Mitul terapeuticMitul terapeutic

Mitul terapeutic - conceptualizareaMitul terapeutic - conceptualizarea

Ceea ce funcţionează asemenea unui mit în cadrul psihoterapiei este conceptualizarea cazului.Ceea ce funcţionează asemenea unui mit în cadrul psihoterapiei este conceptualizarea cazului.Conceptualizarea (explicarea sau interpretarea) făcută tabloului clinic al pacientului este Conceptualizarea (explicarea sau interpretarea) făcută tabloului clinic al pacientului este fundamentală în reducerea simptomatologiei şi implementarea tratamentului, pentru fundamentală în reducerea simptomatologiei şi implementarea tratamentului, pentru conştientizare şi schimbare asumată.conştientizare şi schimbare asumată.

Tipuri de conceptualizare clinicăTipuri de conceptualizare clinicăCum interpretarea sau explicaţia presupune apelul la o teorie în funcţie de care se ordonează Cum interpretarea sau explicaţia presupune apelul la o teorie în funcţie de care se ordonează datele concrete, există mai multe tipuri de conceptualizare, corespunzând principalelor orientări/ datele concrete, există mai multe tipuri de conceptualizare, corespunzând principalelor orientări/ paradigme în psihologia clinică : paradigme în psihologia clinică :

cognitiv-comportamentală (nosologică, funcţională),cognitiv-comportamentală (nosologică, funcţională), dinamic-psihanalitică (numită adesea interpretare),dinamic-psihanalitică (numită adesea interpretare), umanist-existenţial-experienţială.umanist-existenţial-experienţială.

Modelul stres-vulnerabilitateModelul stres-vulnerabilitateDeşi conceptualizările se fac în funcţie de angajamentul teoretic al psihoterapeutului, se pot Deşi conceptualizările se fac în funcţie de angajamentul teoretic al psihoterapeutului, se pot evidenţia anumite trăsături comune ale acestora, dincolo de acest angajament. evidenţia anumite trăsături comune ale acestora, dincolo de acest angajament. Punctul comun se referă la folosirea modelului stres-vulnerabilitate:Punctul comun se referă la folosirea modelului stres-vulnerabilitate:

Anumite evenimente stresante (ex., stresorii psihosociali) interacţionează cu o Anumite evenimente stresante (ex., stresorii psihosociali) interacţionează cu o stare de vulnerabilitate biologică (ex. tulburările medicale) şi/sau psihologică stare de vulnerabilitate biologică (ex. tulburările medicale) şi/sau psihologică (ex. tulburările de personalitate) generând tabloul clinic.(ex. tulburările de personalitate) generând tabloul clinic.

În realitate, cu timpul, explicaţia a devenit mult mai complexă, făcând referire la toţi În realitate, cu timpul, explicaţia a devenit mult mai complexă, făcând referire la toţi factorii etiologici implicaţi (predispozanţi, determinanţi, declanşatori, favorizanţi şi factorii etiologici implicaţi (predispozanţi, determinanţi, declanşatori, favorizanţi şi de menţinere), la mecanisme de apărare sau de coping, pe măsură ce s-a dezvoltat şi de menţinere), la mecanisme de apărare sau de coping, pe măsură ce s-a dezvoltat şi teoria psihologică.teoria psihologică.

Raportul dintre intensitatea evenimentelor stresante şi vulnerabilitate este diferit în funcţie Raportul dintre intensitatea evenimentelor stresante şi vulnerabilitate este diferit în funcţie de tulburări (David, 2006)de tulburări (David, 2006)

În cazul anumitor tulburări (ex. stres post-traumatic) un stressor foarte intens (ex. viol) În cazul anumitor tulburări (ex. stres post-traumatic) un stressor foarte intens (ex. viol) poate declanşa tabloul clinic chiar dacă nu există o vulnerabilitate foarte mare. poate declanşa tabloul clinic chiar dacă nu există o vulnerabilitate foarte mare.

În cazul altor tulburări (ex., tulburare bipolară) o vulnerabilitate accentuată poate contribui În cazul altor tulburări (ex., tulburare bipolară) o vulnerabilitate accentuată poate contribui la apariţia tabloului clinic chiar în condiţiile în care evenimentul stresant nu este foarte la apariţia tabloului clinic chiar în condiţiile în care evenimentul stresant nu este foarte puternic, statistic descris (în funcţie de cum l-ar considera majoritatea oamenilor). puternic, statistic descris (în funcţie de cum l-ar considera majoritatea oamenilor).

Alteori o combinaţie între un eveniment stresant puternic şi o vulnerabilitate puternică Alteori o combinaţie între un eveniment stresant puternic şi o vulnerabilitate puternică generează tulburări severe (ex. psihoză reactivă).generează tulburări severe (ex. psihoză reactivă).

La acestea se adaugă strategiile deja încercate de subiect pentru a face faţă factorilor de La acestea se adaugă strategiile deja încercate de subiect pentru a face faţă factorilor de stres cu care se confruntă.stres cu care se confruntă.

În realitate, studiile recente argumentează că interacţiunea dintre vulnerabilitatea personală În realitate, studiile recente argumentează că interacţiunea dintre vulnerabilitatea personală şi mediul în care apare tulburare este mult mai subtilă (acţiunea unor stressori pe o perioadăşi mediul în care apare tulburare este mult mai subtilă (acţiunea unor stressori pe o perioadă mai îndelungată se constituie în vulnerabilitate genetică, iar o anumită vulnerabilitate mai îndelungată se constituie în vulnerabilitate genetică, iar o anumită vulnerabilitate genetică ar influenţa modul în care persoana îşi construieşte mediul de viaţă).genetică ar influenţa modul în care persoana îşi construieşte mediul de viaţă).

Conceptualizarea clinică trebuie să răspundă la trei întrebări:Conceptualizarea clinică trebuie să răspundă la trei întrebări:Ce probleme are pacientul? (pe baza diagnosticului şi evaluării clinice efectuate); Ce probleme are pacientul? (pe baza diagnosticului şi evaluării clinice efectuate);

De ce au apărut aceste probleme? (în măsura în care au fost identificate cu succes mecanismele De ce au apărut aceste probleme? (în măsura în care au fost identificate cu succes mecanismele etiopatogenetice specifice şi generale); etiopatogenetice specifice şi generale); Ce trebuie făcut pentru a ameliora, sau mai bine spus rezolva aceste probleme? (care este planul Ce trebuie făcut pentru a ameliora, sau mai bine spus rezolva aceste probleme? (care este planul terapeutic propus). terapeutic propus). Conceptualizarea clinică inadecvatăConceptualizarea clinică inadecvată

Lipsa unei conceptualizări clinice sau o conceptualizare clinică inadecvată, negativă, poate Lipsa unei conceptualizări clinice sau o conceptualizare clinică inadecvată, negativă, poate amplifica sau genera simptomatologia. amplifica sau genera simptomatologia.

Spre exemplu, dacă modificările benigne ale ritmului cardiac, ca urmare a unui efort fizic, Spre exemplu, dacă modificările benigne ale ritmului cardiac, ca urmare a unui efort fizic, sunt interpretate frecvent ca semne ale unui atac de cord iminent sau ale unei boli severe, însunt interpretate frecvent ca semne ale unui atac de cord iminent sau ale unei boli severe, în timp unii dintre noi putem dezvolta atacuri de panică sau o nevroză cardiacă. Sau atribuireatimp unii dintre noi putem dezvolta atacuri de panică sau o nevroză cardiacă. Sau atribuirea depresiei exclusiv unor cauze de ordin biologic creşte şi mai mult sentimentul de depresiei exclusiv unor cauze de ordin biologic creşte şi mai mult sentimentul de neajutorare în faţa bolii, şi diminuează speranţa de a depăşi situaţia de boală prin diverse neajutorare în faţa bolii, şi diminuează speranţa de a depăşi situaţia de boală prin diverse strategii de natură psiho-socială.strategii de natură psiho-socială.

Caracteristicile esenţiale ale unei conceptualizări clinice eficiente sunt:Caracteristicile esenţiale ale unei conceptualizări clinice eficiente sunt:

să fie acceptată de client; să fie acceptată de client; să conceptualizeze teoretic problemele clientului crescând gradul său de înţelegere în ce să conceptualizeze teoretic problemele clientului crescând gradul său de înţelegere în ce

priveşte situaţia sa de viaţă. Dacă reuşim să numim simptomatologia pacientului, să o priveşte situaţia sa de viaţă. Dacă reuşim să numim simptomatologia pacientului, să o încadrăm teoretic, ea devine mai comprehensibilă şi îşi pierde o parte din forţa încadrăm teoretic, ea devine mai comprehensibilă şi îşi pierde o parte din forţa „malefică”, se demistifică, mai ales dacă este conectată cu istoria de viaţă a persoanei. O„malefică”, se demistifică, mai ales dacă este conectată cu istoria de viaţă a persoanei. O teorie mai nouă, ce conceptualizează întregul proces psihoterapeutic ca proces de teorie mai nouă, ce conceptualizează întregul proces psihoterapeutic ca proces de rezolvare a problemelor în general, indiferent de orientare, confirmă ideea și face rezolvare a problemelor în general, indiferent de orientare, confirmă ideea și face trimitere la această activitate a gândirii și la etapa în care sunt formulate datele trimitere la această activitate a gândirii și la etapa în care sunt formulate datele problemei (“o problemă bine formulată este pe jumătate rezolvată”). problemei (“o problemă bine formulată este pe jumătate rezolvată”).

să sugereze existenţa unor tehnici de intervenţie eficiente în reducerea să sugereze existenţa unor tehnici de intervenţie eficiente în reducerea simptomatologiei, în dezvoltarea resurselor necesare pentru a face faţă provocărilor simptomatologiei, în dezvoltarea resurselor necesare pentru a face faţă provocărilor ulterioare ale vieţii. ulterioare ale vieţii.

Deci, nu este atât de important să fie adevărată, în sens absolut, conceptualizarea clinică pentru a Deci, nu este atât de important să fie adevărată, în sens absolut, conceptualizarea clinică pentru a fi utilă pe cât este de important ca pacientul să o creadă adevărată, adică să se adreseze cu fi utilă pe cât este de important ca pacientul să o creadă adevărată, adică să se adreseze cu claritate dificultăţilor sale de viaţă. claritate dificultăţilor sale de viaţă. Clientul are nevoie de o conceptualizare care să-i explice simptomele şi să-i sugereze un plan Clientul are nevoie de o conceptualizare care să-i explice simptomele şi să-i sugereze un plan terapeutic, nu de un adevăr ştiinţific: terapeutic, nu de un adevăr ştiinţific: din acest punct de vedere, conceptualizarea clinică poate fi din acest punct de vedere, conceptualizarea clinică poate fi un mitun mit. . Mitul este o conceptualizare clinică despre care nu ştim sigur dacă este sau nu adevărată (înMitul este o conceptualizare clinică despre care nu ştim sigur dacă este sau nu adevărată (în

baza literaturii de specialitate). Dificultatea de a preciza în ce măsură este adevărată este baza literaturii de specialitate). Dificultatea de a preciza în ce măsură este adevărată este generată şi de faptul că se bazează în mare măsură pe datele oferite de client, care pot fi generată şi de faptul că se bazează în mare măsură pe datele oferite de client, care pot fi supuse distorsiunilor memoriei, fiind în acest fel individualizată.supuse distorsiunilor memoriei, fiind în acest fel individualizată.

Teza “conceptualizarea clinică nu trebuie să fie adevărată pentru a fi utilă în psihoterapie”, Teza “conceptualizarea clinică nu trebuie să fie adevărată pentru a fi utilă în psihoterapie”, deşi greu de înţeles şi de acceptat pentru unii practicienii şi cercetători, este o realitate care deşi greu de înţeles şi de acceptat pentru unii practicienii şi cercetători, este o realitate care se bucură de un suport experimental consistent (David, 2006). se bucură de un suport experimental consistent (David, 2006).

Când conceptualizarea clinică se dovedeşte a fi adevărată – se bazează pe teorii validate Când conceptualizarea clinică se dovedeşte a fi adevărată – se bazează pe teorii validate ştiinţific, sau se dovedeşte valabilă în mai multe cazuri – ea dobândeşte calitatea de ştiinţific, sau se dovedeşte valabilă în mai multe cazuri – ea dobândeşte calitatea de explicaţie clinică. explicaţie clinică.

Nu adevărul îl eliberează pe bolnavul psihic, ci ceea ce el consideră a fi adevărat (mitul)!Nu adevărul îl eliberează pe bolnavul psihic, ci ceea ce el consideră a fi adevărat (mitul)!

Nu trebuie înţeles din aceasta că poate să ignore cu totul realitatea sau adevărul existenţei Nu trebuie înţeles din aceasta că poate să ignore cu totul realitatea sau adevărul existenţei sale, ci dimpotrivă. Aceste constatări au originea mai ales în faptul că, în fiecare caz, sale, ci dimpotrivă. Aceste constatări au originea mai ales în faptul că, în fiecare caz, conceptualizarea se individualizează, cel puţin în anumite detalii, ceea ce face dificilă conceptualizarea se individualizează, cel puţin în anumite detalii, ceea ce face dificilă asimilarea sa teoretică unui model dominant. Sarcina se complică şi mai mult când asimilarea sa teoretică unui model dominant. Sarcina se complică şi mai mult când terapeutul are o viziune mai degrabă integrativă.terapeutul are o viziune mai degrabă integrativă.

Conceptualizarea făcută simptomelor pacientului:Conceptualizarea făcută simptomelor pacientului:

Iniţiază, stimulează modificări cognitive şi, consecutiv, renunţarea la comportamentele-Iniţiază, stimulează modificări cognitive şi, consecutiv, renunţarea la comportamentele-problemă, inadecvate situaţiei de viaţă a persoanei;problemă, inadecvate situaţiei de viaţă a persoanei;

reduce de asemenea şi simptomatologia pentru că pacientul îşi înţelege tulburarea, astfel reduce de asemenea şi simptomatologia pentru că pacientul îşi înţelege tulburarea, astfel încât anxietatea determinată de incontrolabilitatea şi neînţelegerea simptomelor este redusă încât anxietatea determinată de incontrolabilitatea şi neînţelegerea simptomelor este redusă semnificativ, şi pentru că accentuează speranţele şi aşteptările de recuperare (efect semnificativ, şi pentru că accentuează speranţele şi aşteptările de recuperare (efect placebo);placebo);

este o prerechizită pentru dezvoltarea mecanismelor de coping, a cogniţiilor şi a este o prerechizită pentru dezvoltarea mecanismelor de coping, a cogniţiilor şi a interacţiunii cu mediul;interacţiunii cu mediul;

Efectul nu este absolut, ci este modulat de capacitatea persoanei de autoreglare emoţională.Efectul nu este absolut, ci este modulat de capacitatea persoanei de autoreglare emoţională.

Explicaţia terapeutică este fundamentală în reducerea simptomatologieiExplicaţia terapeutică este fundamentală în reducerea simptomatologieiO explicaţie inadecvată, negativă, poate amplifica simptomatologia sau o poate chiar genera. O explicaţie inadecvată, negativă, poate amplifica simptomatologia sau o poate chiar genera. Spre exemplu, dacă modificările benigne ale ritmului cardiac ca urmare a unui efort fizic sunt Spre exemplu, dacă modificările benigne ale ritmului cardiac ca urmare a unui efort fizic sunt interpretate ca semne ale unui iminent atac cardiac sau ale unei boli severe, treptat vom dezvolta interpretate ca semne ale unui iminent atac cardiac sau ale unei boli severe, treptat vom dezvolta un atac de panică sau o nevroză cardiacă. un atac de panică sau o nevroză cardiacă.

Explicaţia terapeutică este formulată mai devreme sau mai târziu, în funcţie de specificul Explicaţia terapeutică este formulată mai devreme sau mai târziu, în funcţie de specificul intervenţiei şi de poziţia asumată de psihoterapeut:intervenţiei şi de poziţia asumată de psihoterapeut:În terapiile de orientare cognitiv-comportamentală este formulată mai timpuriu, în comparaţie cu În terapiile de orientare cognitiv-comportamentală este formulată mai timpuriu, în comparaţie cu cele de orientare umanistă şi, în cele din urmă, cu cele de orientare psihodinamică.cele de orientare umanistă şi, în cele din urmă, cu cele de orientare psihodinamică.În terapiile de orientare cognitiv-comportamentală este formulată explicit, constituind punctul de În terapiile de orientare cognitiv-comportamentală este formulată explicit, constituind punctul de pornire în contractul stabilit cu clientul.pornire în contractul stabilit cu clientul.

În orientările umaniste mitul este transmis prin stabilirea obiectivelor terapeutice, negocierea lor În orientările umaniste mitul este transmis prin stabilirea obiectivelor terapeutice, negocierea lor în vederea stabilirii unei bune alianţe terapeutice şi, mai departe, implicit prin tehnicile folosite. în vederea stabilirii unei bune alianţe terapeutice şi, mai departe, implicit prin tehnicile folosite. Psihoterapeuţii umanişti lasă poarta deschisă noului, sau reactualizarea secretelor din trecut Psihoterapeuţii umanişti lasă poarta deschisă noului, sau reactualizarea secretelor din trecut pentru a completa explicaţia şi mitul terapeutic, pe măsură ce clientul capătă încredere în pentru a completa explicaţia şi mitul terapeutic, pe măsură ce clientul capătă încredere în psihoterapeut şi în procesul psihoterapeutic .psihoterapeut şi în procesul psihoterapeutic .

În orientarea psihodinamică şi în psihanaliză interpretarea este explicită şi se construieşte treptat, În orientarea psihodinamică şi în psihanaliză interpretarea este explicită şi se construieşte treptat, pe măsură ce se extinde capacitatea Eului de a o asimila şi forţa sa, având astfel grijă să nu pe măsură ce se extinde capacitatea Eului de a o asimila şi forţa sa, având astfel grijă să nu solicite în continuare mecanismele infantile de apăraresolicite în continuare mecanismele infantile de apărare Tipuri de conceptualizări psihoterapeuticeTipuri de conceptualizări psihoterapeutice

NosologiceNosologice FuncţionalisteFuncţionaliste Dinamic-psihanaliticeDinamic-psihanalitice Umanist-experienţiale Umanist-experienţiale

Explicaţia nosologicăExplicaţia nosologică (cognitiv-comportamentală)(cognitiv-comportamentală)

Conceptualizează problemele pacientului sub forma unui diagnostic nosologic (depresie Conceptualizează problemele pacientului sub forma unui diagnostic nosologic (depresie majoră, tulburare anxioasă cu atac de panică etc.). majoră, tulburare anxioasă cu atac de panică etc.).

Acest diagnostic nosologic joacă rolul unei explicaţii terapeutice eficientă dacă:Acest diagnostic nosologic joacă rolul unei explicaţii terapeutice eficientă dacă: este dat de o autoritate (terapeutul, medicul etc.); este dat de o autoritate (terapeutul, medicul etc.); pacientului i se explică ce înseamnă categoria nosologică (ex.: depresia este o pacientului i se explică ce înseamnă categoria nosologică (ex.: depresia este o

tulburare/boală emoţională care implică factori psihici sau/şi biologici şi care se tulburare/boală emoţională care implică factori psihici sau/şi biologici şi care se manifestă prin faptul că nu puteţi dormi, că nu aveţi poftă de mâncare etc.);manifestă prin faptul că nu puteţi dormi, că nu aveţi poftă de mâncare etc.);

pacientului i se dă de înţeles că având un nume pentru ce se întâmplă cu el (boala), pacientului i se dă de înţeles că având un nume pentru ce se întâmplă cu el (boala), înseamnă că avem şi un tratament pentru boala respectivă.înseamnă că avem şi un tratament pentru boala respectivă.

Tautologie...Tautologie... După cum se poate observa, din punct de vedere logic, explicaţia nosologică este o După cum se poate observa, din punct de vedere logic, explicaţia nosologică este o

tautologie fără valoare ştiinţifică. tautologie fără valoare ştiinţifică. Depresia nu îmi explică simptomele, ci este un termen care simbolizează tocmai Depresia nu îmi explică simptomele, ci este un termen care simbolizează tocmai

simptomele respective. simptomele respective. Dacă angajez depresia ca un mecanism explicativ al simptomatologiei mele, atunci Dacă angajez depresia ca un mecanism explicativ al simptomatologiei mele, atunci

comit o eroare de argumentare care în logică se numeşte tautologie.comit o eroare de argumentare care în logică se numeşte tautologie. Dar, cu toate că din punct de vedere ştiinţific această explicaţie nu are valoare terapeutică, Dar, cu toate că din punct de vedere ştiinţific această explicaţie nu are valoare terapeutică,

ea este uneori extrem de eficace, salvând pacientul de la alte explicaţii dezadaptative care ea este uneori extrem de eficace, salvând pacientul de la alte explicaţii dezadaptative care ar putea să îi amplifice simptomatologia. Nu s-a studiat încă posibilitatea ca aceasta să ar putea să îi amplifice simptomatologia. Nu s-a studiat încă posibilitatea ca aceasta să contribuie la recăderi ulterioare.contribuie la recăderi ulterioare.

Explicaţia funcţională Explicaţia funcţională (cognitiv-comportamentală)(cognitiv-comportamentală)

Explicaţia funcţională porneşte de la observaţia că pacienţii îşi prezintă simptomatologia în Explicaţia funcţională porneşte de la observaţia că pacienţii îşi prezintă simptomatologia în termeni globali, de trăsături de personalitate (ex.: sunt dezamăgit, trist, mă simt fără speranţe, mi termeni globali, de trăsături de personalitate (ex.: sunt dezamăgit, trist, mă simt fără speranţe, mi se face rău etc.). se face rău etc.). Aceşti termeni nu au o realitate în sine, ci descriu anumite comportamente ale subiectului. Aceşti termeni nu au o realitate în sine, ci descriu anumite comportamente ale subiectului. Numai comportamentele sunt obiective, observabile şi măsurabile.Numai comportamentele sunt obiective, observabile şi măsurabile. Orice comportament este determinat de prelucrări informaţionale amorsate de stimuli şi Orice comportament este determinat de prelucrări informaţionale amorsate de stimuli şi

este menţinut de consecinţele sale (întăriri pozitive, negative). este menţinut de consecinţele sale (întăriri pozitive, negative). Astfel că sarcina terapeutului este de a traduce termenii globali ai pacienţilor în Astfel că sarcina terapeutului este de a traduce termenii globali ai pacienţilor în

comportamente observabile şi măsurabile.comportamente observabile şi măsurabile. Ex. în depresie:Ex. în depresie:

stă mai mult în pat;stă mai mult în pat; plânge;plânge; mănâncă rar;mănâncă rar; nu vorbeşte la telefon cu prietenii;nu vorbeşte la telefon cu prietenii; merge rar la şcoală;merge rar la şcoală;

După această etapă, pentru fiecare comportament se face analiza funcţională în termeni de După această etapă, pentru fiecare comportament se face analiza funcţională în termeni de cauză ş efecte, căutându-se antecedentele (evenimentele activatoare şi prelucrările cauză ş efecte, căutându-se antecedentele (evenimentele activatoare şi prelucrările informaţionale) şi consecinţele sale (întăriri pozitive, negative). informaţionale) şi consecinţele sale (întăriri pozitive, negative).

Conceptualizarea funcţională constă în a explica apariţia unui comportament prin Conceptualizarea funcţională constă în a explica apariţia unui comportament prin antecedentele sale şi prin consecinţele sale. antecedentele sale şi prin consecinţele sale.

Odată identificate, pentru a elimina comportamentul respectiv, se elimină sau se modifică Odată identificate, pentru a elimina comportamentul respectiv, se elimină sau se modifică prin tehnici specifice pe de o parte antecedentele (depistarea erorilor de gândire şi prin tehnici specifice pe de o parte antecedentele (depistarea erorilor de gândire şi dezvoltarea unei gândiri raţionale, înlocuirea cu cogniţii funcţionale a cogniţiilor dezvoltarea unei gândiri raţionale, înlocuirea cu cogniţii funcţionale a cogniţiilor disfuncţionale) şi consecinţele sale (prin recompensarea comportamentului adaptativ şi disfuncţionale) şi consecinţele sale (prin recompensarea comportamentului adaptativ şi pedepsirea celui dezadaptativ). pedepsirea celui dezadaptativ).

Odată modificat un comportament, se trece la următorul etc. până se elimină întregul Odată modificat un comportament, se trece la următorul etc. până se elimină întregul spectru comportamental etichetat prin depresie. spectru comportamental etichetat prin depresie.

Odată eliminate comportamentele, în fapt am eliminat ceea ce subiectul numea depresie (nuOdată eliminate comportamentele, în fapt am eliminat ceea ce subiectul numea depresie (nu mai îndeplineşte criteriile de diagnostic). mai îndeplineşte criteriile de diagnostic).

De cele mai multe ori conceptualizarea nosologică şi cea funcţională se fac împreună. De cele mai multe ori conceptualizarea nosologică şi cea funcţională se fac împreună. Explicaţia nosologică clarifică problemele de ansamblu ale pacientului, iar explicaţia Explicaţia nosologică clarifică problemele de ansamblu ale pacientului, iar explicaţia

funcţională detaliază mecanismele implicate în problemele specifice ale pacientului. funcţională detaliază mecanismele implicate în problemele specifice ale pacientului. Explicaţia dinamic-psihanaliticăExplicaţia dinamic-psihanalitică

Explicaţia dinamică presupune ca înainte să se realizeze o relaţie terapeutică de tip Explicaţia dinamică presupune ca înainte să se realizeze o relaţie terapeutică de tip transferenţial. transferenţial.

Apoi psihanalistul sau psihoterapeutul interpretează comportamentul analizandului / Apoi psihanalistul sau psihoterapeutul interpretează comportamentul analizandului / clientului faţă de el (nevroza de transfer) ca o transpunere în prezent a unor fantasme, stări clientului faţă de el (nevroza de transfer) ca o transpunere în prezent a unor fantasme, stări afective din trecutul său; aceasta se realizează prin analiza materialului adunat în cursul afective din trecutul său; aceasta se realizează prin analiza materialului adunat în cursul psihoterapiei, prin compararea pattern-urilor afective şi comportamentale din terapie cu psihoterapiei, prin compararea pattern-urilor afective şi comportamentale din terapie cu cele relatate de pacient din trecutul său. cele relatate de pacient din trecutul său.

Eventual se poate relata mecanismul explicativ al acestui transfer. Eventual se poate relata mecanismul explicativ al acestui transfer. Acest demers demonstrează clientului că vechile conflicte pot influenţa reacţii actuale Acest demers demonstrează clientului că vechile conflicte pot influenţa reacţii actuale

evidente. evidente. Această etapă poate genera reacţii puternice în care pacientul retrăieşte conflicte trecute. Această etapă poate genera reacţii puternice în care pacientul retrăieşte conflicte trecute. Retrăite în prezent cu ajutorul terapeutului, care evită reacţia de contratransfer, prin Retrăite în prezent cu ajutorul terapeutului, care evită reacţia de contratransfer, prin

asistenţa şi prezenţa acestuia, ele vor fi rezolvate. asistenţa şi prezenţa acestuia, ele vor fi rezolvate. Contribuie la rezolvare faptul că pacientul, adult fiind, are o altă perspectivă, alte modalităţiContribuie la rezolvare faptul că pacientul, adult fiind, are o altă perspectivă, alte modalităţi

de interpretare, Eul său are mai multă forţă decât atunci când s-a ivit conflictul bazal, de interpretare, Eul său are mai multă forţă decât atunci când s-a ivit conflictul bazal, pentru a putea media adecvat între cerinţele Supreului, ale Sinelui şi ale realităţii. pentru a putea media adecvat între cerinţele Supreului, ale Sinelui şi ale realităţii.

Ulterior, prin acelaşi procedeu, se arată cum conflictul bazal a determinat în fapt conflictul Ulterior, prin acelaşi procedeu, se arată cum conflictul bazal a determinat în fapt conflictul actual. actual.

Psihanaliza clasică freudiană considera că, dacă interpretarea primită de pacient i-a redus Psihanaliza clasică freudiană considera că, dacă interpretarea primită de pacient i-a redus simptomatologia, este şi adevărată. simptomatologia, este şi adevărată.

Nu ştim, nu este important, dacă într-adevăr conflictul bazal explică conflictul actual. Nu ştim, nu este important, dacă într-adevăr conflictul bazal explică conflictul actual. Important este că interpretarea pe care i-o dăm pacientului îi oferă acestuia o istorie coerentă de Important este că interpretarea pe care i-o dăm pacientului îi oferă acestuia o istorie coerentă de viaţă, o alternativă la explicaţia dezadaptativă pe care acesta a avut-o faţă de propria viaţă, o alternativă la explicaţia dezadaptativă pe care acesta a avut-o faţă de propria simptomatologie. simptomatologie. Interpretarea oferită este adaptativă deoarece:Interpretarea oferită este adaptativă deoarece: explică pacientului conflictul şi problemele actuale;explică pacientului conflictul şi problemele actuale; explicaţia oferită face apel la trecutul său şi la ceea ce deja ştie şi cunoaşte şi, cum explicaţia oferită face apel la trecutul său şi la ceea ce deja ştie şi cunoaşte şi, cum

majoritatea acceptăm că este extrem de probabil ca trecutul să ne influenţeze prezentul, majoritatea acceptăm că este extrem de probabil ca trecutul să ne influenţeze prezentul, poate fi uşor asimilată, considerată de pacient ca adevărată;poate fi uşor asimilată, considerată de pacient ca adevărată;

este greu de verificat şi de contrazis atât de pacient cât şi eventual de evenimentele din este greu de verificat şi de contrazis atât de pacient cât şi eventual de evenimentele din prezent sau din inventarul pacientului, deoarece angajează fapte petrecute cu mulţi ani în prezent sau din inventarul pacientului, deoarece angajează fapte petrecute cu mulţi ani în urmă, de multe ori ţinute secret datorită anxietăţii asociate; urmă, de multe ori ţinute secret datorită anxietăţii asociate;

Deşi este bine să găsim un conflict bazal cât mai îndepărtat (acela care într-adevăr stă la Deşi este bine să găsim un conflict bazal cât mai îndepărtat (acela care într-adevăr stă la originea problemelor experimentate ulterior în istoria de viaţă) sarcina este una delicată, originea problemelor experimentate ulterior în istoria de viaţă) sarcina este una delicată, existând riscul creării unor false amintiri, ca urmare a încrederii pe care o are în psihanalist existând riscul creării unor false amintiri, ca urmare a încrederii pe care o are în psihanalist sau psihoterapeut (a se vedea Tatatul de Psihotraumatologie, Fischer şi Riedsser, sau psihoterapeut (a se vedea Tatatul de Psihotraumatologie, Fischer şi Riedsser, false false memory).memory). Contratransferul poate sta la încurajarea creării unor false amintiri. Contratransferul poate sta la încurajarea creării unor false amintiri.

Interpretarea produce restructurări cognitive, dezvoltă capacitatea Eului; pacientul înţelege Interpretarea produce restructurări cognitive, dezvoltă capacitatea Eului; pacientul înţelege că modul său de a reacţiona la situaţii frustrante este infantil. El era adecvat şi justificat că modul său de a reacţiona la situaţii frustrante este infantil. El era adecvat şi justificat într-o anumită etapă a vieţii sale. Acum, ca adult, nu se justifică şi trebuie modificat, şi într-o anumită etapă a vieţii sale. Acum, ca adult, nu se justifică şi trebuie modificat, şi poate fi modificat, deoarece forţa Eului său este mai mare. poate fi modificat, deoarece forţa Eului său este mai mare.

Aceasta va constitui premisa descoperirii unor modalităţi acceptate social de satisfacere a Aceasta va constitui premisa descoperirii unor modalităţi acceptate social de satisfacere a impulsurilor corespunzătoare condiţiilor actuale de viaţă şi vârstei, care apoi vor fi testate impulsurilor corespunzătoare condiţiilor actuale de viaţă şi vârstei, care apoi vor fi testate în condiţii ecologice.în condiţii ecologice.

Explicaţia umanist-experienţialăExplicaţia umanist-experienţială

În acest caz terapeutul nu oferă propriu-zis o explicaţie pacientului. În acest caz terapeutul nu oferă propriu-zis o explicaţie pacientului. Dar prin reflectările empatice structurate pe care le face, prin sarcinile terapeutice, prin Dar prin reflectările empatice structurate pe care le face, prin sarcinile terapeutice, prin

centrarea asupra experienţei centrarea asupra experienţei aici şi acumaici şi acum, ajută clientul să descopere în prezent , ajută clientul să descopere în prezent mecanismele tulburării sale. mecanismele tulburării sale.

Odată clarificate aceste mecanisme, clientul, de cele mai multe ori singur, dar la nevoie şi Odată clarificate aceste mecanisme, clientul, de cele mai multe ori singur, dar la nevoie şi cu susţinerea cel puţin emoţională a terapeutului, ştie şi poate elabora modalitatea eficace cu susţinerea cel puţin emoţională a terapeutului, ştie şi poate elabora modalitatea eficace de rezolvare a simptomatologiei. de rezolvare a simptomatologiei.

Terapeutul oferă explicaţia generală indirect, dar pe cea individualizată, specifică acelui Terapeutul oferă explicaţia generală indirect, dar pe cea individualizată, specifică acelui caz, o descoperă alături de client, ceea contribuie la o mai mare acceptare a explicaţiei de caz, o descoperă alături de client, ceea contribuie la o mai mare acceptare a explicaţiei de către pacient. El susţine procesul găsirii unei explicaţii, a semnificaţiei dificultăţilor în către pacient. El susţine procesul găsirii unei explicaţii, a semnificaţiei dificultăţilor în istoria personală de viaţă.istoria personală de viaţă.