari neprevazute in legislatia UE si cea nationala pot avea un impact
serios asupra obiectivelor propuse si asupra planurilor de actiune. Continuitatea responsabilitatilor personale poate fi afectata pe o perioada mai lunga
de timp. Alte prioritati nationale pot altera atat obiectivele pe termen lung cat si planurile de
actiuni aferente.
In procesul de planificare au fost parcursi urmatorii pasi: Intelegerea necesitatilor si asteptarilor partilor interesate Analiza si intelegerea contextului UE si a celui national Stabilirea abordarii fiecarui obiectiv Stabilirea dependentelor intre obiective/ actiuni Dezvoltarea actiunilor necesare, termenelor si a responsabilitatilor Verificarea consistentei planului
Planul de actiune a fost dezvoltat avand urmatoarele obiective de baza: Obiectivul A: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de
raportare Obiectivul B: Imbunatatirea epurarii apelor uzate si a namolurilor utilizate prin diferite
cai si a calitatii namolului Obiectivul C: Dezvoltarea diferitelor cai de utilizare/valorificare/eliminare a namolurilor
la nivel local, regional si national Obiectivul D: Imbunatatirea controlului asupra deversarilor industriale in sistemele de
canalizare Obiectivul E: Imbunatatirea capacitatii de analiza a namolurilor la nivel de operatori
regionali si cel national Obiectivul F: Imbunatatirea acceptabilitatii publice a namolurilor Obiectivul G: Reducerea diferitelor constrangeri privind caile de utilizare/valorificare a
namolurilor
In tabelele 3.1 - 3.7 de mai jos, planurile de actiune sunt prezentate astfel: domeniu de actiune, actiune, rezultate, termen limita si responsabilitati
3.3 Planul de actiune
Tabelul 3.26: Plan de actiuni - Obiectivul A: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de raportare
Pozitie Domeniul actiunii Actiunea Rezultate Termen Responsabilitate Nevoie de AT
A.1 Cadru legal si institutional
Adoptarea, publicarea si actualizarea, din cand in cand, a Strategiei Nationale de Gestionare a Namolurilor iar
implementarea strategiei sa constituie obiectivul al POS Mediu pentru urmatoarea perioada de programare UE
(2014 - 2020).
Strategia nationala de gestionare a namolurilor, documentele ghid
si brosura au fost adoptate si utilizate ca si documente de baza
in vederea planificarii gestiunii namolurilor generate de statiile
de epurare.
2012 MMP Nu
A.2 Cadru legal si institutional
Infiintarea unei comisii inter-ministeriale/ inter- agentii in vederea revizuirii politicii, strategiei, reglementarilor si
raportarii activitatilor privind gestionarea namolurilor precum si a implementarii Strategiei nationale de gestionare a namolurilor si a planului de actiune.
S-a infiintat comisia responsabila cu gestionarea namolurilor de
epurare, definindu-se responsabilitati si metode de
raportare clare.
2012 MMP/MARD/MAI/MOH/NEPA/NEG
Nu. Comisia
trebuie sa implice si alte
organizatii sau experti.
A.3 Cadru legal si institutional
Analiza si revizuirea OM 344/2004 pentru:Clarificarea unor incertitudini si omisiuni;
Asigurarea ca parametri de poluare selectati, valorile lor limita, restrictiile de pH ale solului sunt corespunzatoare si
proportionale cu potentialele riscuriAsigurarea ca cerintele nu au un caracter restrictiv.
Includerea masurilor de control a utilizarii namolului in silvicultura si in reabilitarea terenurilor degradate,
extinzand anumite restrictii privind utilizarea namolului in agricultura si la alte tipuri de terenuri
Dezvoltarea unei Matrici privind utilizarea sigura a namolurilor, pentru a se identifica standardele
corespunzatoare de tratare a namolurilor pentru diferitele metode de utilizare a acestora
Reglementari privind utilizarea namolului in agricultura revizuite
si adoptate de lege.
2013 MMP/MARD Da
A.4 Cadru legal si institutional
Adoptarea, publicarea documentelor ghid si ale brosurii (si Codul de bune practici privind utilizarea biosolidelor in
agricultura) pentru a asista operatorii statiilor de epurare in vederea implementarii reglementarilor revizuite privind
valorificarea namolului in agricultura, actualizarea reglementarilor in mod regulat.
Documentele ghid si brosura au fost actualizate pentru a reflecta
o analiza si o actualizare a legislatiei.
2013 MMP/MARD Da
A.5 Cadru legal si institutional
A se asigura ca toate institutiile la nivel national, regional si judetean si-au insusit rolurile si responsabilitatile in ceea ce
priveste gestionarea namolurilor; inclusiv Camera de
Toate institutiile sunt informate si isi indeplinesc rolurile atribuite.
2012 MMP/MARD/MAI/MS si institutiile
subordonate
Nu
51
Pozitie Domeniul actiunii Actiunea Rezultate Termen Responsabilitate Nevoie de AT
Judeteana pentru Agricultura (a se forma).
A.6 Cadru legal si institutional
A se asigura ca fiecare operator de statie de epurare si-a constituit o baza de date a activitatilor de gestionare a
namolului si ca aceasta poate fi accesata independent.
Infiintarea bazei de date pentru gestionarea namolului.
2012 MMP/ANPM/operatorii statiilor de
epurare
Nu
A.7 Cadru legal si institutional
Imbunatatirea bazei de date la nivel national privind gestionarea namolului, prin existenta unei raportari complete din partea producatorilor de namol – a fi
prevazuta ca si cerinta legala.
Baza de date revizuita si extinsa. Imbunatatirea sistemului de
raportare via ANARsi ANPM catre Autoritatile Nationale si CE.
2012 MMp/ANPM Nu
A.8 Cadru legal si institutional
Stabilirea, la nivel regional/judetean a unui comitet de coordonare a gestionarii namolului in vederea facilitarii unei implementari eficiente si in timp util a planurilor de
gestionare a namolurilor realizate de catre operatorii statiilor de epurare, cu o raportare periodica fata de
comisia nationala, pe probleme ce pot avea un impact la nivel national.
s-a format, la nivel regional/judetean, comisia de
coordonare a gestionarii namolului – este functionala.
2012 APM/Operatorii statiilor de epurare si
alte organizatii corespunzatoare.
Nu
A.9 Fianciar Adoptarea unui sistem de contabilitate utilizat de catre operatorii statiilor de epurare pentru a se inregistra
costurile activitatilor de gestionare a namolurilor (tratare si utilizare/eliminare).
Sistem de contabilitate imbunatatit, cu capacitatea de a
genera informatiile necesare privind costurile de gestionare a
namolurilor si impacturile asupra tarifelor.
2013 operatorii statiilor de epurare
da. Adoptarea sistemelor financiare
utilizate de operatorii
statiilor de epurare
A.10 Financiar/Legislativ
Adoptarea procedurilor ANRSC pentru a se efectua analiza tarifelelor stabilite de catre companiile de utilitati include o
furnizare corespunzatoare a costurilor de tratare a namolului si de valorificare a acestuia, suportate de cate
operatorul de apa si canalizare.
Tarifele stabilite de operatorii de apa si canalizare prevad si
costurile de tratare si valorificare a namolului.
2012 / in desfasurar
e
MAI/ANRSC/ADI Nu
A.11 Mediu Introduce si mentine un sistem de monitorizare a mediului si a impactului asupra sanatatii publice avut de
implementarea strategiei de gestionare a namolului
Monitorizare si rapportare: (a) actiunile legate de mediu ale
strategiei comparative cu politice de mediu existente (b) efectele
masurilor de mediu (c) impacturile modificarilor
propuse de strategie asupra mediului si sanatatii umane.
Scopul monitorizarii impactului asupra mediului si a sanatatii
umane este (i) a observa cum functioneaza strategia si daca sunt necesare alte masuri (ii)
2012 si in perioada
urmatoare
MMP, MS Nu
52
Pozitie Domeniul actiunii Actiunea Rezultate Termen Responsabilitate Nevoie de AT
informatii in vederea reducerii nivelului de si a creste acuratetea
si obiectivitatea analizelor in cadrul strategiilor viitoare
Tabelul 3.27: Plan de actiuni - Obiectivul B: Imbunatatirea tratarii apelor uzate, a namolurilor si implicit a calitatii namolului
Pozitie Domeniul actiunii Actiunea Rezultate Termen Responsabilitate Nevoie de AT
B.1 Financiar si tehnic Sprijin acordat operatorilor de statii de epurare in vederea pregatirii aplicatiilor pentru FC in cadrul urmatorului
program UE (2014 -2020) de investitii in facilitatile de gestionare a namolului
Servicii de AT realizate pentru planificarea, proiectarea si achizitionarea activelor de
gestionare a namolului si a echipamentelor (pentru tratarea
si valorificarea/eliminarea namolului)
2012 si in perioada
urmatoare
MMP Da.Daca este
necesar pentru operatoriii de
apa si canalizare
B.2 Tehnic si de operatiuni
Adoptarea si implementarea conceptului de tratare centralizata a namolului in cadrul unor statii de epurare de
mare capacitate pentru a minimiza procentul de namol produs de statiile de epurare de mica capacitate, namol
netratat
O cantitate mare de namol in Romania este tratat.
2014 si in perioada
urmatoare
MMP, operatorii de apa si canalizare
Da. Daca se cere de catre operatorii de
apa si canalizare.
Impreuna cu AR pentru B.1
B.3 Cadru legal si institutional
Comisia stabilita la nivel national si local in vederea gestionarii namolului analizeaza practicile si planurile
operatorilor de apa si canalizare si recomanda metode de imbunatatire a procedurilor si a legislatiei in mod
corespunzator
S-a stabilit analiza regulata a practicilor de gestionare a
namolului
2012 si perioada
urmatoare
MMP/ Comisia (propusa)
Nu
B.4 Cadru legal si institutional
Includerea in contractele de delegare incheiate intre ADI si operatorii de apa si canalizare, a aspectelor legate de
gestionarea namolurilor in concordanta cu strategia nationala de gestionare a namolurilor.
Contractele de delegare sunt revizuite si amendate
2013 Autoritati locale/ regionale (ADI si
operatorii de apa si canalizare)
Da. Alaturi de TA pentru B.1
B.5 Tehnic si operatiuni
Introducerea si extinderea controlului calitatii si a sistemelor de siguranta in cadrul operatorilor de apa si canalizare in ceea ce priveste producerea, tratarea si
valorificarea namolului
Extinderea controlului calitatii si a procedurilor de siguranta adoptate si implementate
2012 si perioada
urmatoare
Operatorii de apa si canalizare
Nu
B.6 Comunicare si marketing
Planificarea si implementarea campaniilor de constientizare a publicului pe probleme cu impact asupra
calitatii apelor uzate si a namolului
Planuri de comunicare pentru informarea publicului.
2012 si perioada
urmatoare
Autoritati locale/ regionale, Operatori de apa si canalizare
Nu
53
Tabelul 3.28: Plan de actiuni - Obiectivul C: Dezvoltarea diferitelor cai de utilizare a namolurilor de tratare si epurare
Pozitie Domeniul actiunii Actiunea Rezultate Termen Responsabilitate Nevoie de AT
C.1 Tehnic si Operatiuni
Asigurarea ca planurile de gestionare a namolurilor elaborate de catre operatorii de apa si canalizare sunt in
concordanta cu politica si obiectivele strategiei de gestionare a namolurilor la nivel national
Planurile de gestionare a namolurilor sunt in concordanta
cu strategia nationala
2012 si perioada
urmatoare
MMP/Operatorii de apa si canalizare
Da. Daca se solicita de
catre operatorii de apa si
canalizare. Alaturi de AT
pentru B.1
C.2 Cadru legal si institutional
Definirea obligatiilor sustinute de catre un program adecvat de finantare a autoritatilor de stat pentru a realiza activitati
de cercetare privind efectele valorificarii namolului in agricultura, silvicultura, ameliorare terenuri si recuperare
de energie.
Obligatiile au fost definite iar programul de cercetare a fost
implementat
2012 si in perioada
urmatoare
MMP/MARD/ companii de apa si
canalizare
Da
C.3 Tehnic si Operational
Incurajarea, cu ajutor financiar acolo unde este cazul, a operatorilor de apa si canalizare si a potentialilor utilizatori de namol in vederea stabilirii proiectelor pilot si a realizarii
unor experimente privind utilizarea namolului in agricultura, silvicultura, ameliorare terenuri si facilitati de combustie
(fabrici de ciment).
Proiecte pilot si experimente finalizate cu succes, rezultate
diseminate.
2012 si in perioada
urmatoare
MMP/MARD/ companii de apa si
canalizare
Da
C.4 Tehnic si Operational
Stabilirea mecanismelor in vederea realizarii schimbului de experienta intre operatorii de apa si canalizare precum si cu alti factori interesati, in ceea ce priveste dezvoltarea,
implementarea si operarea programelor de valorificare a namolului
Schimb de experienta privind implementarea schemei de
gestionare a namolului si lectii invatate – luate la cunostinta si
puse in aplicare.
2012 si in perioada
urmatoare
MMP/MARD/ARA/Operatorii de apa si
canalizare
Nu
C.5 Tehnic si Operational
Incurajarea operatorilor de apa si canalizare, CONVERSIM, operatorii de mine, pietris si depozite de
deseuri pentru a utiliza namolul odata cu reabilitarea siturilor istorice si active avand la baza Ghidul privind
optiunile de eliminare si valorificare a namolurilor.
Utilizarea namolului pentru reabilitarea siturilor miniere de tip
radioactiv si istoric.
2012 MMP Nu.
C.6 Tehnic si Operational
Incurajarea operatorilor de apa si canalizare, ROMSILVA si proprietarii terenurilor forestiere pentru a utiliza namolul in
programele forestiere avand la baza “Ghidul de eliminare si utilizare a namolului”
Namolul utilizat in programe forestiere corespunzatoare
2012 MEF Da
C.7 Cadru Legal & Institutional /
Tehnic
La solicitarea CONVERSIM si / sau ROMSILVA, elaborarea unui cod de bune practici pentru a sprijini
ulterior utilizarea namolului in vederea reabilitarii siturilor istorice si cele radioactive in cadrul programelor forestiere
corespunzatoare
Elaborarea si diseminarea codului de bune practice, daca se
solicita
2012 MMP / CONVERSIM si / sau ROMSILVA
Da.Daca se solicita
de catre CONVERSIM
si / sau ROMSILVA
54
Pozitie Domeniul actiunii Actiunea Rezultate Termen Responsabilitate Nevoie de AT
C.8 Financiar Stabilirea unui fond pentru a sprijini operatorii de apa si canalizare (dupa implementarea optiunilor de optimizare a costurilor) sa suporte costurile de gestionare a namolurilor
ar rezulta intr-o depasire pragului de suportabilitate a valorii tarifelor.
Stabilirea fondului si revizuirea regulata a suportabilitatii
2014 si in perioada
urmatoare
Guvernul Romaniei / ANRSC
Nu
C.9 Tehnic & Operational /
Financiar
Este necesara, cu sustinere financiara acolo unde este cazul, asigurarea unor conditii de siguranta sau
indepartarea stocurilor de namol acumulate in cadrul operatorilor de apa si canalizare,acolo unde acestea sunt
periculoase pentru mediul inconjurator in vederea valorificarii sau eliminarii in conditii optime.
Stocurile de namol sunt pastrate in conditii de siguranta sau
indepartate din statiile de epurare.
2012 si in perioada
urmatoare
MMP Nu
C.10 Financiar Stabilirea unui fond de garantie sau a unui sistem de asigurare pentru a acoperi costurile, pagubele sau alte costuri provocate de pagube neprevazute – soluri sau
culturi – prin utilizarea namolului in agricultura
Fonduri de garantie alocate sau stabilirea unui sistem de
asigurare
2014 Guv RO Nu.
Tabelul 3.29: Plan de actiuni - Obiectivul D: Imbunatatirea controlului asupra deversarilor industriale in sistemele de canalizare
Pozitie Domeniul actiunii Actiunea Rezultate Termen Responsabilitate Nevoie de AT
D.1 Tehnic si operational
Sondaje in cadrul companiilor industriale si a descarcarilor apelor uzate in sistemul public de canalizare
Analiza corecta a calitatii/cantitatii descarcarilor industriale in
sistemul public de canalizare
2012 si in perioada
urmatoare
Autoritati locale / regionale/ operatorii de apa si canalizare
Nu
D.2 Tehnic & Operational
A se solicita ca industriile neconforme sa elaboreze si sa implementeze Planul de Asigurare Conformitatii
Planurile de conformitate sunt stabilite, implementate si
evaluate ulterior
2013 si perioada
urmatoare
Autoritati locale / regionale/ operatorii de apa si canalizare
Nu
D.3 Cadru Legal & Institutional
A se asigura realizarea si operarea procesului de pre-tratare in cadrul industriilor pentru a se conforma cu
standardele de descarcare a efluentilor in sistemul de canalizare
Instalarea corespunzatoare a procesului de pre-tratare in
industrie astfel incat descarcarea in sistemul de canalizare sa fie
conform standardelor pentru descarcarea efluentilor in
canalizare (NTPA 002)
2012 si perioada
urmatoare
MMP /ANPM / ANM / Operatorii
regionali
Nu
D.4 Cadru Legal & Institutional
A se determina daca penalitatile (de ordin financiar si al retragerii permisului de aplicare) aplicate industriilor pentru neconformitate cu standardele de descarcare a efluentilor
in sistemul de canalizare sunt suficient de puternice.
Sistem eficient de penalizare, in cazul in care acesta nu a fost
stabilit
2012 MMP / ANPM / ANM Nu
55
Tabelul 3.30: Plan de actiuni - Obiectivul E: Imbunatatirea capacitatii de analiza a namolurilor de tratare si epurare
Pozitie Domeniul actiunii Actiunea Rezultate Termen Responsabilitate Nevoie de AT
E.1 Tehnic si operational
Dezvoltarea capacitatii de analiza a namolului a fiecarei operator de apa si fiecare APM regionala
Capacitatea de analiza a namolui este dezvoltata.
2012 si in perioada
urmatoare
Operatori de apa / APM
Nu
E.2 Tehnic si operational
Asigurarea unor proceduri corespunzatoare de prelevare si analiza probe in cadrul fiecarui laborator din cadrul
operatorului de apa si APM in care se realizeaza analiza probelor de namol
Sunt stabilite proceduri corecte si sigure de prelevare si analiza a
namolului
2012 si in perioada
urmatoare
operatorii de apa si canalizare/ APM
Nu
E.3 Tehnic si operational
Sprijin financiar pentru acreditarea laboratoarelor conform SR EN ISO/CEI 17025:2005 - pentru analize de namol
Laboratoare competente si acreditate
2012 si in perioada
urmatoare
Operatori de apa/ APM/laboratoare
private/RENAR
Nu
E.4 Tehnic si operational
Sprijin financiar pentru acreditarea laboratoarelor conform standardului SR EN ISO/CEI 17025:2005 pentru analize de
sol
Laboratoare competente si acreditate
2012 si in perioada
urmatoare
Operatori de apa/ APM/laboratoare
private/RENAR
Nu
E.5 Tehnic si operational
Stabilirea unui sistem de verificare a calitatii din punct de vedere analitic pentru laboratoarele ce efectueaza analize
de sol si namol
Punerea in aplicare a unui sistem de verificare a calitatii in cadrul
lantului de laboratoare
2012 Operatorii de apa si canalizare / APM / ICPA / laboratoare
private
Nu
E.6 Cadru legal & institutional
Punerea in aplicare a unui program coerent de prelevare si monitorizare a apelor uzate, de tratare a namolului pentru
fiecare statie de epurare
Punerea in aplicare a unui program coherent de prelevare si
monitorizare
2014 APM/ Operatorii de apa si canalizare
Nu
Tabelul 3.31: Plan de actiuni – Obiectivul F: Imbunatatirea acceptabilitatii publice a namolurilor
Pozitie Domeniul actiunii Actiunea Rezultate Termen Responsabilitate Nevoie de AT
F.1 Cadrul Legal & Institutional
Asigurarea unor standarde inalte de operare a statiilor de epurare & tratare pentru a fi in conformitate cu standardele
de descarcare, calitate a namolului, control adecvat al mirosului si al insectelor zburatoare in zonele vecine,
efecte ale practicilor de gestionare a namolului.
Stabilirea si mentinerea unor bune practici de operare
2018 Operatorii de apa si canalizare
Nu
F.2 Tehnic & Operational
Stabilirea si imbunatatirea unor proceduri in vederea primirii si procesarii eventualelor plangeri ale
consumatorilor referitoare la operatiunile statiilor de epurare si la gestionarea namolului
Plangerile sunt gestionate eficient iar performantele realizate sunt
publicate
2014 si in perioada
urmatoare
Operatorii de apa si canalizare
Nu
F.3 Comunicare si marketing
Elaborarea planurilor de constientizare a publicului privind epurarea apelor uzate si gestionarea namolului (ex. vizita
la statia de epurare, utilizarea mass media, etc) pentru a fi implementate si a creste increderea publiclui in operarea
Elaborarea planurilor de constientizare a publicului, initiate
si monitorizate eficient
2012 si in perioada
urmatoare
Autoritati locale / regionale, Operatorii de apa si canalizare
Nu
56
Pozitie Domeniul actiunii Actiunea Rezultate Termen Responsabilitate Nevoie de AT
statiilor de epurare si a strategiei de gestionare a namolului
F.4 Comunicare si marketing
Infiintarea unei unitati de gestionare a namolului, inter alia, care sa gestioneze problemele locale referitoare la
managementul namolului
Unitati de Gestionare a Namolului infiintate
2015 Operatorii de apa si canalizare
Nu
Tabelul 3.32: Plan de actiuni - Obiectivul G: Reducerea diferitelor constrangeri privind caile de utilizare a namolurilor
Pozitie Domeniul actiunii Actiunea Rezultate Termen Responsabilitate Nevoie de AT
G.1 Tehnic si Operational
Stimularea operatorilor regionali pentru a elabora si implementa programele de marketing ale namolului in
vederea maximizarii potentialului de acceptare a acestuia si a solicita namol pentru fermieri sau alti utilizatori
S-a dezvoltat, elaborat si implementat cererea de namol
2012 si in perioada
urmatoare
MMP / Operatorii de apa si canalizare
Nu
G.2 Cadru legal & Institutional
Asigurarea ca toate institutiile, la nivel national, regional si judetean sunt constiente de rolurile si responsabilitatile
referitoare la gestionarea namolului
Roluri si responsabilitati clar stabilite, performate in mod
eficient
2013 Guv RO Nu
G.3 Cadru legal & Institutional
A se asigura ca institutia camerelor pentru agricultura la nivel judetean este infiintata si este capabila sa ofere
fermierilor indrumarile necesare pentru utilizarea namolului in agricultura
Camere Agricole Judetene infiintate iar personalul instruit
pentru a oferi indrumarile necesare
2013 MAI / MARD Nu
G.4 Cadru Legal & Institutional
A se asigura o coordonare perfecta pentru ca permisul de aplicare al namolului sa scurteze intarzierile in obtinerea
permiselor de aplicare a namolului
Responsabilitati inter-agentii pentru un proces eficient de
obtinere a permisului si demonitorizare
2013 Comisia de coordonare a
gestionarii namolului, nivelul regional / judetean sugerat
Nu
G.5 Cadru Legal & Institutional
Infiintarea unei unitati de gestionare a namolului pentru a fi in concordanta cu autoritatile responsabile si a coordona
activitatile de gestionare a namolului in cadrul zonei de operare
Unitatile de gestionare a namolurilor functioneaza in mod
eficient pentru a gestiona activitatile de valorificare a
namolului
2015 Operatori Regionali Nu
G.6 Cadru Legal & Institutional
Stabilirea unui fond pentru a sprijini operatorii regionali in vederea accesarii unei optiuni de valorificare a namolului in
cazul in care costurile de eliminare la depozitul de deseuri este prea mare (ex. transportul namolului pe rute lungi de
transport catre fabricile de ciment, subventii acordate fermierilor pentru a adauga var in cazul in care pH-ul
solului are o valoare de 6.5 – cf normelor de gestionare a namolului) sau ar avea ca efect cresterea excesiva a
tarifului la apa.
Stabilirea si gestionarea eficienta a unui fond
2015 Guvernul RO Nu
57
In vederea planificarii implementarii investitiilor de capital, s-au laut in considerare perioade pe termen scurt, mediu si lung, asftel:
Majoritatea activitatilor au fost planificate a incepe in perioadele - termen scurt si mediu.
Pentru a obtine rezultatele actiunilor prezentate in capitolul precedent, este nevoie de respectarea unor reguli de baza. Asemenea recomandari sunt dupa cum urmeaza: Fiecare actiune trebuie vazuta ca un proiect mai mult sau mai putin complex la care se
aplica regulile de baza ale managementului de proiect. Deoarece activitatile listate mai sus trebuie sa conduca la atingerea unui obiectiv
comun, este recomandata infiintarea unei unitati de coordonare la nivel: National pentru coordonare intre ministere si cu Regiunile si pentru dezvoltare de
proiecte care necesita investitii deasupra posibilitatilor producatorilor individuali de namol (operatori)
Regional pentru o coordonare eficace intre judetele apartinand Regiunii La nivel de judet o entitate si conducatorul ei trebuie sa devina responsabila pentru
coordonare si raportare catre nivelul regional in ceea ce priveste implementarea partilor relevante ale planului de actiuni, identificand obstacolele si propunand solutii pentru a le depasi
Fiecare operator trebuie sa clarifice impreuna cu autoritatile de sanatate, de mediu si agricole metodele legale de control, acordurile si ghidurile privind utilizarea si eliminarea biosolidelor.
Unde este necesara, o unitate de implementare trebuie infiintata si instruita pentru managementul proiectelor noi pentru tratarea namolului si al aspectelor legate de namoluri la nivelul operatorilor.
Un plan detaliat de implementare trebuie dezvoltat pentru fiecare actiune incluzand WBS - structura defalcata pe activitati, limite de timp, responsabilitati, resorse, jaloane relevante etc.
Un plan financiar trebuie dezvoltat si acceptat pentru a obtine cel mai bun raport cost/ beneficiu pentru fiecare activitate.
Fondurile necesare (si planificate in prealabil) trebuie facute disponibile unitatii de implementare la momentul si in cantitatea necesara.
Un plan de management a calitatii trebuie dezvoltat si implementat pe durata derularii activitatilor pentru a asigura obtinerea rezultatului dorit al fiecarui actiuni.
Trebuie elaborate si revizuite periodic planuri de management ale riscurilor si definite responsabilitatile aferente
Trebuie cladit un sistem riguros de monitorizare si raportare pana cand rezultatele dorite sunt atinse.
58
3.4 Cerinte privind montorizarea si implementarea
NOTA: Termen scurt, termen mediu si termen lung pentru implementarea planului de actiune: Termen scurt; incepe in 2012 – finalizare 2015 (4 ani) Termen mediu; incepe in 2016 – finalizare 2018 (7 ani) Termen lung; incepe in 2019 – finalizare in 2040 (22 anil)
Un sistem de control financiar trebuie aplicat pe durata implementarii fiecarei actiuni. Trebuie stabilit un sistem de comunicare formala cu partile interesate pentru a se
asigura ca rezultatele sunt conform asteptarilor si ca deciziile sunt luate corect si la timp.
Rezultatele finale si cele intermediare ale activitatilor trebuie sa fie acceptate formal de beneficiari pentru a demonstra ca rezultatele sunt conform asteptarilor.
Trebuie facuta o evaluare finala pentru a verifica daca rezultatele corespund celor asteptate si actiuni corective trebuie implementate daca este cazul.
Strategia nationala de management a namolurilor este un document-cadru strategic general pentru planificarea si implementarea ulterioara a unui program de studii de fezabilitate, proiecte de investitie si proceduri operationale imbunatatite ce vor conduce la o tratare si utilizare benefica a namolurilor sustenabile in Romania.
Pe baza propunerilor prezentate in cele trei parti ale Strategiei de management a namolurilor, a cerintelor legislatiei romanesti privind ESM (HG 1076/8 iulie 2004 – ce transpune Directiva 2001/42/EC) si a activitatii de verificare a Grupului de lucru din cadrul MMP, s-a decis, conform Scrisorii privind Strategia nationala de management a namolurilor nr. 10856/MA/22.12.2011, finalizarea unei proceduri de evaluare strategica de mediu (ESM). Departamentul din cadrul MMP responsabil cu indeplinirea procedurii ESM, in calitate de titular al planului/programului Strategiei de management a namolurilor este Directia Managementul Resurselor de Apa.
In urmatoarele subcapitole sunt prezentate procedurile privind ESM . Ulterior analizele de impact asupra mediului (EIM) pentru strategiile si proiectele operatorilor de apa si canalizare la nivel local vor fi in responsabilitatea operatorilor de apa uzata si nu sunt cuprinse in strategie.
Tabelul de mai jos prezinta o scurta descriere a principalelor activitati din cadrul procedurii ESM.
Etapa de incadrare – Etapa 1:
Etapa de scoping privind planurile si programele implica pasii si activitatile prezentate in tabelul 3.6 de mai jos.
Tabelul 3.33: Activitatile etapei de fixare a obiectivelor ESM
Nr Activitatile titularului planului/programului Activitatile Autoritatilor de Mediu (AM) Activitatile
Consultantului
1 Trimite o notificare scrisa catre AM privind initierea procesului de elaborare
a planului/programului si prima sa versiune
Inainteaza AM prima versiune a planului/programului
Inainteaza AM dovada publicarii a 2 anunturi publice
Inainteaza AM dovada achitarii tarifului de incadrare
Intreprinde etapa de incadrare a planului/programului, se consulta cu autoritatile din sanatate, identifica si
consulta alti factori publici interesati de efectele implementarii planului/programului
Emite decizia de incadrare a planului/programului (daca este nevoie de ESM dau nu) si publica decizia pe pagina
de internet proprie
Suport punctual, de la caz la caz
2 Publica cel de-al 3lea anunt public privind decizia de incadrare
Reevalueaza decizia de incadrare pe baza obiectiunilor publicului, sau
Suport punctual, de la caz la caz
59
3.5 Evaluarea strategica de mediu si evaluarea impactului asupra mediului
3.5.1 Consideratii generale
3.5.2 Evaluarea strategica de mediu
Nr Activitatile titularului planului/programului Activitatile Autoritatilor de Mediu (AM) Activitatile
Consultantului
Emite decizia de incadrare – fara aprobare de mediu daca planul/programul nu are
nevoie de ESM, sauEmite decizia de incadrare prin efectuarea
etapei de finalizare a planului/programului si elaborarea Raportului de Mediu
Activitatile de incadrare de mai sus au fost intreprinse la nivel national (activitatile de analiza si decizia de a efectua ESM, dupa cum s-a mentionat la Capitolul 3.5.1 de mai sus). De asemenea, anunturile publice au fost publicate in mass media, dupa cum este prezentat in Figura 3.1
Figura 3.12: Anunturi publice privind ESM (19 si 22 septembrie 2011)
Romania Libera, luni 19 septembrie 2011 Joi,22 septembrie 2011
Nu s-au primit comentarii din partea publicului ca raspuns la aceste anunturi.
Etapa de finalizare si elaborarea raportului de mediu – Etapa 2:
Definitivarea planului/programului, stabilirea domeniului, stabilirea nivelului de detaliu al informatiilor si analiza efectelor semnificative ale strategiei asupra mediului trebuie incluse in Raportul de Mediu si se stabilesc in cadrul unui grup de lucru care se intalneste de cate ori este nevoie pentru definitivarea Raportului de Mediu. Autoritatile de mediu din fiecare din cele 8 regiuni vor determina incadrarea si vor aproba aspectele regionale relevante ale plrgramului Strategiei nationale de management a namolurilor. Activitatile din cadrul acestei etape sunt prezentate in tabelul 3.9
60
Tabelul 3.34: Etapa de finalizare a ESM si elaborarea raportului de mediu
Nr Activitatile titularului planului/programului
Activitatile Autoritatilor de Mediu (AM) / alte autoritati Activitatile Consultantului
1 Constituie grupul de lucru prin solicitari trimise Autoritatilor
Participa in cadrul grupului de lucru
Participa in cadrul grupului de lucru impreuna cu Autoritatile pentru
Sanatate si reprezentanti ai altor autoritati interesate de efectele
implementarii planului/programului
Participa in cadrul grupului de lucru
2 Prezinta obiectivele specifice ale planului/programului si incadrarea in
obiectivele planului/programului ierarhic superior si in cele generale ale
dezvoltarii durabileProiecteaza alternativele posibile ale
planului/programului; se evalueaza modul in care acestea indeplinesc obiectivele de mediu relevante pt plan/program. Obligatoriu trebuie
elaborata si analizata alternativa zeroElaborarea detaliata a alternativelor
care indeplinesc obiectivele de mediu relevante
Analizeaza recomandarile facute si propune masuri de monitorizare a
efectelor semnificative asupra mediului
Evalueaza modul in care acestea indeplinesc obiectivele de mediu
relevante pt plan/program
Analizeaza problemele specifice de mediu, starea
mediului, evolutia mediului in absenta planului/programului, determinarea obiectivelor de
mediu specifice pt plan/program
Analizeaza modul in care obiectivele de mediu relevante pt plan/program sunt incluse si respecta alternativele posibile
ale planului/programuluiAnalizeaza efectele
semnificative asupra mediului, inclusiv cele transfrontiere
Stabileste masurile de prevenire, reducere si
monitorizare a efectelor semnificative ale impactului
asupra mediului pt fiecare alternativa a
planului/programului; face recomandari in acest sens
RM recomanda varianta finala a planului/programului.
3 Anunta in mass-media de 2 ori, inclusiv pe pagina proprie de internet,
finalizarea RM, disponibilizarea planului/programului, locul si orarul
consultarii acestora
4 Aduce modificari planului/programului si/sau RM, pe baza observatiilor primite
din partea publicului
La nivel national s-a constituit un grup de lucru ce s-a intalnit pe data de 23 septembrie 2011. La aceasta intalnire s-a inceput pregarirea variantei schita a raportului de mediu. Prima varianta a fost pregatita de Consultant si inaintata MMP la data de 6 noiembrie 2011. Aceasta versiune a raportului de mediu este inclusa in Volumul B a partii III a Strategiei, impreuna cu: (a) un sumar non-tehnic adaugat ulterior si (b) diverse amendamente ca raspuns la comentariile factorilor interesati ai proiectului de Elaborare a Strategiei de management a namolurilor de epurare.
Analiza raportului de mediu si etapa luarii deciziei – Etapa 3:
In aceasta etapa, dupa cum este aratat si in Tabelul 3.10, titularul este obligate sa publice 2 anunturi in massmedia (la un interval de 3 zile) si pe site-ul propriu detalii privind organizarea unei dezbateri publice a raportului de mediu pentru Strategia propusa de management a namolurilor de epurare. In functie de rezultatul dezbaterii privind nevoia unor amendamente ale Raportului de Mediu, Autoritatile de mediu vor pregati si vor elibera avizul de mediu pentru aspectele regionale relevante ale strategiei
61
Tabelul 3.35: Analiza raportului de mediu si etapa de luare a deciziei
Nr Activitatile titularului planului/programului Activitatile Autoritatilor Activitatile Consultantului
1 Depune RM la AM, Autoritatile pentru Sanatate si la celelalte
autoritati interesate de efectele implementarii planului/programului
Publica doua anunturi (la interval de 3 zile) prin care anunta ca in 45 zile va avea loc dezbaterea publica
si ca in acest interval se pot face observatii si invita AM, Autoritatile pentru Sanatate si alte autoritati la
dezbaterea publica
Autoritatile pentru Sanatate si celelalte Autoritati depun la AM puncte de vedere
cu privire la plan/programConduce dezbaterea publica,
consemneaza propunerile si intocmeste PV al dezbaterii
Participa la dezbaterea publica a planului/programului (nu este
obligatoriu prin lege).
2 Publica anuntul nr. 3 cu privire la decizia de emitere a Avizului de Mediu si cu locul unde varianta avizata a planului/programului
poate fi consultata si unde organizeaza dezbaterea publica
Ia decizia de emitere a Avizului de MediuAnunta titularul in scris cu privire la
Decizie,Posteaza Decizia pe pagina proprie de
internetPune la dispozitia publicului proiectul de plan/program in forma finala, avizata, la
sediul sau.Dispune motivat, in scris, refacerea
planului/programului in situatia in care comentariile publicului evidentiaza un
potential efect negativEmite Avizul de Mediu
3 Propune si indeplineste programul de monitorizare inclus in
documentatie si aprobat de AM
Analizeaza rezultatele programului de monitorizare si informeaza publicul pe
pagina proprie de internet
Pasii ulteriori pentru obtinerea avizului de mediu, conform procedurii ESM.
Pasii ulteriori pentru finalizarea procedurii ESM si obtinerea avizelor de mediu sunt prezentate in Tabelul 3.11..
Tabelul 3.36: Pasii ulteriori pentru finalizarea procedurilor ESM
Pasi principali ramasi ai procedurii ESM
Analiza raportului de mediu varianta schita si elaborarea comentariilor
Finalizarea raportului de mediu
Titularul depune Raportul de Mediu la Autoritatea de mediu, Autoritatile pentru Sanatate si la celelalte autoritati interesate de efectele implementarii strategiei
Titularul publica doua notificari prin care anunta ca in 45 zile va avea loc dezbaterea publica si ca in acest interval se pot face observatii si invita AM, Autoritatile pentru Sanatate si alte autoritati la dezbaterea publica
Titularul publica anuntul nr. 3 cu privire la decizia de emitere a Permisului de Mediu si cu locul unde varianta avizata a planului/programului poate fi consultata si unde organizeaza dezbaterea publica
Autoritatile pentru Sanatate si celelalte Autoritati depun la Autoritatea de mediu puncte de vedere cu privire la plan/program si are loc dezbaterea publica
Autoritatea de mediu ia decizia de emitere a Permisului de Mediu
Autoritatea de mediu anunta titularul in scris cu privire la Decizie iar acesta publica decizia pe pagina prorie de internet
Titularul pune la dispozitia publicului proiectul de plan/program in forma finala, la sediul sau si/sau cere, in scris, amendamente la strategie in situatia in care comentariile publicului evidentiaza un potential efect negativ
Amendamente la strategie, daca este cazul
Autoritatea de mediu emite permisul de mediu
Dupa emiterea permiselor de mediu, urmeaza implementarea procedurilor de monitorizare ESM.
62
Exista destul de multe aspecte necunoscute in contextual implementarii strategiilor de gestionare a namolurilor la nivel national si regional si s-au facut destul de multe ipoteze pe parcursul elaborarii strategiilor si a planului de actiune. Fiecarei ipoteze ii este atribuit si un risc de implementare. Strategia necesita actualizare pri de cate ori trebuie sa raspunda schimbarilor ce apar datorita ipotezelor incorecte.
O analiza initiala a riscurilor asociata cu strategia propusa s-a dezvoltat intr-o matrice a riscurilor si este anexata ca si Anexa A. Pe parcursul implementarii strategiei, matricea riscurilor trebuie analizata periodic si diseminata de catre factorii interesati ai proiectului in vederea unei gestionari si coordonari corecte a strategiei, sprijinind indeplinirea rezultatelor dorite.
63
3.6 Riscuri si gestionarea riscurilor
Appendix A.Ipoteze Risc Impact Masuri de reducere
Actiuni PartiPe durata pregatirilor pentru implementarea Stategiei Nationale de Management a Namolului:Stategia Nationala de management a namolului va fi adoptata si publicata spre utilizare sub forma unui cadru de lucru pentru implementare.
Strategia nu este adoptata / publicata sau adoptarea si publicarea se realizeaza cu intarzieri semnificative
Solutii locale ad-hoc ce amplifica problema namolului, neoptimizate si cu costuri mult mai mari decat ale oricaror altor solutii posibile.
Planificarea in avans, pentru a se asigura finalizarea la timp a procesului de adoptare si publicare.
MEF, MADR
Cadrul de reglementare si institutional se mentine in stadiul actual pe perioada adoptarii formale si publicarii strategiei
Modificari ale reglementarilor si ale cadrului institutional.
Intarzierea adoptarii si publicarii strategiei.
Idem Idem
Acord stabilit intre factorii interesati in privinta scopului si continutului strategie, precum si a documentelor ghid aferente.
Deficiente in cooperarea dintre factorii interesati, luand in considerare numarul mare de institutii, atat la nivel national cat si local.
Intarzierea adoptarii si publicarii strategiei.
Idem Idem
Este desemnat un comitet inter-ministerial, pentru revizuirea politicii, strategiei, reglementarilor si raportarilor asupra activitatilor de management a namolului, inclusiv elaborarea ToR pentru contractele de servicii de AT propuse.
Comitetul inter-ministerial nu este infiintat sau este desemnat cu mare intarziere.
Intarzierea elaborarii la nivel local a studiilor de fezabilitate pentru operatorii si aplicatiile lor pe Fondurile de Coeziune, in vederea sprijinirii implementarii proiectelor de investitii.
Elaborarea TOR ar trebui demarata cu resursele disponibile.
Idem
Restrictia aplicarii namolului doar pe soluri cu pH ≥6.5 a fost modificata prin MO344/2004 in sensul ca pe perioada implementarii strategiei se va permite aplicarea namolului pe soluri cu pH >6.0
Restrictia aplicarii namolului doar pe soluri cu pH ≥6.5 nu a fost modificata prin MO344/2004
Zona terenurilor pretabile la aplicarea namolului va fi constransa, unele regiuni fiind mai afectate fata de altele
Actualizarea politicii periodic cu experiente relevante existente in EU
MMP, MADR, MS
Valoarea limita a PAH in namol este inlaturata din legislatie (MO 344/2004) datorita riscurilor pentru sanatatea umana – este exclusa* din legislatie
Valoarea limita a PAH in namol ramane neschimbata in legislatie (MO 344/2004)
namolul de la 80%** din statiile de epurare nu este conform cu limita existenta si nu poate fi aplicat in agricultura. Selectia BPEO pentru gestionarea namolurilor nu este realizabila.Costurile de gestionare a namolurilor sunt mai mari decat s-a prevazut
Actualizarea politicii periodic cu practici UE relevante
MMP, MADR, MS
Valoarea limita a As s-a modificat in MO 344/2004 datorita faptului ca riscurile nu sunt semnificative si doar cateva*** state membre au adoptat o valoare limita a As in sol sau namol
Valoarea limita a As in namol ramane neschimbata in legislatie (MO 344/2004)
Namolul de la 49%**** din SEAU nu este conform si nu poate fi aplicat in agricultura. Selectarea BPEO pentru utilizarea namolului in agricultura nu este realizabila. Costul gestionarii namolului ar putea fi prea mare.
Actualizarea politicii periodic cu practici UE relevante
MMP, MADR, MS
64
Appendix A. Matricea riscurilor
Ipoteze Risc Impact Masuri de reducereActiuni Parti
Pe parsursul implementari strategieiValorile tinta ale epurarii apelor uzate cf Tratatului de Aderare sunt indeplinite
Exista intarzieri in conformarea cu Tratatul de Aderare
Cresterea productiei de namol va fi mai lenta decat s-a crezut. In timp ce aceasta poate beneficia de o adoptare progresiva a utilizarii namolului pe teren, implementarea utilizarii namolului termic poate fi intarziata datorita lipsei de namol pt perioada medie sau lunga
Asigurarea ca programul de constructive a noi SEAU, reabilitate si extinse se incadreaza in programul stabilit
MMP, POS
Fermierii , producatorii de alimente si publicul accepta utilizarea namolului in agricultura
Informatii inadecvate si marketing privind utilizarea namolului in siguranta
Este nevoie de timp pentru a convince oponentii de utilizarea benefica a namolului si de faptul ca ar putea intarzia dezvoltarea pietii agricole pentru utilizarea namolului
Planificarea si implementarea campaniilor de marketing pentru biosolide tratate
MMP, MADR, operatori, institutii de cercetare
Fabricile de ciment accepta namol in vederea co-procesarii (la un pret suportabil)
Fabricile de ciment nu accepta namolul sau percep taxe de intrare (gate fee) prea mari fata de nivelul de suportabilitate
Fara o stabilire corespunzatoare de catre fabricile de ciment a taxelor de intrare (gate fee), acest mod de utilizare a namolului ar fi expus unor riscuri
Politicile si masurile ar trebui sa fie adoptate pentru a facilita cooperarea si a stabili valoarea taxelor
MMP
Este desemnat un comitet inter-ministerial, pentru revizuirea politicii, strategiei, reglementarilor si raportarilor asupra activitatilor de management a namolului, inclusiv planul de actiune
nu s-a stabilit un comitet inter-ministerial, pentru revizuirea politicii, strategiei, reglementarilor
Lipsa de analiza ar putea genera in solutii mult mai costisitoare privind utilizarea namolului sau eliminara acestuia
Intarirea capacitatii de analiza utilizand procedurile de monitorizare
MMP / MADR / MAI / MS / ANPM /
Namolul generat de SEAU este conform standardelor de calitate stipulate in versiunea revizuita a OM 344/2004
Descarcarea efluentului industrial nu este suficient pusa in vigoare
SEAU ce nu sunt conforme OM 344/2005 nu se reduc si implica alte variante de eliminare a namolului, mai putin durabile
Se asigura o punere in vigoare a standardelor de descarcare
MMP, ANPM, operatorii de apa
Operatorii serviciilor de canalizare respecta in totalitate legislatia de mediu si cerintele privind acordarea permiselor ce influenteaza managementul namolurilor
Nu se respecta in totalitate cerintele, sau cerintele legale nu conduc la o protectie suficienta a mediului
Impact potential asupra resurselor de apa, solului, asupra calitatii recoltelorsi a sanatatii umane
Autoritatile responsabile trebuie sa fie active. Un comitet interministerial ar trebui sa supravegheze buna desfasurare
MMP, MADR, MAI, MS, ANPM, GM
Ajustarea tarifelor este implementata pentru a acoperi amortizarea costurilor, opex si c apex associate cu tratarea si utilizarea namolului conform strategiei nationale
Ajustarea tarifelor este suportabila, inacceptabila pentru administratia locala
Implementarea BPEO pentru gestionarea namolurilor este intarziata.
Operatori si administratii locale ar trebui sa optimizeze costurile de O si M pentru toate serviciile de alimentatre cu apa si canalizare
Operatori, ADI
Nota: * Recoltele nu absorb PAH iar riscul potential provine din pascutul animalelor pe ternuri tratate cu namol; reziduul de namol este ingerat si din cauza ca PAH este lipofil, poate fi transferat in lapte. Deoarece imprastierea namolului pe terenurile de pasunat este interzis, nu exista niciun risc din acest punct de vedere. Doar 5 state membre au adoptat o valoare limita pentru PAH, restul tarilor considerand ca PAH-ul din namol nu prezinta un risc
** Pe baza analizelor de namol intreprinse de Consultant in perioada decembrie 2010-ianuarie 2011
*** Doar cateva state membre (7) au adoptat o valoare limita a arsenicului in namol (si doar 2 au fixat limite ale acestuia in sol), deoarece nu se considera un risc important. Romania a fixat o limita a concentratiei minima la nivel international. Deoarece legislatia interzice utilizarea namolurilor pe ternuri cultivate cu legume sau pentru pasunat, riscul primar asupra sanatatii este eliminate, si deci cerinta de monitorizare a arsenicului in namol poate fi eliminate fara problem
65
**** Pe baza analizelor de namol intreprinse de Consultant in perioada decembrie 2010-ianuarie 2011
66
