4. Cluj Managementul Namolurilor in Statia de Epurare

8/8/2019 4. Cluj Managementul Namolurilor in Statia de Epurare

1/15

ManagementulManagementulManagementul nmolurilornmolurilorn

molurilor

generategenerategeneraten Stan Stan Staia de Epurare Clujia de Epurare Clujia de Epurare Cluj


2/15

Scurt istoric

Statia de Epurare din Cluj-Someseni este destinata epurarii apelor

uzate menajere si industriale provenite in principal din municipiul ClujNapoca dar si de la mai multe localitati rurale. Linia veche, respectivlinia I cu o capacitate de 1200 l/s a fost pusa in functiune in anul 1977.

Linia veche a fost prevazuta cu treapta de degrosisare cu desnisipatorfara separator de grasimi, decantoare primare longitudinale, treapta

biologica la capacitatea de 900 l/s cu aeratoare mecanice de suprafata,decantoare secundare longitudinale cu recircularea namolului in

proportie de circa 50 %.

Lucrarile de extindere a capacitatii statiei de epurare au fost incepute in

anul 1989 si au fost terminate odata cu lucrarile de modernizare dinprogramul MUDP II, in anul 2002.


3/15

Descrierea procesului tehnologic din statia

de epurare

Statia de tratare a apelor uzate din Cluj a fost proiectata pentru un debit mediu de 2170l/s pe timp uscat debitul maxim de preluare pe timp de ploaie fiind de mximum 5000 l/s.

Procesul tehnologic de epurare a apelor uzate din Statia de epurare Cluj are incomponenta mai multe faze:

- sitarea apeloruzate unde pe gratarele rare si dese sunt retinute corpurile mari simaterialele textile care plutesc sau sunt in imersie;

- indepartarea nisipului si a grasimilorse face in desnisipator, amandoua componentelefiind de nedorit mai departe in procesul de purificare;

- decantarea namolului in suspensie se face in decantoarele primare;

- epurarea biologica are loc in bazinele de nitrificare si denitrificare;

- decantarea finala a apei epurate are loc in decantoarele secundare unde este retinut

namolul biologic care este recirculat in treapta de aerare; - tratarea namolului cuprinde mai multe etape: colectarea si ingrosarea namolului

primar, colectarea si ingrosarea namolului in exces, fermentarea anaeroba a namolului,ingrosarea namolului fermentat, deshidratarea namolului si depozitarea lui.

- valorificarea biogazului rezultat din fermentarea namolului organic prin producerecombinata de energie electrica si termica.


4/15

S

Hidroforapapotab

ila

Statia depompare apeuza

te

Deshidratare +generator

Gura evacuare apaepurata

Gura evacuare apaepuratai

n

i

n

Somes

ul

Somes

ul

Mi

c

Mi

c

PLATFOR

MA

PLATFOR

MAUSCARE

USCARE

NN

D

PT2

Depozitare

SP

S

P

SPPT1

Canal

by

-pa

ssSomesP

T3

Decantoaresecund

areLII

6 1

11

18

1

Decantoaresecund

areLI

1

2

34

5

6

7

Bazi

ne

d

eaerare LI

Bazine

deaera

re

LI

I

1

2

suflante

3

4

5

6

Ingrosatoare

denamol

primar

Laboratoa

re +CT

Metantancurifermentare

1

23

SPnamolfermentat

Ingrosatoare denamolfermen

tat

Gazometre

1

2

12

3

4

5

6

7

8

DecantoareprimareL I

DecantoareprimareL II

Desnis

ipator

LinaII

Desnisipator

LinaI

Hidrofor apade spal

are

Circuit apauzat@Circuit namolingrosatCircuit namol recirculat

Circuit namol primaringrosatCircuit namolfermentatCircuit apa de

CircuitbiogazApaepurata

STATIA DE EPURARE A APEI

CLUJ

PLATFORME PENTRU USCAREA NAMOLULUI


5/15

Schia fluxului nmolului prin staia de epurare

ngrotorde nmol

primar

ngrotor

de nmolactiv n exces

Nmolprimar

Nmolactivn exces

Metantanc 1

Metantanc 2

Nmolproaspt

concentrat

ngrotorde nmol

fermentat 1

ngrotor

de nmolfermentat 2

Nmol

fermentatDeshidratareN

mol

fermentatconcentrat

Nmol

deshidratat

Paturi de uscare

Paturi de uscareNmol

deshidratatnatural

Nmol

deshidratatnatural


6/15

Caracteristicile principale ale nmolurilorrezultate din procesul de epurare a apei

Nmol primar din decantoarele primare umiditate 99 97 % substane organice 50 60 %

Nmol activ n exces rezultat din treapta biologica umiditate 99,5 99,2 %

substane organice 50 70 %

Dupa ingrosatorul de namol rezulta un namol primar concentrat:

- umiditate 98 95 %-substante organice: 50-60 %

Obs. Namolul biologic activ este stocat intr-un bazin din care setrimite impreuna cu namolul primar concentrat in fermentatoare(metantancuri)


7/15

Caracteristicile namolurilor dupa fermentarea

anaeroba in metantancuri

Fermentatia din metantancuri este de tip mezofil

desfasurandu-se la temperaturi de 30 35 C

Nmol fermentat umiditate 98,5 95 % substane organice 40 50 %

Nmol fermentat concentrat dupa ingrosatoarele de namolfermentat: umiditate 98,5 92 %

substane organice 40 50 % Nmol deshidratat dupa centrifuga:

umiditate 65 72 % substane organice 40 50 %


8/15

Variaia produciei lunare de nmol deshidratat dupacentrifuga

Obs: In luna aprilie centrifuga a fost oprita pentru reparatii astfel

incat namolul din fermantatoare a fost trimis spre paturile de uscare

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

apr.0

3

iun.03

aug.03

oct.0

3

dec.03

feb.

04

apr.0

4

iun.04

aug.04

oct.0

4

dec.04

feb.

05

apr.05

iun.05

aug.05

oct.05

dec.05

feb.

06

apr.0

6

iun.06

aug.06

Luna

Tonenmoldeshidratatpelun

defect major la centrifug


9/15

Variaia consumului specific de polimer

0

1

2

3

4

5

6

aug.0

4

sep.0

4

oct.04

nov.0

4

dec.0

4

ian.05

feb.0

5

mar.0

5

apr.05

mai.0

5

iun.05

iul.05

aug.0

5

sep.0

5

oct.05

nov.0

5

dec.0

5

ian.06

feb.0

6

mar.0

6

apr.0

6

mai.0

6

iun.06

iul.06

aug.0

6

sep.0

6Luna

kgpolimer/tonasubsta

ntauscatanamol

s-a schimbat lotul de polimer

s-a schimbat furnizorul de polimer


10/15

Analize de metale grele n nmolul deshidratat

Indicator 2003 2004Valori

maxime UEZn, mg/kg 77,8 83,4 150 300Cr, mg/kg 33,5 27,4 100 150

Cu, mg/kg 63,8 70,8 50 140Pb, mg/kg 22,8 21,9 50 300

Cd, mg/kg 0,13 1,13 1 3

Ni, mg/kg 10 13,5 30 75Fe, mg/kg 278,6 271,2 -

Mn, mg/kg 63,8 31,7 -

Co, mg/kg 10,3 8,9 -


11/15

Analize de fertilitate a nmolului deshidratat

Parametru Proba 1 Proba 2PH 7,40 7,06

K (ppm) 728 816P (ppm) 3500 2330

N (%) 3,51 3,56

Reziduu conductometric, mg/100 g sol 1370 1455Cloruri, mg/100 g sol 44,37 36,75

Sulfai, mg/100 g sol 431 457,6

Bicarbonai, mg/100 g sol 162,42 150,8Ca, mg/100 g sol 9 20

Mg, mg/100 g sol 55,9 36,45

Al, mg/100 g sol 0,74 0,69


12/15

Valorificarea namolurilor rezultate

din Statia de Epurare Valorificarea prin producere de energie electrica si energie termica; In fermentatoare se

produce biogaz cu un procent de 60-65% metan si o putere calorica de cca 20.000kJ/mc la o

productie de cca 4000 mc/zi.-Se asigura o compensare a consumului energetic al statiei de 30-38 % (diagrama urmatoare)

-Mineralizarea namolului 50-60%

Valorificarea in agricultura sau silvicultura : Cu toate ca namolul nu contine substante

daunatoare peste limitele admise nu am primit solicitari in acest sens, neexistand unitati

interesate de refacerea solurilor degradate sau producerea de plante tehnice;

Valorificarea prin ardere in incineratoare sau la fabricile de ciment: a existat o solicitare in

acest sens din partea unei fabrici de ciment care a ramas la stadiul de intentie deoarece dupa

rezultatul testelor, unitatea noastra n-a mai fost contactata.


13/15

Consum total zilnic de energie Epurare si aport generator biogaz

0

5000

10000

15000

20000

25000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 3 1 4 15 16 17 18 19 20 21 2 2 23 24 25 26 27 28

dec-ian media aport generator 38,6 %

k

Wh/zi

Series1

Series2


14/15

Depozitarea namolului deshidratat

Depozitare la depozitul de deseuri menajere a municipiului

Depozitare in gropi din balastiere epuizate a namolului

deshidratat dupa o stationare pentru stabilizare finala pe

paturile de uscare.


15/15

Probleme in managementul namolului din

Statia de Epurare

Mineralizarea insuficienta a namolului in fermentatoare;

Randament redus de producere a biogazului cauzat de o stationare insuficientaa namolului si o recirculare insuficienta a namolului in metantancuri;

Costurile de depozitare a namolului deshidratat sunt in crestere, depozitarea

devenind o problema serioasa, protectia mediului impunand conditii tot mai

grele de depozitare; Cantitatile mari de nisip intrate in sistemul de canalizare si dificultatile de

extragere a tuturor fractiunilor de nisip care se regasesc in namol, conduc la

uzuri anormale prin abraziune a pompelor cu surub si in special a centrifugii;

Posibililitati de valorificare in agricultura pentru namolul deshidratat nu seintrevad iar valorificarea prin ardere cu producere combinata de energie

electrica si termica implica costuri investitionale foarte ridicate.

4. Cluj Managementul Namolurilor in Statia de Epurare

Documents

Transcript of 4. Cluj Managementul Namolurilor in Statia de Epurare