MITUL ZBURATORULUI Mitul zburatorului - Iubirea este cea mai veche tem literar, tratat sub forme arhaice i arhetipale n toate mitologiile i religiile lumii. Mentalitatea arhaic resimte iubirea ca o for att de puternic, nct primul impact al sentimentelor i este atribuit unei fiine supranaturale i presupune un proces de iniiere configurat ntr-un mit erotic.Mitul zburatorului - n poemul ,, Clin file din poveste iubirea este reprezentat ca o mbinare a contrariilor: uranic i teluric. Fata de mprat este simbolul frumuseii superlative, portretul ei fizic relevnd sacralitatea acesteia. Conform tradiiilor populare, pentru a fi ferit de primul impuls erotic, aceasta este nchis ntr-un castel izolat,, Pe deasupra de prpstii sunt zidiri de cetuie

Cadrul natural este descris ntr-o atmosfer nocturn. n acest cadru se ivete zburtorul iar motivul nopii intermediaz ntlnirea celor doi. de mprat i Clin nu se pot ntlni dect n somn, cei doi fcnd parte din lumi diferite, motivul somnului devenind astfel punctul de legtur ntre teluric i uranic.

Portretul zburtorului este romantic i sugereaz inadaptarea i imposi-bilitatea reconcilierii celor dou lumi, nct se face apartenena la natura demonic. Ca i n ,,Luceafrul omul de geniu nu se poate cobor la nivelul mediu, cum nici omul simplu nu poate ajunge la un nivel superior.

Aici ntlnirea se face noaptea, prin intermediul oglinzii, simbol al cunoaterii, ns nu cunoatere direct ci una reflectat. Oglinda este un ochi strin n care cutm adevrul. Imposibilitatea contopirii celor dou lumi face ca ordinul naturii, firesc s se schimbe, ntreg universul participnd la ncercarea lui de a-i fi aproape:,, Iar ceru-ncepe a roti

Dac la prima vizit fcut fetei el apare ca ,, Un tnr voievod reprezentnd frumuseea perfect, avnd chip angelic, a doua oar este o for malefic:,, Ochii mari i minunai / Lucesc adnc himeric

Durerea ei, provocat de aceast distan este mare, mplinirea iubirii rmnnd ceva ce nu-i st nici lui n putere, el care este ,,Luceafrul simbolul superioritii i al unicitii. Dorina acestuia este un lucru imposibil, el vrnd s o fac i pe ea asemenea lui, de a ridica omul simplu n slvi pe care acesta nu le poate atinge niciodat.,, Dar pe calea ce-ai deschis / N-oi merge niciodat

Hyperion, din imensa lui dragoste pentru Ctlina, dorete s renune la toate puterile lui, la nimbul nemuririi, pentru o or de iubire, cu toate ca sacrificiul lui valoreaz mai mult dect toate idealurile lumii. Semnele fetelor vizitate noaptea de zburtor nu pot trece neobservate, metamorfoza ei fiind una evident:,, i-n oglind a ei buze vede vinete i supte .

Oglinda este un loc al transfigurrii fizice care creeaz o imagine virtual a frumuseii fetei capabil s-i reveleze ntreaga fiin.Suferina fetei provocat de dorul lui ia proporii cosmice, sufletul ei este asemnat cerului: n momentul n care se scurg multe lacrimi, acesta rmne pustiu, ca un cer fr stele, cci fiecare lacrim este ca o stea care se desprinde de pe bolt. Fericirea i frumuseea ei sunt asemenea unui ,, Smarald rar simbol al unicitii, al frumuseii interioare, care se consum se pierde nbuit de suferin precum arde nestemata n crbuni.

Aici iubirea apare ca un ir de ncercri la care este supus, ntr-un final izolndu-se ntr-o colib, spaiu diferit de cel anterior. Srcia i modestia sunt sugerate prin litota ,, arde o candel ct un smbure de mac. apte sunt anii n care ea nfrunt singur greutile i i crete copilul fr nici un sprijin. Aceast cifr reprezint perioada cea mai important din viaa unui om dar mai reprezint i ceva magic, ncheierea unui ciclu astfel nct n acest timp Zburtorul a renunat la superioritatea i unicitatea lui pentru a fi alturi de fat de mprat.

George Calinescu afirma ca Zburatorul ar fi un demon, daimon, de o frumusete rapitoare, care, tulbura mintile si simturile fetelor tinere facandu-le sa tanjeasca iubire.

Iubirea este cea mai veche tema literara, tratata sub forme arhaice si arhetipale in toate mitologiile si religiile lumii.

Mentalitatea arhaica resimte iubirea ca o forta atat de puternica, incat primul impact al sentimentelor ii este atribuit unei fiinte supranaturale si presupune un proces de initiere configurat intr-un mit erotic.In poemul "Calin file din poveste" iubirea este reprezentata ca o imbinare a contrariilor: uranic si teluric. Fata de imparat este simbolul frumusetii superlative, portretul ei fizic relevand sacralitatea acesteia. Conform traditiilor populare, pentru a fi ferita de primul impuls erotic, aceasta este inchisa intr-un castel izolat "Pe deasupra de prapastii sunt zidiri de cetatuie"Cadrul natural este descris intr-o atmosfera nocturna. in acestcadru se iveste zburatorul iar motivul noptii intermediaza intalnirea celor doi.

Fata de imparat si Calin nu se pot intalni decat in somn, cei doi facand parte din lumi diferite, motivul somnului devenind astfel punctul de legatura intre teluric si uranic.

Portretul zburatorului este romantic si sugereaza inadaptarea si imposi-bilitatea reconcilierii celor doua lumi, incat se face apartenenta la natura demonica. Ca si in "Luceafarul" omul de geniu nu se poate cobori la nivelul mediu, cum nici omul simplu nu poate ajunge la un nivel superior.

Aici intalnirea se face noaptea, prin intermediul oglinzii, simbol al cunoasterii, insa nu cunoastere directa ci una reflectata. Oglinda este un ochi strain in care cautam adevarul. Imposibilitatea contopirii celor doua lumi face ca ordinul naturii, firesc sa se schimbe, intreg universul participand la incercarea lui dMitul folcloric al Zburatorului reflectat in balada lui I. H. RadulescuPotrivit credintei populare, instalarea sentimentului erotic la tinerele fete ajunse in pragul feminitatii ar fi legata de o fiinta supranaturala denumita Zburator care, in imaginatia mitologica, are aspectul unui tanar frumos, dar care este o faptura malefica, pentru ca provoaca zbucium si suferinta.Dupa G. Calinescu, balada lui I. H. Radulescu surprinde suferintele fetei nubile, suferinte provocate de invazia misterioasa a dragostei, asemanata, pe drept cuvant, cu o boala necunoscuta, explicabila mitologic si curabila magic. Aceasta boala enigmatica a iubirii poate fi vindecata, in conceptia populara, prin vraji si descantece.In poezia lui I. H. Radulescu, Zburatorul este asemanat unei fiintesuperioare, este o proiectie cosmica, el fiind receptat de cele doua surate - care reprezinta mentalitatea populara - ca un ,, fulger , ca o ,, lumina iute . Dar ce lumina iute ca fulger trecatoare descrie un eveniment simbolic neobisnuit (caderea unei stele) a carui semnificatie se dezvaluie treptat. Intalnirea are loc noaptea, tocmai pentru a pregati scena unde vor evolua fortele malefice. Acesta este atat de natura cosmica ,,Balaur de lumina cu coada-nflacarata, cat si telurica ,, tanar june . Se introduce o imagine superlativa a Zburatorului, ca si in ,, Miorita specifica viziunii populare, fapt relevat prin comparatii si epitete, dar si prin apartenenta lui la domeniul cosmicului.Ca si in ,, Calin(File din poveste) cei doi comunica in vis, acesta fiind singurul moment in care ei se intalnesc, insa intr-o lume ireala. Acest vis se transforma in ,, lipitura , reprezentand obsesia iar aceasta obsesie in ,, zmeu . Are loc o clasificare, in planul fantasticului folcloric, a suferintelor Floricai. Posibila reprezentare a fapturii supranaturale care provoaca dragostea este reprezentata de epitetele aduse Zburatorului: impielitatul, zmeu, flacaiandru, balai, cu parul d-aur. De asemenea in descrierea Zburatorului observam dominanta unor elemente simbolistice ale focului. Focul, unul din cele patru elemente primordiale, este purificator. Capacitatea focului de a purifica totul (pana si sufletul) este pusa aici in antiteza cu Zburatorul de care Nici rugi nu te mai scapa. Fereasca Dumnezeu!. Portretul Zburatorului este romantic si sugereaza inadaptarea si imposibilitatea reconcilierii celor doua lumi, incat se face apartenenta la natura malefica, demonica.

SBURATORUL de Ion Heliade Radulescu

"Vezi, mam, ce m doare! i pieptul mi se bate,Mulimi de vineele pe sn mi se ivesc;Un foc s-aprinde-n mine, rcori m iau la spate,mi ard buzele, mam, obrajii-mi se plesc!

Ah! inima-mi zvcnete!... i zboar de la mine!mi cere... nu-' ce-mi cere! i nu tiu ce i-a da:i cald, i rece, uite, c-mi furnic prin vine,In brae n-am nimica i parc am ceva;

C uite, m vezi, mam? aa se-ncrucieaz,i nici nu prinz de veste cnd singur m strngi tremur de nesaiu, i ochii-mi vpiaz,Pornesc dintr-nii lacrimi, i plng, micu, plng.

Ia pune mna, mam, pe frunte, ce sudoare!Obrajii... unul arde i altul mi-a rcit!Un nod colea m-apuc, ici coasta ru m doare;n trup o piroteal de tot m-a stpnit.

Oar' ce s fie asta? ntreab pe bunica:O ti vrun leac ea doar... o fi vrun zburtor.Ori aide l-alde baba Comana, ori Sorica,Ori du-te la mo popa, ori mergi la vrjitor.

i unul s se roage, c poate m dezleag;Mtuile cu bobii fac multe i desfac;i vrjitorul la i apele ncheag;Alearg la ei, mam, c doar mi-or da de leac.

De cum se face ziu i scot mnzat-afarS-o mn pe potecu la iarb colea-n crng,Vezi, ctu-i ziulia, i zi acum de var,Un dor nespus m-apuc, i plng, micu, plng.

Brndua pate iarb la umbr lng mine,La rule s-adap, pe maluri pribegind;Zu, nu tiu cnd se duce, c m trezesc cnd vine,i simt c mic tufa, aud crngul trosnind.

Atunci inima-mi bate i sar ca din visare,i parc-atept... pe cine? i pare c-a sosit.Acest fel toat viaa-mi e lung ateptare,i nu sosete nimeni!... Ce chin nesuferit!

n aria cldurii, cnd vntule adie,Cnd plopul a sa frunz o tremur uori-n tot crngul o oapt s-ardic i-l nvie,Eu parc-mi aud scrisul pe sus cu vntu-n zbor;

i cnd mi mic opul, cosia se ridic,M sperii, dar mi place prin vine un fiormi fulger i-mi zice: "Deteapt-te, Floric,Sunt eu, vin s te mngi..." Dar e un vnt uor!

Oar' ce s fie asta? ntreab pe bunica:O ti vrun leac ea doar... o fi vrun zburtor;Ori aide l-alde baba Comana, ori Sorica,Ori du-te la mo popa, ori mergi la vrjitor."

Aa plngea Florica i, biet, i spunea dorulPe prisp lng m-sa, -obida o neca;Junicea-n bttur mugea, cta oborul,i m-sa sta pe gnduri, i fata suspina.

Era n murgul serii i soarele sfinise;A puurilor cumpeni ipnd parc chemauA satului ciread, ce greu, mereu sosise,i vitele muginde la jgheab ntins peau.

Dar altele-adpate trgeau n bttur,n gemete de mum vieii lor strigau;Vibra al serii aer de tauri grea murmur;Zglobii srind vieii la uger alergau.

S-astmpr ast zgomot, -a laptelui fntnncepe s s-aud ca oapt n susur,Cnd ugerul se las sub fecioreasca mni prunca vielu tot tremur-mprejur.

ncep a luci stele rnd una cte unai focuri n tot satul ncep a se vedea;Trzie ast-sear rsare-acum i luna,i, cobe, cteodat tot cade cte-o stea.

Dar cmpul i argeaua cmpeanul ostenetei dup-o cin scurt i somnul a sosit.Tcere pretutindeni acuma stpnete,i ltrtorii numai s-aud necontenit.

E noapte nalt, nalt; din mijlocul trieiVemntul su cel negru, de stele semnat,Destins cuprinde lumea, ce-n braele somnieiViseaz cte-aievea deteapt n-a visat.

Tcere este totul i nemicare plin:ncntec sau descntec pe lume s-a lsat;Nici frunza nu se mic, nici vntul nu suspin,i apele dorm duse, i morile au stat.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ."Dar ce lumin iute ca fulger trectoareDin miaznoapte scap cu urme de scntei?Vro stea mai cade iar? vrun mprat mai moare?Ori e--s nu mai fie! vro pacoste de zmei?

Tot zmeu a fost, surato. Vzui, mpeliatu,C int l-alde Floarea n clip strbtu!i drept pe co, leicu! ce n-ai gndi, spurcatu!nchin-te, surato! Vzutu-l-ai i tu?

Balaur de lumin cu coada-nflcrat,i-pietre nestemate lucea pe el ca foc.Spun, soro, c-ar fi june cu dragoste curat;Dar lipsa d-a lui dragosti! departe de ast loc!

Pndete, bat-l crucea! i-n somn colea mi-i vineCa brad un flciandru, i tras ca prin inel,Blai, cu prul d-aur! dar slabele lui vineN-au nici un pic de snge, -un nas --ca vai de el!

O! biata fetioar! mi-e mil de FloricaCum o fi chinuind-o! vezi, d-aia a slbiti s-a plit copila! ce bine-a zis bunica:S fug fata mare de focul de iubit!

C-ncepe de viseaz, i visu-n lipiturncepe-a se preface, i lipitura-n zmeu,i ce-i mai faci pe urm? c nici descnttur,Nici rugi nu te mai scap, fereasc Dumnezeu!"

5