Mituri schimbate

„Pentru a lichida popoarele, se începe prin a le altera, prin a le şterge memoria. Le distrugi c r ile,ă ţ cultura, istoria şi altcineva le scrie alte c r i, le d o altă ţ ă ă cultur , le inventeaz o nou istorie. Între timp poporulă ă ă începe s uite ceea ce este şi ceea ce a fost, iar cei din jură îl vor uita şi mai repede; limba nu va mai fi decât un simplu element de folclor care, mai devreme sau mai târziu, va muri de moarte natural .”ă (Milan Hubl, istoric ceh).

Cât de bine se potriveşte acest postulat cu realitatea din România! Românii, în marea lor majoritate, şi-au uitat istoria, nu-şi mai cunosc miturile, ader la „mituri” idioate (romanizare,ă indo-europenizare), vorbesc o limba pres rat din plin cuă ă

„neologisme” (ce termen academic!) venite din toate p r ile,ă ţ s rb toresc chestii care nu au de-a face nimic cu spirtualitateaă ă româneasc (Halloween), se m nânc între eiă ă ă datorit …”concuren ei capitaliste” şi îşi vând ieftin originileă ţ invocând „adev rul istoric” şi „sistemul democratic” al societ iiă ăţ în care tr im! Nu trebuie decât s privim, fie şi în necunoştin deă ă ţă cauz , în jurul nostru ca s ne d m seama de aceast stare deă ă ă ă lucruri.

Apoi daca-i ase, ase s fie! Da’ nu pentru toat lumea. Maiă ă sunt – înc – români interesa i de originile lor, c rora „miturile” înă ţ ă cauz le ridic anumite semne de întrebare, în ciuda „doveziloră ă imbatabile” cu care sunt garnisite. Acestora m voi adresa,ă prin prezentul articol, cu riscul de a repeta unele afirma ii f cute dejaţ ă în alte articole. S lu m acumă ă şi s analiz m unele dintă ă re aceste „mituri”

Mitul indo-europeniz riiă

Voi reveni pu in asupra mitului indo-europeniz rii de care m-ţ ă

am ocupat mai în detaliu într-un articol precedent (v. Bulib şeală ă cu indo-europeni). Se afirm insistent în unele lucr ri privindă ă istoria veche a românilor c dacii erau indo-europeni şi vorbeau oă limb indo-europenean . Atât şi nimic mai mult !ă ă

Oricine citeşte c r i de istorie e musai s fie convins deă ţ ă treaba asta. Io unu, am probleme în a crede acest mit mai ales când o citesc pe Marija Ghimbutas, cercet toare la universitateaă California din Los Angeles. Ca s vede i de unde sare iepurele!ă ţ Iat concluziile la care a ajuns cercet toarea american :ă ă ă

„România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europ , o entitate cultural cuprins între 6500-3500 î.ă ă ă Ch, axat pe o societate matriarhal , teocrat , paşnic ,ă ă ă ă iubitoare şi creatoare de art , ă care a precedat societ ileăţ indo-europenizate, patriarhale, de lupt tori, din epocileă bronzului şi fierului. Uluitoarele descoperiri f cute înă România şi în alte ri învecinate (unde tr iau tot daci –ţă ă n.n), dup cel de-a doilea r zboi mondial, asociate cuă ă dat rilor cu radio-carbon, au f cut posibil în elegereaă ă ă ţ importan ei începuturilor culturii vechi europene, oţ cultur a unei societ i de agricultori. A devenit, deă ăţ asemenea, evident c aceast str veche civiliza ieă ă ă ţ european ă precede cu câteva milenii pe cea sumerian ”.ă

Dac indo-europenii au stat la baza culturii şi civiliza ieiă ţ actuale, unde sunt ei? De ce ne înc p ân m s vedem ceva ceă ăţ ă ă nu se poate vedea. Asta înseamn aiurare, n lucire, înseamn aă ă ă

ne min i pe noi înşine convingându-ne c ceva ce nu exist esteţ ă ă real!

Şi ca s ne l murim ce înseamn „vechea civiliza ieă ă ă ţ European ” amintit de Marija Ghimbutas s -l l s m pe N.ă ă ă ă ă Densuşianu s ne explice:ă

„(pelasgii) au fost cei dintâi care au adunat în societate familiile şi triburile r spândite prin caverne,ă prin mun i şi p duri, au întemeiat sate şi oraşe, au formatţ ă cele dintâi state, au dat supuşilor lor legi şi au introdus modul lor de via mai blând… Pentru poporul grec,ţă pelasgii erau „cei mai vechi oameni de pe p mânt”. Rasaă lor li se p rea atât de arhaic , atât de superioar înă ă ă concep iuni, puternic în voin şi în fapte, atât de nobilţ ă ţă ă în moravuri, încât tradi iunile şi poemele greceştiţ atribuiau tuturor pelasgilor numele de – dioi – divini, ce ei întru adev r l-au meritat pentru darurile lor fizice şiă morale”.

Dac izvoarele istorice, în spe greceşti ne spun c pelasgiiă ţă ă şi nu indo-europenii au fost promotori civiliza iei actuale eu zic cţ ă e cazul s -i credem dat fiind şi infatuarea grecilor care nuă ă recunoşteau alt cultur şi civiliza ieă ă ţ superioar lor.ă

Prin urmare, limba vorbit de daci nu are cum fi indo-ăeuropean , ci limba pelasg , mai ales c , toate izvoarele literareă ă ă antice plaseaz patria pelasgilor la Dun rea de Jos aşa cum faceă ă şi Marija Ghimbutas sau Densuşianu şi mul i al ii între care îiţ ţ amintim pe Felix Colson – Fran a – care afirma cţ ă „to i dacii suntţ pelasgi” sau Juls Henri Klaproth, care vorbeşte de r spândireaă dacilor în Asia. A se observa c , în majoritate,ă aceşti autori care afirm descenden a pelasg a dacilor, sunt str ini!ă ţ ă ă

M rturiile antice ne vorbesc despre limba pelasg , dar nu neă ă spun nimic despre o limb indo-european cu radicali „mârâi i”,ă ă ţ „groh i i” etc. Limba pelasgilor era una clar , vorbit , nu mârâită ţ ă ă ă sau groh it aşa cum ne arata Quntilian, care afirm c , dac seă ă ă ă ă adaug la cuvintele latine, ori se las pe dinafar , unele litereă ă ă sau silabe, se ob inea vorbirea barbar . Aceast afirma ie,ţ ă ă ţ coroborat cu cea a lui Isidor din Sevilla, care numeşte ce-a maiă veche limb latin , „limba b trân ” ne trimite la concluzia că ă ă ă ă limba dacilor, moştenit de români în mare parte, era unaă protolatin sau latina vulgar , fapt dovedit şi de imaginea de peă ă Columna Traiana, în care dacii trateaz cu romanii f ră ă ă translator, în deplin în elegere.ă ţ

Şi ca s fim pe deplin l muri iă ă ţ care era acea limb din careă se trag majoritatea limbilor europene, vom da câteva mostre de cuvinte daco-româneşti descoperite prin limbile antichit iiăţ

În primul rând cred c ar fi interesant de ştiut c Homer,ă ă poetul grec, scria… româneşte! S vedem despre ce-i vorba. Înă

opera sa g sim cuvinte ca: aer = aer; agros = agro; aroo = a ara;ă au = sau; bous = bou; brahion = bra ; keros = cear ; kitara =ţ ă ceter ; kinos = câ(i)ne; kopto = a coace; kome = coam ; kordeă ă = coard ; duo = doi; farmakon = farmec; fero = a feri; frigos =ă frig; lego = a lega; luke = a luci; marmaros = marmur ; meu = ală meu; noi = noi ; octo = opt; orfanos = orfan; petre = piatr ;ă septa = şapte; sudor = sudoare; taurios = taur; (şi mai sunt încă o seama da’ nu vreau s transform articolu’ într-o list deă ă dic ionar).ţ Apoi la sumerieni – migra i de lâng T rt ria de Mureş cuţ ă ă ă scriere cu tot – avem peste 80 de cuvinte identice ca forma şi cu acelaşi înteles şi în limba daco-româneasc !ă La fel, în limba etruşcilor întâlnim peste 30 de cuvinte daco-româneşti. Un cuvânt-dou , hai, mai treac mearg ! Dar când sunt deă ă ă ordinul zecilor deja avem probleme în a crede c acea limbă ă primordial nu era pelasg ci indo-european …ă ă ă Şi exemplele ar putea continua cu numeroase limbi antice sau moderne dar m voi rezuma la a v mai uimi o dat ! Iată ă ă ă ceva ce pare de domeniul „ştia i c …?” … în secolul XVI cel ii dinţ ă ţ provincia Wallace (Anglia), vorbeau nu un dialect indo-european ci … româneşte! Iat şi dovada: rug ciunea Tat l Nostru !ă ă ă

Poerinthele nostru acela ce esti în cheriSvintzascoese numele teuVie emperetzioe taFacoesa voe ta,cum en tzer ase şi pre poementuPoene noastre datorii le nostre, cum şi ni se loesoem

datorniczilor noştri Si nu dutze pre noi la ispitire Tze ne mentueste pre noi de vicleanil. Amin!Cred ca e revelator, nu? S l s m acum indo-europenizarea şi s ridic m câtevaă ă ă ă ă

probleme legate de romanizare Problemele mitului romaniz riiă Ştim înc de la şcoal , c românii sunt rezultatulă ă ă

amestec rii/corcirii dacilor cu romanii. Nimic mai eronat şi mai deă prost gust! Cum putem afima asta, când legenda Dochiei, echivalenta Daciei str vechi, a împietrit sub privirile lui Traiană care dorea s-o duc la Roma? Asta înseamn pur şi simplu – înă ă limbaj demitizat – c Dacia nu i-a acceptat niciodat pe romani!ă ă

Dac romanii au fost atât de bine primi i şi chiar iubi i înă ţ ţ marea mas a dacilor de ce, s-au retras imediat dup ce auă ă sec tuit toate bog iile Daciei?ă ăţ

De ce dacii asimila i, romaniza i – ceea ce presupune cţ ţ ă ştiau latina romanilor – „greşeau” (scriind în protolatina pelasg )ă în inscrip iile lor de pe pietre? Având în vedere c romanii auţ ă ocupat doar o mic parte a Daciei lui Decebal, cum se explic că ă ă dacii liberi vorbeau aceeaşi limb cu romaniza ii? Cum se explică ţ ă expedi iile dacilor liberi în alian cu alte popoare împotrivaţ ţă romanilor dac aceştia erau atât de îndr gi i şi respecta i încâtă ă ţ ţ dacii erau dispuşi s renun e la limba şi cultura lor pentru a leă ţ adopta pe cele romane? Nu-s cam multe probleme neelucidate şi care, fie vorba între noi, la un examen atent nu stau în picioare?. Acum am ridicat doar nişte întreb ri îndrept ite tocmai pentru aă ăţ atrage aten ia asupra falsit ii mitului „romaniz rii”. Am puteaţ ăţ ă spune mai degrab , despre o „dacizare” a Imperiului Romană întrucât în perioada 286 -324 patru împ ra i daci se succed laă ţ cârma Imperiului constituind o veritabil dinastieă danubian ! Maiă mult, Galerius, alt împ rat al Romei de origine dac , dorea să ă ă schimbe denumirea Imperiului Roman în Dacia Mare!

Într-un articol viitor, voi reveni asupra acestei probleme, a romaniz rii dacilor, cu argumenteă istorice şi cu mai multe detalii.

Mitul lui Ler Împ rată În colindele şi legendele poporului român aflam de existen aţ

unui personaj numit Ler Împ rat.ăIstoricii se chinuie din toate puterile s ne conving cum că ă ă

acest Ler Împ rat era … Galerius !ăÎntreb şi eu acum: cu ce probe e sus inut aceastţ ă ă

afirma ie? A putut intra Galerius în legende doar pentru ca aţ acordat o aten ie special Daciei sau datorit originii sale dacice?ţ ă ă

Miturile şi legendele româneşti spun altceva şi nu fac deloc referire la Galerius! E bine oare s -l uit m pe Ler Împ rat şi s neă ă ă ă închin m la chipul cioplit împus de Vechiul Testament, în spe laă ţă Yahwe?

Iat ce spune tradi ia despre acest misterios Ler Împ rat: Elă ţ ă este cel mai mare Împ rat al Lumii, El îi conduce pe to i, Elă ţ locuieşte într-un palat aflat într-o peşter (v. zânaă Zânelor sau Ini ierea Zamolxian ), El locuieşte pe un Munte Mare şi nimeni nuţ ă poate g si acel munte în afar de cel ce-i place lui Ler Împ rat.ă ă ă Mul i români au g sit muntele dar nu s-au mai întors de acolo.ţ ă To i curtenii lui Ler Împ rat sunt c lug ri. ţ ă ă ă

Dup cum se poate observa, nu prea este vorba despre ună personaj cu existen fizic , ci de unul cu existen spiritual !ţă ă ţă ă

Îmi da i voie s m îndoiesc la modul serios c , imp ratulţ ă ă ă ă Galerius avea drept curteni „numai” c lug ri?ă ă Cred c v îndoi iă ă ţ şi dvs!

Spuneam un pic mai sus c „mul i români” au g sit munteleă ţ ă lui Ler Împ rat şi nu s-au mai întors, devenind c lug ri la curteaă ă ă lui ideatic !ă

În folclorul românesc, apar nişte personaje numite Blajini, Rohmani, Rahmani, Rucmani, despre care se spune c sunt sfin iă ţ (exact ca şi despre ktiştii şi capnobataii daci, aminti i deţ Strabon). Ei locuiesc la cap tul Lumii aproape de Apa Sâmbeteiă care este o alt denumire a lui Okeanosă Potamos/Dun rea.ă

To i aceşti rohmani sunt preo i sihaştri (Boreas ca şi Ramaţ ţ erau preo i sci i/daci) şi tot din legende, afl m c locuiesc înţ ţ ă ă Macarele, nume identic cu Macaron Nesai, care în greceşte desemneaz Insulele Ferici ilor (Por ile Raiului sunt un inută ţ ţ ţ aproapiat de acest loc)

Şi pentru a înt ri ceea ce probabil a i intuit deja: „Şefulă ţ Rohmanilor este Ler Împ rat” ne spun unele tradi ii româneşti.ă ţ

Nu cred c Galerius era capabil de o asemenea cinste! Maiă explicit, nu cred c Galerius l-ar fi putut înlocui vreodat în inimaă ă şi credin ele dacilor pe Zamolxe! C ci ce-l mai mare Rege alţ ă Lumii şi unicul care se bucura de acest titlu în mitologia daco-româneasc era Zamolxe! ă

Ler Împ rat seam n pân la identitate cu alt figur desă ă ă ă ă ă întâlnit în legendele româneşti Ram Împ rat al c rui numeă ă ă constituie r d cinaă ă „ram” „râm” din care se formeaz numeleă unor localit i ca Râmnicu Vâlcea, Râmnicu S rat (ambele aflateăţ ă în vecin tatea Kogaionului).ă Mai mult, cronicarul spune „To i de la Râm ne tragem”… nuţ de la Roma ! de la Râm ! de la Zeul suprem, Zamolxe, f uritorulă omul – calitate în care este numit Zeul Moş.

Şi iat şi taina eminescian încriptat în „Scrisoarea a treia”ă ă ă şi descriind plenitudinea spiritual a Daciei Mari : „Şi de-aceea,ă tot ce mişc -n ara asta, ă ţ râul, ramul/Mi-e prieten numai mie, iar ie, duşman este !”.ţ

Destul de clar zic eu. Prin urmare, Ler Împ rat, echivalentul lui Ram Împ rat înă ă

mitologia româneasc , nu este Galerius, ci Zamolxe. ăDac legendele b trânilor spun asa, spiritualitatea neamuluiă ă

spune aşa, atunci de ce vin al ii s ne spun c nu e aşa ? Ceţ ă ă ă noroc avem c mai exist înc oameni care cunosc tradi iaă ă ă ţ originar p strat în legende!ă ă ă

Denaturarea miturilor legate de marii conduc tori aiă

românilor Dintr-o tr s tur de condei d-l Lucian Boia , renumită ă ă

„istoric”, ne spune foarte sup rat: „În loc s exploat m miturileă ă ă care ar putea folosi atingerii unui el unanim acceptat, cum ar fiţ

integrarea în structurile occidentale, prefer m s relu mă ă ă poveştile fabricate de comunişti”! – prin aceste „poveşti”, dânsul în elegând istoriile despre Vlad epeş sau Ştefan cel Mare!ţ Ţ

De parc nu ar exista o tradi ie popular legat de ei, cuă ţ ă ă mult dinainte de comunişti, de parc poporul nu le-ar fi închinată balade şi cântece f când din ei personaje legendare înc dină ă timpul vie ii! ţ

Dar nu, ei sunt mituri comuniste! Bineee, s fie !… pute i aduce şi probe în afirma ia asta? ă ţ ţEu cred c nu exist aşa ceva.ă ă În plus, s renun m cu totul la aceste mituri ale Românieiă ţă

ar însemna culmea slug rniciei şi prostiei, asta însemnând aă renun a la r d cinile noastre pentru „mirajul” UE!ţ ă ă

Al ii au desfiin at imaginea lui Mihai Viteazu ca întregitor,ţ ţ unificator al tuturor românilor pe motiv c acesta n-ar fi avut ună plan anume în leg tur cu aceast ac iune.ă ă ă ţ

I-aş invita pe respectivii domni istorici care sus in treabaţ asta, s încerce ei, s ocupe un minim teritoriu – nu o ar – f ră ă ţ ă ă ă un plan, s vedem cam ce se poate întâmpla ? Eşec total,ă garantat!

S-a ajuns s se afirme c , exclama ia lui Mihai, dină ă ţ momentul Unirii de la Alba Iulia : „Asta-i pohta ce-am pohtit eu – Ardealul, Moldova şi ara Româneasc ” au fost redate greşit deŢ ă Nicolae Iorga (ca s vede i înc o mostr de „deştept ciune” aă ţ ă ă ă „savan ilor autententici” în compara ie cu un „am rât” de Iorga!)ţ ţ ă Nu cred c mai trebuie s insist m asupra mitului Draculaă ă ă care terfeleşte imaginea lui Vlad epeş. Şi noi, care voiam sŢ ă facem parcul Dracula!

Cu ce pre ? Cu vânzarea miturilor noastre pe care stţ ă temelia spiritual şi na ional a poporului!ă ţ ă

Aş putea s adaug aici, c subit, Iancu de Hunedoara aă ă devenit sârb, Eminescu polonez şi înc o ton de abera iiă ă ţ „ştiin ifice!ţ

Dar m voi opri aici!ăAtrag aten ia doar, c spiritualitatea şi temeliaţ ă na ional aţ ă

unui popor se aşeaz pe mituri, fie ele religioase, fie istorice.ăDac am permite ca aceste mituri s fie şterse, am maiă ă

fiin a noi ca popor? La ce ne-am mai putea raporta? ţIo zic s le p stram, aşa cum sunt (aceia dintre noi care leă ă

mai ştim), s le spunem si altora) şi s atragem aten ia celor ceă ă ţ vor s le distrug c „neamul nost e f r de-nceput/ şi f r deă ă ă ă ă ă ă sfârşit p-acest p mânt”!ă

Bibliografie

1.Paul Laz r Tonciulescu, Ramania, Paradisul reg sit,ă ă Ed Obiectiv

2.V. Lovinescu, Dacia Hiperborean , Ed Rosmarină3.P.L. Tonciulescu/ E. Delcea, Misterele Terrei. Istoria

începe în Carpa i, Ed. Obiectivţ4.Cornel Bârsan, Revanşa Daciei, Ed Obiectiv5.Cristina P nculescu, Kogaion,muntele sacru ală

dacilor, Ed Ştefan6. N. Densuşianu, Dacia Preistorica, ed Arhetip Zamolxe