S`mb=t=, 25 august 2012

F=clia

S`mb=t=,

25 august 2012

16 pagini

Fondat la 3 octombrie 1954 Nr.29-30 (3237-3238) Telefon/Fax: 23-37-91 E-mail: faclia@moldnet.md ISSN 1857-3010

S=pt=m`nal de informa\ie, opinie [i cultur= pedagogic=

Se difuzează doarcu abonamente

Tudor RUSU

O pic=tur= de cerneal=

Nu e neam fără meleag, Nu-i păstor fără toiag, Nu-i plugar fără de glie, Pedagog – fără “Făclie”.

“FĂCLIA”, revista fiecărui cadru didacticAbonaţi-vă pentru întreaga durată a carierei şi vă veţi bucura de succes întotdeauna!

PM 21280. Preţul pentru 4 luni - 85 lei

Pe 24 iulie 2012, zi încare Nicolae Timofti, prindecret prezidenţial, l-a angajatîn calitate de consilier al săupentru probleme de cultură şieducaţie pe prof. dr. MihailŞleahtiţchi, l-am auzit pe unpărinte din satul meu natalSuruceni, al cărui copileşuase la BAC, spunând:„Pe ministrul acesta maibine-l destituiau încă înain-te de BAC”. Ministrulacesta, în 2012, răsturnândun număr destul de mare dearanjamente în sesiunea deBAC, a zguduit societateaprin ceea ce a dat la iveală –degradare morală aproapetotală – şi a făcut-o să se în-trebe: „Şcoala, încotro?”.

Mihail Şleahtiţchi nu afost destituit, cum cred unii.Să-l cităm pe el însuşi: „Îndata de 24 iulie am scris ocerere prin care am solicitatrevocarea din funcţia de mi-nistru al Educaţiei în legă-tură cu angajarea în calitatede consilier al PreşedinteluiRepublicii Moldova”.

Peste o zi, la „PublikaTV”, analistul Igor Boţan,care „se pricepe” la toate, ţi-nea hangul consăteanuluimeu vorbind pe un ton in-criminator: „Ceea ce a făcutministrul Mihail Şleahtiţchila examenele de BAC a fosto catastrofă”. Pentru acestanalist nu e o catastrofă frau-darea examenelor, ci mani-era în care ME a început săo curme. La dezbaterea dela „Publika TV” erau maimulţi invitaţi. Majoritatea aavut puncte de vedere ce sedesolidarizau de al lui Bo-ţan (şi al consăteanului

Pedagogulporneşte iarăşi

la drum.Cu ce gânduri?

meu). Invitaţii afirmau ceeace scriam şi noi în „Făclia”- că în aceşti peste 20 de anide independenţă, Educaţia aavut parte de puţini miniştrila fel de talentaţi ca MihailŞleahtiţchi.

Sub ministeriatul lui,ME a lansat apelurile „To-leranţă zero faţă de frauda-rea examenelor de BAC” şi„Corupţia omoară Educa-ţia!”. Printre cei 12 miniştriai Educaţiei de până acum,el e primul care nu a accep-tat umil şi tacit dezordinea,ci a recunoscut că şcoala ela fel de coruptă ca şi socie-tatea.

Dacă nu va combate co-rupţia ministrul, cine să ocombată? – iată întrebareace-i preocupă pe toţi. Însănimeni de la ME nu îndrăz-neşte să o formuleze cu vocetare.

Mihail Şleahtiţchi a fostla locul său din toate punc-tele de vedere – şi ca voinţăpolitică, şi ca energie inte-lectuală, şi ca verticalitatemorală, şi ca devotamentfaţă de cauza Educaţiei, şi capromotor neînfricat al idea-lului naţional, şi ca promp-titudine de a spune ce crededespre oameni şi fenomene.De aceea nu a cochetat cureformele, cum nu a coche-tat peste Prut nici Traian Bă-sescu, luând măsuri nepopu-lare, însă Preşedintele Ro-mâniei, pentru curaj, a tre-buit să plătească, la fel s-aîntâmplat şi cu ministrulŞleahtiţchi.

Continuare în pag.11

Înainte de a vorbi desprenoul ministru al Educaţiei,Maia Sandu, reamintim cădin cei doisprezece miniştri,cinci au fost ai PartiduluiComuniştilor – Vancea,Sima, Beniuc, Ţvircun şiŞavga – dintre aceştia – doirectori, Beniuc şi Şavga, unşef de direcţie raională deînvăţământ, Vancea. Un altşef de direcţie raională afost Vladimir Dragomir,promovat de comunişti în

funcţia de Preşedinte al Co-misiei Parlamentare de spe-cialitate (Vancea – de la Leo-va, Dragomir – de la ŞtefanVodă).

După înlăturarea PCRMde la putere, învăţământul afost condus de istoricul Leo-nid Bujor şi de psihologul Mi-hail Şleahtiţchi. Din pleiadacelor doisprezece miniştri aiEducaţiei, Larisa Şavga a fostsingura femeie, deci MaiaSandu e a doua reprezentantă

a sexului frumos ve-nită pe 24 iulie 2012să preia conducereaEducaţiei. De la 1septembrie 2012,Maia Sandu va fi se-condată de LorettaHandrabura şi Tatia-na Potâng. Recent, afost invitat în echipăşi un bărbat, al trei-lea viceministru –Igor Grosu.

Maia Sandu e unom tot atât de necu-noscut pentru edu-caţie, cum a fost an-terior, să zicem,Victor Ţvircun, la acărui învestire înfuncţie, în 2006, ca-drele didactice seîntrebau: cine-i oare

noul ministru, de unde l-auadus comuniştii? Nimeni nuauzise de el, Ţvircun nu sefăcuse cu nimic remarcat înşcoală. PCRM l-a promovatla minister din Orient, dintr-oambasadă pe care istoriculVictor Ţvircun o conducea. IarMaia Sandu a fost invitată dinVest, unde a fost consilier aldirectorului executiv al Băn-cii Mondiale. Tânără, elegan-tă, zâmbitoare, graţioasă, re-prezentantă a unei misiuni fi-

nanciare planetare, ea a pro-dus o impresie plăcută. Mol-dovenii îşi ziceau plini de mi-rare: “Uite, domnule, undepoţi ajunge dacă ai talent, toc-mai la Banca Mondială!”

Ce tangenţe are un specia-list în finanţe cu şcoala, nu seştie. Ştim doar că Domnia Sacunoaşte bine finanţele, deasemenea, cum funcţioneazăun mecanism global, organi-zat după un sistem de mana-gement de acest nivel.

Faptul că dna Sandu afost rechemată şi ea a accep-tat să vină, merită, de aseme-nea, atenţie, poţi spera de peacum că va încerca să punăpe alte resorturi bazele sis-temului de administrare aEducaţiei. De vreme ce străi-nii i-au arătat încredere, de cesă nu i se arate acasă? Fiindexpert în ştiinţe reale, pro-babil, va promova o paradig-mă de conducere aşteptatăaici, în R.M. Cu pedantismulfinanciarilor de la BancaMondială, unde nu poţi greşinici cu un dram, noul minis-tru va ţine cont (şi acasă) deorice detaliu în grandioasa re-construcţie a şcolii naţionale,cu multiplele ei aspecte.

Continuare în pag.7

Consiliul municipal Chişinău al Sindicatului Educa-ţiei şi Ştiinţei este profund îngrijorat de situaţia creată înurma modificărilor din Codul Muncii al Republicii Mol-dova, şi anume completarea art. 301, alineatul (1), culitera (c), cu următorul cuprins: „ c) stabilirea pensieipentru limita de vârstă ” (în vigoare de la 8 iunie 2012),şi cu Scrisoarea nr. 01-18/1991 din 23.07.2012 a Direc-ţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport privind recoman-dările Ministerului Educaţiei şi ale Consiliului Republi-can al Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei referitor la aces-te modificări.

În urma acestor modificări, majoritatea persoanelor

Parlamentului Republicii Moldova,Ministerului Educaţiei,

Consiliului General al Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei,Primăriei municipiului Chişinău,

DGETS, Direcţiilor Educaţie din sectoarele mun.ChişinăuDEMERS

care au atins vârsta de pensionare vor rămâne fără locuride muncă. Însă, după cum ştim, cadrele didactice au o pen-sie foarte mică, care nu asigură un trai decent (procurareaproduselor alimentare ale căror preţuri cresc pe zi ce trece,a medicamentelor şi achitarea serviciilor comunale, în spe-cial pe timp de iarnă).

Potrivit art. 301, alin. (1) lit. c) din Codul Muncii, con-tractul individual de muncă, încheiat cu cadrele didactice,poate înceta în legătură cu stabilirea pensiei pentru limităde vârstă.

Continuare în pag.2

F=cliaS`mb=t=, 25 august 2012

2IMPACTUL IDEILOR

DIALOGURI CU PEDAGOGII

Virgil MÂNDÂCANU

Învăţământul trece prin grele încercărişi considerăm că „Scrisoarea recomandabi-lă a ME” ar agrava şi mai mult situaţia, cre-ând în instituţii, la început de an şcolar, unclimat nefavorabil şi disconfort. E durerospentru acei angajaţi în etate, dar apţi demuncă, pe drept cuvânt, fondul de aur al şco-lii, să fie trataţi ca ceva second hand şi arun-caţi la gunoi.

Ei, aceşti pedagogi umiliţi, salariaţi mi-zer şi având acum şi o pensie mizeră, au lu-crat zi de zi atât în şcoală, cât şi în diverseactivităţi sociale, fiind pe linia întâi în luptapentru echitate socială şi democraţie.

Ei, pensionarii de azi, n-au părăsit şcoa-la, ci au lucrat în condiţii grele, fiind salariaţicu marfă, optând pentru cunoştinţe, existenţădecentă, demnitate naţională, legalitate.

Ei, angajaţii pensionari, plătesc ca şi cei-lalţi cotizaţii în fondul social (deşi aceeaşipensie nu se indexează), impozitul, asigura-rea medicală, garantând şi pensia viitorilorpensionari.

Ei, angajaţii pensionari, sunt sfetnicipentru generaţia tânără, or, experienţa seacumulează cu anii.

Preşedintelui RM Nicolae Timofti,Prim-ministrului Vlad Filat,

Ministrului Educaţiei Maia Sandu,Preşedintelui Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei Dumitru Ivanov

SCRISOARE DESCHISĂEi, profesorii şi părinţii-profesori, sunt

exemplu pentru tinerii care, văzând situaţia şisalarizarea cadrelor didactice, fug de pedago-gie, fug chiar şi după 3 ani de lucru, după ce-şiîncasează indemnizaţia de 30 de mii de lei.

Da, unii angajaţi pensionari nu mai auelanul tineresc de odinioară, ei acceptă ane-voie noul, nu mai sunt mişcaţi de fiorul dra-gostei pentru discipoli, dar există diverse for-me de desfacere a Contractului Colectiv deMuncă (vezi art. 86 din CM).

Scrisoarea recomandabilă cu pricina areun caracter discriminatoriu şi contravine Con-stituţiei RM, art. 43, Convenţiei OIM nr. 111,ratificată de Parlamentul RM, nr. 593-XIII din26.09.1995, cât şi Codului Muncii, art. 8.

Propunem ME să-şi păstreze cadrele cuexperienţă, protejând profesorul, luptândpentru o indemnizaţie onorabilă celui carese pensionează.

Cerem respectarea legii – dovadă a de-mocraţiei, pentru care am lucrat, am optat,am luptat.

Biroul Centrului Teritorial Chişinăual Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei,

Mihail PALADI

Continuare din pag.1

Din cele menţionate:- conducătorul instituţiei are posibilitatea

legală, dar nu este obligat să înceteze relaţii-le de muncă cu cadrele didactice, cărora li s-astabilit pensia pentru limita de vârstă;

- este ilegală impunerea angajatului saurecomandarea forţată de a depune cerereade demisie.

Trezeşte nedumerire şi indignare fap-tul că, aceste modificări în Codul Munciiafectează numai pensionarii din ramuraeducaţiei a Republicii Moldova. În viziu-nea noastră, aceasta-i o discriminare a ca-drelor didactice.

Cerem abrogarea Ordinului Ministeru-lui Educaţiei nr.554 din 20 iunie 2012, undese stabileşte un număr exagerat de mare decopii/elevi în grupe/clase pentru anul destudii 2012-2013. Care este motivul nu-mărului mărit de elevi din învăţământul li-ceal în municipii faţă de cel rural? (30-35 -municipii faţă de 25-30 - localităţile rurale)

Programele educaţionale sunt prea com-plicate pentru a fi realizate calitativ (eficient)cu un număr prea mare de copii/elevi.

Majoritatea încăperilor nu corespundregulilor şi normativelor sanitaro-epide-miologice de stat adoptate prin HotărâreaMinisterului Sănătăţii şi Protecţiei Socialea RM nr.21 din 29.12.2005 – cu privire la

aprobarea şi implementarea “Regulilor şinormativelor sanitaro-epidemiologice destat „Igiena instituţiilor de învăţământ pri-mar, gimnazial şi liceal”.

De asemenea, cadrele didactice care auclase de dirigenţie sunt într-o situaţie grea,munca pe care o depun pentru a îndrumaelevii în viaţă nu este remunerată la nive-lul cuvenit, cu numai 150 de lei. Pentrutimpul petrecut cu elevii la orele de diri-genţie; activităţile extracuriculare: concur-suri, serate tematice ş.a.; excursii - caresunt importante pentru a cunoaşte lucrurinoi nu doar din manuale, dar şi în realita-te; lucrul cu părinţii - care de multe ori cersfaturi de la diriginte în privinţa copiluluilor (deoarece un diriginte bun este nu doarun profesor, dar şi un bun psiholog), plataeste prea simbolică.

Consiliul mun. Chişinău al Sindicatu-lui Educaţiei şi Ştiinţei cere să se acorde oatenţie sporită cadrelor didactice cărora le-afost stabilită pensia pentru limita de vâr-stă, şi anume prin majorarea pensiilor,acordarea facilităţilor la achitarea servicii-lor comunale, la procurarea medicamen-telor, şi, totodată, cerem să fie mărită re-tribuţia cadrelor didactice care au clase dedirigenţie la 500 lei lunar.

PreşedinteMaria SÎRBU

DEMERS

Ce atitudine va avea faţă de pensi-onari Tatiana Nagnibeda Tverdohleb,directorul general al DGETS mun.Chişinău?

Pe această temă, oferind un interviuziarului „Комсомольская Правда” (22august a.c.), Dumneaei a spus că, deşi nuţine de competenţa sa, căci ea răspundedoar de Chişinău, problema se resimteacut şi în capitală. La o recentă întâlnirecu directorii de instituţii preuniversitare,managerii au opinat că societatea trebuiesă se închine în faţa veteranilor muncii pe-dagogice. Potrivit Tatianei NagnibedaTverdohleb, problema e că stau în rândsă se angajeze la muncă în şcoli şi tineriispecialişti. Or, după cum se ştie, în virtu-tea optimizării, numărul de clase se redu-ce, cele cu numai 10 copii sunt comasate,există şi un ordin în acest sens, ca în clasesă fie 25-30 de elevi. Acest fapt implicăşi reducerea sarcinii didactice.

Se iscă întrebarea: pe cine să păstrăm,pe un pensionar sau pe tânărul care face

Managerii principali trebuiesă manifeste multă înţelepciune

primii paşi în carieră?Dna Nagnibeda-Tverdohleb are urmă-

toarea viziune asupra procedurii – mai în-tâi, pensionarii sunt concediaţi, apoi, dacăpedagogul e un bun profesionist şi nu areconflicte cu elevii şi părinţii, se încheie cuel un contract de muncă suplimentar.

Ea mai spune că nu are dreptul să nu an-gajeze tinerii absolvenţi, chiar dacă ei suntabia la început de cale şi unii pot avea în do-cumentele de studii doar note de „5”. Mana-gerul principal al şcolii, în opinia ei, trebuiesă fie un om înţelept şi să rezerve pedagogu-lui cu o mare vechime şi experienţă în muncăun anumit număr de ore. Ea a invocat exem-plul de odinioară, când debutanţii învăţauprofesia de la îndrumătorii lor împuterniciţicu asemenea misiune de către administraţiaşcolii. „Şi eu am lucrat toată viaţa în şcoală,afirmă Dumneaei, ştiu că un manager cu ex-perienţă, în pofida vârstei angajatului său,dacă acesta e deosebit de valoros, îl va păstraîn echipă atâta timp cât acestuia îi va permitesănătatea şi bunul-simţ”. („F”)

Viitorul ţării poate fiapreciat după pedagog,

şcoală şi posibilitatea lor dea-şi pune în valoare Idealul şiVocaţia. Cum anume are degând Ministerul Educaţiei,

condus de un nou ministru, săîmbunătăţească condiţiile încare activează pedagogul şi

şcoala?

Întrebarea îmi este dictată decriza prin care trece Educaţia. Eadevărat că profesorii universi-tari, pedagogii şcolari, jurnaliş-tii scriu şi despre unele succese.Totuşi, după cum s-a văzut lasesiunea de BAC-2012, nu maiputem tolera situaţia din învăţă-mânt. Acest semnal de alarmă afost tras de însuşi ministrulŞleahtiţchi înainte de a pleca.

Cu mare regret, constatăm călăcomia, corupţia, crima, goanadupă bogăţie au pus stăpânire şipe pedagog. Prestigiul şcolii şial învăţământului a scăzut catas-trofal. E o explozie socială ame-ninţătoare, care afectează nunumai Educaţia.

În ultimii 20-30 de ani, deşiam trăit în reforme continue, s-aconsolidat şi mai mult stereoti-pul vechi al pedagogului margi-nalizat, fără autoritate şi ponde-re în societate. Cum poate fi unastfel de pedagog model de per-sonalitate?

Ce-i scapă din vedere Minis-terului Educaţiei în toate refor-mele pe care le iniţiază? Proba-bil că dna ministru Maia Sanduar trebui să ia aminte la acestelacune, să-şi propună clarifica-rea idealului şi ideologiei edu-caţiei. Aşa cum a încercat Mi-hail Şleahtiţchi. El a purces lafundamentarea Educaţiei peconştiinţa naţională. Cu regret,clasei politice nu i-a plăcutaceastă opţiune. Va greşi doam-na ministru Maia Sandu dacă nu

va continua să cristalizeze acestideal care trebuie să străbată toa-te conţinuturile noilor reforme.Şi acum ne întrebăm cu toţii:fără ideal naţional, ce conţinu-turi de programe şi manualevom avea? O asemenea politicăşi ideologie are o singură finali-tate: educaţia mancurţilor, trădă-torilor, a falsificatorilor istorieişi adevărului.

Ne mai întrebăm: oare prinschimbarea structurii ME se vaschimba atitudinea, va fi recu-noscut învăţământul fundamen-tat pe ideea naţională?

Mulţimea reformelor ne în-vaţă că declaraţiile despre şcoa-lă orientate pe o altă cale suntdoar o utopie.

Călcând de nenumărate ori peaceeaşi „greblă a reformelor”, etimpul să înţelegem că nu decla-raţiile, nu reformele în sine potschimba esenţa educaţiei. Trebuieschimbate politica şi ideologia.

Ceea ce e stipulat în noulCod al Educaţiei, cum că Edu-caţia e Prima Prioritate naţi-onală, trebuie transpus în fapt.

Oare cât vom mai accepta sănu putem spune în şcoală de ceviţă suntem, care ne sunt idea-lurile, cum înţelegem integrareaeuropeană? De ce ne temem sărăspundem franc falsificatoriloristoriei?

Idealul naţional, acest in-strument hotărâtor, nu poate fiaplicat prin politici educaţiona-le ce vin în contradicţie cu mo-rala poporului, cu obiectiveledeterminate în plan naţional şiinternaţional. Ca fiinţă spiritua-lă vie, şcoala are misiunea de arecunoaşte fundamentul etern şiinşanjabil – valorile spirituale.Ele determină normele şi cali-tatea vieţii. Dacă şcoala va ezitaîn continuare să-şi consolidezeun ideal naţional, ea nu va pu-tea modela oameni cu o menta-

litate nouă. Ministerul Educaţieitrebuie să-şi propună să condu-că nu o simplă pleiadă de inte-lectuali, ci o armată de oamenitalentaţi, neînfricaţi, orientaţispre viitor, intelectuali care cu-nosc istoria, cultura, limba şi va-lorile neamului.

ME trebuie să se conto-pească cu Pedagogia care con-stituie sfera Duhului, Înţelep-ciunii, Ştiinţei, Artei, Măiestrieişi Experienţei educaţiei. Cu re-gret, reformele din ultimii 20 deani concep educaţia parcă n-arfi existat Comenius, Herbert,Creangă, Cantemir, Haret.Ignorând Pedagogia în proce-sul de pregătire a pedagogilor,vom continua să ne alegem cuabsolvenţi care fug de şcoală şidin ţară.

Fireşte, schimbarea solici-tă mari investiţii şi eforturi, aicicalculele economice modeste nune pot ajuta. Plăsmuirea unorpersonalităţi spirituale nu poatefi realizată cu cheltuieli minime.Activitatea şcolii, în aceşti anide mare cumpănă, e grav peri-clitată de lipsa încrederii în pro-fesori.

Ornicul istoriei a început amăsura timpul adevărului încăde la 1989, însă ME ba-l recu-noaşte, ba nu-l recunoaşte.Esenţa lui constă în Alfabetultrezirii noastre, care cereschimbarea cardinală a atitudi-nii întregii societăţii faţă deşcoală şi învăţători.

Nu reformele în sine, nurevoluţiile sau exploziile socia-le vor face învăţământul primaprioritate naţională, ci schim-barea atitudinii faţă de şcoa-lă şi învăţător, prin acceptareapoliticii, ideologiei şi idealuluinaţional adecvat conştiinţei re-ale a poporului – iată proble-ma cardinală a timpului.

Imediat după trezirea conştiin-ţei naţionale a urmat degradareaRM prin gangsterismul politic.Moldovenii au conştientizat rapidnaivitatea deşteptării şi inutilitateapropriilor vise. Pe o bună parte din-tre ei i-a trezit din somn nu ideea,ci deşteptătorul – orologiul de laKremlin. Mişcarea moldovenilor s-anumit Front Popular doar de for-mă. După cum s-a văzut, acesta afost un front al gangsterilor, carenu au făcut nimic bun pentru po-por. Cei mai descurcăreţi au înşfă-cat câte-o halcă bună din patrimo-niu şi şi-au întemeiat partide.

Cuvântul „popular” a fost ometaforă speculativă, echivalentăcu lăcomia şi delapidarea avutu-lui naţional, cu distrugerea în agri-cultură a excelentelor gospodăriicolective, care, din câte a arătatexperienţa celor peste 20 de anitrecuţi, trebuiau păstrate cu oricepreţ şi transformate treptat în gos-podării ţărăneşti de tip nou.

Alegerile parlamentare, as-tăzi, în RM, nu sunt altceva decâto luptă intestinală a gangsterilorgata să cheltuie milioane pentrua-şi rupe beregata unul altuia.

Gangsterismul luase avântpână şi în pedagogie – atunci, darşi mai pe urmă, s-au găsit indi-

vizi care, sub masca formării li-gii cadrelor didactice, s-au dat pelângă patronii partidelor, suge-rând că le-ar putea aduce voturiale Ligii în alegeri, doar ca săpoată înghiţi şi ei ceva din acelemilioane puse în joc (căci, slavăDomnului, voturile vor fi întot-deauna de vânzare).

Boşii politici însă nu au vrutsă-şi deschidă punga, şi Liga pe-dagogilor, treptat, s-a mistuit peundeva, nu s-a mai auzit nimicde ea. Dar câte promisiuni au fă-cut liderii ei – şi Borşevici, şiTarhon, şi Melnic…

Acum există o asociaţie a ca-drelor didactice, în fruntea ei stăenergica Eugenia Stârcea, şi filia-la din Moldova a Asociaţiei Ge-nerale a Învăţătorilor din Româ-nia, condusă de inimoasa Maria-na Marin. Pedagogii au nevoie deorganizaţiile lor profesionale, nudoar sindicale. Mişcarea sindica-lă, realmente, pe parcursul seco-lelor, şi-a demonstrat eficienţa,însă o asociaţie comună, genera-lă a cadrelor didactice, fie ea şiLigă, ar mobiliza gândirea şi fap-ta creatoare întru binele elevilorşi zecilor de mii de pedagogi. Amdelega în primele ei rânduri sute-le de concurenţi, cei mai buni co-

legi care, anual, la etapa şcola-ră, raională, municipală, apoinaţională, luptă pentru cuceri-rea titlului de cel mai bun Pe-dagog al Anului. Imediat dupăei i-am delega pe deţinătorii degrade didactice superior şi unu,împreună cu floarea pedagogieiştiinţifice. Realmente, în aceas-tă asociaţie comună şi-ar aflalocul şi rostul acele cadre didac-tice care simt nevoia de a se so-lidariza. Asociaţia i-ar întrunipe cei mai combativi, oneşti,respectabili, cu spiritul nouluişi simţul dreptăţii. Numărulacestora e uriaş. Sus-numitaasociaţie ar servi drept bazăpentru crearea acestui organismunitar, iar preşedintele asocia-ţiei, ajutat de toate aceste forţe,ar înviora simţitor viaţa cadre-lor didactice.

Dezideratul e cu atât maiimportant, cu cât în Basarabialipsesc casele corpului didac-tic, prezente odinioară în tere-nul pedagogic, care, precumştiţi, au activat cu mult succesîntru binele angajatului şcolii.Acum ele funcţionează doarpeste Prut.

Ce ziceţi, domnilor peda-gogi? Reanimăm Liga? („F”)

Gangsterismul politicsau de ce e nevoie de o Ligă consolidată a pedagogilor?

S`mb=t=, 25 august 2012

F=clia3

IMPACTUL IDEILOR

- CE ACŢIUNI CONCRETEVIZEAZĂ REFORMA DESTRUCTURĂ A SISTEMULUIVOCAŢIONAL/TEHNIC?

- Noul sistem se va numi Învăţă-mânt vocaţional/tehnic (VET). El vafi organizat pe două niveluri: învă-ţământul secundar vocaţional/tehnic,realizat în şcoli şi licee vocaţional/tehnice şi destinat absolvenţilor degimnaziu, şi învăţământul postse-cundar vocaţional/tehnic, care se varealiza în şcoli vocaţional/tehnice cugrupe pentru absolvenţii învăţămân-tului liceal şi colegii.

Pentru aceasta avem nevoie desurse financiare şi asistenţă, bani pecare, în sfârşit, i-am obţinut. Dupăun an şi jumătate de muncă, am câşti-gat un proiect de asistenţă tehnică cugrant nerambursabil de 5 mln. euro,oferit de Delegaţia Uniunii Europe-ne şi aprobat pe 27 iunie curent.

- CU CE SE VA SOLDAACEST PROIECT DE ASIS-TENŢĂ?

- Prin el, ne propunem să eficien-tizăm administrarea învăţământuluivocaţional/tehnic, capacitatea aces-tuia de a asigura calitate şi relevan-

ţă între cererea societăţii şi piaţamuncii, atât pentru tineri, cât şi pen-tru adulţi.

Proiectul ţinteşte patru dome-nii de referinţă.

Vom începe cu cartografierea re-ţelei instituţiilor şi elaborarea ulterioa-ră a Master Planului de eficientizare areţelei.

Demersul de reformă îl vom con-juga cu alte acţiuni conexe necesare,este vorba de consolidarea cadruluiinstituţional şi a capacităţii la nivelde management central al DirecţieiVET în cadrul Ministerului Educa-ţiei, care acum e formată doar dinpatru consultanţi, şi a Centrului Re-publican de Dezvoltare a Învăţămân-tului Profesional, unde avem numaitrei angajaţi. Crearea structurilor pen-tru asigurarea dialogului social pen-tru cele mai importante ramuri aleeconomiei şi a altor Comitete Secto-riale pe lângă cele patru existente re-prezintă alte domenii de intervenţii.

- CE DIALOG EXISTĂ, ÎNPREZENT, CU MEDIUL DEAFACERI?

- Acesta trebuie fortificat. Impli-carea agenţilor economici este ne-cesară, de aceea primele eforturi înaceastă direcţie vor fi întreprinse, prinintermediul Comitetelor Sectoriale,în cele mai importante sfere econo-mice, dar şi printr-un mecanism destimulare a mediului de afaceri.

Al doilea domeniu de interven-ţie al reformei vizează o serie deactivităţi care vor avea drept scopsporirea calităţii în VET. Cele maicomplexe acţiuni se referă la actua-lizarea Nomenclatorului şi Clasifi-catorului de ocupaţii, la elaborareaCadrului Naţional de Calificări pen-tru VET, în conformitate cu meto-dologia stabilită în Cadrul Europeande Calificări (EQF), la elaborareapoliticii calităţii, a standardelor ocu-paţionale, educaţionale şi a curricu-lumurilor modulare, instruirea ca-drelor didactice pentru asigurareabunei implementări a noilor curri-culumuri, dezvoltarea unui meca-nism pentru certificarea, validarea şirecunoaşterea calificărilor, dezvol-tarea unui sistem de management alperformanţei pentru sistemul VET,elaborarea şi implementarea uneimetodologii pentru evaluarea exter-nă a competenţelor profesionale aabsolvenţilor, nivelurile de califica-re, dezvoltarea sistemului de orien-tare profesională în şcolile şi cole-giile VET şi altele.

Este necesar să depăşim insufi-cienţa şi caracterul necorespunzătoral calificărilor pe piaţa muncii. Avemmult de muncit la acest capitol.

Prin domeniul trei de interven-

BAC-ul,frauda,

transparenţaşi deontolo-gia televi-ziunilor

Fraudele de la BACau fost pe larg mediatizate.Televiziunile se întreceau în

reluarea pe ecran ba adoamnelor profesoare de laun liceu seral pornite, subescortă, la sediul CCCEC,ba a conducerii Liceului

„Mihai Viteazul”, ba a unorpedagogi din republică,

chipurile, prinşi în flagrant.

Flagrantele erau personificate, cureluarea în plan mare a bieţilor peda-gogi sau elevilor care copiază, dariată că, încă până a se pune punct se-siunii repetate de BAC, pe 17 iulie,televiziunile au arătat, cu feţe acope-rite, doi angajaţi ai Serviciului Vamalşi un angajat al Poliţiei de Frontieră,care, pentru sume de bani impună-toare, facilitau contrabanda cu ţigări,piese de schimb pentru automobileşi fructe exotice. La percheziţie s-audepistat în seiful inspectorului vamal110.000 euro şi 14.100 dolari SUA.Însă nimeni nu a aflat numele bănui-ţilor, figurile lor nu au apărut în prim-plan, chiar dacă s-au dat pe post ima-ginile operative ale flagrantului, pre-supuşii infractori nu au fost întorşicu faţa spre telespectatori. Operato-rii TV au montat materialul în aşa felca să nu li se vadă feţele.

Lumea ştie cine execută filmări-le în flagrante – acestea sunt planifi-cate de poliţişti şi pregătite uneori cumulte luni înainte, camerele TV suntale lor, ale angajaţilor poliţiei şi pro-curaturii. Poliţiştii procedează aşaaproape în toate cazurile în care aceştioperatori TV mediatizează desfăşu-rarea flagrantelor (îi obligă la aceas-ta şefii lor). Iar jurnaliştii TV nu-şifac probleme cu prezumţia nevino-văţiei, pun pe post tot ce le aduc oa-menii cu epoleţi. Ai impresia că ei numai pot de fericire când primesc dela MAI subiecte fierbinţi, nu-şi batcapul cu deontologia. Principalul calumea să rămână perplexă în faţaecranelor.

Pe doamnele profesoare de la li-ceul seral, pe distinsa directoare dela Liceul „Mihai Viteazul” din Chi-şinău – cea care a făcut, muncind însudoarea frunţii, o bijuterie din acestliceu (grea moştenire de la ŞtefanMoroşan), o carte de vizită a capita-lei, jurnaliştii TV le-au arătat de zecide ori, timp de mai multe săptămâni.Chipurile, priviţi şi luaţi aminte: iatăunde-i cuibul celor mai mari corupţi– în „casele luminii”.

Totodată, asociaţiile pentru apă-rarea drepturilor omului, Audiovizua-lul, organizaţiile ziariştilor tac mâlc,nu scot o vorbă.

Ce poate crede cetăţeanul de rândcând e manipulat de televiziuni şiprostit în asemenea hal? De ce con-ducerea MAI permite operatorilorTV în uniforme de poliţist să trans-mită în mass-media informaţii truca-te, dinainte concepute, care uneori auun anumit iz de cârdăşie cu cei prinşiîn flagrant?

De ce încă înainte de a fi dovedi-tă vina unor oameni, televiziunile îşibat joc de ei, inclusiv de pedagogi,în văzul tuturor? Acum ne întrebăm:de unde să ia bani sărmanii pedagogiacuzaţi fără judecată (dacă salariul nule ajunge nici pentru a-şi achita fac-turile), ca să acţioneze RepublicaMoldova la CEDO şi să ceară despă-gubiri morale absolut legitime? („F”)

Întrebată fiind de ziarişti caresunt concepţiile sale în ceea ce priveşte refor-mele în sistemul educaţional profesional,Loretta Handrabura a spus că viziunea asupraacestei reforme ample este deja elaborată,că-i stipulată în proiectul Codului Educaţiei şidezvoltată în alte documente strategice şipolitici. Acestea sunt: Programulde Activitate a Guvernului RM 2011-2014,SND „Moldova-2020”, prioritatea “Studiirelevante pentru carieră”,Politica publică “Învăţământul secundarprofesional” - competenţe adaptate pentrupiaţa muncii, proiectul “Strategiei sectoriale dedezvoltare a învăţământului pentruanii 2012-2020” şi încă un proiect în lucru – PPP “Reconceptualizarea învăţământului pedagogic”.Noile politici prevăd reforme de structurăîn actualul sistem secundar-profesional şimediu de specialitate – îmbunătăţireacalităţii, implicarea partenerilor sociali,învăţarea la locul de muncă şi promovareaparteneriatelor publice-private.

ţie, ne vom concentra şi asupra asi-gurării suportului pentru implemen-tarea viitorului Program de SuportBugetar pentru VET.

Cel de-al patrulea domeniu dereferinţă vizează acţiuni menite săfacă cunoscut societăţii sistemuluiVET reformat. Aici mizăm mult peinstituţiile media.

- PE CE ASPECTE-CHEIESE VOR BAZA NOMENCLATO-RUL DE MESERII ŞI CURRI-CULUMUL?

- Nomenclatorul de meserii esteactualizat cu regularitate şi adaptatla cerinţele actuale ale pieţei. A în-ceput să se actualizeze şi curriculu-mul, însă este necesară o colabora-re mai strânsă între instituţiile cepregătesc specialişti şi organizaţiileobşteşti, agenţii economici, patrona-te, care au nevoie de aceşti specialişti.

Cert este că noile curriculumurivor fi axate pe formare de compe-tenţe generale şi profesionale. Pen-tru moment, avem elaborate dejadouă curriculumuri modulare propu-se spre implementare din 2013. Unuldintre acestea este la meseria Lăcă-tuş instalator tehnică sanitară, celde-al doilea la Bazele antrepreno-riatului, care va fi pilotat de la 1 sep-tembrie.

- CE ÎNTREPRINDE MEPENTRU A SCHIMBA MENTA-LITATEA ŞI PENTRU A ATRA-GE TINERII ÎN SISTEMUL VO-CAŢIONAL?

- Pentru a atrage tinerii în acestsistem, ei trebuie să vadă perspec-tiva angajării şi posibilitatea unuisalariu decent. Dar acest lucru nuţine doar de Ministerul Educaţiei,ci şi de Ministerul Economiei, deMinisterul Muncii, Protecţiei So-ciale şi Familiei, de alte autorităţipublice.

Din momentul în care se va con-tura o perspectivă clară de angajaredupă absolvirea învăţământului vo-caţional/tehnic, fluxul de solicitanţipentru astfel de studii va creşte. Înînvăţământul vocaţional/tehnic lu-crurile trebuie îmbunătăţite în aşafel, încât acest sistem să devină atrac-tiv. Avem în vedere procesul educa-ţional adaptat la cerinţele pieţei, do-tări moderne echivalente cu cele depe piaţa muncii, condiţii mai bune destudii, de cazare, ghidare în carierăde pe băncile gimnaziului etc.

Această reformă reprezintă unprim pas în acest sens. („F”)

Nota redac\iei:Dacă este cineva care me-

rită cel mai mult felicitări cuprilejul noului an de studii,aceasta e dna Loretta Han-drabura. Susţinută de Dele-gaţia Uniunii Europene dinMoldova, cu aceste 5 milioa-ne de euro aduse de ea înRM, învăţământul profesio-nal secundar poate începe onouă viaţă!

„ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL AL RM EXISTĂPROBLEME DE MORALITATE PROFESIONALĂ”

Aşa a declarat ministrul Educaţiei Mihail Şleahtiţchi astă vară, la finele sesi-unii de BAC. Iar Adrian Ghicov, directorul Agenţiei de Evaluare şi Examinare,spunea că angajaţii agenţiei sunt presaţi să dezvăluie subiectele de examen.

Şleahtiţchi a ţinut să menţioneze că, în ciuda presiunii ieşite din comundin partea celor interesaţi, Agenţia de Evaluare şi Examinare (AEE) a reuşitsă păstreze securitatea informaţională a testelor de examene. Ministrul a subli-niat că sesiunea de bacalaureat 2012 a confirmat faptul că în sistemul educa-ţional al RM există grave probleme de moralitate profesională şi de realizarecalitativă a curriculumului şcolar la clasă.

„Anul acesta ca niciodată a fost un interes sporit de a scoate din safeurilesecurizate ale Agenţiei testele de evaluare. Presiunea a venit atât din parteapărinţilor, elevilor, cât şi din partea unor colegi de breaslă. Eu şi colegii meiam fost rugaţi să oferim ore particulare în temeiul subiectelor care vor fiadministrate la examene, iar membrii grupului de lucru au fost curtaţi pentrua oferi dimensiuni de conţinut din testul de examene”, a subliniat AdrianGhicov, directorul AEE. („F”)

F=cliaS`mb=t=, 25 august 2012

4DIRECT LA OBIECT

În aceşti 21 de ani, până şicea mai cuminte, maiaşezată moral şi mai

devotată datoriei păturăsocială – cadrele didactice,

a fost nevoită să apucedrumul pribegiei, migrând

masiv în Occident. În acestecondiţii, cum ar putea fi

numit destinul acestei ţări,dacă nu unul tragic?

A-ţi părăsi munca îndră-gită, familia, baştina înseam-nă a-ţi uita Patria, a te înstrăi-na de ea. Dar, pe de altă par-te, viaţa totuşi e primordialăşi Patrie îţi poate fi orice col-ţişor al pământului – acolounde poţi supravieţui, tu şicopiii tăi. Aceşti 21 de ani, amputea spune, sunt ani de rătă-cire într-un fel de paranoia şigenocid, care, se vede, le-aufost trimişi moldovenilor deCel de Sus pentru cine ştie cepăcate. Experţii americani,după scrupuloase studii eco-nomico-demografice, auajuns să declare că aceastăţară avansează neabătut spredepopulare totală, fiindaproape prima din Europa şide pe Glob, care riscă chiarsă rămână fără locuitori.

De bună seamă, de ce în21 de ani Republica Moldo-va s-a resemnat să stea (ne-clintit!) pe ultimul loc în Eu-ropa la dezvoltarea economi-că? De ce „bravii” ei condu-cători nu au putut-o scoate dinmizeria materială? Oare potfi numiţi conducători ai nea-mului acei care ba includ Re-publica Moldova în CSI (cuma făcut Snegur), ba îi separăpe moldoveni de fraţii lor ro-mâni (cum a făcut-o Lucin-

mea culpaschi sau Voronin), ba o facmembru al unei noi alianţe,chipurile, economică – Uni-unea Euroasiatică?

Moldovenii, în aceşti 21de ani, au ajuns să nu-şi maipoată pune speranţe în niciun„bărbat al neamului”, să numai vadă vreun lider care arfi capabil să-i salveze de lapieire. Republica Moldova nuare astfel de eroi. La cârma eivin doar oameni mărunţi. Dar,paradoxal, îi aleg pe sprân-ceană tot moldovenii, acei cenu au emigrat încă. Nu ar fiputut Vladimir Voronin, carea guvernat ţara aproape un de-ceniu, să sugrume sărăcia? Nua înţeles el în ce constă isto-ria zbuciumată a Moldovei şică-i imposibil să rupi aceastăpalmă de pământ de fraţii eide sânge? Blestemat va rămâ-ne în veac şi el, şi ceilalţi, careşi-au făcut şi-şi fac de cap laguvernare, căutându-şi fieca-

re de interesele sale, incapa-bili să privească mai departede poarta capitalurilor propriiîn lungul drumului istoric.

Un capitol aparte, în ne-gru, al tristei istorii a RM, eişi-l scriu chiar acum, cât maisunt activi în viaţa politică.

* * *Deocamdată, acesta ar fi

unul din numeroasele bilan-ţuri ale căii parcurse de mol-doveni de la 27 august 1991încoace. Cu fiece an trecut,tot mai mult te vezi cuprinsde gândul că pe 27 august,dar şi pe 31 august, nimeninu ar mai trebui să jubileze,pentru că nu există niciunmotiv. Dimpotrivă, în acestezile drapelele arborate pe in-stituţiile de stat ale RM artrebui coborâte în bernă –semn al faptului că statul îşiconştientizează vina pentrudrama acestui popor. (VladSĂRĂTILĂ)

În ultimii ani, ceimai mulţi oameni auddoar de la televizor că

astăzi în RepublicaMoldova iarăşi se

celebrează o anumităsărbătoare. Moldove-nii văd la ecran ritua-

luri cu depuneri deflori la monumentullui Ştefan cel Mare,felicitări ale unor

conducători de state,chipurile, adresatepoporului din RM.Dar acest popor se

simte oarecum străinla el acasă, la aceste

scene, la recepţiile lorpompoase. Poporulrămâne rece, căci

nimeni nu-l invită săserbeze şi el.

În temei, moldovenii sesimt de parcă ar fi spectatori.Iar autorităţile organizeazămanifestări ca şi când i-archema iarăşi la alegeri. Re-pertorii cunoscute, răsuflate,care nu mai mişcă pe nimeni.Însă cu ele autorităţile se spa-lă pe mâini. Pe înserate, ecra-nele azurii strălucesc de refle-xele focurilor de artificii dincentrul Chişinăului şi omuldin provincie se miră că, uitedom‘le, capitala iar e în săr-bătoare.

Un fior interior al vremel-niciei, al instabilităţii şi neîn-crederii se cuibăreşte în sufle-tele oamenilor. Nu prea segândesc ei la mese îmbelşu-gate în aceste zile, poate doarun pahar - două de vin ar maiînchina, că – de, nu poţi rataun asemenea prilej. Ar fi de-amirării să-i vezi pe unii ţăranisau intelectuali expediindu-şi

sms-uri în zilele de 27 şi 31august, cu vibrante felicitări,expresie a ataşamentului şipatriotismului.

Şi dacă-i aşa, cine totuşisărbătoreşte în RM? Pe alo-lingvi nu-i interesează abso-lut deloc, ei au fost, sunt şivor fi străini în RM, ei consi-deră aceste sărbători o mas-caradă.

Sărbătoresc, poate, consi-lierii de la Primărie, căci înplanul de lucru al fiecăruiaexistă anumite puncte legatede zilele de 27 şi 31 august,pe care trebuie să le onoreze.Dacă în zona lor de influenţăexistă o şcoală, ei pot să omobilizeze şi, astfel, să deade înţeles întregii comunităţică azi e sărbătoare. Pe ici -pe colo, o adiere de sărbătoa-re se resimte în centrele raio-nale. Tumultul festiv e con-centrat însă în capitală, dar şiacolo exclusiv în preajmadomnitorului cu crucea izbă-vitoare în mână.

Ce-o fi cu moldovenii că-rora le place nu numai sămuncească în sudoarea frun-ţii, dar şi să chefuiască dintoată inima? E ciudat căaceste două zile mari ei par-că le-ar trece cu vederea. În-trucât unele sărbători reli-gioase, cum ar fi Paştele Bla-jinilor, ei le-au profanat, eoarecum explicabilă derutace-i cuprinde pe 27 şi 31 au-gust. Ei încă nu au tradiţiade a sărbători. Nu-i nimic, încurând şi acest obicei se vastatornici. Ai noştri sunt meş-teri la născocit ritualuri. Bă-utură de-ar fi, că oameni denădejde prin satele noastre segăsesc. (Iustin CALISTRU,pedagog)

Când au văzut cum seabat pe capul lor distrugă-toarele vânturi ale tranziţiei,moldovenii au înţeles că tra-gedia cea mare a fost nu co-munismul sovietic, despotis-mul imperial, dar acesteuriaşe valuri ale tranziţiei(spre nicăieri şi nimic sau,probabil, spre infern). O ju-mătate de Moldovă nu a statmult pe gânduri şi a plecatdin ţară fără regrete. S-a maiîntâmplat vreodată oare în

După ce Moscova a permis fiecărei republici dinfosta URSS să-şi ia atâta suveranitate cât poate

duce, Moldova, cum s-a văzut, şi-a luat preamultă – de aceea nu a putut şi nu poate duce

această povară, iar nostalgicii par să aibă drep-tate bocind cu lacrimi amare defuncta URSS.

istoria Moldovei, ca tu, mio-riticul, paşnicul şi cuviosul,să fii izgonit din ţara ta nude invazii duşmane, ci devenirea „a lor tăi” la pute-re? Ca în locul surghiunuluisiberian să te apese un be-nevol exil apusean-euro-pean? Dacă Moscova le-arfi dat nu doar libertatea, darşi oamenii cu care moldove-nii să-şi gestioneze Indepen-denţa şi Suveranitatea, ob-ţinute brusc şi pe neaştepta-

te, poate că ei ar fi evitataceastă năpăstuitoare tranzi-ţie, acest tsunami al trans-formărilor haotice. Însă înfruntea lor au venit, mai în-tâi, doi foşti activişti aiPCUS (Partidului Comunistal Uniunii Sovietice) – Mir-cea Snegur şi Petru Lucin-schi – acesta din urmă chiardin eşalonul de vârf al con-ducătorilor sovietici dinKremlin, iar Mircea Snegur,membru al Comitetului Cen-tral al Partidului Comunistde la Chişinău. De unde săfi ştiut aceşti doi granzi so-vietici cum se lichidează so-vietele, cum se păstoreşte oturmă umană lăsată bruscfără îndrumător, cum se tre-ce de la o dictatură mai gra-vă decât cea fascistă la osocietate cultă, luminată, de-

mocrată? Culmea a fost cădin două rele moldovenii l-auales nu pe cel mai mic, ci pecel mai mare, când au dat ti-mona conducerii în mâinileunui nomenclaturist sovieticşi mai înrăit – Vladimir Vo-ronin. El nici nu a încercat,cum au făcut-o predecesoriisăi, să se dea drept restruc-turist, avangardist occiden-tal, democrat. Bolşevicul s-a poziţionat, ţanţoş şi aro-gant, drept marxist învede-rat, antiromân plin de venin.Destinul, aşadar, s-a jucatcum a vrut cu moldovenii,întocmai cum s-ar juca tala-zurile oceanice învolburatecu o şubredă corăbioară pur-tată de vânt. Şi aceasta dincauză că Moldova nu a avutoameni competenţi pentrunoua situaţie creată – până

şi un Dumitru Moţpan, şi oEugenia Ostapciuc au obţi-nut posturi-cheie în condu-cerea statului. Iar în frunteaComisiei Parlamentare pen-tru Educaţie a ajuns un igno-rant ca Vladimir Dragomir,care, deşi deţinuse anteriorfuncţia de inspector şcolargeneral la Ştefan Vodă, secrucea sincer văzându-i peprofesori că-i zic limbii ma-terne – română.

Dacă ar fi avut de cuce-rit ceva, moldovenii s-ar fipregătit din timp şi, poate, nuar fi călcat prin străchini or-beşte. Însă Moscova nu i-aîntrebat ce vor, i-a aruncatafară din imperiu – şi bas-ta! Istoria nu-i va înţelege peacei care se bat cu pumnul înpiept că ei au făcut în Mol-dova revoluţie – şi încă cu

preţul vieţii! Dar nu-i aşa.Nimeni nu şi-a riscat baremun fir de păr de pe cap, iarcel mai bine cunoaşte acestlucru Mihai Ghimpu, care,împreună cu Gheorghe şi Si-mion Ghimpu, au luptat cusovieticii mult mai înainte dedestrămarea URSS. Aceştitrei fraţi, într-adevăr, s-au ex-pus unor mari pericole şi aufost prigoniţi. Dar nu numaiei. Însă „patrioţii de profe-sie” le-au confiscat meritele,îmbolnăvindu-se subit de oamnezie grea şi au uitataproape cu totul de ei şi detot ce a fost.

Noi, cadrele didactice, deZiua Independenţei, trebuiesă vorbim răspicat şi deschisdespre aceste lucruri. (ElenaPOPOV, profesoară, Ialo-veni)

S`mb=t=, 25 august 2012

F=clia CCCEC: LA ZECE ANI DE LA }NFIIN|ARE5

– ESTE SUFICIENTĂLEGEA ADOPTATĂ RE-CENT DE PARLAMENTCA SĂ SCĂPĂM DE CO-RUPŢIE?

– E doar un început, pro-cesul de reformare prevedemai multe etape pe care sun-tem convinşi că le vom ducepână la capăt. Prima ţine deasigurarea independenţei in-stituţiei specializate în com-baterea şi prevenirea corup-ţiei. Apoi, e vorba de trans-miterea competenţelor ce nuţin de combaterea acestui fla-gel altor autorităţi ca MAIsau Serviciul Vamal. Nu înultimul rând, este vorba de-spre asigurarea unei eficien-ţe şi integrităţi maxime a in-stituţiei, care va permite an-gajaţilor să activeze indepen-dent. Atât procedura de nu-mire în funcţie, cât şi moni-torizarea angajaţilor centru-lui, ne va permite să evitămimplicarea ofiţerilor în acti-vităţi de corupţie. Începânddin octombrie, angajaţii ac-tuali vor fi concediaţi, apoivor trece concursul şi vor în-cheia contracte de muncă,prin care statul le va oferi unmandat de încredere enorm:salariu bun, perspectiva creş-terii în carieră, pachet socialcorespunzător, statut special.La rândul său, statul le cereacestor angajaţi să fie cinstiţişi le spune: „Ca să mă asigurcă veţi respecta criteriile, văvoi verifica periodic şi vă voiprovoca”.

– CUM SE VA FACEASTA?

– Testul de integritateeste un instrument nou careînseamnă provocarea ofiţeri-lor, după un scenariu binegândit, ca să vedem cât deferm stau pe picioare. Dacăvor fi constatate abateri de lalege, contractul de muncă vafi reziliat. Când vorbim de-spre corupţia printre angaja-ţii CCCEC, cei ai Serviciu-lui Vamal sau procurori, estedificil să-i reţii. Ei cunosctoate metodele şi sunt pre-cauţi. E uşor să reţii un me-dic, un inginer, un funcţionarde la Primărie. Din acestpunct de vedere, testul esteo soluţie.

– ŞI ESTE DE AJUNSCA SĂ SCĂPĂM DEACEST FLAGEL?

– Urmează să fie imple-

mentate şi alte mecanisme.Ceea ce am reuşit noi să rea-lizăm, sub presiunea UE, dealtfel, s-a făcut în ritmurifoarte rapide. Pentru că tim-pul ne-a presat, nu ne-ampermis adoptarea la pachet atuturor prevederilor pe carele-am avut incluse în strate-gia de reformare. E adevăratcă legea a fost aprobată îna-intea strategiei, deşi urma săse întâmple invers.

– ATUNCI CÂT DELOGICĂ A FOST ADOP-TAREA ACESTEI LEGI?

– Nu a fost logic, dar ebine aşa cum este. Lucrurilepot fi reparate. În iulie stra-tegia a fost discutată la Gu-vern. I-am explicat premie-rului cât de important esteacest proces. El a dat indica-ţii ca toate instituţiile să îşiprezinte avizele. În strategieerau incluse prevederi careţineau de salarizare, care, laprima vedere, păreau exage-rate. Era vorba de un salariucare ar putea acoperi cât decât coşul minim de consumîn Chişinău, ceea ce ar în-semna 7-8 mii de lei.

– ŞI CE SALARIU AREACUM UN ANGAJAT ALCENTRULUI?

– 2.000 de lei pentru unofiţer tânăr, în timp ce sala-riul meu e de 5.790.

– CUM VĂ DESCUR-CAŢI CU ACEŞTI BANI?

– Foarte greu. Am o so-ţie care desfăşoară mai mul-te activităţi. Asta îmi permi-te un trai decent.

– DAR MAŞINILE PAR-CATE LÂNGĂ CCCECVORBESC DESPRE OALTĂ REALITATE...

– Păi tocmai de asta amintrodus câteva mecanismeimportante, ca să putem ve-dea dacă sunt sau nu corupţiangajaţii CCCEC. Testul po-ligraf ne va permite să între-băm periodic angajaţii deunde au maşină sau casăscumpă. Totodată, le vommonitoriza stilul de viaţă.Chemaţi-i acum pe fiecaredintre ei şi veţi vedea că niciomaşină parcată aici nu leaparţine. Vor motiva că aucumnaţi milionari sau soacreprin Italia. Am lista acestorautomobile pe masă. Situa-ţia de la noi nu se deosebeş-

te însă cu nimic de cea de laProcuratură sau Poliţie. Dacăîl dau pe vreunul afară, pânădiseară primesc vreo 70 deapeluri telefonice „că e băiatbun şi e de-al nostru”. Fie-care în parte e bun, iar în an-samblu are de suferit institu-ţia, fiind percepută ca unacoruptă.

– AŢI RECUNOSCUTCĂ AVEŢI PROBLEMELA CCCEC. DE CE NUAŢI SESIZAT PROCU-RORII ANTICORUPŢIE?

– Prefer să-i dau afară,pentru că nu am probe con-cludente. Singurul lucru pecare-l pot face este să chemangajatul şi să-i zic: „Frate,eşti compromis şi nu potmerge alături de tine”. Nicitestul integrităţii nu poate fio probă, dar aşa îl poţi uşorda afară. După asta, nu maiare nicio şansă să se angaje-ze în organele de drept. Sănu uităm totuşi că suntemprimii care ne-am asumat tes-tarea integrităţii. Ne vor ve-rifica cei de la SIS. Directo-rul, de exemplu, poate fi eli-berat pentru orice şoaptăspusă aiurea. Va trebui să fieun fel de Făt-Frumos, avândîn vedere criteriile drasticedupă care va fi ales.

– APROPO, CE VEŢIFACE DUMNEAVOAS-TRĂ ÎN CONTINUARE?VĂ VEDEŢI ÎN ACEAS-TĂ FUNCŢIE ŞI DIN OC-TOMBRIE?

– Nu am luat o decizie.De când sunt în funcţie, amfost incisiv şi am declarat căinstituţia trebuie reformată,în nouă ani, sunt al cincileadirector. Nu e un lucru bun,şi asta pe lângă faptul că aifost numit pe principii poli-tice, în nu ştiu ce condiţii, lafel ca şi adjuncţii. În loc deangajaţi profesionişti, centrulse alege cu un fel de politrucicare se grăbesc să ajungă lapartide ca să raporteze situa-ţia. Politizarea este cel maigrav lucru care distruge in-stituţia. Am fost cel care amers pe principiul de depo-litizare. În această situaţiecred că nu ar fi binevenită ră-mânerea mea în funcţie.Chiar dacă nu sunt politician,am fost recomandat de unpartid. Centrul trebuie să oia de la zero. Facem un con-curs transparent şi să câştige

cel care are perspectivă. Lafel, să uităm de toate decla-raţiile politice iresponsabile,potrivit cărora mai marii îşiîmpart funcţii. Aceste insti-tuţii servesc cetăţeanului.Tricolorul şi omul din stradăe Dumnezeul meu, nu politi-ca. Târgurile politice distrugcredibilitatea centrului. Pen-tru moment, decizia mea esteghidată de aceste principii.

– DECI, CENTRUL AFOST CONTROLAT ŞIPE TIMPUL DUMNEA-VOASTRĂ?

– CCCEC a fost politizatde când a fost creat. SlavăDomnului, am reuşit să pro-movăm anumite îmbunătă-ţiri. Până acum nu au existatgaranţii suficiente ca un con-ducător să îşi exercite man-datul independent. Am inclusaceste garanţii în noua lege.Ca stat, sunt obligat să le oferangajaţilor toate condiţiile săîşi exercite corect obligaţia.Dacă dau unui ofiţer 2.000de lei pe lună, iar el nu arecasă, şi mai vreau de la el să-şifacă bine datoria, nu proce-dez corect. În jumătate de an,acest angajat se schimbă atâtde mult, că nu voi şti ce săfac cu el. Decât să am 500de angajaţi prost plătiţi, maibine 50, dar foarte bine re-muneraţi. Ştiu că atunci cândva lua un dosar în mâini nuse va gândi cine se află înspate. „Nu cumva e un poli-tician, care ar putea pune ca-păt carierei mele?”.

– CUM SE FACE PO-LITIZAREA?

– Nu e o chestie directă.Directorul nu e o punte de le-gătură între Centru şi politic.E vorba de angajamentul mo-ral pe care îl ai. Până acum,nimeni nu şi-a asumat să îmidea indicaţii directe. În mo-mentul învestirii, le-am spusîn faţă liderilor politici că numă voi supune. Nu sunt sigurînsă că asta au făcut-o şi uniicolegi de ai mei.

– CENTRUL FACEZECE ANI. PUTEMVORBI DESPRE EFI-CIENŢA ACESTEISTRUCTURI?

– În 2001, era corupţie latot pasul. Oamenii de afacerierau zăpăciţi. Dacă peste einu venea poliţia economică,venea Fiscul. La toţi trebuia

să le dai. Din punct de vede-re politic, decizia de crearea centrului a fost corectă. Ces-a întâmplat mai departe, mărefer la dosarele politice, acompromis activitatea insti-tuţiei.

– DE CE NU SUNTCERCETAŢI PENALGRANGURII MARI?

– Am investigat miniştri,şefi de agenţii de pe timpulguvernării comuniste.

– CE SE ÎNTÂMPLĂCU CEI DE AZI?

– O să vină şi timpul lor.Putem vorbi de corupţie cândavem probe concludente.Pentru moment, sistemulnostru penal şi de responsa-bilizare a funcţionarilor nueste perfect. Avem un şir pre-vederi care împiedică trage-rea la răspundere a persoa-nelor care au fost implicateîn luarea deciziilor, din sim-plu motiv că au fost luatedecizii colective. De exem-plu, în cazul Ciocârlia (stra-da unde a fost ridicate case-le de lux ale familiei Voro-nin - n.r.) răspunderea, prac-tic, nu o poartă nimeni. Ştimcă societatea civilă vreaspectacol, noi nu vom oferispectacol atât timp cât acti-văm într-un cadru legal. Sănu vă imaginaţi că miniştriifură cu căldarea. Îi monito-rizăm foarte atent. În institu-ţiile publice, corupţi suntfuncţionarii neclintiţi de anibuni, care cunosc cel maibine cum se fac jocurile. Deaceştia avem cu duiumul.

– ŞI JUDECĂTORII?– Vă tot întrebaţi de ce,

oficial, nu avem judecătoricorupţi. Foarte simplu, ni-meni nu a venit la CCCECsă-i denunţe. Ce înseamnă unproces de judecată? Cinevavrea să-şi rezolve o proble-mă, aşa că va căuta toate po-sibilităţile să o facă. Nu vaveni la noi, ci va merge lajudecător. În jurul judecăto-rilor, procurorilor, ofiţerilorde urmărire penală se află unalai de avocaţi care umblă cu„rezolvatul problemelor”.Azi nu sunt căutaţi avocaţii

buni care pot demonta oriceprobă sau să facă praf oriceacuzare, e căutat cel care ştiebine judecătorii. Am prins 15apărători într-un singur an.

– DE CE NU MER-GEŢI PÂNĂ-N PÂNZELEALBE?

– Judecătorii au imunita-te. Cum vă imaginaţi? Am re-ţinut avocatul cu 20.000 deeuro care ştie că se va întoar-ce în instanţă. Credeţi că varecunoaşte că banii sunt pen-tru judecător? Nu! Preferă săspună că banii sunt onorariu.Ce se întâmplă de fapt? Toa-tă armata asta de avocaţi,procurori, judecători aşteap-tă dosarele CCCEC aşa cumţăranul aşteaptă ploaia. Dindosarele de la Poliţie, cum arfi furtul de găini sau de tele-foane mobile, nu scot bani.Dosarele de combatere a co-rupţiei generează corupţie.Nu pot înţelege cum din 500de cazuri pe care le-am avutîn vizor în 2011 nimeni nu stăla închisoare. Înseamnă căle-am dat ploaie la toţi. Dacămita nu a ajuns la ofiţerulCCCEC, banii i-a luat pro-curorul, dacă nu procurorulatunci judecătorul. Pentrucine lucrăm şi cheltuimbani? Iată de ce propunemschimbarea întregului sis-tem care să permită monito-rizarea dosarelor. Azi, dacădeschizi safeul vreunui şefcu multe stele pe umeri, îţipui mâinile în cap când vezicâte dosare stau conservateacolo.

– ÎN MAI BINE DEDOI ANI DE CÂND OCU-PAŢI ACEASTĂ FUNC-ŢIE, V-A BĂTUT CINEVALA UŞĂ SĂ VĂ OFEREMITĂ?

– Personal, nu m-a abor-dat nimeni. Dar de multe orimi s-a părut că mi-au fosttransmise semnale. Activezde mult timp în organele dedrept. E ca într-o familiemică, dacă te compromiţi, numai ai posibilitatea să-ţi facidatoria onest în acest mediu.Slavă Domnului, îmi duc nu-mele cu demnitate. (Preluatdin „Adevărul”)

Am văzut astă vară, la BAC, cât de tare s-au activizat băieţii de la CCCEC ca să-i prindă pe cei mai marişi periculoşi „rechini” ai corupţiei şi parvenirii tenebroase, ilegale. Dar cine sunt aceşti băieţi? Despre dânşii, vorbeşte şeful lor, directorul CCCEC, Viorel Chetraru. Citiţi interviul de mai jos.

Un interviu cu Viorel CHETRARU, directorul Centruluipentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei:

F=cliaS`mb=t=, 25 august 2012

6EFIGII DE PEDAGOGI

NĂSCUT la 2 septembrie 1937 în oraşul Tiraspol, într-o fa-milie de profesori.

STUDIILE MEDII ŞI SUPERIOARE DE SPECIALITATE:1951 – 1955 Şcoala Pedagogică din Orhei;1960 – 1962 Şcoala de muzică „Ştefan Neaga” (2 ani);1962 – 1967 Institutul de arte „G. Musicescu”.Pe parcursul anilor activează în calitate de profesor, asistent

de regizor în redacţia muzicală, solist şi dirijor-secund în corul„Moldova” al Teleradio-Moldova, funcţionar public la Ministe-rul Culturii, profesor universitar, şef de secţie al InspectoratuluiGeneral Republican, afiliat Ministerului Învăţământului, specia-list coordonator la Departamentul Educaţie, Ştiinţă, Tineret şi Sporta mun. Chişinău. Actualmente este profesor-dirijor de cor cu graddidactic superior la Liceul Teoretic „N. Iorga” din capitală.

SUSŢINE SPECTACOLE ÎN ORAŞELE: Chişinău, Tiras-pol, Soroca, Orhei, Leova, Rezina etc. (R. Moldova), Moscova(Rusia), Cercasî, Kiev (Ucraina), Olaine, Ventspils, Riga (Leto-nia), Albena, Novi Pazar (Bulgaria), Minsk (Belarus), Braşov,Buzău, Bacău, Piteşti, Mangalia, Vaslui, Târgovişte, Curtea deArgeş, Piatra-Neamţ, Bucureşti (România), Praga (Cehia).

Laureat al concursurilor municipale şi republicane, diplo-mant al festivalurilor internaţionale de muzică corală din Pi-teşti, Curtea de Argeş (România), Ventspils (Letonia), laureat alconcursurilor internaţionale ale formaţiilor corale (Moscova,1981; Praga, Cehia, 2009).

DISTINCŢII: Membru al Uniunii Muzicienilor din R. Mol-dova, Eminent al Culturii din R. Moldova (1977), Maestru înArtă (1994), Cavaler al Diplomei de Recunoştinţă a Academieide Ştiinţe din R. Moldova (1997), Cavaler al Ordinului „GloriaMuncii” (2000).

Două lucruri aş vrea săspun despre colegul nostruomagiat la această frumoasăvârstă, mai ales că aniversa-rea e a unui om de creaţie –mai întâi, că oricărui liceu cuprofil artistic i-ar plăcea să-laibă în echipa sa pe un astfelde maestru cum e VictorCreangă, pedagog cu grad di-dactic superior, renumit con-ducător şi dirijor, muzicolog,poet, compozitor; apoi, că ceamai mare distincţie pe care i-ar oferi-o statul la această re-marcabilă vârstă ar fi să-lanunţe că în Republica Mol-dova (la Chişinău) va fi inau-gurat un Câmp Coral, aidomacelui de la Tallinn, cu sute decorişti. Pentru asta VictorCreangă a făcut multe demer-suri la Guvern şi ar fi nespusde fericit să afle că, în sfârşit,propunerea i-a fost acceptatăşi, în curând, împreună cu alţiconfraţi de breaslă, ar puteaaduna împătimiţii de cântulcolectiv pe un câmp naţionalal artei corale. Victor Crean-gă, de decenii în şir, insistă caminunata artă a moldovenilor- cântul, să aibă un loc al săude manifestare. Doar aşa s-arpune începutul unei arte co-rale de masă.

* * *Victor Creangă poate fi

mândru de rodul artistic pecare l-a adunat în palmares. Unconfrate al său, compozitorulde talie mondială Eugen Doga,îl consideră drept „unul dintrecei mai înzestraţi, talentaţi şiîndrăgostiţi maeştri în dome-niul muzicii corale”. Maestrulîn Artă, Andrei Tamâzlâcaru,crede că „pe făgaşul melosu-lui popular, sau în paralel cuaceasta, Victor Creangă a contu-rat starturi noi, îmbogăţindu-le înpermanenţă structural, armo-nic şi polifonic”.

Harul poetic al omagiatu-lui se revelează în următoa-rea poezie cu care îşi deschi-de cartea recent apărută –„Eu mă duc, codrul rămâne– prelucrări şi compoziţii co-rale a cappella”. Cităm: „Co-drule, Măria Ta,/ Nu fi trist,

nu lăcrima.../Cum că nu maipot cânta/ Fii pe pace, liniş-tit!/ Eu doresc ca să mai cânt,/Într-o vie, sub un nuc,/ Mairămân deci, nu mă duc!/ Mairămân, cuprins de glie,/ În-demnat de-o ciocârlie,/ Săcântăm noi împreună,/ Doinadoinelor străbună./ Codrule,Măria Ta,/ Nu fi trist, nu lă-crima.../ Fii pe pace, liniştit, /Cât mai sunt, o să mai cânt!/De-oi ajunge-n cimitir,/ Nu casimplu musafir,/ Ţi-oi trimi-te-un trandafir!”.

În pofida firii sale jovia-le, a energiei debordante, aumorului ce musteşte în fie-care fibră a fiinţei sale, poe-zia „Eu mă duc, codrul rămâ-ne” îl caracterizează ca pe unartist meditativ. Aceste versuripot răvăşi sufletul oricărui omcare, ca şi el, de la înălţimeaunei vârste respectabile, îşiface retrospectiva vieţii.

Cu fineţea omului de cul-tură, Andrei Tamâzlâcaru de-fineşte probabil cel mai bineesenţa darului divin al colegu-lui nostru: „În afară de VictorCreangă, spune el, în Basara-bia nimeni altcineva nu a scriso piesă de virtuozitate în me-trul de 10/16, care, pe deasu-pra, să conţină modulaţii sub-stanţiale şi împletiri de voci defelul celor pe care le conţinelucrarea „Grai de pace”, crea-tă pe versurile ce-i aparţin”.

* * *Rapsod e poetul, rapsod e

compozitorul şi rapsod e pe-dagogul.

Prima sărbătoare corală aelevilor din mun. ChişinăuDomnia Sa a organizat-o la 31mai 2003. Pe o fotografie atimpului e surprins imensulcor de sute de elevi pe scărilede zeci de metri pătraţi aleOperei Naţionale „Maria Bie-şu”– formaţii corale ale maimultor instituţii de învăţământ– o mulţime fremătând a dorşi veşnicie, în frunte cu Vic-tor Creangă, cu bagheta ma-gică, nu numai dirijorală, darşi strategică, de mare organi-zator al artei. E o virtute deo-sebită a sa, de aceea, pe par-

cursul vieţii, el a fost invitatsă onoreze multe funcţii derăspundere, fie la MinisterulCulturii, fie la MinisterulEducaţiei sau la Direcţia Ge-nerală Educaţie, Tineret şiSport a municipiului Chişi-nău.

Mult mai înainte, încă în1980, pe 9 mai, la Teatrul Ver-de, Victor Creangă a organi-zat prima sărbătoare republi-cană a muzicii corale a 2000de interpreţi într-un cor unit.Atunci autorităţile ar fi trebuitsă înţeleagă că, uite, avemforţe cu ajutorul cărora putemdemara o acţiune culturală lascară naţională. Însă au trecut32 de ani, regimurile politices-au schimbat, dar ideea aşaşi nu a prins viaţă.

Repet, acesta e cel maimare necaz al omagiatului, elnu poate înţelege de unde atâ-ta surzenie culturală la mahă-rii noştri de sus? Uneori e atâtde necăjit că-i pare zadarnicăviaţa trăită până acum: în ori-ce caz, noi vedem mereu cumacest fapt adumbreşte cumvaemoţia pe care i-o prilejuiescmarile realizări de până acum.

Şi totuşi, cum menţionascriitorul Ion Proca: „Crean-ga noastră şi-a făcut un locsub soare; a izbutit să aduneîn pomul vieţii melodii, săînvie antica artă corală, să tre-zească harpele străvechi, săreaprindă felinarul cânteculuistrăbun”.

Cu o asemenea bogăţie s-aapropiat Victor Creangă deaceastă onorabilă culme a ani-lor.

Toate lucrările sale desfacpetalele talentului său multi-plu, unificându-le într-o ima-gine policromă.

„Sonata” – aşa se numeş-te formaţia corală de la liceulnostru pe care o conduce demulţi ani. Prin ea, Domnia Sai-a convins pe elevi, pe pro-fesori şi îi convinge şi acumcă suntem un popor de o spi-ritualitate rară. Atât distinsuldirijor, cât şi „Sonata” sa con-stituie un blazon al instituţiei.

La 2 septembrie liceul îl

va omagia ca pe o mare per-sonalitate culturală, toate spe-cialităţile profilului artistic îivor închina programe festive.

Încă acum 5 ani, la o altăaniversare, în articolul „Ctito-rul sărbătorilor corale dinMoldova”, Tudor Rusu scria:„El, de mic copil, a cunoscuttoate urgiile ocupaţiei imperia-le şi totalitarismului sovietic.Nu l-a văzut niciodată pe tatălsău, care a fost arestat ca „duş-man al poporului” în 1937 şiîmpuşcat. Tata, care a studiatel însuşi la Conservatorul dinOdesa, este cel care i-a trans-mis genetic această pasiunepentru Marea Artă”.

* * *Prin cântec Victor Crean-

gă produce în liceu substanţeeuforizante cu care sensibili-zează suflete, favorizeazăpercepţia pozitivă a vieţii, aviitorului, şi dacă mulţi elevisunt încrezători că acest vii-tor va fi luminos, intuiescuneori că, în anumită măsu-ră, i-l vor datora şi mareluiartist Victor Creangă.

Ne bucurăm împreună cuel că a ajuns la acest prag alexperienţei şi înţelepciunii.Optimismul şi hotărârea lui dea trăi într-o stare optimă a cre-aţiei, a sănătăţii fizice şi spi-rituale, a glumei ne fascinea-ză. Emblema aceasta umană,Victor Creangă, e mereu în-tipărită în mintea şi inimanoastră, a colegilor şi disci-polilor săi – zeci şi sute deelevi de toate vârstele. Iar prinextensiune, discipoli din maimulte localităţi ale Moldovei,care, de-a lungul anilor, au în-văţat a cânta sub bagheta saaţintită spre simţurile, ante-nele lor artistice şi spirituale,bagheta dirijorală ce deschi-de calea spre înţelegerea nunumai a cântului coral, dar şia esenţelor vieţii ce par a fi,de multe ori, inaccesibile.

Valentina IURCO,directorul

Liceului „Nicolae Iorga”,mun. Chişinău

Din copilărie m-a impre-sionat profund personalitateaartistică a lui Grigore Vieru.Mai mult, am înţeles sensulcuvântului “apostol” graţiepersonalităţii poetului: frun-tea înaltă, pletele lungi, răs-firate pe umeri, privirea vi-sătoare, îndreptată spre undincolo inaccesibil oamenilorobişnuiţi, slova rostită răspi-cat şi melodios pentru ca să-ţi pătrundă în suflet. La aces-tea se adaugă un zâmbet ti-mid şi o fragilitate a întregiifiinţe, datorită cărora ne gân-dim la poet nu numai cu ad-miraţie, ci şi cu dorinţa de a-locroti. Astfel, nemurirea po-etului nu constă numai încât l-au iubit cei care l-aucunoscut, dar şi în capacita-tea celor tineri de a vedea maideparte prin opera sa, fiind-că aflându-se mereu cu gân-dul la noi, cei tineri, care ţi-nem pe palmă viitorul, poe-ziile lui au „curs” mai lin,versurile sale s-au legat maitrainic şi mai tainic de noi,generaţiile moştenitoare.

Popularitatea lui GrigoreVieru a fost asigurată de sim-plitatea scrisului său. Cândne referim însă la această par-ticularitate a poeziei sale, tre-buie să ţinem cont neapăratde afirmaţia care îi aparţine:„Eu nu a fi simplu râvnesc,ci a fi înţeles”. Iată de ce cre-

– model de personalitatepentru tânăra generaţie

aţia viereană a fost atât de binereceptată, pătrunsă până în pro-funzimile ei chiar şi de tânărageneraţie.

A luptat să readucă Basa-rabia în matricea firească, a ţi-nut cu înverşunare să ieşim bi-ruitori prin cultură şi spiritua-litate, călcând pe urmele luiMihai Eminescu, care a menţi-onat că numai „prin cultură varăzbi neamul românesc înaceastă parte înăsprită a lumii”.Datorită activităţii sale sociale,Grigore Vieru a dezvăluit ade-văruri temeinice, ascunseochiului nostru, despre cultură- adevărul istoric şi ştiinţific.

Cristina CEBAN,studentă la Facultatea de

Litere, USM

În perioada 3-4 septem-brie, la Academia de Ştiinţe aMoldovei va avea loc primulcongres internaţional al emi-nescologilor.

La evenimentul organizatsub auspiciile Academiei Ro-mâne, instituţiei-gazdă, Mi-nisterului Culturii şi Centru-lui Internaţional Academic„Mihai Eminescu”, vor par-ticipa cercetători din Franţa,Italia, Slovacia, Cehia, China,Japonia, Suedia, Ucraina,SUA, Estonia, Letonia şi dinalte ţări.

Ideea acestei manifestări îiaparţine academicianului Mi-hai Cimpoi. Domnia Sa pe 3septembrie împlineşte 70 deani şi va fi omagiat la Acade-mie, în cadrul lucrărilor foru-lui. Tot aici vor fi lansate maimulte cărţi: Dicţionarul Enci-clopedic Eminescu al exegetu-lui, care apare la Editura „Gu-nivas”, volumul omagial dinprestigioasa colecţie „Acade-mica” – Studii consacrateacademicianului Mihai Cim-poi, pregătit de Institutul de Fi-lologie al AŞM, şi un albumapărut la Editura „PrincepsEdit” din Iaşi. AcademicianulEugen Simion lansează cuacest prilej Dicţionarul Lite-raturii Române în două volu-me, o sinteză a celor şapte vo-lume ale Dicţionarului Enci-clopedic al Literaturii Româ-ne editate de Academia Româ-

nă, precum şi studiul Scrierileromâneşti ale lui Emil Cioran.

„Conceptul meu vine dinpersonalitatea lui Eminescu”, aspus Mihai Cimpoi vorbind de-spre Dicţionarul EnciclopedicEminescu. Lucrări de asemeneagen au apărut despre Shakespea-re în SUA, Dante în Italia, Bal-zac în Franţa şi Lermontov înRusia.

Pe 4 septembrie, delegaţiicongresului vor fi oaspeţi aiCentrului Internaţional Acade-mic „Mihai Eminescu”.

În prezent, acad. MihaiCimpoi face parte din comisiade revizie şi coordonare a Dic-ţionarului General al Literatu-rii Române, ediţia a II-a. El estecoordonator pentru literaturabasarabeană, nord-bucovinea-nă şi cea din Serbia. În ultimiiani, eminescologul Mihai Cim-poi a avut preocupări, la primavedere, distante de preocupări-le sale dintotdeauna. În 2006,la Editura „Forest Book” dinAnglia i-a apărut eseul „Baco-via, poet al existenţei”, tradu-cere de Brenda Walker. În ace-laşi an, la Editura „PrincepsEdit” din Iaşi, îi apare mono-grafia despre Grigore Vieru –„Poetul arhetipurilor”. A scrisdespre Ioan Alexandru, Ion He-liade Rădulescu, Duiliu Zamfi-rescu, Vasile Cârlova, Ion Ghi-ca şi alte mari personalităţi aleliteraturii române. (Preluat din„Timpul”)

S`mb=t=, 25 august 2012

F=clia7

INSTITU|II {I OAMENI

Continuare din pag.1

Pentru mulţi totuşi e greude înţeles de ce dna Sandu aacceptat să vină de la un sa-lariu exorbitant la BM la unulde câteva ori mai mic (fie elşi de ministru).

Părăsind un post mare înSUA, Maia Sandu revine labaştină, într-o zonă a lumiidespre care globaliştii, proba-bil, nu prea au auzit.

De ce tânăra moldovean-că cu ochii mari, pătrunzători,lansându-se în carieră fulmi-nant, brusc, s-a orientat pe altdrum, care unor astfel de oa-meni afirmaţi ca ea poate săle pară o cărăruie ce nu ducenicăieri? Cu ce au momit-oactualii „părinţi ai naţiunii” şide ce Maia Sandu, cu CV-ul

ei impresionant, s-a lăsat con-vinsă? Ce promisiuni i s-aufăcut, pe care a fost imposi-bil să le ignore?

Toate aceste lucruri şimulte altele le ştie doar Dom-nia Sa.

Indiscutabil, astfel de oa-meni sunt foarte necesari şiacasă. În RM, precedente aumai fost – la Ministerul Finan-ţelor, la Banca Naţională, elevin să confirme supoziţia căMoldova are oameni meritu-oşi. Dar aceşti oameni prag-matici, bine înfipţi în realita-te, de obicei, nu dau vrabiadin mână pe cioara de pegard, ştiu exact ce vor.

Oare şi-a consultat MaiaSandu superiorii occidentaliînainte de a se decide să facăacest pas? Poate că-i chiar

ideea BM – de a scoate RMdin impas? Poate că doamnaministru e abilitată cu vreomisiune în regândirea capita-lă a unor strategii ale Educa-ţiei în RM?

Probabil, lucrurile suntmai simple. Poate că MaiaSandu, cu toată surprinzătoa-rea ei carieră de până acum,şi-a încheiat un mandat la BMşi, deci, oricum urma să revi-nă acasă?

Un singur lucru e de pre-supus - cineva a ţinut-o me-reu în vizorul său. Pe de altăparte, oameni ca ea, repetăm,ştiu a-şi măsura bine paşii şivăd clar perspectiva, ea a de-cis singură ce are de făcut re-venind acasă.

Odinioară, tot aşa, nimeninu a putut să presupună că un

Maia Sandu e una din celedouă fiice în familia Emilieişi a lui Grigore Sandu din sa-tul Risipeni, Făleşti. Gh. Lu-puşor, directorul Liceului„Acad. Diomid Gherman”,spune că el i-a predat MaieiSandu informatica. Şi-a amin-tit că odată, la lecţie, când aanunţat că astăzi în clasă vorrezolva probleme noi de in-formatică, Maia a spus că aredeja rezolvate aceste proble-me în caiet. Informatica fiindobiect nou, profesorii nu dis-puneau de manuale, nici deaparate IT, dar Maia manifes-ta un interes deosebit pentruel. De altfel, la toate discipli-nele, ea cam anticipa progra-mele, îi plăcea să munceascăde sine stătător. Directorul,deşi au trecut peste 20 de ani,şi-o aminteşte ca pe cea maibună elevă nu doar din clasă,ci din toată şcoala, ca şi soraei, Veronica. Iar tatăl lor, Gri-gore Sandu, conducea la Risi-peni un complex zootehnic deproporţii gigantice (54 de miide capete de porcine). Era unconducător exigent, cu har or-ganizatoric înnăscut. De altfel,acest nume de familie, Sandu,din câte am fost informaţi, eunul emblematic, cel mai răs-pândit în Risipeni, cu cel maimare număr de descendenţipasionaţi de ştiinţele reale şicare au obţinut studii superi-oare. Însuşi tatăl, Grigore San-du, şi-a făcut studiile la un co-legiu în Moldova şi o Acade-mie în Ucraina, la Odesa.

Emilia Sandu, mamaproaspătului ministru, de 43de ani predă în liceul din sat

educaţia muzicală. E la pen-sie, dar continuă să predeaobiectul, căci nimeni nu vreasă vină pentru 4 lecţii şi 2 orela cerc. Atât şeful interimar alDirecţiei Raionale de Învăţă-mânt Făleşti, Ana Jalbă, cât şiGh. Lupuşor, şi dirigintele deodinioară, Eudochia Braşovea-nu, afirmă că Maia Sandu a fosto elevă-model în toate, foarteinteligentă, învingătoare înolimpiade raionale de matema-tică, al cărei hobby permanentera lectura. Atât Maia Sandu,cât şi sora ei, Veronica, au cititmunţi de cărţi, ne spuneauaceşti oameni. Încă din anii deşcoală, avântul intelectual alelevei promitea o lansare spec-taculoasă, căci mai rar întâlneştiun copil cu asemenea capaci-tăţi. Toţi profesorii erau sigurică fiica Emiliei şi a lui GrigoreSandu orice opţiune ar fi făcut,ar fi obţinut succese remarca-bile. Aşa s-a şi întâmplat.

Traseul elev-model – mi-nistru-model, la drept vor-bind, s-ar putea adeveri încontinuare. Nu credem că-igrav impedimentul că MaiaSandu n-are studii pedagogi-ce, că nu a gustat din pâineaprofesorilor. Poate că acestgust ea îl ştie din fragedă co-pilărie de la mama sa.

Astfel, Maia Sandu şi-aprocurat un card de succes înviaţă cu preţul propriei tran-spiraţii – şi în anii de studii laRisipeni, şi la ASEM şi, ulte-rior, în toate posturile pe carele-a ocupat, căci peste tot afost un autodidact sârguin-cios. Pe cei care vor dori săspeculeze lipsa experienţei

pedagogice, vrem să-i liniş-tim, făcând recurs la un epi-sod din istoria Educaţiei deacum 20 de ani, când la câr-ma şcolii a fost promovat Du-mitru Zidu, cu care puţini din-tre cei 12 miniştri de pânăacum s-ar putea compara; niciel nu avea experienţă pedago-gică, stăpânea însă foarte binearta lucrului cu oamenii – ma-nagementul, cum îi zicem as-tăzi, iar Maia Sandu, din câteputem presupune, e un as înaceastă privinţă; cine nu cre-de, să-şi arunce încă o datăochii peste CV-ul ei. Alţii auvehiculat că ea nu va promo-va linia ştiinţifică a luiM.Şleahtiţchi de predare aIstoriei Românilor în şcoală.S-ar putea însă să greşească.Căci tatăl şi mama ei, în 1989,au fost în primele rânduri aleluptătorilor pentru eliberarenaţională, ei au mers şi la Du-băsari să manifesteze, unde aufost împroşcaţi cu pietre. IarGrigore Sandu nu se opreanicicând! El mobiliza destulălume de la complexul pe care-lconducea şi o aducea la Chi-şinău. Aşa că graţie şi partici-pării lor, putem spune, avemacum în centrul capitalei unloc care se numeşte PiaţaMarii Adunări Naţionale. Iarîn 1989, Maia tocmai absol-vea şcoala medie.

E de prisos a mai vorbicum au crescut cele două feteîn această familie, ce spirit şice credinţă au ele în idealulnaţional. Dacă se va producevreo metamorfoză în preda-rea istoriei, savanţii oricândar putea-o corecta.

necunoscut (dar care ulteriors-a dovedit a fi ager, subtil şidescurcăreţ) ca Victor Ţvir-cun poate fi promovat minis-tru al Educaţiei, însă el a con-dus branşa bine, până la fine-le mandatului.

Îi urăm dnei ministruMaia Sandu realizarea tutu-ror ideilor pe care, suntem si-guri, de la 24 iulie pânăacum, cu echipa din ME, areuşit să le ordoneze-eşalo-neze după importanţă, pregă-tind şi o platformă a tradu-cerii lor în fapt. Deşi nu e pe-dagog, totuşi, pare a fi unmanager încercat. Îi urăm unînceput septembrin aducătorde noroc, purtător de freamă-tul acelor înnoiri magistralede care are nevoie atât demult Şcoala Naţională. („F”)

Născută la 24 mai 1972. Absolventă a Facultăţii Management a Academiei de StudiiEconomice. A făcut masteratul în relaţii internaţionale la Academia de Administrare Pu-blică şi masteratul în administraţie publică la Harvard Kennedy School of Government.

A ocupat următoarele funcţii: 1994 – 1998 – consultant, şef adjunct de direcţie,Ministerul Economiei al Republicii Moldova; 1998 – 2005 – economist, Oficiul Băn-cii Mondiale din Chişinău; 2005 – 2006 – director al Direcţiei generale politici ma-croeconomice şi programe de dezvoltare din cadrul Ministerului Economiei al Repu-blicii Moldova; 2007 – coordonator de program, Programul Naţiunilor Unite pentruDezvoltare, Moldova; 2007 – 2009 – consultant pe reforma administraţiei publicecentrale în cadrul Guvernului Republicii Moldova; 2010 – 2012 – consilier al Direc-torului Executiv al Băncii Mondiale, Washington DC, SUA.

Maia Sandu absolvisedeja ASEM, lucrase în maimulte instituţii, când a ple-cat pentru un an la Harvard.La absolvire, rectoratul a in-vitat-o să asiste şi pe mamaei. Dna Emilia Sandu a ple-cat acolo împreună cu fiicaVeronica.

Maia Sandu a învăţat en-gleza ca autodidact, pentru căla şcoală şi la ASEM a stu-diat doar franceza. Apoi, cuinepuizabila ei forţă de mun-că şi tenacitate, s-a apucat şide spaniolă, pe care, potrivitcelor din Făleşti, o cunoaşteexcelent. Dar nici sora Vero-nica nu rămâne în urmă, esteşi ea un autodidact neîntrecut,la ora actuală Veronica San-du e angajată în proiecte.

Noul ministru Maia San-du are locuinţă în Chişinău.Împreună cu sora Veronicaau cutreierat un şir de ţări,fie în delegaţii de serviciu,fie cu alte ocazii.

Mama ministrului e unpic amărâtă de faptul căMaia nici nu a reuşit să por-nească bine la drum, că înpresă îi şi sunt aruncate in-vective răutăcioase. În ziuacând am contactat-o, ea ple-ca la câmp, pe loturile lăsa-te de răposatul ei soţ, Gri-gore Sandu, spunea că re-colta de anul acesta e mică,dar nu poţi lăsa nimic să sepiardă în câmp.

În vocea ei, pe tot par-cursul dialogului, se simţeao mare şi nedisimulată mân-drie pentru fiicele ei. Daroare cine nu s-ar mândri cuasemenea copii? (T.R.)

Experienţa de muncă(adesea colosală) e unica ave-re agonisită de-o viaţă a cadru-lui didactic. Şi de ce atunci ac-ceptaţi să fiţi lipsiţi în mod sfi-dător de proprietatea persona-lă? Aceasta e ca şi cum statulm-ar impune pe mine, ziaris-tul cu o vechime în muncă depeste 45 de ani, să scriu arti-cole, pamflete, reportaje, cro-chiuri, fără să pretind de lacineva vreun onorar. E ca şicum l-ai obliga pe artist, peavocat, pe sculptor, pictor, ar-hitect etc. să-i acorde statului(sau altcuiva) servicii fără pla-tă.

Munca pedagogică (maiales experienţa avansată) esteeminamente o muncă de crea-ţie. Dacă statul înţelege că deacest bun intelectual pot pro-fita în virtutea schimbului fi-resc de experienţă, grupuri câtmai mari de oameni, de ce nuîncheie cu posesorii acestorexperienţe valoroase contractecu stipulările prevăzute expli-cit de Legea protejării proprie-tăţii intelectuale? Îşi aminteş-te cineva dintre dumneavoas-tră, stimaţi pedagogi, ca vre-un ONG, sindicatul sau vreunavocat parlamentar-guverna-mental să fi abordat vreodată(de când e şcoala) dreptul ca-drului didactic la proprietateintelectuală? A auzit cineva săconţină vreo stipulare în acestsens noul Cod al Educaţiei?

Sau statul crede că peda-gogii se vor mulţumi în conti-nuare cu metafora că ei suntpărinţii spirituali ai elevu-lui şi că ei trebuie să-i dăruieacestuia (necondiţionat)nestematele intelectului şi aleexperienţei sale?

Sau poate că legile funcţi-onează doar în domeniul pri-vat, iar profesorul nu are ni-mic cu acest domeniu, el fiindun salariat al statului? Bine,dar în acest caz, având în ve-dere că ora academică valo-rează, de exemplu, 50 sau 100de lei, angajatul şcolii respec-tă strict orarul, pleacă imediatacasă după ce şi-a predat ore-le şi mai mult nu are nicio în-datorire în faţa şcolii şi elevu-lui. El nu mai are ore de diri-genţie, verificarea caietelor,şedinţe ale catedrei, şedinţe cupărinţii, campanii de recensă-mânt şi zeci de alte angaja-mente (absolut nereglementa-te de contabilitatea statului).

Culmile de creaţie ale pe-dagogului – nu constituie oareun bun legitim al său?

Întrebarea poate fi formu-lată şi în manieră publicistică,socială: oare statul are interes

Individualiştii ştiu a-şi proteja oriceproprietate, inclusiv proprietatea intelectuală.

Cadrele didactice pot fi individualiste?

să-l stimuleze material pe învă-ţătorul de excepţie? Înţelege sta-tul că pe umerii lui se ţine în-treaga operă de prosperare aşcolii – de ieri, de azi, de mâineşi dintotdeauna? Nu e clar oarecă orice reformă, fără regândi-rea metodelor de remunerare amuncii elitei pedagogice, e sor-tită din capul locului la eşec? Cefel de reforme fără o nouă con-cepţie de încurajare materială?Unde e Legea statutului cadruluididactic?

Şi încă o întrebare: dacăexistă nu una, ci câteva organi-zaţii de protejare a proprietăţiiintelectuale, care scot bani dinprocentele pe care şi le rezervăpentru această protecţie, de ceele nu încearcă să pătrundă şi peogorul imens al pedagogiei?

Chiar recent unul din agen-ţii unei asemenea organizaţii apăşit pragul redacţiei şi ne-a ex-plicat în ce constă onorariul cear reveni cadrelor didactice de peurma tirajării experienţei loravansate.

Vrem să ne întoarcem cu to-ţii cu faţa spre omul de excepţieal şcolii, care viaţa întreagă îiînvaţă metodică şi didactică pealţii uneori, mai mult decât fa-cultatea sau colegiul, care asi-gură buna funcţionare a pârghii-lor de popularizare a experien-ţei avansate. Ca să condamnămstatul-pirat, care consumă doar,şi nu dă nimic în schimb.

Iată declaraţia pe care dorimsă o facem publică din partea re-dacţiei la început de an şcolar:

Pedagogul de mareprestanţă are dreptul moral săceară ferm: clasa şcolară încare el susţine lecţii publice tre-buie inclusă în sistemul unită-ţilor şcolilor-pilot, ca ea să fieinstituţionalizată şi să funcţi-oneze inclusiv în baza Legii cuprivire la protejarea proprietă-ţii intelectuale.

Dorim ca cele mai bune ca-dre didactice să subscrie la aceas-tă declaraţie. Ajunge atâta sacri-ficiu în van! Nu-i vorba de hibepedagogice legate de individua-lism, egoism profesional. E vor-ba de ordine. Iar aceasta-i de ne-conceput fără echitate.

Rechinii economiei tenebres-au dat la fund. Fiscul nu-i poa-te ajunge acolo de peste 20 deani. Aceşti gangsteri (printre eişi mulţi de la guvernare) au for-mat un stat în stat. Şi pentruaceste fapte ilicite ei nu suntpedepsiţi în niciun fel. Ei ştiucum să-şi protejeze, prin mitui-re, proprietăţile. Iar pedagogulsă nu poată oare beneficia deceea ce se află în văzul tuturor –talentul cu care l-a înzestratDumnezeu? (T.R)

Câte ceva despreproprietatea intelectuală

Să nu vă miraţi, stimaţi cititori, dacă vă vom între-ba de ce unii, cei mai buni dintre dumneavoastră, ac-ceptaţi ca cineva să vă exploateze (neremunerat) pro-prietatea intelectuală, adică de ce acceptaţi să prezen-taţi lecţii publice fără ca statul să vă dea nimic înschimb? Sau nu reprezintă orice lecţie publică un mareefort intelectual, psihologic, profesional, moral şi fi-zic în plus? Nu e acesta şi toate celelalte forme deschimb de experienţă patrimoniul dumneavoastră?

F=cliaS`mb=t=, 25 august 2012

8ADMITEREA - 2012

I.

II.

S`mb=t=, 25 august 2012

F=clia9

ADMITEREA - 2012

Continuare în pag.10

III.

IV.

V.

VI.

VII.

Arte vizuale (cu specificarea: artă plas-tică, decorativă, aplicată)

F=cliaS`mb=t=, 25 august 2012

10ADMITEREA - 2012

pentru anul de studii 2012-2013

-

MINISTERUL EDUCAŢIEI

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

MINISTERUL CULTURII

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂPE LÂNGĂ PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

S`mb=t=, 25 august 2012

F=clia11

G~NDURI PRINTRE R~NDURI

Continuare din pag.1

Apropo, nu putem să nuamintim că în anii de la urmă,ministerul de resort din Ro-mânia, practic, a rămas fărăministru, căci acolo miniştriiau început a se schimba atâtde repede, încât devenise di-ficil a le memoriza numele:Ecaterina Adronescu, DanielFuneriu, Ioan Mang, LiviuMarian Pop...

Dar iată că şi la noi – treiminiştri se perindă în frunteaME în doar trei ani de guver-nare AIE.

Cui nu i-a convenit Leo-nid Bujor, care a elaborat ceeace pedagogii numesc Consti-tuţia şcolii – Codul Educa-ţiei?

Cui nu i-a convenit MihailŞleahtiţchi?

Îi stă mai bine acum luiBujor consilier al premieru-lui Vlad Filat? Ce stare despirit poate induce în sânulmaselor această situaţie denesiguranţă şi provizorat? Dece un Cherdivarenco sau Zidu

puteau să fie, în RSSM, şi câtezece ani miniştri, lăsând câteo urmă luminoasă în Educa-ţie, iar miniştrii de astăzi nicinu reuşesc să demareze cevamai de durată că sunt desti-tuiţi? Fireşte, astfel, şcoala edebusolată. Un număr consi-derabil de cadre didactice îşipermite abateri grave de laconduita morală, în loc să ledea elevilor cunoştinţe, pro-fesorii le cer comisioane.

Viitor cumpărat cu bani?Unde s-a mai văzut aşa ceva?

Suntem siguri că la Pre-şedinţie Mihail Şleahtiţchinu-şi va schimba nici opţiu-

nile, nici caracterul. Cu certi-tudine, din anturajul şefuluistatului te poţi pronunţa asu-pra Educaţiei poate mai răs-picat şi decât din postul deministru. Or, Mihail Şleah-tiţchi, cu voinţa sa, acum şi cuambiţia incitată puternic, vadori negreşit să rămână el în-suşi, poate, şi să forţeze nota.

Iar Preşedintele NicolaeTimofti a demonstrat cu acestgest că oameni ca Şleahtiţchinu sunt de ignorat. Dacă amînţeles corect, el l-a invitat să-langajeze înainte de a se şti căla ME vine un nou conducă-tor. Deci, de la Preşedinţie,

noul consilier se va putea ex-prima mai ferm, doar cuvân-tul său va fi cuvântul Preşe-dintelui Republicii Moldova.

Nu credem că Şleahtiţchie dintre acei oameni care de-pun atât de uşor armele. IarPreşedintele Timofti este elînsuşi un luptător.

În viaţa politică, gestuldlui Nicolae Timofti este re-velator. El a demonstrat socie-tăţii că ambiţiilor politice aleunor lideri de partide, care seţin cu dinţii de algoritmul gu-vernării, li se poate pune sta-vilă. Şeful statului nu s-a lă-sat influenţat sau impresionatde dizgraţia în care Vlad Fi-lat l-a aruncat odinioară peMihail Şleahtiţchi, retrăgân-du-i şi mandatul de vicepre-şedinte al PLDM.

Nu putem exclude şi alt-ceva – poate că politicieniidin fruntea bucatelor vor sădemonstreze că-s mai bunidecât comuniştii – doar niciVancea, nici Sima, nici Be-niuc, nici Ţvircun, nici Şavga,fiind demişi, nu au fost trataţicu mare atenţie, aproape toţi

au fost lăsaţi pe drumuri. Poa-te că noii demnitari vor să de-monstreze că ei au grijă de oa-meni, mai ales de activiştiicare le-au curăţat drumul as-censiunii (ne referim la cazullui Filat).

Chiar şi aşa, nimeni nuneagă virtuţile personale alecelor doi foşti miniştri, Bujorşi Şleahtiţchi, ele conteazăfoarte mult. Cine a fost virtu-os într-un anumit concurs deîmprejurări, va fi poate şi maibun într-o nouă ipostază.

Vrem să credem că MihailŞleahtiţchi va contribui nu doarla promovarea mai rapidă anoului Cod al Educaţiei, ci vainsista ca el să fie şi redactatpentru a-l ajusta la imperative-le recente. Doar aşa şcoala vascăpa mai repede de racilele deieri şi va începe o viaţă nouă -aceea pe care el o întrevedea şitrasa în scurta perioadă de afla-re la conducerea ME.

El a demonstrat că poatestăpâni situaţia cu abilitate şidiplomaţie. O mostră în acestsens e şi răspunsul său la în-trebarea: de ce totuşi a plecat

Nu-mi pot însă imagina cât deobiectivi ar putea fi participanţiila discuţie, căci de pierderea aces-tor instrumente se fac vinovate, înprimul rând, cadrele didactice(adică noi, dragi colegi). Altcevaar fi dacă s-ar solidariza cu noi înaceastă discuţie şi celelalte insti-tuţii media, ca la întrebarea „Şcoa-la, încotro?” să răspundă şi comu-nitatea părinţilor, şi responsabiliidin administraţia publică centralăşi locală – întreaga societate. Înopinia mea, toţi suntem vinovaţi desituaţia creată, însă anume struc-turile administrative l-au adus pecadrul didactic la sapă de lemn. Or,sărăcia lucie a păturilor largi nu fa-vorizează nicidecum opera de pu-rificare morală şi spirituală. Debună seamă, interesant ar fi săaflăm cum văd toţi cetăţenii stâr-pirea corupţiei din învăţământ doarcu lozinci de genul „Corupţiaomoară educaţia!”?

E nevoie, poate, să se întrebe– şi pedagogii, şi părinţii, şi ele-vii, şi societatea: la ce bun atâteatestări anuale şi finale? Cât de lo-gice şi justificate sunt examenelede BAC, dacă la admiterea în li-

ECOURI: „{COALA, }NCOTRO?”

Întrucât învăţământul preuniversitarşi-a pierdut aproape toate instrumente-le de evaluare calitativă şi obiectivă, iar

într-o situaţie asemănătoare se află şiînvăţământul superior, colegial şi profesi-onal secundar, ar fi firesc să ne întrebăm:

ce facem mai departe?Consider binevenită invitaţia redacţieide a participa la dezbaterea colectivă:

„Şcoala, încotro?”

ceu sunt acceptaţitoţi (şi chiar fărăexamene)? Doar li-ceul nu e o şcoală demeserii? Şi dacă se permite să deabuzna toţi buluc, iar după trei anisă fie admişi la examenele deBAC, de ce ne mirăm că ele pestetot s-au transformat într-un bâlci:cine dă mai mult? Dacă pe aceştiterchea-berchea i-ai înmatriculatprosteşte, ei te prostesc la BAC.Oare în cei trei ani de liceu nu sevede cine merită şi cine nu să fieadmis la bacalaureat?

Sau poate că-i mai bine să luămaminte la ceea ce a spus academi-cianul Solomon Marcus în “Tribu-na Învăţământului”: “Dacă nu seridică elevii la nivelul bacalaurea-tului, coborâm noi bacalaureatul lanivelul lor. Şi astfel, ne facem cărezolvăm problemele, eludând ră-dăcinile lor profunde. Mereu tra-tăm educaţia ca suferind doar de ogripă trecătoare, ignorând cance-rul care o roade de multă vreme”.

În altă ordine de idei, referin-du-ne la modalitatea de a susţineaceste examene cu teste, haideţi săne amintim cum erau susţinute exa-

Citim în „TribunaÎnvăţământului” din23 iulie – 5 august2012: „După eşeculînregistrat anul tre-cut, spune prof. Ma-rius Nistor, preşedin-tele executiv al FSI“Spiru Haret”, dupăun bacalaureat orga-nizat de fostul minis-tru Daniel Funeriu,nu s-au luat niciun felde măsuri remedialemenite să contribuiela scăderea procentu-lui celor care nu au

reuşit să promoveze acest examenfoarte important. Vinovaţi sunt ceicare au condus Ministerul Educa-ţiei, cei care, conform legii, aveauposibilitatea să organizeze un ba-calaureat diferenţiat. Au amânatpunerea în aplicare a acelui arti-col din Legea Educaţiei, respectivLegea nr. 1/2011, care ar fi dat ele-vilor şanse mult mai mari să pro-moveze un examen de bacalaureatîn concordanţă cu competenţele pecare ei le-au câştigat pe perioadaînvăţământului liceal”.

Urmează însă cea de-a doua se-siune de bacalaureat din România pecare „Tribuna Învăţământului” îşi vaconcentra atenţia în următoarele săp-tămâni, apoi se va vedea ce este defăcut pentru ca „scenariul de coş-mar de care vorbeam să nu se pe-treacă”.

Este oare şi în Codul Educaţieidin RM un articol asemănător cu celdin Legea Educaţiei din România,care ar spori şansele liceenilor de apromova bacalaureatul? Ce şanse auîn viaţă elevii care au picat la BAC?

De ce, dacă ne-am pripit cu des-fiinţarea şcolii medii de 11 ani şi cudeschiderea liceelor în tot cuprinsulrepublicii, dacă e clar că liceele s-aucompromis, nu se grăbeşte nimenisă se gândească serios la soarta ele-vilor? Sute de elevi au rămas şi fărăstudii medii, dar şi fără studii licea-le (adică fără viitor). De ce să nu fieadmişi în alt tip de instituţii cei cu orestanţă sau două la bacalaureat, casă poată face studii de specialitate,să-şi croiască un drum în viaţă?

Anul acesta Guvernul a mers înîntâmpinare şi a permis celor careau picat BAC-ul să-şi continue stu-diile. Dar ce va fi mai departe?

Să ascultăm ce spune şi un altconfrate român, prof. Simion Hăn-cescu, liderul FSLI, în articolul„Educaţia românească lansează înviaţă a doua generaţie pierdută” dinpublicaţia amintită: „Din păcate, si-tuaţia acestor oameni nu este rozădeloc. Mulţi dintre ei vor ajungemuncitori necalificaţi, o parte vormai încerca în viitor să ia acest exa-men, dar, din păcate, cu şanse infi-me, trecerea timpului îşi va pune am-prenta asupra lor în sens negativ,deoarece vor uita şi puţinul pe care l-auacumulat în cei patru ani de liceu,mulţi vor fi şomeri, vor încasa şoma-jul o perioadă de timp, după care vorîncerca să plece din ţară, în vremece alţii vor fi întreţinuţi de familie...Nu ştiu, situaţia lor este de-a drep-tul dramatică!”.

Şi asta pentru că majoritatea ce-lor care au picat la BAC ar fi trebuitsă urmeze o şcoală profesională, depe băncile căreia să plece cu o me-serie învăţată. S-a gândit cineva dinMinisterul Educaţiei al RM şi laacest aspect? (Vicu DINVIS)

Ministerul Educaţiei

de la ME? „Pe de o parte, afost dorinţa prim-ministruluide a face remanieri în Guvern,iar pe de altă parte, dorinţapreşedintelui Timofti de a-şicompleta echipa, iar la conflu-enţa acestor dorinţe s-a întâm-plat să apară şi numele meu.Am acceptat cu plăcere pro-punerea preşedintelui Timoftide a face parte din echipa dum-nealui şi consider că aflareamea acolo este în beneficiulsocietăţii moldoveneşti”.

Ar fi putut spune cinevamai fin aceste lucruri?

Şleahtiţchi a precizatatunci că invitaţia de a deveniconsilier prezidenţial i-a fostfăcută de preşedintele Timofti,“încă acum o lună”.

Şi schimbarea miniştrilor,şi marele tărăboi de la BAC,şi intenţia Guvernului de alovi dureros în pedagogii pen-sionari îi face pe angajaţiişcolii să vină către 1 septem-brie cu gânduri diferite. Nutoate sunt înălţătoare şi mo-bilizatoare. E atât de necesa-ră însă o stare de bine. Măcarîn această zi. (T.R.)

menele în clasele absolvente petimpul sovieticilor. Cred că nu aţiuitat acele cărticele cu bilete ceconţineau întrebările pentru exa-mene la toate obiectele. Oare nuera mai bună acea modalitate? Înacele comisii de examene elevii îşivedeau propriii profesori, care i-au învăţat şi care nu puteau să lepună o notă subiectivă, o puneaudoar pe cea meritată. Profesorii ogeneralizau din sute şi sute dedate şi concluzii despre aceştielevi. Cred că pe atunci nota eramult mai obiectivă şi mult mai cupondere.

* * *Acum, mai ales după cele în-

tâmplate la sesiunea curentă deBAC, ne întrebăm: oare de câte li-cee are nevoie (reală!) RepublicaMoldova? Câte licee ar trebui săfie în unitatea dumneavoastră te-ritorial-administrativă? Cine sepoate bucura de dreptul de a fi pro-fesor de liceu? (Soltana PERJU,pedagog, mun. Chişinău)

F=cliaS`mb=t=, 25 august 2012

12}NV+|+M~NT PRE{COLAR

Această tragedie a avut un răsu-net pe întreg teritoriul Moldovei. Unaccident rutier cu un bilanţ îngrozi-tor: 13 morţi şi 37 de grav răniţi, îm-barcaţi într-un mijloc de transport depasageri cu o capacitate de doar 17locuri.

Tragedia s-a consumat, dar aurămas multe incertitudini. Timp demai multe săptămâni se caută vino-vaţii. Dar de ce să-i cauţi dacă şofe-rul ştia că maşina sa nu-i proaspătieşită de pe conveier şi dacă el a fost

atenţionat că există unele problemela frână? Cred că şi pneurile nu erauprea noi. Şi de ce atunci a ticsit detrei ori mai mulţi pasageri decât ca-pacitatea vehiculului? De ce el, omcu experienţă, s-a încumetat săoprească motorul la vale, având atâtalume la bord? Doar se ştie că moto-rul, dacă-i pornit, chiar dacă coboripe pantă, viteza e mult mai mică!Catastrofa ar fi putut fi evitată.

Pentru mine a fost un mare semnde întrebare şi comportamentul pri-

marului, Dumnezeu să-l ierte. Sezice că despre morţi ori nu se vor-beşte deloc, ori doar de bine. Darcum a putut primarul să-şi urce so-ţia şi fiica într-o „cutie de conser-ve”? A fost ales ca să rezolve pro-blemele şi să-i protejeze pe oameni,însă el a mers pe mâna şoferului. Ştiţide ce scriu aceste rânduri? Pentrucă mă gândesc şi la alţi primari, şi laalţi conducători de orice rang, im-plicit, la acei peste o sută de direc-tori de şcoli din republică cărora le-au fost puse la dispoziţie autobuzepentru a transporta elevii din altesate. Dacă doreşti să ocupi o func-ţie, gândeşte-te mai întâi la obliga-ţiuni, îndatoriri, nu doar la privile-gii.

Să nu le fie cu supărare celorcare-şi fac cinstit datoria, dar aceiconducători care nu pot soluţionacele mai mici chestiuni trebuie să

renunţe şi să plece.Şi noi, şi Dumneavoastră, stimaţi

cititori, am discutat mult pe margi-nea tragediei de la Ungheni, ea a fostmediatizată pe larg. Eu şi colegii meine-am zis că dacă am fi fost primariniciodată nu am fi urcat în acel au-tobuz, dar nici oamenilor nu le-amfi permis s-o facă. Am fi găsit un altmijloc de transport, am fi propus caautobuzul să mai facă un drum pânăla Morenii Noi şi înapoi, două rute…

Un coleg mi-a zis: „Pe tine nici-odată nu te-ar fi ales primar!”. A zisaşa, pentru că m-a văzut, probabil,cea mai revoltată. De bună seamă,nu-mi pot găsi locul. Colegul a con-tinuat: „Nu vei fi, pentru că nu veiînchina la bar cu consătenii, pe unull-ai probozi că nu are grijă de copii,pe altul că-şi bate soţia, iar pe al trei-lea că trage chiulul şi nu vrea să lu-creze… Şi cine o să te aleagă?”.

El vorbea, iar eu mi-am amintitde o ţară în care a devenit preşedin-te o persoană din rândurile minori-tăţilor sexuale din simplul motiv căîn acea ţară 50 +1 locuitori erau mi-norităţi sexuale.

Am folosit termenul „cutie deconserve”, pentru că, într-una dinzile, după ce în Chişinău au fost ve-rificate microbuzele tot cam de 17locuri, eu mergeam pe stradă cu uncoleg şi el m-a întrebat: „Vrei să vezio cutie de conserve?”. Mi-a arătatun maxi-taxi ticsit până la refuz cupasageri. Am „adoptat” cu colegulurmătoarea rezoluţie: să-i obligăm,ca cetăţeni, pe agenţii de circulaţiesau pe alte persoane responsabile,să urce ei înşişi în astfel de micro-buze şi să parcurgă de la un capăt lacelălalt Chişinăul. Poate doar aşa vorputea trage concluziile de rigoare.

Dr. Iulia MALCOCI

Primul lucru constatat de an-gajatul-ziarist: munca de educatore foarte grea! Dar, pe de altă par-te, şi plină de surprize. Pentru aface faţă, trebuie, mai întâi, să teîndrăgească copiii. Ca să fii res-pectată, ascultată, trebuie să ştiibine psihologia copilului. Îţi reu-şeşte numai dacă-i iubeşti pe co-pii şi eşti iniţiat în probleme depedagogie, psihologie.

* * *Educatorii şi direcţia îi impli-

că pe copii în activităţi cu tema-tici şi moduri de organizare dife-rite. La şedinţele metodice ale dneiTutunaru fiecare educator vine cuidei, comunicări, informaţii origi-nale, se discută scenariul activită-ţilor: fie dedicate Zilei de 8 mar-tie, fie sărbătorilor pascale, ZileiDrapelului, Zilei copilului etc.Sunt şi acum sub impresia pregă-tirilor de sărbătorile pascale. Cudouă săptămâni înainte, educato-rii şi micuţii au semănat grâu înlăzi, astfel ca în preajma sărbăto-rilor el să fie verde şi des. Ajutate

În anul precedent de studii Grădiniţa„Cheiţele Cunoştinţelor” din sectorul Buiucani alcapitalei a anunţat concurs pentru un specialist de

engleză, care să posede cunoştinţe lingvistice temeinice,dar şi să fie pe placul copiilor. Directoarea Greta Pelinşi metodista Emilia Tutunaru m-au invitat la o convorbi-re, mi-au examinat CV-ul, după care au asistat la o orăde probă şi m-au angajat. Astfel, ziaristica pedagogică

mi se îmbină armonios cu pedagogia practică.Colectivul grădiniţei e unit, cu o bună pregătire.

Regula numărul 1 aici e simplă – Învăţăm prin joc.Grădiniţa e dotată cu o bază didactico-materială

solidă şi se constituie din patru grupe: “Fluturaşii”(2-3 ani), “Albinuţele” (3-4 ani), “Prichindel” (4-5 ani)şi “Abeceluş” (6-7 ani). Fiecare educator se speciali-

zează pe o anumită vârstă.

de educatori şi dădace, toate cele4 grupe au frământat aluatul şi aupregătit câte o coptură în formă demieluţ. Au copt şi câte o pască pen-tru a o sfinţi la biserică cu părinţii.Mieluţii i-au aşezat pe grâul cres-cut, ca pe o pajişte verde. Fiecaregrupă s-a străduit să reflecte at-mosfera sărbătorii.

S-au făcut filme şi poze afişa-te în holul de la intrare. În grupele“Fluturaşii” şi “Albinuţele” celemai multe lucrări (mieluţi, iepu-raşi, ouă pictate, desene colorate,fluturaşi etc.) au fost realizate deeducatoare.

În grupele mai mari atât copiii,cât şi părinţii au fost implicaţi înconcursul pentru cel mai reuşit coşde Paşti. În grupa “Prichindel” tesimţeai ca într-o poveste - atmo-sfera era caldă, prietenoasă, lucră-rile confecţionate produceau o im-presie copleşitoare.

Nu cedau nici Abeceluşii. Latablă erau expuse lucrări ce reflec-tau cunoştinţele despre aceste săr-bători, în clasă - aplicaţii, desene

etc. Toate au culminat cu o impre-sionantă activitate artistică ca, înfinal, directoarea Greta Pelin şimetodista Emilia Tutunaru să pre-mieze cele mai bine amenajategrupe.

* * *Munca în această grădiniţă este

pentru mine o mare delectare spi-rituală. Voinicii mei din grupa “Al-binuţele”, la doar 3 anişori învă-ţau cu atâta sârg engleza, recitaucu vervă poeziile şi gesticulau

emotivi, demonstrând că înţelegsemnificaţia cuvintelor rostite.

Dominic, Damian, Artina, Ce-zar, Francesca, Alex şi ceilalţi dingrupa “Prichindel” m-au cuceritprin zâmbetele zglobii, prin liber-tatea în gândire, prin curiozitateaimpetuoasă. Ei aveau deja o pre-gătire bună graţie dnei NataliaBrânza, fosta lor profesoară de en-gleză. Eu am continuat munca înacelaşi ritm. Vocabularul nou, pro-nunţia, versurile, cântecele – pe

toate discipolii mei le însuşeaufără mari dificultăţi. Fiecare zi erao provocare, fiecare lecţie – un joc,un zâmbet şi, finalmente, o laudăpentru fiecare succes repurtat.

Copiii din grupa “Abeceluş”impresionau prin maturitate, spi-rit creativ, dorinţa de a acumula cu-noştinţe. Aici am descoperit – fiţiatenţi! – cum se înfiripă primeleiubiri, primele prietenii, pasiuni.Copiii sunt atât de sinceri, nu as-cund nimic: dacă iubesc, o spundeschis şi tare. Am descoperit uncopil-minune, Serghei – el prindetotul din mers, orice cuvânt noudin limba engleză ţi-l asimileazămomentan, dar nu oricum, ci oda-tă şi pentru totdeauna. Are o me-morie fenomenală, o logică oare-cum nefirească pentru vârsta lui.În această grupă a dnei Ana Ca-merzan am descoperit şi alte talen-te în devenire: Alina, Gabi, Ros-tic, Bety, Dan, Sandu şi ceilalţi -toţi cu un potenţial intelectualavansat.

E o plăcere să munceşti pentrudezvoltarea creativă a acestor co-pii, să-i implici în permanenţă învariate activităţi: arta plastică, edu-caţia muzicală, dansuri, taekwon-do etc. Ceea ce şi face zi de zi gră-diniţa cu mica sa echipă.

* * *Acum, copiii au mai crescut.

Pe parcursul verii, “Fluturaşii” auavansat şi au fost primiţi cu bra-ţele deschise de dna Viorica Mur-sa în grupa “Albinuţele”. Cei dingrupa “Albinuţele” au mers îngrupa doamnelor Elena Teleţchişi Natalia Brânză – “Prichindel”.Iar cei care au frecventat anul tre-cut grupa “Prichindel” – au mersla dna Ana Camerzan pentru a-ipregăti de şcoală. Doar cei caremai ieri erau Abeceluşi astăzi numai sunt aici, au devenit elevi şi-iaşteaptă primul clopoţel la şcoa-lă. Ei au spus deja Adio, grădini-ţă! pentru a face loc unui Bunăziua, Şcoală!

Elena VOROTNEAC

S`mb=t=, 25 august 2012

F=clia13

SPARGEREA INER|IEI

On est conscient qu’un professeurdoit apprendre toute sa vie et son tra-vail est une interaction constante en-tre les trois “E”, c’est-à-dire: Enfant-Enseignant-Enseignement.

Un professeur doit vivre avecson élève. On explique l’idée parl’acrostiche suivant:

E - écouter ses besoins et sesétats d’âme.

L - légitimer ses attentes.E - encourager son rêve et ses

efforts.V - valider son cheminement,

vanter ses réussites.E - enthousiasmer sa vie, évalu-

er ses progrès.Le but final de l’apprentissage

d’une langue étrangère est de fairel’élève parler, communiquer. P. Ji-raud écrivait: “Les mots n’ont pasde sens, ils n’ont que des emplois”.Si on apprend les mots, c’est pourles employer dans la communica-tion, soit orale, soit écrite, et la meil-leure façon de juger sur leur appren-tissage est de les employer dans lapratique. Nous, les professeurs,nous devons former des auditeurs,des lecteurs et des parleurs sûrsd’eux, autonomes, conscients et sa-tisfaits de réussir les tâches qu’onleur propose.

Apprendre aux élèves à parlerune langue étrangère c’est leur ap-

prendre à savoir transmettre ou sa-voir en demander oralement par lesmoyens de la langue étudiée de l’in-formation d’ordre extralinguistique.

Le développement de l’aptituded’expression orale suppose beau-coup d’activités intéressantes etmotivantes. Il est important que l’at-mosphère soit amicale, que règne unesprit de coopération au sein desgroupes ou de la classe.

Ces activités sont: dialogue, jeude rôle, simulation, expression per-sonnelle, conversations situationnel-les, voyages imaginaires, la métho-de de brainstorming, la conversa-tion, l’entretien téléphonique, l’in-terview, l’enquête, l’exposé, lesdébats, simulation sociale, les jeuxlinguistiques etc.

Je veux mentionner que dans mapratique de travail j’utilise beaucoupde jeux linguistiques et des activitésludiques. C’est une source motivantepour développer l’expression orale.

Ils combinent l’utile, l’agréableet le plaisant. Par exemple:

Le jeu des «Pourquoi?»Un élève se place devant le

groupe et dit « Pourquoi tel objetcomme une table? ». On luirépond- pour manger. Pourquoimanger? – Pour vivre. Pourquoivivre? Pour… On peut aborder desthèmes socioculturels: pourquoi la

famille, l’industrie, le chômage, lesvoyages etc...

L’activité « Je suis… »L’objectif est de débloquer la

parole, de développer la fluiditémentale et verbale avec improvisa-tion. On peut au préalable dynami-ser le groupe en utilisant l’espacede la sale: chacun marche et à un sig-nal, une personne se met face aupublic et prend la parole. Il choisitun adjectif qui le qualifie et il im-provise sur “je suis+ adjective”.

Le mime, le narrateur et le tra-ducteur

Objectif: débloquer la parole,raconter, jouer sur les registres delangue.

A se place et fait une action. Parexemple, il rentre chez lui, s’assied, etc.

B et C sont debout sur deuxchaises. B narre ce qu’il voit, maispeut anticiper si A ne fait pas gran-de chose ; C traduit ce qu’il raconte.

«Ça y est »Objectif: être capable de racon-

ter quelque chose en posant des qu-estions.

Un élève prend une posture, unétat et déclare “ça y est”. Les autreslui posent des questions.

Les mots inducteursObjectif: être capable de racon-

ter quelque chose. Prendre conscien-ce que les mêmes mots, n’ont pas le

même impact chez tous.On écrit au tableau des groupes

de 2 ou 3 mots. Tous les participantsutilisent le même groupe de mots etfont une petite improvisation. Onpeut compliquer le jeu en donnantplus de mots.

L’habitant de Sirius (planète)Un élève est devant la classe. Il

s’imagine qu’il est venu sur la ter-re de Sirius. Il ne comprend pasnotre vie, notre civilisation et ilpose de différentes questions. Parexemple : Pourquoi portez- vousdes habits? Pourquoi il pleut? Pour-quoi l’herbe est verte? Les élèvesde la classe donnent leurs varian-tes de réponses. (Toutes les répon-ses sont acceptées)

Le concassageIl s’agit de trouver toutes les uti-

lisations possibles et imaginablesd’un objet.

Par ex. “Une maison”-bâtir, ven-dre, dessiner, construire…

J’utilise encore une multituded’activités comme “Diagonale del’amour”, “La poésie visuelle”,“Chaise brûlante”, “Monologues desmains, des pieds, des yeux…”,“Portrait-soleil”, “Jeu de KIM”, “Jede l’Oie” etc.

D’habitude, les activités commu-nicatives en classe de français visentà la formation de la compétence de

communication, en insistant sur lalangue en interaction.

Chaque méthode, technique,procédé, jeu de rôle, activité ludi-que dépend du niveau des élèves etde leur motivation.

Toutes les activités énuméréessi- dessus demandent aux élèves demettre en pratique nombre de leur“savoir-faire”: réfléchir, discuter,prendre des notes, créer, s’imaginer,produire, argumenter, exprimer unavis etc.

L’objectif de ces activités est derépondre aux besoins de communi-cation minimale pour focaliser lamise en place de la communication.Elles entraînent les élèves à réagirde façon spontanée, en des occasi-ons plus ou moins insolites, à réagirimmédiatement sans avoir toujoursle temps de mesurer le “pour” ou le“contre”.

Pour conclure, je veux mention-ner que l’entraînement à l’expressi-on orale vise aussi le développe-ment, l’épanouissement personnelde l’élève et sa prise de confianceen soi-même.

Tatiana COJOCARU,professeur de français,

Lycée Théorétique«Ştefan cel Mare şi Sfânt»,

Taraclia, Căuşeni

Portofoliul este o metodă de eva-luare care încurajează elevii în ex-primarea personală, îi determină săse angajeze plenar în activitate, îimotivează să realizeze lucrări caresă-i reprezinte. Elevii se implică di-rect în actul evaluării, ceea ce-i de-termină să fie mai interesaţi de re-zultate, această metodă dezvoltân-du-le capacitatea de autoevaluare.

Portofoliul poate fi practicat atâtpentru evaluarea unei anumite com-petenţe, cât şi a mai multor capacităţişi abilităţi ale elevilor. Acesta poateinclude materiale atât pentru o clasă,cât şi pentru un capitol sau o temă.

Un portofoliu model la geogra-fie ar conţine următoarele materiale:

1. eseuri;2. creaţii proprii ale elevilor:a) poezii alcătuite de elevi;Exemplu:Africa e cea mai caldă, de pe

Globul Pământesc,Fluviul cel mai lung aici e, stai

pe hartă să-l găsesc!Rasa de pigmei posedă, adică de

oameni mici,Iar şi meridian 0, şi ecuator, în-

tâlnim numai aici.Chiar deşertul cel mai mare, de

toţi Sahara numit,

Aici iarăşi se găseşte. Vezi câteţi-am povestit!

(Gheorghe Moraru, clasa a VII-a „A”)b) ghicitori, proverbe şi zicători;Exemplu:Adâncituri închise, naturale,Relicte sau glaciare,Nume au un şir, cum sunt: Aral,Titicaca, Eri sau Baikal...Dacă ştii geografie, bine,Ia să-mi spui care-i al lor nume?

(Lacurile)(Anastasia Panainte, clasa a VI-a „A”)c) „telegrame” din diferite ori-

ce colţişor al Pământului, alcătuitede elevi după studierea temei;

d) poveşti (cu o bază ştiinţificăadecvată) despre natura unor locuriconcrete de pe Pământ;

e) „scrisori” de pe locurile „cerce-tate” la lecţiile precedente cu mici de-sene reprezentative, demonstrate lamomentul necesar. O cerinţă faţă deastfel de scrisori este ca conţinutul lorsă reflecte planul studierii temei la lec-ţiile precedente;

e) Rapoarte despre participareafiecărui elev în expediţia efectuatăşi calitatea realizării sarcinii înain-tate în faţa lui.

3. Desene, scheme şi diagramealcătuite de elevi pe baza analizei

textelor, a datelor statistice, fiindînsoţite cu scurte comentarii.

4. Fotografii acumulate sau fă-cute de elevi referitor la componen-ţii naturali, obiectele social-econo-mice din cadrul expediţiilor efectua-te, despre şedinţele cercului geogra-fic (aranjate în albume, postere sauseparate cu scurte comentarii)

5. Hărţi-contur completate deelevi, hărţi topografice, planuri aleterenului cu comentariile necesare.

6. Rezultatele investigaţiilorefectuate de elevi (calendarul vre-mii pentru o anumită perioadă , in-terviuri făcute de elev, cu persoanereale, sondaje sociologice efectua-te în instituţia sa de învăţământ etc.).

7. Caietele de activitatea inde-pendentă a elevului.

8. Testele de evaluare alcătui-te de profesor pentru un elev, ungrup de elevi sau toată clasa.

9. Informaţii despre activitateaextraşcolară a elevilor (concursuri peobiecte la diferite nivele, expediţiiîn localitatea natală, şedinţe ale cer-curilor geografice, conferinţe ştiin-ţifice, editarea ziarelor şcolare etc.).

Galina BALAN,Liceul Teoretic Lăpuşna,

Hânceşti

Stimată redacţie a ziarului „Făclia”, vă scrie o cititoare fidelă, Galina Balan din comuna Lapuşna, raionulHânceşti. În primul rând, ţin să vă mulţumesc că existaţi, căci ne sunteţi un mare ajutor şi nu greşiţi plasând peprima pagină mottoul – Nu e neam fără meleag/ Nu-i păstor fără toiag/ Nu-i plugar fără de glie/ Pedagog fără„Făclie”. Sunt deja al 4-lea an angajată ca profesor de geografie în Liceul Teoretic Lăpuşna şi, în acest răstimp, amavut predat lecţii de geografie elevilor din clasele a V-a – a XI-a. Chiar dacă sunt considerată încă „tânăr specialist”,aş putea spune că anume cadrele didactice tinere îi înţeleg mai bine pe elevi.

Elevii de astăzi „luptă” pentru note şi se consideră învingători cei care au „9” şi „10”. Am observat că le placfoarte mult metodele netradiţionale de evaluare a rezultatelor şcolare şi se încadrează cu deosebit interes în practica-rea acestora. Aş recomanda spre utilizare tuturor cadrelor didactice metoda Portofoliului. În aplicarea acestei meto-de este foarte importantă evaluarea sistematică a materialelor acumulate de elevi şi prezentarea lor la lecţii (sauindividual), susţinerea morală a elevilor, dirijarea corectă din partea profesorului. În rezultat, prin această metodă seobţin succese foarte mari.

From the day that I decided Iwanted to become an English tea-cher nearly thirty years ago untilthis day, I cannot imagine myselfperforming a more satisfying job.I have taught students of all ages –from kindergarten to fifty-year-oldprofessionals who want to expandtheir knowledge. However, oneeye-opening realization that I hadis that establishing the right basisand the correct work ethic is themost important building block inthe process of teaching a foreignlanguage. I have been teachingonly beginners since I joined thefaculty of the “Prometeu-Prim”Lyceum several years ago, andmust note that so far this has beenthe most arduous, yet the most re-warding part of my career.

A lot of my colleagues have adifficult time working with youngones. They enjoy having intellec-tual debates and conversationswith more mature students; first-graders are too restless, too impa-tient, and too demanding for them.I must agree – young students havean enormous amount of energy andoftentimes it is difficult to containit and direct it into productive ac-tivities. They literally never sitstill! I, however, see it as a chal-lenge and think of many creativeways to grab their attention andfocus it on my lessons. I have beenblessed with the ability to think intheir terms and to make learningfun and interesting for them, andconsequently I never have classeswhere students are bored or beingunruly. We sing, dance, play ga-mes together, and yet we neverdeviate from our main goal – to

learn English. To my surprise, theynever get tired of participating in allthe activities that I assign to them.So the main lesson I learned frommy experience in teaching youngchildren is that their endless energyand curiosity can be successfullyharvested and used to instill tremen-dous amounts of knowledge in theirlittle minds. At “Prometeu-Prim” Ihave been fortunate to enjoy a classatmosphere where there is neverfear, shyness, and hesitation. Stu-dents always ask questions, demandexplanations, and make every classas interactive as possible. Eventhough they are young, they clearlyunderstand the importance of lear-ning English and the great benefitsit will offer them in the future. Asfor me, I realize what a great respon-sibility is placed on my shoulderswhen I am their first introduction tothis wonderful language; I must doeverything to make it a positive ex-perience and to cultivate a strongbasis in grammar, vocabulary, rea-ding, and speaking. It is a lot ofpressure, but I genuinely enjoy it, es-pecially when I am able to see thefruit of my hard work: I have manystudents who went on to win placesin Olympiads, to study in foreigncountries, and to become successfulmembers of our society. The joy ofseeing them grow is extraordinary;this is the reason why I am so passio-nate about my career as an Englishteacher.

Livia BALEA,profesoară de limba engleză,

grad didactic I,Liceul «Prometeu-Prim”,

Chişinău

F=cliaS`mb=t=, 25 august 2012

14INI|IATIVE, IDEI, SUGESTII

В 2012-2013 учебном году учащиеся первыхклассов будут заниматься по обновленномубукварю «Радуга». В содержание и технологиюобучения языку (как родному) внесенысущественные изменения в соответствии сфункционированием модернизированногокуррикулума и высказанными пожеланиямиучителей, принявших участие в тестировании в2010-2011 учебном году. 1

Основное изменение заключается в том, что вучебнике по литературному чтению и грамматикеразработано содержание на весь учебный год (нетолько на этап «Обучение грамоте»).

I. Добукварный период «Встреча перваясо школой»2 – с. 3-28.

II. Букварный период «Буква за буквой» –с. 29-76.

III. Послебукварный период «Народнаямудрость гласит...» – с. 77-82.

IV. Интегрированное обучение русскомуязыку «Открываем тайны русского языка» (IIполугодие) с. 83-142.

В первом классе традиционно принятограмматический курс «Русский язык»представлять отдельным учебником:

Г.Д. Дрозд, В.Ф. Плешка. «Родное слово».Русский язык. Кишинэу.

Т.Г. Рамзаева. Русский язык/ Учебник для 1класса четырёхлетней начальной школы. М. 2003.

Л.Ф. Климанова, С.Г. Мaкеева / Академическийшкольный учебник. Русский язык. М. 2007 и др.

В едином учебнике «Радуга» на этапе интегриро-ванного обучения видам речевой деятельности(слушание, говорение, чтение и письмо)разработаны два его компонента:

• речевой компонент представленлитературными произведениями и ком-муникативными заданиями к ним;

• языковой компонент включает в себяэлементарные сведения о грамматических зако-номерностях и явлениях русского языка.

В интегрированном обучении грамматикаразработана как средство развития речевойкомпетенции у обучаемых, которое выполняетосновную функцию – оформление высказыва-емого содержания адекватными языковымисредствами.

Согласно литературно-речевой тематикекуррикулума авторы обновили коммуникативнуюоснову учебника и разработали новые блоки:

1. «Здравствуй, гостья-зима!» (с. 96-101).2. «Дружба всюду с нами рядом» (с. 104-109).3. «Весна идет!» (с. 128-131).4. «Вот и лето пришло!» (с. 132-139).5. Повторение изученного материала за год

(с. 140-142).Научная концепция интегрированного

обучения, реализованная в букваре, нацелена наформирование коммуникативной компетенцииу младших школьников средствами развития уних речевых и языковых способностей.Изучение языка первоклассниками на основепсихолингвистического принципа от речи – кязыку определило приоритетную функциюлитературного произведения как главного ком-понента этого типа обучения. На материалехудожественных произведений организуется«научение речевой деятельности» (психолинг-вист И. А. Зимняя):

• развитие устной и письменной речи;• выработка навыков чтения как вида речи;• формирование читательской деятельности

у первоклассников;• изучение элементарных языковых явлений

и закономерностей.Учебный материал при интегрированном

обучении разработан в форме блоков, в которыхорганично сочетаются речевой и языковой ком-поненты.

Соотносительно с рекомендациями куррикулумав учебнике предложены новые грамматические темы:

1. Звуки и буквы. Гласные звуки.Обозначение их буквами (с. 97-101).

2. Звонкие и глухие согласные звуки. Твёрдыеи мягкие согласные звуки (с. 104-109).

3. Слово. Слог. Перенос слов. Ударение (с.110-115).

В процессе редактирования учебника авторыдетально изучили представленный учителямианализ букваря и сделали вывод: специалистыначальной школы глубоко осмыслили и принялинаучную концепцию интегрированного обучения,основывающуюся на коммуникативно–деятельностном подходе к изучению языков(см. труды: Ж. Пиаже, А.Н. Леонтьева, Д.Б.Эльконина, А.А. Леонтьева, И. А. Зимней и др.).В действующем учебнике эта концепция реализо-вана с помощью видов речевой деятельности (см.:условные обозначения, с. 143).

Учитывая мнения и пожелания специалистов,в учебнике осуществлены определённыеструктурные изменения и усовершенствованатехнология обучения языку (как родному).

I. Добукварный периодВ новой редакции учебника на одной

странице совмещены иллюстративный и тексто-вой материал, который предназначен для

развития навыков слушания, заучивания отрыв-ков наизусть и развития неподготовленной речи.

В блоке «Мир вокруг меня» (с. 8-11)разработан учебный материал, стимулирующийформирование коммуникативно-ценностнойориентации по гражданскому воспитаниюобучаемых, а также для освоения ими ценностейэкологической направленности (с. 8-9). В рубрике«Это интересно знать!» первоклассники поз-накомятся с «Красной книгой Молдовы» (с. 24).

II. Букварный периодСущественные изменения внесены в раздел

«Буква за буквой». Так, по аспекту обучениечтению как виду речевой деятельности введеныдополнительные структурные элементы:

• буквосочетания, необходимые для вы-работки навыков слогослияния,

• новые лексические единицы,предназначенные для слогового чтения,3

• двустишия (четверостишия) для каждогоизучаемого звука с целью заучивания наизусть,

• дополнительный текстовой материал, спомощью которого закрепляются навыкисинтетического чтения (по Т.Г. Егорову).

В учебник введен новый структурный ком-понент «Проверь себя!», обеспечивающий кон-троль по развитию навыков чтения (с. 41, 47, 53и др.). Учащимся предлагается лексическийминимум для прочтения за одну минуту.

Каждый разворот учебника дополнензанимательным материалом: введены ребусы,кроссворды, «веселые» ошибки, «хитрые» воп-росы и др. Это позволяет не только разно-образить виды деятельности, но и вызвать уобучаемых познавательнай интерес к предмету.

Внесены определенные коррективы по худож-ественному оформлению и моделированиюучебного материала на странице. Например,уменьшены некоторые рисунки, что позволилорасширить «рабочую» площадь для дидактическо-го материала (с. 37, 39, 41 и др.). Увеличено кол-ичество сюжетных статичных и динамичныхиллюстраций, стимулирующих развитие неподго-товленной речи (с. 30, 34, 35, 37 и др.), а такжевведена цветовая гамма для выделенияструктурных компонентов учебного материала.

III. Послебукварный периодВ раздел «Народная мудрость гласит...»

включены произведения из старинных букварейи книг для чтения (Л.Н. Толстой «Новая азбука»,Д. Тихомиров, Е. Тихомирова «Букварь длянародных школ»). Введённые басни «Лгун» и«Правда всего дороже» (с. 82) позволятрасширить представления детей о жанровомразнообразии текстов.

Послебукварный период приобретаетособую значимость в литературном развитииучеников: на пропедевтическом уровне ониприобретают навыки воспроизведения речевогообразца с опорой на иллюстрации и ключевыеслова. Впервые вводится компонент,стимулирующий самостоятельное осмыслениеучениками содержания художественного прои-зведения – коммуникативные задачи, посло-вицы, соотносящиеся с основной мыслью речев-ого целого (см.: символы на странице 143).Целесообразно организовать на уроке сопос-тавление заглавия текста с данными посло-вицами.

(В заглавии каждого текста выражена тема.Опорный вопрос:- О чем рассказывается в тексте?.В содержании пословицы отражена идея

речевого произведения.Опорный вопрос:- Чему учит эта пословица?).Подготовительную работу по элементарному

анализу литературного произведения желательнозавершать контрольным списываниемключевых слов и пословиц с подчеркиваниемвыделенных в учебнике орфограмм.

IV. Интегрированное обучениеРаздел «Открываем тайны русского языка»

фактически разработан заново. В нём представленыпять новых литературно-речевых блоков с соотве-тствующими грамматическими темами.

В рече-языковые блоки «Что за прелестьэти сказки!» и «Жизнь дана на добрые дела»введены элементарные сведения о речевойкатегории - текст:

а) основные признаки текстового образо-вания: смысловая связь между коммуникативнымиединицами, наличие композиционных элементов вречевом целом – зачин,основная (средняя) часть,концовка (с. 88-89);

б) семантические компоненты текста – тема,основная мысль, заглавие (с. 123-127).

На основе иллюстрации сказки «Репка» идеформированного текста учащиеся должнывосстановить его смысловую целостность (с. 88).Выполненные учениками речевые действиястанут опорой для понимания главного признакатекста – в тексте предложения связаны посмыслу.

С помощью правила-инструкции первоклассникинаучатся различать группы предложений,связанных по смыслу, и группы ком-муникативных единиц, не связанныхсемантической целостностью. При выполнениизадания 3 (с. 88) первоклассники ещё разпронаблюдают смысловую связь междупредложениями с помощью сопоставленияданных вариантов заглавий. При обсужденииответов на вопросы учитель должен добиватьсяот учеников элементарного обоснования своегомнения. Это практическое речемыслительноедействие поможет обучаемым проникнуть всмысловой план текста.

На усвоение главных признаков художественногопроизведения направлены следующие типызаданий:

1. Определи, это отдельные предложенияили текст. Запиши предложения так, чтобыполучился текст (с. 114 (2); 124 (2); 127 (3); 129(2); 133 (2) и др.).

2. Как можно по-другому озаглавить текст?(с. 66 (3); 88 (3); 116 (2); 135 (1) и др.).

3. Озаглавь текст одной из данных посло-виц (с. 112 (1); 112 (1); 125 (1) и др.).

4. Сравни содержание сказки с даннымпланом. Перескажи текст по плану (с. 124 (1);127 (2) и др.).

Опыт работы учителей показал, что усвоениетекстовых категорий тема, основная мысль изаглавие требует предварительной практическойподготовки детей. (С этой целью блок «Жизньдана на добрые дела» был перенесен на конецучебного года).

В процессе чтения художественных прои-зведений ученики приобретают умениявычленять главные по смыслу предложения, спомощью опорных вопросов определять тему,основную мысль и озаглавливать речевые целые.На основе обобщения этих практическихдействий они усваивают соответствующиелитературные категории (с. 122-127).

Большое внимание в учебнике уделеноупрочению графических навыков (с. 86, 88 и др.)и формированию первичных умений письма каквида речи. Процесс становления орфо-графических навыков осуществляется во вз-аимодействии всех видов памяти (слуховой,зрительной и моторной). С целью выработкиумений правильного произношения лексем причтении в букварный период вводится рубрика«Сравни звук и букву!» (с. 32, 49, 51 и др.).Практическое сопоставление фонемы с графемойспособствует не только выработке навыков прави-льного чтения, но и «введению в языковоесознание обучаемых зрительного образа слова»(Н.И. Жинкин). На этапе интегрированногообучения при усвоении орфографическихявлений целесообразно вернуться к этим сопос-тавлениям («Повтори произношение гласногозвука [о], произношение звонких согласных вконце слова, с. 109 и др.). Для закрепленияпрактических навыков предложены задания: с. 96(1); 97 (2); 107 (2, 3); 109 (4); 115 (7) и др.

В первом классе на практическом уровнес помощью правила - инструкции ученики усва-ивают орфоэпические и орфографические зако-номерности:

• произношение безударных гласных и ихправописание,

• произношение звонких согласных в концеслова и их написание,

• произношение гласных после шипящих иих обозначение на письме.

Обучение орфографическому письму –процесс сложный и длительный. Учитывая вз-аимодействие орфоэпии и орфографии, авторысистемно представили виды письменных работпервого цикла: Б У К В А – З В У К – Б У К В А.

К этим видам работ относятся:• зрительный словарный диктант,• простое списывание с проговариванием по

слогам и орфографическим произношением,• письмо по памяти (самодиктант) и др.При их выполнении целесообразно ввести

правило – инструкцию:«Вижу – произношу – проверяю – пишу!»Вышеназванные обучающие виды

письменных работ создают оптимальные усло-вия для предупреждения ошибок и развитияорфографической зоркости у первоклассников.Главное психолингвистическое требование приписьме – формировать первичную правильнуюассоциативную связь между рецепторами, т.е.необходимо добиваться от учеников правильно-го написания слова. При этом особое вниманиеуделяется развитию зрительной памяти у детей,созданию визуального образа слова с помощьювыделения цветом трудных для написания букв.

К второму циклу обучающих видов работЗ В У К – Б У К В А относятся:

• осложнённое списывание со вставкойпропущенных букв,

• комментированное письмо с орфоэпическим

произношением,• письмо по памяти с проговариванием по

слогам,• разные виды слуховых диктантов и др.В процессе обучения письму необходимо фор-

мировать у обучаемых новый алгоритм действий:«Произношу – проверяю – пишу!» (с. 142).

Для поэтапного формирования правописныхнавыков особое значение приобретает системазаданий, разработанных на страницах 68, 109,141 (см.: «Учись грамотно писать!»). Впрезентации орфографических операцийпрактически реализуется алгоритм действия,которым должны овладеть обучаемые:

• произнеси слово,• сравни произношение и написание

выделенных букв,• проверь их написание с помощью прове-

рочных слов (на первом этапе эти лексемы даныв рубрике «Д л я с п р а в о к»),

• правильно пиши слова, подчеркни вс-тавленные буквы.

В новом варианте разработан грамматическийматериал для практического усвоенияэлементарных морфологических и синтаксическихявлений. Так, в задании «Да - нет» (с. 9) ученикидолжны соотнести слова-рисунки с вопросамикто? что? и запомнить условное обозначениеслов, отвечающих на эти вопросы. Далее поопорным вопросам какой? какая? какое? онисоставят словосочетания (для учащихсярекомендуется термин сочетание слов). Одно-временно следует обратить внимание на услов-ное обозначение этих слов (с. 15). В изучаемомречевом блоке первоклассники познакомятся исо схемами предложений (с. 16, 19, 20 и др.).

Составление синтаксических единиц на ос-нове данных моделей представляет собойсложный речемыслительный процесс, поэтомувводить эти языковые действия в классах с невы-соким уровнем речевого развития следует поэ-тапно. На первом этапе дети анализируютиллюстрации и отвечают на вопросы посодержанию картинок. На втором этапе они должныуже самостоятельно составлять предложения поданной модели. Игнорировать предложенные видысхем (а) __ __ _. б)__ -__ -__ . - не желательно.Эти схемы выполняют особые функции:стимулируют речевое развитие обучаемых иформируют у них абстрактное мышление.

На последующем этапе практического изученияморфологических категорий вводятся термины-тол-кования: слова-названия предметов, слова-названияпризнаков предметов, слова-названия действий (с.117-121). На заключительном этапе интегрированно-го обучения предлагаются схемы в виде вопросов,которые выделены соответствующими цветами (с.119 (5); 121 (3); 130 (3); 135 (4) и др.).

Необходимо отметить, что изучение морфо-логических категорий на синтаксической осно-ве обеспечивает интегрированный подход ковладению связной речью, расширяетэлементарные представления о грамматическихявлениях на всех его лингвистических уровнях.

Учебный материал по осуществлениюмежпредметных связей (горизонтальнаяинтеграция), развитию познавательно–ценностных способностей у первоклассниковпредставлен рубриками «Это интереснознать!» (с. 24, 131, 133 и др.), «Знаешь ли ты...»(с. 27, 62, 83 и др.), «Так ли!» (с. 67, 127, 132 идр.), «Да-нет» (с. 9, 54, 70 и др.), «Ежели вывежливы» (с. 10, 85, 93 и др.).

Предложенные в букваре «Радуга»интеллектуальный, коммуникативный, нравс-твенный, эстетический потенциалы, знания иценностные ориентиры в социальной и природ-ной действительности, коммуникативнаянаправленность при обучении русскому языкуи литературному чтению - все это является ос-новой целостного учебно- воспитательногопроцесса в начальной школе.

Примечание:1. Научная концепция интегрированного

обучения русскому языку и литературе в первомклассе реализуется и в новых компонентахкомплекта «Радуга»:

- Пропись (Рассказова Т.В.).- Книга для чтения «Росинка» (Рассказова

Т.В., II, III классы).- Тетрадь по русскому языку (Рассказова Т.В.).

Eвгения НОВАК,доктор педагогики, доцент,

IŞE

1 В тестировании учебника приняли участие 119учителей из 65 школ, гимназий и лицеев республики.

2 В названии этапов обучения русскому языку в первомклассе авторы придерживаются концепции психологов Д.Б.Эльконина, В.В. Репкина и др.; ученых-методистов М.Р. Льв-ова, В.Г. Горецкого, Т.Г. Рамзаевой, Л.Ф. Климановой, Н.В.Нечаевой и др.

3 Дополнительный материал для автоматизации навы-ков беглого чтения учитель сможет использовать таблицыв пособии Е.Н о в а к. Русский язык /1 класс / Книга дляучителя. С. 61-74.

на уроках русского языка в первом классе

S`mb=t=, 25 august 2012

F=clia15

TEORIE {I PRACTIC+ PEDAGOGIC+

Одной из основных составляющих ком-муникативной компетенции являетсяречевая компетенция, которая направлена наприобретение учащимися способностивоспринимать, воспроизводить и продуциро-вать коммуникативные единицы оп-ределенного коммуникативногосодержания. Овладению устнойкоммуникацией на русском языке в рамкахречевых тем и ситуаций общения,предусмотренных предметнымкуррикулумом, способствует в значительнойстепени использование игровых заданий вучебном процессе. Методическаязначимость игры заключается в том, что онапозволяет включить учащегося в занятие нечастично и не формально, а даёт ему воз-можность проявить лучшие личностныекачества, создаёт атмосферу свободногообщения в классе. Включаясь в игру,учащийся получает от занятия удовольствие,т.е. игра стимулирует (даже самого слабогоученика) к участию в занятии. Особенноценно использование игровых заданий вусловиях сельской школы, где отсутствуетязыковая среда.

В практике обучения языкам, в томчисле и неродным, используютсяразличные типы учебных игр. С точкизрения специфики формирования речевойкомпетенции учащихся наиболееэффективным, как показывает опыт,является использование ролевых игр, игр-дискуссий и игр смешанного типа – ролевыхигр с элементами дискуссии.

Ролевые игры представляют собой ряд

проблемных задач. Включаясь в ролевуюигру, учащийся обязан решить проблемнуюзадачу и правильно проиграть своюсоциальную роль.

При использовании игры-дискуссииучитель, ставя общую проблему, вы-зывающую интерес учащихся, побуждаетих к развернутым высказываниям, в ко-торых они выражают и аргументируютсвою точку зрения.

Проведение учебных игр требует отучителя тщательной подготовки. Преждевсего, определения и введения языково-го и коммуникативного материала, необ-ходимого для выполнения игровогозадания. Перед началом игры учащиесядолжны знать или иметь перед собойсписки слов и выражений, проблемныйинформационный материал ,ориентирующий в игровой проблеме, иреквизит, т.е. реальные или условныепредметы, над которыми совершаютсяигровые действия.

Речевые темы, элементы конструиро-вания речевой деятельности, а такжевиды учебной деятельности ,предусмотренные предметнымкуррикулумом, создают широкие возмож-ности для использования игровыхзаданий в учебном процессе. При этомследует отметить, что в учебниках порусскому языку для VI и VII классовпредставлены интересные игровыезадания различных типов. Учителю необ-ходимо методически правильно испол-ьзовать их на уроках с учётом уровняречевой подготовленности учащихся кон-кретного класса.

Примеры игровых заданий, использо-ванных мной на уроках русского языка вVI-VII классах.

I. РОЛЕВАЯ ИГРА.1) Семейный альбом. Речевая тема

«Чему учит нас семья?», VI класс.Задание.а) К вам в гости пришел одноклассник.

Покажите ему семейный альбом и попроситеугадать, кто изображён на фотографиях.

б) Вы пришли в гости к однокласснику.Попробуйте угадать, кто из его родстве-нников изображён на фотографиях из егосемейного альбома, определите возрастэтих людей, род их занятий и др.

2) Познакомьтесь с нашей гимназией(лицеем). Речевая тема «Школьные годы»,VII класс.

Задание.а) Вы - делегация учащихся из России

(называется город), которая приехала к вамв гости по вашему приглашению. Сегодня увас встреча с учителями гимназии.Расспросите их о том, что представляетучебное заведение, в котором они работают.

б) Вы - представители администрациигимназии. К вам прибыла делегация изРоссии. Ответьте на вопросы коллег, поз-накомьте их с гимназией.

II. ИГРА-ДИСКУССИЯ. (Ролевая играс элементами дискуссии).

1. Что будут носить в 2020 году?Речевая тема «О вкусах поспорим», VI класс.

Задание.Мы - участники конференции «Мода

2020 года». Выскажите своё мнение о том,какой будет мода в 2020 году.

Подготовку к игре можно дать в

качестве домашнего задания. Можнораспределить темы основных докладов:«Одежда для дома», «Рабочая одежда»,«Мода и национальная традиция». Дляведения конференции выбираетсяпредседатель, устанавливается регламент ит.п. Учащимся рекомендуется представитьсвои эскизы одежды.

2. Семья и школа. Речевая тема«Школьные годы», VII класс.

Задание.а) Вы - члены редакции телепередачи

«Для вас, родители». Вам нужно организо-вать «круглый стол» для обсужденияпроблемы «Семья и школа». Продумайте,кого пригласить на передачу, какие вопросыпредстоит обсудить?

3. Игра-дискуссия. Правильно ли мыпитаемся? Речевая тема: «О вкусах пос-порим», VI класс.

Задание.Вы - группа экспертов-диетологов, ко-

торая должна разработать оптимальноеменю для детей подросткового возраста.Предложите и аргументируйте свойвариант меню. Выслушайте и оценитепредложения ваших коллег. В своихрекомендациях учитывайте примерное кол-ичество калорий, содержание в них ви-таминов, их вкусовые качества и т.п.

В заключение отметим, что использо-вание игровых заданий вносит разно-образие в учебный процесс, способствуетсозданию языковой среды на уроке,расширяет и углубляет интерес к изучениюязыка и в конечном итоге повышаетэффективность формирования у учащихсякоммуникативной компетенции.

По нашему глубокому убеждению,прежде всего – изменить отношение взрос-лого общества к детству. Очень важнаяпроблема – педагог и его роль в воспитаниитолерантной личности. Труднопредставить, что учитель, нетерпимыйк другим, сможет вызвать у школьникатолерантное отношение к другим людям,другим культурам. В нашем лицее с педаго-гами, классными руководителями про-водятся конференции, «круглые столы»,семинары, педсоветы, тренинги, которыене только направлены на формированиетолерантного отношения педагогов кдетям, но и обучают педагогов темконкретным шагам, которые им необходимопредпринять, чтобы воспитатьтолерантную личность. Например,«круглый стол» «Толерантный человек: какего воспитать?», теоретический семинар«Способы воспитания толерантнойличности», конференция «Права человеканачинаются с прав детей», психолого-педагогический семинар «Система работыклассного руководителя по социальнойзащите своих воспитанников от неблаг-оприятных воздействий окружающейсреды», психологические тренинги «Ком-муникативные умения педагога»,«Саморегуляция эмоциональных сос-тояний в деятельности педагога», семинар-практикум «Воспитание толерантности уучащихся через изучение юридическихдокументов о правах ребёнка».

В процессе воспитания межкультурнойтолерантности у детей необходимо впервую очередь преодолеть такие барьеры,как отсутствие у воспитанников устой-чивых традиций свободы, плюрализма,уважения прав и свобод других ихарактерные для подростков эгоцентричные

установки сознания. С этой целью пров-одятся учебные и игровые занятия, на ко-торых используются преимущественноинтерактивные методы – ролевые игры,дискуссии, тренинги, групповая работа.Такие занятия предполагают созданиеусловий для ориентации детей нанеприятие насилия, справедливость, закон-ность, т.е. нравственных основ поведенияв обществе. У этих занятий есть и другиецели: развитие у школьников критическо-го мышления, навыков учебной самоо-рганизации, групповой работы, умениявести диалог и аргументировать свою точкузрения, продуктивно оппонировать иадекватно, по достоинству оценивать иныепозиции. Этим закладывается основа длявоспитания толерантного гражданина.Продуктивно и весьма интересно прошлидля ребят такие учебные и игровые занятия,как «Право быть не таким, как все»,«Презентация субкультур», этическаябеседа с элементами дискуссии «Искусствобыть другим», психологический тренинг«Искусство взаимопонимания иразрешения конфликтов», «круглый стол»«Мы обозначены единым словом – Чело-век», беседа с элементами диспута«Культура общения», практикум покультуре общения «Конфликты и ихисточники», час общения «Будьте добрымии человечными», КВН «Через сказкузаглянуть в жизнь другого народа», КВН«Да здравствует дружба!», цикл классныхчасов по культуре толерантности.

Мы большое внимание уделяем про-ведению общелицейских воспитательныхмероприятий, коллективных творческихдел, которые позволяют «приглушить»эгоцентрическую направленность, проявитьальтруизм, сопереживание, терпимость, вз-

аимопонимание, взаимопомощь. Преждевсего, это мероприятия о культуре разныхнародов, в том числе своего, омежкультурных связях. Например, «Зо-лотая осень», праздник встречи весны«Мэрцишор», проводы зимы «ГуляемМасленицу», конкурс познавательно-развлекательных программ «И мелькаютгорода и страны», конкурс детскихразвлекательных программ «Дадим шарземной детям», конкурс «Фабрика звёзд»,городской фестиваль-конкурс фольклорныхпредставлений «Зимние традиции и обычаирусского народа», городской фестивальдетского творчества «Веснянки»,литературно-музыкальная композиция наоснове фольклора русского, украинского имолдавского народов «Посиделки уСемёновны» и многие другие.

Ярко выраженную этнофол -ьклорную направленно сть имеютукраинская фольклорная группа «Барвi-нок», румынская фольклорная группа«Plai», русская фольклорная группа«Славянская ярмарка», ансамбль эстрадно-го танца «Конфетти», вокальная студия«РИОС», работающие в системе допол-нительного образования лицея, в которыхбольшое внимание уделяется изучению ви-дов народного искусства. Ведь народноетворчество является почвой и источникомкаждой национальной культуры: здесь еёначало, здесь её корни. Откуда мы? Кто мы?Куда мы идём? Как трудно ответить и какинтересно понять и узнать!

Неоценимую роль в воспитаниикультуры толерантности играет, на нашвзгляд, участие ученического и педагоги-ческого коллективов лицея в акцияхмилосердия: помощь детям-сиротам идетям инвалидам, детям из мало-

обеспеченных семей, обучающимся влицее, детям-сиротам детского дома с. ВаляНорокулуй, учащимся гимназии с. ХыртопТеленештского района, помощь детям-сиротам детского дома и интерната с.Попенки Рыбницкого района, помощьдетям, пострадавшим от наводнения, лицея«Чезар Раду» с. Леушены. Здесь на второйплан отходят культурные стереотипы и ярчепроявляются человеческие качества, чтодля подростка гораздо важнее, чемэтническая или религиознаяпринадлежность.

Вряд ли можно говорить, что врезультате усилий педагогов у подростковбыстро сформируется толерантнаяпозиция. Ведь любая жизненная позициятребует значительного времени, необход-имого жизненного опыта. Но ждать неко-гда. Лицей живёт и действует сегодня исейчас. Это тот же родительский дом, нотолько с большими возможностями,большим выбором. В нём так же уютнокаждому, как в семье, каждого любят,уважают, ценят, независимо от успеховв учёбе, за то, что он – человек. Этомастерская, где дети воспитываются,осваивая духовные богатства народнойкультуры, народных традиций и нравс-твенности; это укоренение ребёнка в томлучшем, что накоплено разными народами,это поиск смысла и новых форм жизни,идеала добра, любви, правды и красоты.

Людмила РАФИЕВА,преподаватель истории

I дидактической степени,заместитель директора

по воспитательной работелицея им. Петру Мовилэ,

Кишинев

Какие конкретные шаги необходимо предпринять, чтобы воспитать толерантную личность?

Юлия ЧЕРНЕЙ,преподавательрусского языкавысшейдидактическойстепени,Гимназия с. ДрокияДрокиевского района

на уроках русского языка в молдавской школе

F=cliaS`mb=t=, 25 august 2012

16

}nregistrat prin hot=r]rea Camerei}nregistr=ri de Stat cu nr.10205262 din17.07.1995. Fondator: echipa de crea\ie.Tiraj lunar - 27000 ex. Comanda: 2124

Opiniile exprimate ]n “F=clia” nu reflect= neap=rat punctul de vedere al s=pt=m`nalului. De asemenea, redac\ia nu poart= r=spundere pentru con\inutul textelor publicitare. Manuscrisele nu serecenzeaz= [i nu se restituie. Expedia\i materialele, pe c`t e posibil, prin po[ta electronic= a redac\iei. Distribuit prin: }S Po[ta Moldovei; SA Moldpresa; SRL “Pressinform Curier”; Agen\ia Edi\ii Periodice.

Redactor-[ef Tudor RUSU: tel. 23-37-91. Anticamera: tel. 23-42-24. Corespondent special Victoria POPOVICI: tel. 23-42-24Secretar responsabil Adrian RUSU: tel. 23-41-24. Marketing Tatiana GRI|ENCO. Comentatori Elena VOROTNEAC, Valentina STOICA: tel. 23-40-17.

Stilizator Olga GALAMAGA: tel. 23-40-17. Contabilitate: tel. 23-42-24. E-mail: faclia@moldnet.md, ziarul_faclia@yahoo.comAdresa redac\iei: MD 2012, Chi[in=u, str. Pu[kin 22. Indice de abonament “Po[ta Moldovei” - 21280. Tip=rit la tipografia - PRAG-3.

PRIMA LEC|IE 2012-2013

Obiective:Elevii vor fi capabili:O1 – să audieze şi să se pătrundă

de frumuseţea muzicii compozitoru-lui Ion Aldea-Teodorovici;

O2 – să înţeleagă că fiecare omare o ţară pe care e dator s-o iubească;

O3 – să manifeste mândrie şi res-pect pentru adevăratele valori ale nea-mului românesc: ţara, limba, tricolo-rul, credinţa şi conştiinţa naţională;

O4 – să participe cu interes pe totparcursul activităţii.

Scenariul activităţii (clasa a III-a):Pe fundalul melodiei ,,Clopotele”

de E.Grieg se recită poezia ,,De săr-bători” de E. Rîşcan:

E timpul să ne-întoarcem noi acasă,Că părinţii noştri au îmbătrânit.E timpul să ne-ntoarcem azi la vatraDe unde ani în urmă am pornit.E trist şi este greu de-atâta aşteptare,Când stai cu ochii-ţintă înspre drumŞi să tresari când cineva pe drum

apare,De parcă altă lume e acum.Nu pot eu doar un lucru înţelege:De ce la noi e greu, şi-i bine-n alte

CLASA A III-A

părţi?De ce noi, oamenii, lăsăm străbu-

na vatră,Să plângă de-atât amar şi de răsfăţ?Învăţătoarea: Cum credeţi, de ce

am început această activitate cu amin-tiri triste?

Un elev: Fiindcă ţara noastră esteîndurerată şi părăsită de mulţi mol-doveni.

Alt elev: Noi, astăzi, la aceastăactivitate, ne vom aminti de Ion şiDoina Aldea-Teodorovici, care suntun simbol al neamului românesc.

Alt elev: Anul 2012 este declaratAnul Ion şi Doina Aldea-Teodorovici,fiindcă ei sunt adevăraţi eroi ai nea-mului românesc care, prin cântecullor, ne-au făcut să ne simţim stăpânila noi acasă, să vorbim dulcea limbăromânească.

Învăţătoarea citeşte pe fundalulpiesei ,,Reaprindeţi candela” (muz.Ion Aldea-Teodorovici, vers. G.Vie-ru):

Artiştii sunt acei ce cântă bucu-riile, plâng necazurile unui neam, aleunui plai.

Era toamna... Ploaia ciobănească

plângea pentru întreaga ţară. Ei s-austins cum se sting ultimele frunze dincopacii bătuţi de brumă la sfârşitultoamnei. Dar nu s-au stins pentru tot-deauna, fiindcă acolo sus, în Ceruri,lumina lor va arde veşnic. Unde ecompozitorul care mi-ar aşterne peportativ durerea din suflet, unde e ar-tista care ar interpreta cel mai binecântecul sufletului românesc? Mă în-treb zi de zi şi doar suspinul îmişopteşte cât de frumos ar fi fost cânte-cul încă nenăscut şi neascultat de ni-meni. Vedeam chipurile atât de fru-moase ale Doinei şi al lui Ion Aldea-Teodorovici şi privirea mi-era înrou-rată de o lacrimă...

Acum din nou e toamnă şi arboriiplâng cu lacrimi de frunze, acoperindobrajii pământului nevinovat, îndure-rat de atâta nedreptate. Au trecut 20de ani de când toamna a devenit maitristă, de când am pierdut două inimigemene.

Un elev: 30 octombrie 1992, laorele 2:30, în apropierea oraşului Ur-ziceni, judeţul Ialomniţa, România, înurma unui tragic accident şi-au pier-dut viaţa doi piloni ai cântecului ro-mânesc. Melodiile lor, ne-au chemat săne unim sub acelaşi tricolor, să înţele-gem ce înseamnă adevărata libertate, săfim patrioţi ai neamului românesc.

Un elev: Avem o ţară pe care sun-tem datori să o iubim, să punem umărla umăr pentru a o transforma într-ofloare rară. Peste ani de aroma aces-tei flori se vor bucura nepoţii şi stră-nepoţii noştri.

Alt elev: Suntem datori să respec-tăm porunca lui Ştefan cel Mare: ,,Să

staţi strajă la hotare, să păziţi acestpământ!”.

Alt elev: Câte a răbdat acest po-por blajin, bun la suflet, cu credinţăîn Dumnezeu, câte a îndurat acest pi-cior de plai mioritic, pentru a-şi păs-tra tradiţiile şi obiceiurile lăsate destrăbuni! Dar mai răbdă şi astăzi...

E trist să ai o ţară dezbinată,E trist să ai în casa ta străini,Iar fratele să-ţi stea rănit la poartă,Ca un Hristos căzut între păgâni.Suntem urmaşi ai Daciei creştine,Uniţi în libertate pentru veci,Se vor topi puhoaiele străineCa gheaţa din Sibiriile reci.Alt elev: Ion şi Doina Aldea-Teo-

dorovici – Două inimi gemene. Doi-na şi Ion – un cuget şi un gând, uniţiprintr-o suflare, o tinereţe veşnică,simbol al dreptăţii pe acest pământ.Ion şi Doina – aleşii Celui de Sus, carevor trăi veşnic în inimile noastre.

Învăţătoarea: Am pierdut douăflori, doi aştri, doi artişti... Timpul s-aoprit parcă în loc, e linişte profundă ...

Chitara lui a tăcut, de parcă struneles-au rupt... Cine a fost Ion?

Un elev: Ion Aldea-Teodorovici s-anăscut la 7 aprilie 1954 în oraşul Leo-va. Dragostea pentru muzică i-au cul-tivat-o părinţii. Tatăl lui a fost preot,mama – medic. În perioada sovieticătatăl său a fost nevoit să se retragă dinbiserică, păstrând credinţa în suflet.A devenit artist, căci avea o voce de-osebită. Ion i-a urmat calea tatălui. Dela vârsta de 5 ani a început să studie-ze vioara şi pianul. La numai 10 ani arămas fără tată. Datorită străduinţeişi muncii asidue, Ion a ajuns să cu-

noască dulceaţa şi amarul succesului.A scris muzică simfonică, de cameră,pentru copii, pentru filme, pentruspectacole dramatice. A iubit viaţa,ţara, a iubit acest popor şi a luptat în-totdeauna pentru libertate, pentru ade-văr şi credinţă.

Învăţătoarea: Dar cine a fostDoina?

Alt elev: Născută la 15 noiembrie1958 în oraşul Chişinău. Doina încăde la 6 ani participă la dublarea fil-melor în româneşte la Studioul ,,Mol-dova-Film”. A cutreierat lumea înlung şi-n lat, a mers în turnee ca so-listă de muzică uşoară. Interpretândcântece cu un profund conţinut patrio-tic, ea a mobilizat mii de oameni înmişcarea de renaştere naţională.

Răsună melodia ,,Sfântă ni-i casa”.Învăţătoarea:Atunci chiar şi cerul era trist,Când porţile Raiului s-au deschis.Şi două suflete mari de artistAu trecut printre noi ca un vis.Le-a întâmpinat, milostiv, Dumnezeu,Cu florile cosmice şi cu plocon,El era îngerul neamului meu,Doina – mireasă şi mire – Ion.

Toţi se ridică în picioare, urmea-ză un minut de reculegere.

Se interpretează piesa ,,Două flă-cări s-au stins”, muz. Daria Radu.

Ecaterina RUSU-RÎŞCAN,învăţătoare, laureata alConcursului Republican

,,Pedagogul Anului 2010”,Liceul Teoretic ,,A.Mateevici”,

or.Căinari, Căuşeni

UniversitateaTehnică

a Moldoveianunţă concurs

pentru suplinireapostului vacant:

CONFERENŢIARUNIVERSITAR:1. TEORIE ECONOMICĂŞI MARKETING - 1;

La concurs pot partici-pa persoane domiciliate înmun. Chişinău

Termenul concursului– o lună din ziua publică-rii anunţului.

Adresa noastră:mun. Chişinău,

Bd. Ştefan cel Mareşi Sfânt 168,tel. 23-53-44.

Persoanele care doresc să participela concurs, în termen de 30 zile de ladata publicării avizului, vor depune şivor înregistra la serviciul personal al uni-versităţii cererea de înscriere, la care seanexează: fişa personală de evidenţă acadrelor; copia carnetului de muncă;copii ale diplomei de licenţă, de magis-tru sau echivalente acestora; copii alediplomei de doctor habilitat sau de doc-tor în ramura de ştiinţă corespunzătoa-re postului, ale diplomei de profesor

Universitatea de Stat din Tiraspolanunţă concurs pentru suplinirea următoarelor posturi didactice vacante:CATEDRA FIZICĂ TEORETICĂ ŞI EXPERIMENTALĂ- Conferenţiar universitar – 1(unu)CATEDRA LIMBI MODERNE- Lector superior universitar – 2(doi)- Lector universitar – 1(unu)CATEDRA ŞTIINŢE SOCIALE- Conferenţiar universitar – 1(unu)- Lector superior universitar – 1(unu)CATEDRA BIOLOGIE VEGETALĂ- - Lector superior universitar – 1(unu)CATEDRA GEOGRAFIE UMANĂ, REGIONALĂ ŞI TURISM- Conferenţiar universitar – 2(doi)- Lector universitar – 2(doi)CATEDRA ITI- Conferenţiar universitar – 1(unu)- Lector superior universitar – 2(doi)CATEDRA GEOMETRIE ŞI TOPOLOGIE- Conferenţiar universitar – 1(unu)CATEDRA PEDAGOGIE ŞI EDUCAŢIE PREŞCOLARĂ- Conferenţiar universitar – 2(doi)CATEDRA PEDAGOGIE ŞI PSIHOLOGIE GENERALĂ- Lector superior universitar – 2(doi)

universitar sau de conferenţiar univer-sitar; copii ale certificatelor de absol-vire a cursurilor de perfecţionare (astagiilor), cu specificarea cursurilorurmate, a probelor de promovare şi acalificativului obţinut; lista lucrărilorştiinţifice şi metodice publicate.

Informaţii suplimentare latelefoanele 240084 şi 244085.Adresa UST: mun. Chişinău,

Str. Gh.Iablocichin 5.