MASAJUL TERAPEUTIC

download MASAJUL TERAPEUTIC

of 36

Transcript of MASAJUL TERAPEUTIC

MASAJUL TERAPEUTICmedicina

MASAJUL TERAPEUTICPrincipalele afectiuni beneficiare ale masoterapiei sunt: 1. Afectiuni ale articulatiilor si tendoanelor: - omalgii - contracturi musculare - tendinopatii - torticolis - cefalee fibrozitica - fibrozita 2. Afectiuni cu deformari ale coloanei vertebrale: - cifoza

ALTE DOCUMENTE A-BETA-CARE cod 54 Anomaliile SNV in patologia astmului bronsic PROTEINE SOMNUL NOSTRU CEL DE TOATE ZILELE Epuizare Osteoporoza MASAJUL IMUNOGLOBULINELE LIGATURA DE ARTERA HIPOGASTRICA (H Distrofiile pigmentare

partner-pub-4136

ISO-8859-2

Cutarew w w .scritube.co

- lordoza - scolioza 3. Afectiuni musculare:

- atonii musculare - atrofii musculare - miozite - miastenia gravis - hipertrofia musculara

- distrofia musculara - dureri radiante musculare - miotonia congenitala - boala Thomsen - spasme musculare - pleurodinita - reumatism muscular - lumbago - ruptura musculara - nevralgia de trigemen prin fibrozare 4. Afectiuni traumatice ale aparatului locomotor: - contuzii - entorsa - luxatia - ntinderi musculare - ntinderi de ligamente - cicatricea - fractura - sechele 5. Afectiuni vasculare: - ndeosebi de tip venos-varice - cu edeme cronice - staza limfatica 6. Afectiuni neurologice - nevralgii: - nevralgia de trigemen - nevralgia intercostala - nevralgia de sciatic - sciatica

- nevrite - polinevrite polineuropatii; - paralizia: - parapareza - paraplegii; - poliomelita - pareza - paralizia de nervi periferici - p. faciala - hemiplegia - tetraplegia - atrofia nervului - dupuytrenul - scleroza - scleroza multipla (sau n placi) 7. Afectiuni datorate metabolismului -de nutritie: oboseala - debilitatea fizica - obezitatea - celulita - guta - diabetul -reumatismale de tip inflamator: - artritele - poliartritele reumatismale - spondilita anchilopoetica - bursita - reumatismale de tip degenerativ:

- artroza - artroza coloanei vertebrale (spondiloza) membrelor - artroza articulatiilor (gonartroza, coxartroza, etc.) - hidrartroza - redoarea articulara

1. AFECIUNI ALE ARTICULAIILOR sI TENDOANELORa. Algia - Este o sensibilitate dureroasa a unor zone localizate: nevralgie (la nerv), mialgia (la muschi), artralgia (articulara), polialgie (multipla).

b. Omalgia - Se refera la durerea provocata de periartrita scapulo-humerala. Umarul, este alcatuit din mai multe articulatii si anume: - articulatia scapulo-humerala, articulatia sterno-claviculara, articulatia acromioclaviculara, articulatia scapulo-toracica. Fiecare dintre aceste articulatii sunt nvelite n muschi si ligamente, iar durerea radiaza att n regiunea cervicala, ct si n cea a bratului si cea toracica. Tratament: Masaj general: se va ncepe cu o palpare prin miscari digitale, ciupituri compresive, ciupituri n mersul piticului". Apoi se va invita bolnavul sa faca miscari active, ca: - Abductia si adductia bratului; - Rotatia mediana sau interna, laterala sau extema, circumductie; - Ridicarea bratului n grade diferite (180 de grade); - Ridicarea bratului si aducerea minii n regiunea cefei; - Ridicarea bratului si punerea dosului minii la sold, si de aici cu ridicarea pozitiei ncetul cu ncetul, catre axila. La aceste miscari active vom nota cnd apare durerea si unde, precum si gradul de mobilitate integrala a umarului; - Se va face o combinatie de miscari active-pasive, cu abductia bratului contra rezistenta, adductia bratului contra rezistenta rotatie extema, rotatie interna, antepulsia bratului - toate acestea contra rezistenta.

A.) Pozitia pacientului - n decubit ventral. Se vor face urmatoarele miscari: - Frictiuni ale spatelui dupa un masaj general; - Raze infrarosii; - Un tratament complet al coloanei vertebrale si cervicale; - Frictiuni circulare ample cu ambele mini si care sa cuprinda umarul si zonele adiacente; - Framntarea digitala, de la jumatatea spatelui si spre scapula si umerii care sunt durerosi, apoi n profunzime; - Presiuni discrete n articulatiile scapulo-humerale; - Vibroterapie; B.) Bolnavul n decubit lateral pe umarul sanatos: - Circumductia bratului (rotatii de 360 de grade), n pozitie verticala din ce n ce mai ample; - Miscarea de joc articulara a articulatiei gleno-humerale. Mna pacientului se poate sprijini pe cea a masorului; - Mobilizarea omoplatului n sens caudal, cranio-medial si lateral; C.) Bolnavul n decubit dorsal (cu fata n sus): - Flexie si extensie a bratului; - Circumductia bratului cu cercuri mai ample; - Rotatia mediala sau interna si externa a bratului; - Tractiunea bratului aplicata succesiv, n arcuri de amplitudine mare, succesive, crescnd pna la 90 de grade, daca e posibil; - Mobilizarea articulatiei acromio-claviculare. Se fac presiuni cu mna dinspre umar, napoi si nainte, iar cu cealalta mna se sprijina n partea nalta a gtului si barbiei pacientului. Capul pacientului va fi plasat n pozitie opusa cu umarul dureros. c. Contracturi musculare - este o contractie permanenta, ndelungata a unui muschi sau a unor grupe de muschi. Apar adesea la muschii degetelor, ai membrelor, la fata, etc. Se caracterizeaza printr-o consistenta anormala (dura) la palpare, prin

lipsa de elasticitate si prin dureri fie spontane fie la palparea si mobilizarea muschiului. Cauze: - o ischemie cauzata de pozitia inadecvata, infectii, intoxicatii, solicitarea excesiva a muschiului, etc. Tratament: -infrarosii; cataplasme si comprese calde; -masaj prin: - netezire, frictiuni, framntat usor, presiuni, vibratii. d. Tendinopatii - tendinita - Este o inflamatie acuta a unui tendon ca urmare a unei extensii prelungite si fortate a muschilor, a unor traumatisme sau iritatii mecanice (ex. pantof incomod). Tratament: -infrarosii; -masaj prin: netezire, frictiuni, vibratii. e. Torticolis ( gt de lup)- Reprezinta blocajul total sau limitarea capacitatii de miscare a gtului n consecinta inflamatiei muschilor gtului si spatelui (regiunea umerilor si toracala superioara, n special al celui stemocleidomastoidian si a trapezului), inflamatii si suferinte ale aparatului ligamentar al articulatiilor intervertebrale; Cauzele fiind determinate de expunerea la curenti de aer reci, umezeala, pozitii fortate mentinute timp ndelungat, pozitii si atitudini vicioase ale gtului, suferinte vertebrale cervicale de origine reumatismale sau sechele posttraumatice (de ex. Sindromul loviturii de bici din accidentele auto). Tratament: A.) Bolnavul n decubit-ve 141f59b ntral: - Se vor aplica ventuze sau comprese calde sau raze infrarosii n regiunea cervicala incluznd muschii stemocleidomastoidieni; - Se va face un masaj general al spatelui, concomitent cu regiunea umerilor si cea cervicala; - Masaje si frictiuni blnde n regiunea cervicala, care vor fi superficiale, medii - dupa toleranta celui bolnav; - Framntari digitale n zonele fara contractura sau a celor dureroase; ele vor fi lente si blnde; se alterneaza frictiunile cu framntarile; - Framntari digitale n zonele contracturate, care vor fi precedate de frictiuni si din cnd n cnd, de ntinderi; - Se vor aplica frictiuni la muschii sternocleidomastoidieni;

- Aplicarea de caldura, sau de raze infrarosii timp de 3 minute; - Se vor face vibratii pe ntregul spate, precum si n regiunea cervicala, mai putin dureroasa, cu foarte mare grija - dupa toleranta bolnavului; B.) Pozitia bolnavului seznd: Maseurul se va posta n fata pacientului si va executa urmatoarele miscari: - Flexie, extensie, circumductie lenta si progresiva; - Cu grija se vor executa miscari de rotatie laterale la dreapta si la stnga; primele miscari se vor adresa partilor mai putin dureroase sau contractate urmnd regula non durere" si miscare inversa; - Se lucreaza pe partea dureroasa sau contractata, fiind atenti la semnele de durere pe care pacientul le va manifesta; f. Fibrozita - poate fi acuta sau cronica. Este o inflamatie a tesutului fibros, deci poate fi o tendinita, miozita, etc. Tratament: se trateaza la fel ca ruptura musculara. g. Cefalee de origine fibrozitica - Se localizeaza n regiunea cervicalaoccipitala care iradiaza pna la umeri si produce rigiditatea cefei. Tratament: A.) Pacientul n decubit ventral: - Se va efectua masajul spatelui, cu manipularea muschiului trapez, deltoid si a regiunii cervicale; - Infrarosii n regiunea cervicala timp de 3 minute; - Masaj neurosedativ si kinetic n regiunea cervicala; - Vibratii generalizate si discrete n regiunea spatelui si n cea cervicala; - Masaj manual cefalic; B.) Pacientul n pozitie dorsala: - Masaj manual facial cu o atentie sporita la regiunea si n punctele inervate de trigemen; - Miscari de mobilizare a capului, prin rotatii la stnga si la dreapta.

2. DEFORMRI ALE COLOANEI VERTEBRALEa. Hipercifoza - Este o deformare a coloanei vertebrale cu accentuarea convexitatii posterioare din regiunea toracica. Capul si gtul sunt nclinate nainte, formnd a cocoasa, omoplatii sunt departati si desprinsi, toracele este nfundat, abdomenul supt, bazinul nclinat napoi, genunchii n flexie. Conturul corpului prezinta curburi si unghiuri mai accentuate. Tratament: A.) - masajul partii superioare a spatelui, masajul toracelui si al cefei masaj special de osteopatie efectuat de specialisti. B.) - Se vor executa urmatoarele miscari: Din pozitiile: stnd, pe genunchi, culcat si mai ales atrnat, se vor executa exercitii de trunchi prin: extensii, rotiri, rasuciri si ndoiri laterale, toate fiind executate n plan posterior (n fata). Aceste exercitii vor fi amplificate de cele ale capului si gtului, precum si cele ale membrelor superioare si inferioare. Sunt indicate si exercitii de trre, din culcat si din sprijin pe genunchi si palme, exercitii de atmari cu bratele si exercitii de redresare pasive sau active. Sunt contraindicate pozitia seznd si miscarile de flexie. b. Hiperlordoza - este o curbare a coloanei vertebrale n plan anteroposterior cu convexitatea orientata anterior, la nivel de zona lombara. Atitudinea atrage o nclinare a capului si gtului nainte, umeri cazuti, omoplati desprinsi, abdomen proeminent, membrele superioare n flexie, iar cele inferioare n hiperextensie, cu bazinul mult nclinat nainte. Tratament: abdominala. A.) Masaj cu precadere la coloana vertebrala, zona lombara, zona

B.) Efectuarea miscarilor urmatoare din pozitiile: seznd pe genunchi cu sprijin pe palme, culcat pe spate, atrnat, se executa diverse exercitii statice de angrenare a zonei lombare si a abdomenului. C.) Efectuarea de exercitii dinamice prin: ndoiri nainte, rotari si rasuciri efectuate cu trunchiul nclinat nainte; miscari de brate si picioare care sa amplifice flexia trunchiului. - exercitii de respiratie; - exercitii de trre (mai ales din seznd); - exercitii de escaladare si echilibru;

- exercitii de relaxare; - sunt contraindicate pozitiile lordozante si miscarile de extensie; c. Scolioza - Este o deviatie laterala a coloanei vertebrale n plan frontal, care prezinta una sau mai multe curburi. Astfel scoliozele pot fi simple, n forma literei C sau n forma literei S. Curbarea laterala a coloanei vertebrale determina si o torsionare intervertebrala, n consecinta apar asimetrii musculare de tonus si de volum ce scot n evidenta torsionarea. Aprecierea torsiunii vertebrale se face prin evidentierea arcurilor costale (deseori deformate) ce apar de partea convexitatii. ntregul trunchi va prezenta asimetrii concomitent curbarii scoliotice. n cazul scoliozei n C", simple, linia umerilor este asimetrica, umarul din partea convexitatii este mai ridicat, omoplatii sunt asimetrici, axa bazinului este nclinata de partea convexitatii, iar triunghiurile brahiotoracice sunt si ele asimetrice, cel de partea cavitatii fiind mai mare. Scolioza n S" este mult mai grava. Linia umerilor este nclinata n aceeasi parte cu cea a bazinului, omoplatii sunt asimetrici, existnd o mare diferenta ntre forma celor doua triunghiuri brahiotoracice. Gravitatea scoliozei duce la tasarea vertebrelor si a discurilor intervertebrale, dar si la dereglari respiratorii, cardio vasculare si nervoase (prin compresiunea fibrelor nervoase radiculare ale maduvei spinarii). Tratament: A.) - Masaj manual general care va urmari tonifierea concentrica a musculaturii din partea convexitatii si excentrica a muschilor din partea concavitatii - Masajul special executat de specialistul osteopat care va cuprinde: -detorsionare activa a coloanei, -corectarea asimetriilor umerilor si bazinului, -corectarea asimetriilor toracelui, -formarea reflexului stabil de atitudine corecta a corpului, B.) - Exercitii statice sub forma pozitiilor, asimetrice, cu brat si picior opus n caz de scolioza n C" si cu brat si picior de aceeasi parte, n caz de scolioza n forma de S". - Pentru trunchi sunt indicate ndoiri laterale nspre partea convexitatii si foarte multe extensii. - Capul, gtul si membrele vor amplifica miscarile trunchiului, bratele si picioarele vor lucra asimetric, n functie de sensul curburii coloanei vertebrale

- Exercitii de trre din culcat, din stnd pe genunchi cu sprijin pe palme. Exercitii de catarare cu priza asimetrica si suspensii. - Exercitii de respiratie si redresare activa si pasiva.

3. AFECIUNI MUSCULAREa. Atonia musculara - Amiotonia congenitala - Este diminuarea capacitatii contractile a muschilor,n perioada de repaus (fra sa fie paralizie). n acest caz picioarele si muschii spatelui sunt cei mai afectati deoarece ligamentele sunt relaxate prin hipotonia musculara si prin urmare articulatiile sunt slabite. Pacientul oboseste att la mers, ct si n pozitia sezut, iar pachetele musculare devin moi si fara tonusul necesar - normal. b. Atrofia musculara - Este o tulburare caracterizata prin diminuarea volumului celulelor sau tesuturilor musculare prin nefunctionarea sau nesolicitarea acestora. Tratament: n toate diagnosticele de mai sus se va aplica acelasi tratament dupa cum urmeaza: - Aplicarea de masaj manual circulator pe tot organismul; - Aplicarea de metode vasoconstrictoare n zonele musculare cele mai afectate; - Dupa primele trei sedinte de masaj se va continua cu masajele circulatorii, dar se va insista pe cel abdominal, n functie de ciclurile respiratorii consecutive ale pacientului; - Vibroterapia generala; - n timpul, tratamentului se recomanda aplicarea de raze infrarosii. n fiecare sedinta se va avansa n sensul cresterii energiei masajului, adica manipularile vor fi din ce n mai profunde. n caz de dureri musculare radiante vezi mai jos. c. Dureri musculare - Este durerea care se manifesta la nivelul unuia sau mai multor muschi putnd radia n una sau mai multe zone ale corpului, urmnd traseul unui nerv, muschi, fascie, s.a., ca rezultat a unei leziuni sau tulburari musculare. Tratament: Se va aplica: - Infrarosii 5 minute. - masajul manual:

- se vor urmarii nervii si fibrele (fasciculele musculare) pe ntreg traiectul lor, cu unu sau mai multe degete. Se vor efectua miscari lente de alunecare cu policele pe toata zona dureroasa; - vasoconstrictii n toate zonele iradiante ale durerii; - vibratii generalizate; d. Miozite - Este o inflamatie musculara care apare la unul sau mai multi muschi si care poate fi traumatica sau de natura inflamatorie. Miozita traumatica - Spre deosebire de cea simpla, se datoreaza unor rani la suprafata muschiului, care pot produce infectii, provocnd inflamatia. Miozita reumatica - Spre deosebire de cea simpla, n acest caz este vorba despre o acumulare de acid lactic sau alte substante rezultate din metabolismul muscular sau a unor alterari ale terminatiilor nervoase si senzitive, a muschiului respectiv. Tratament: n miozita traumatica se va trata infectia ca atare. n miozita reumatica, tratamentul va consta n: - masaj manual n toata zona posterioara si anterioara, care se va face lent si cu pauze la muschii care devin durerosi; - nainte de masaj se poate aplica tratamentul cu infrarosii; - se va executa masajul unor anumite grupe de muschi, n timp ce la celelalte grupe vor fi supuse actiunii cu infrarosii; - caldura prin infrarosii va fi bine controlata, ea trebuind a nu fi excesiva si nici de lunga durata. Va fi altemativa, timp de 2 -3 minute, cu pauze de 30 de secunde; - vibroterapia se va face mai ales la muschii cu dureri, va fi la nceput blnda, apoi mai dura si la sfrsit, se revine ca la nceput; - masajul manual aplicat va fi executat ntre circulatoriu si sedativ (netezire), deci va fi lent, mergnd spre profunzime. e. Miastenia gravis - Este o slabiciune generala a muschilor voluntari, n care bolnavul se epuizeaza foarte usor. In acest caz nu exista atrofie. Pot fi afectati muschii faciali, membrele superioare si inferioare, muschii toracici. Un rol considerabil n acest tip de boala l joaca timusul. Tratament:

- masaj manual general circulatoriu, n profunzime pentru a activa circulatia sanguina, masaj tonifiant si infrarosii. - vibroterapia. - dus scotian cald-rece, se va termina cu cald. f. Boala Thomsen" sau miotonia congenitala - Reprezinta o serie de spasme care se produc la nivelul muschilor voluntari. De fiecare data cnd se produce o miscare, acesti muschi se relaxeaza cu ntrziere. Tratament: - manevre kinetice n zona poplitee, lombosacrata, ceafa pe partea posterioara cu manevre neurosedative; - 5 minute infrarosii; - masaj general. g. Spasme musculare - Este durerea produsa prin contractia involuntara, a muschiului prin mecanisme reflexe; Cauzele pot fi multiple si complexe, incepnd cu tulburari electrlitice caracteristice carentelor de calciu, magneziu, bor, pna la cele de nartura neurologica (iritatii radiculare, tulburari piramidale si extrapiramidale n suferintele cerebrale, etc.) Tratament: - se trateaza ca ruptura musculara. h. Hipertrofia musculara - Este cresterea exagerata a anumitor grupe de muschi prin uzul lor constant, fara repaus. Aceasta poate lua o nota idiopatica, mergnd spre gigantism. Tratament: - masaj manual general relaxant, neurosedativ. i. Pleurodinita - Este durerea muschilor care formeaza peretele toracic, si anume: pectoralii si intercostalii. Aici se produce o ngrosare a acestor muschi, iar durerea este mai accentuata n inspiratie. Tratament: - In prima sedinta se vor aplica ventuze pe muschii pectorali, intercostali si pe marele dintat, avnd grija sa nu se arda pielea mai sensibila n aceste zone. Se vor face vibratii usoare si discrete, frictiuni palmodigitale usoare si discrete, superficiale la aceiasi muschi.

- La a doua sedinta, se va face un masaj pe spate, insistnd pe frictiuni si framntari. - A treia sedinta va consta dintr-un masaj general al abdomenului si a muschilor pectorali. Se va insista pe presiuni palmare superficiale. - La a patra sedinta, se va aplica un masaj manual general al ntregii regiuni anterioare si posterioare, mai ales la cea a muschilor pectorali, marele dintat si intercostali. La abdomen nu trebuie omisa frictiunea palmodigitala de tip respirator, adica n inspir si expir profund al pacientului. - In cea de-a 5-a sedinta se vor combina masajul general, plus ventuzele si razele infrarosii la muschii mentionati. - Se vor repeta ultimii pasi si la celelalte sedinte ca la ultima sedinta. j. Distrofia musculara sau miopatica - Este o degenerare progresiva a muschiului. Uneori, simptomele distrofiei pot sa se asemene cu distrofia musculara de tip infantil sau facio-scapulo-humeral care, de obicei, se manifesta nca din adolescenta. Aceasta se manifesta mai nti prin afectarea muschilor facial: gura ramne deschisa, pentru ca buzele sa slabeasca si sa se ngroase, pleoapele se nchid cu multa greutate si sunt afectati muschii interiori ai limbii si ai ochilor. Mai trziu acest proces se prelungeste catre regiunea scapulara, cu rigiditatea umerilor, iar mai apoi procesul atinge bratele. Tratament: - acelasi ca pentru atrofii musculare. k. Reumatism muscular - Este o boala inflamatorie, produsa de alergia organismului la infectia cu streptococul hemolitic, caracterizata prin inflamatia tesutului conjunctiv din ntregul organism. Mialgiile, neuromialgiile si miozitele au aceeasi factori etiologici cunoscuti: infectiile de focar, infectiile generale, traumatismele, eforturile, climatul rece si umed etc. Miozitele recunosc stari lezionare mai avansate (muschi tumefiati, cu noduli) si au ca simptom durerea si redoarea musculara. Exemple de mialgii: lumbago, cervicalgia, dorsalgia, mialgia fesiera. MIALGIA = durere musculara. Exemple de miozite: miozita reumatica (cu V.S.H. crescut). Miozita se deosebeste de mialgie datorita contracturilor (pe zona de muschi afectata) dobndite n plus fata de mialgie. Tratament: - vezi la ruptura musculara.

l. Lumbago - Este o boala inflamatorie, cu durere brusca, intensiva, localizata la nivelul regiunii lombo-sacrate, anume miofibrosita muschilor lombo-sacrati. Este provocata de obicei de umezeala, frig, curent de aer rece sau efort fizic neobisnuit, dar totodata poate fi provocat si de mbolnavirea organelor vecine: coloana vertebrala, articulatia sacro-iliaca, rinichii, prostata sau organele genitale la femei. Aceasta boala se manifesta prin miscari rigide datorate muschilor inflamati pna la contractare, deveniti rigizi; spasmele musculare sunt uneori scurte dar taioase, sau grave, ascutite. Uneori durerile tin doar cteva secunde. Muschii afectati sunt dorsal si cei spinali. Tratament: - aplicarea de infrarosii n regiunea lombosacrata, timp de 5 minute cu pauze de 30 secunde ntre ele. - masaj manual superficial pe tot spatele mai nti, apoi pe coloana vertebrala, ceafa, dupa care se va trece cu precadere la zona lombosacrata. - masajul se face cu miscari lente la nceput, se va creste intensitatea ncetul cu ncetul; miscarile vor fi compresive, superficiale, medii, iar apoi profunde. - se revine la infrarosii. - se vor aplica frictiuni, plus tapotament usor si ritmic n afara locurilor dureroase. - presiuni cu palmele n regiunea lombosacrata, efectuate de-a lungul coloanei vertebrale. - se va face un masaj de tip circulator la extremitatile inferioare. - vibratiile vor fi discrete si generale. - infrarosii timp de 5 minute. - se va executa netezire n toata regiunea pusterioara. m. Nevralgia de trigemen prin fibrozita - Este o boala inflamatorie a tesutului muscular datorata inervatiei provocate prin nevralgia de trigemen. Aceasta este diferita fata de nevrita de trigemen. Ca puncte nervoase inflamate ce cauzeaza fibrozita din zona, enumeram: - nervul supraorbital, - ramura nervului oftalmic, - nervul supratrochlear, ramura nervului oftalmic,

- nervul infraorbital - ramura terminala a nervului maxilar superior, ce trece dedesubtul ochiului, - nervul temporal - ramura nervului orbital situat deasupra zigomaticului. Tratament: A.) Pacientul n decubit ventral - Se aplica infrarosii cervicale; - Masaj sedativ cu frictiuni n regiunea cervicala; - Framntari digitale - n combinatie cu frictiuni; B.) Pacientul n decubit dorsal: - Se va efectua un masaj de drenaj limfatic; - Se vor aplica miscari digitale pe portiunile dureroase inervate de trigemen; n. Ruptura musculara - Este vorba de ruptura tendonului fibrei musculare sau a fibrei n sine. Daca ruptura se produce la nivelul fibrelor musculare, se produce cheag de snge, care se acumuleaza si produce durere intensa. Tratament: Acest tratament se aplica nu numai n caz de ruptura musculara, ci si la fibrozita, spasm muscular, sau reumatism muscular dupa cum urmeaza: - Se aplica infrarosii pe. grupa de muschi afectati, timp de 5 minute (cu perioade de pauza de 30 de secunde). - Se va face un masaj manual generalizat n regiunea posterioara sau anterioara care va cuprinde regiunea amintita anterior. - Se vor face frictiuni, framntari usoare n partea afectata si n zona cu rigiditatea crescuta. - Se vor aplica presiuni n aceleasi zone, altemativ cu frictiuni. - Vasoconstrictii n zonele musculare afectate. - Aplicarea de infrarosii n zonele tratate (din nou, 3 min.). - Terapia va fi generalizata si discreta. - In caz de durere inter-spinoase (fara artroze), se vor aplica proceduri din lumbago, se va masa spatele n fiecare sedinta, cu manipulari generale.

4. AFECIUNILE TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTORa. Contuzia - Este leziune tisulara a articulatiilor sau muschilor cauzata de actiunea mecanica, prin lovire, care are ca efect o compresiune a tesuturilor fara rupturi externe. n forme usoare se produce o hemoragie capilara producatoare de echimoze, n cazuri mai grave nsa sngele de sub tesuturile invadate se poate infecta formnd cangrene. Contuzia se manifesta prin dureri locale, tumefiere, echimoze si uneori impotenta functionala. Tratament: - comprese locale cu apa si alcool sau uleiuri esentiale de aromaterapie. - masaj usor. - masaj manual de prevenire a inflamatiilor. Masajul poate fi aplicat chiar si n acest caz traumatic, mergnd la distanta de locul lezat, proximal. Vom folosi manevre pentru mbunatatirea circulatiei sanguine si mentinerea tonusului muscular din jur. - vom folosim neteziri, frictiuni usoare, vibratii. b. Entorsa - Este o leziune articulara produsa printr-o miscare fortata ce depaseste limitele mobilitatii fiziologice normale, producnd o ntindere sau/si ruptura partiala sau totala a ligamentelor articulare, fara sa intervina nsa deplasari de la normal ale segmentelor osoase care alcatuesc articulatia. Se manifesta prin dureri, inflamatii articulare, chiar exudatia articulatiei (hidrartroza), tulburari de circulatie locala, echimoze, impotenta functionala. Tratament: - comprese reci, locale, antiinflamatoare; - aparat gipsat la nevoie; - kinetoterapie; - miscari de flexii si extensii adresate segmentelor articulare sau musculare nvecinate; - masaj manual aplicat la distanta proximala pe segmente distale, n scopul reducerii inflamatiei, mbunatatirii circulare sanguine, prevenirea hipotrofiei musculare. Miscarile aplicate vor fi neteziri usoare, frictiuni, framntat n cuta, rulat, cernut, tapotament ventuza ,tocatul sau batatoritul. sedinta dureaza 30 de minute si se repeta de 2 ori pe zi.

c. Luxatia - Este o dislocare traumatica a capetelor articulare a oaselor si fixarea lor n aceasta pozitie malefica, prin contractura musculara. E cauzata de slabirea sau traumatizarea ligamentelor articulare. Cnd ligamentele articulare se rup, capul articular iese din cavitatea articulara, ramnnd ca atare pe aceasta noua pozitie. Tratament: - se repune articulatia n pozitie normala prin metode ortopedice. - aparat gipsat sau bandaj de imobilizare articulara la zona afectata. - kinetoterapie. - masaj pentru ameliorarea circulatiei sanguine, reducerea tulburarilor vasculare, prevenirea hipertrofiei musculare, mentinerea tonusului musculaturii nvecinate. - n sechele, dupa vindecare si eliminarea aparatului gipsat, masajul va consta n neteziri cu palma, frictiuni cu vrful degetelor. Framntatul, rulatul, tapotamentul ventuza, tocatul si batatoritul se vor aplica cu discemamnt si dupa caz pe segmentele nvecinate articulatiei afectate. - infrarosii. - vibratii. - dus scotian, rece-cald. d. ntinderi musculare , ntinderi de ligamente - Este o afectiune musculara sau ligamentara, dupa caz, care au o cauza comuna: trauma prin extensii prelungite si fortate a musculaturii (respectiv a ligamentelor). Ele se manifesta prin dureri locale, inflamatii usoare si cnd aceasta este la forma maxima a gravitatii, poate merge pna la scaderea functionabilitatii, de pilda o febra musculara putemica care produce o miscare greoaie, o ntindere de ligamente care produce jena sau dureri mici ca intensitate si de scurta durata si acestea ndeosebi dupa revenirea din stare de repaus n activitate. Tratament: - infrarosii. - masaj manual pentru facilitarea circulatiei sanguine dar totodata si pentru energizarea zonei. La nceput miscarile vor fi mai usoare: neteziri, frictiuni circulare urmnd ca pe parcurs sa creasca gradat intensitatea, frictiuni n cuta, neteziri, neteziri ascendente. - Kinetoterapie.

e. Cicatricea - Este un nou tesut care s-a format prin unirea marginilor unei leziuni provocate din incizii chirurgicale, traume mecanice, chimice, arsuri etc. Tratament: - are loc pe parcursul procesului de cicatrizare, n jurul plagii avnd scop de revitalizare a tesuturilor plagii si grabind vindecarea. - infrarosii. - masaj de reglare a circulatiei sanguine locale, care se va executa distal, proximal si pe segmente spre zona afectata iar musculatura din jur, masaje blnde relaxante sau acolo unde este cazul de mentinere a tonicitatii musculaturii inactive. Miscarile constau n neteziri, framntat usor, presiuni executate cu vrful degetelor. f. Fractura, sechele dupa aparat gipsat - Ruptura unui os cauzata fie de un traumatism fie aparuta spontan n urma unei boli de oase (osteoporoza). Ruptura poate fi completa, incompleta sat doar o fisura. Fractura poate fi deschisa, atunci cnd capetele deschise prin ruptura ale osului, dure fiind, perforeaza partile moi din jur sau de deasupra, putnd strabate pna la exterior cauznd astfel plaga, sau fractura poate fi nchisa cnd partile moi din jur ramn intacte. Ea poate fi fractura unica, cnd osul lezat prezinta o singura fractura, poate f multipla cnd pe acelasi os lezat s-au produs mai multe fracturi sau fractura poate fi cominutiva prin frmitarea osului la nivelul traumei. Daca fractura s-a produs la nivelul traumei, vorbim de o fractura directa, dar daca aceasta s-a produs la o anumita distanta de locul traumat, vorbim de o fractura indirecta. Fractura se manifesta n primul rnd printr-o tumefiere rapida, sau chiar o hemoragie deschisa, plaga deschisa, deformarea prin dislocare, mobilitatea anormala si durere. Fracturile oaselor capului se recunosc prin hemoragii nazale, bucale sau la nivel de ureche sau paralizii. Tratament: - imobilizarea improvizata a osului; - repozitionarea (readucerea) si imobilizarea oaselor rupte prin aparat gipsat si tratarea complicatiilor intervenite care de regula apartin medicului specialist ortoped; - masajul manual va avea scop reglarea circulatiei sanguine, nlaturarea tulburarilor vasculare si tonifierea lor, mobilizarea capsuloligamentelor articulare pentru ameliorarea mobilitatii acestora, reglarea drenajului limfatic, restabilirea si mbunatatirea elasticizarii si tonifierii musculaturii, ct si de evitare a atrofiilor musculare din jur. Masajul se poate lucra intercalat cu infrarosii. Miscarile de masaj vor cuprinde neteziri si frictiuni pentru zona articulara ca o protectie mpotriva depunerilor de aderente si tonifierea capsulei; urmeaza un masaj pe segmentele zonei nvecinate fracturii, care consta din neteziri lucrate cu palma, frictiuni alternate

cu neteziri, frictiunile cu degetele urmeaza celor executate cu palma n scopul de a facilita circulatia si a nlatura inflamatiile, urmnd rulatul sau framntatul blnd, cemutul si tocatul usor ca stimul al tonusului muscular. - vibroterapia. - infrarosii. - kinetoterapie dupa aparatul gipsat.

5. AFECIUNI VASCULAREa. Varice - Este o afectiune circulatorie venoasa, o insuficienta venoasa cronica, cu tulburari trofice. Se manifesta prin vene vizibil dilatate, edeme, crampe musculare si oboseala pe membrele afectate. Tratament: A.) Pacientul n pozitie culcata n repaus, cu piciorul ridicat pe diagonala de pna la 90 de grade - Purtare de bandaje elastice sau ciorapi elastici; - Hidroterapie, dus scotian, prin altemanta apa rece cu apa calda, terminndu-se cu temperatura care se afla n camera sau afara, daca urmeaza parasirea camerei; - masaj - cu contraindicatie n tromboflebite; B.) Masajul manual al membrului afectat: - Se aplica un masaj specific acestei parti de corp; - Se foloseste netezirea pe gambe si coapse n sens centripet, care usureaza hemodinamica venoasa. Se aplica frictiunea mai ales contra tulburarilor vasculotrofice ale pielii si tesuturilor subcutanate. Urmeaza tapotamentul percutat cu scopul de a tonifia peretii venosi. b. Afectiuni vasculare cu edeme cronice - Cresterea cantitatii de lichid la nivelul unui tesut - mai adesea pielea - datorita insuficientei circulatorii. Regiunea inflamata la presiunea cu degetul lasa o urma rezistenta numita godeu. Tratament: - Masajul partii care prezinta inflamatia; - Masaj manual general, de drenaj limfatic descris mai jos. c. Edeme - Reprezinta o crestere a cantitatii de lichid la nivelul unui tesut datorita insuficientei circulatorii, boli renale sau prezenta unui obstacol pe vase sanguine sau limfatice.

Cauza care o produce: insuficiente circulatorii, renale, cardiace, hepatice, pulmonare etc. Se manifesta prin inflamatii care la presiunea cu degetul, lasa o urma persistenta. Este vizibila cel mai adesea la picioare, mini, fata. Tratament: - se elimina cauza. - vibroterapie, - masajul zonei afectate urmat de un masaj general ce favorizeaza drenarea limfei. Masajul special pe zona afectata va consta din netezire, framntari, presari, tocatul cu degetele, vibratii. Binenteles totul se va executa dinspre exterior, spre inima. d. Afectiuni vasculare de staza limfatica - ncetinirea circulatiei limfei n urma unor obstacole. Tratament: se vor executa: - Masaj manual general, de drenaj limfatic; - Vibratii generalizate - pentru a ajuta circulatia limfei; - Neteziri profunde n sens circular pentru a realiza mobilitatea pielii si tesutului subcutanat n toate sensurile si pentru a facilita circulatia limfatica urmate de frictiuni cu ambele mini pentru a mbunatatii circulatia sanguina, si a favoriza resorbtia edemelor.

6. AFECIUNI NEUROLOGICEa. Nevralgii - Este un sindrom dureros localizat pe traseul unui nerv al carui nume l poarta: faciala, intercostala, de trigemen, pelviana, sciatica etc. A nu se confunda cu nevritele care se diferentiaza de nevralgii datorita tulburarilor care le manifesta ex. retrobulbara, interstitiala progresiva, optica etc. Tratament: - Se aplica infrarosii. - Masaj manual general usor, apoi pe coloana vertebrala, urmat de un masaj local pe nerv sau zona afectata, sedativ, n sens invers, gen non durere". - Se aplica tapotament usor urmat de netezire. - Vibroterapia.

b. Nevralgia de trigemen - Este o suferinta inflamatorie foarte dureroasa, a nervului trigemen. Tratament: - Se aplica infrarosii n regiunea trigemenului timp de 3 minute. - Masaj manual n zona muschiului trapez, la nivel de prima vertebra dorsala, mai exact la jumatatea distantei ntre acesta si articulatia umarului. Masajul se va executa prin frictiuni si framntari digitale. -Se urca apoi n sus continund cu un masaj neurosedativ pe toata portiunea afectata, se aplica vibraje manuale, dupa care se ncheie cu netezire. c. Nevralgia intercostala - Este o durere localizata la nivelul toracelui, datorita suferintei nervilor intercostali. Tratament: A.) - masaj manual pe tot trunchiul la nivel anterior si posterior, pe toata cutia toracica; cu insistente asupra miscarilor de neteziri circulare, frictiunilor usoare, netezire si vibratii. - Se aplica infrarosii; - Masaj neurosedativ si kinetic; B.) - Miscari de rotatie a trunchiului spre stnga si apoi spre dreapta, altemativ miscari de extensie urmate de aplecari; -Vibroterapie. d. Sciatica - Sau nevralgia de sciatic, dupa cum i spune si numele, este o inflamatie a nervului sciatic, manifestata prin durere de-a lungul nervului, n zona lezata care poate fi cuprinsa de la zona lombosacrata, continund pe jumatatea feselor, cobornd pe coapsa, gamba pna la calci, att pe interiorul ct si pe exteriorul membrului inferior, din care cauza adesea mersul se produce greoi. Cauza acestei inflamatii poate fi de natura traumatica, discopatii lombare (hernii discale, tasari), tumoarea medulara, miscari bruste (avnd n consecinta subluxatii vertebrale), efort fizic deosebit si neobisnuit, expunerea la curenti de aer rece. Tratament: - Se va urmari eliminarea cauzelor de iritatie a nervului afectat; - Masaj sub aplicare de infrarosii n zona lombosacrata;

- Masaj manual prin netezire pe tot spatele urmat de masarea centurii scapulare si a cefei, apoi a coloanei vertebrale, dupa care masajul zonei lombosacrate mai nti cu miscari blnde care se vor transfoi-ma mai apoi din ce n ce crescendo n intensitate. Se continua masajul urmnd traseul nervului sciatic descris mai sus, cu miscari de netezire, circulare, la intensitatea suportata de pacient, vibratii pentru calmarea durerilor, apoi frictiuni, framntari digitale si n ncheiere o netezire. e. Nevrita - Este inervatia unui nerv, manifestata, printr-o serie de tulburari n functie de particularitatile si functiile nervului afectat, cauzata de inflamatii sau infectii. Tratament: - kinetoterapie; - vibratii manuale; - masaj stimulent al circulatiei sanguine, neteziri, frictiuni usoare urmate de framntat blnd, cernut, rulat si n ncheiere netezire calmanta. f. Polinevritele sau polineuropatii - Sunt nevrite ce afecteaza mai multi nervi concomitent. Se manifesta cu precadere asupra membrelor inferioare degenernd n paralizii flasce, amiotrofii, algii, parestezii (tulburare de sensibilitate, manifestata sub forma de arsura, cald, rece, furnicatura, amorteala, ntepaturi, etc). Etiologia (cauzele) polinevritelor poate fi: boli infectioase, diabet, carente de vitamine, consum n exces sau intoxicatii de medicamente sau chiar alcool, tutun. Tratament: - kinetoterapie; - vibratii de stimulare musculara; - masaj de drenaj limfatic inclusiv pe zona afectata; de favorizare a circulatiei sanguine; - masajul trofic de mentinere a elasticitatii musculaturii denervate, combatnd edemele, prevenind instalarea tulburarilor trofice; - masajul se va efectua cu manevre energice ncepnd cu zona afectata, respectiv cu segmentul distal al piciorului si continund cu cel proximal. Chiar daca se lucreaza la picior, netezirea se va efectua cu ambele mini, apoi se aplica frictiunile pentru reglarea circulatiei sanguine, urmate de framntarea n cuta, cemutul si rulatul adecvate musculaturii hipotrofice. Masajul se ncheie cu tapotament ventuza asociat cu alte forme de tapotament adecvate masei musculare. g. Paralizia - Este o afectiune ce se manifesta prin nefunctionarea unor muschi ai membrelor, corpului sau organelor inteme, care poate fi datorata leziunilor

sistemului nervos central sau periferic. Majoritatea sunt partiale (hemiplegii a unei jumatati de corp cuprinznd una dintre parti stnga sau dreapta) paraplegii; poate cuprinde parti inferioare ale corpului, monoplegia (paralizia unui singur picior sau o mna). De regula cauzeaza o rigiditate, o contractura puternica a muschilor nefunctionabili ducnd la atrofia acestora n timp. Tratament: - kinetoterapie; - masaj pe toata zona afectata, insistnd asupra deblocajelor energetice la musculatura rigida sau energiznd musculatura atrofiata, favoriznd circulatia sanguina. Masajele vor fi energice, cu frictiuni, ciupituri si terminate prin stimulare efectuate cu miscari de tapotament. h. Poliomielita - Boala infectioasa ce cauzeaza paraliziea membrelor inferioare. Afecteaza copii. Tratament: - ca mai sus. i. Parapareza sau paraplegia - Este o tulburare de origine piramidala a sistemului nervos, caracterizata printr-o limitare a miscarilor membrelor. Este cauzata de regula dupa traumatisme, compresiuni, infectii. Tratament: - acelasi ca pentru paralizie. j. Paralizia de nervi periferici - Este o paralizie la nivel de nervi periferici cauzata de inflamatii putemice, ischemii sau viroze (n care caz tratamentul consta n masaj - insistnd energic pe zonele afectate) fie o alta cauza o constituie traumatismele. De exemplu la picioare sau mini prin contuzii, compresiuni, luxatii, plagi sau fracturi. Paralizia se manifesta prin disparitia miscarilor voluntare ale muschilor cu inervatia datorata nervului afectat, prin amiotrofie, tulburari de sensibilitate sau vasculare ale pielii. n functie de gradul leziunii, afectiunea e mai grava sau partiala, deci mai usoara. Tratament: - kinetoterapie; - vibraj stimulator al musculaturii; - masajul va urmari ameliorarea circulatiei sanguine locale, mentinerea elasticitatii si excitabilitatii musculaturii denervate, prevenirea atrofierilor musculare. Masajul va fi executat ca un stimulent cu manevre energice, chiar si netezirile vor

avea o nota energica. Frictiunile cu palmele sau chiar efectuate cu pumnul (partea dorsala a lui) activeaza asupra circulatiei sanguine. Frictiunile si ciupiturile vor fi mai profund efectuate pentru a putea strabate pna la nervul lezat care stimulat fiind, va favoriza excitatia musculaturii denervate. Framntatul n cuta, rulatul si baterea sub forma de tocat urmate de tapotament vor finaliza masajul prin tonusul dat si excitabilitatea muschilor hipotrofici. k. Pareza - Este o paralizie de forma usoara a unui muschi. Se caracterizeaza prin scaderea capacitatii de control asupra muschiului afectat si tulburari trofice. Tratament: - Vezi paralizie. l. Paralizia faciala - Este datorata proceselor ischemice, inflamatoare sau virotice a nervilor faciali. Se manifesta prin pareza diferitilor muschi ai fetei pe partea nervului afectat. Tratament: - infrarosii; - kinetoterapia prin miscari de mimica n oglinda cu participarea muschilor afectati; - Masaj stimulator, energic. Netezirile se fac cu vrful degetelor ncepnd de la linia mediana a fetei pna spre marginile fetei. Masajul se continua cu frictiuni si ciupituri si se termina cu miscari de tapotament percutat. m. Hemiplegia - Este paralizia unei jumatati de corp. Aceasta poate sa fie flasca sau spastica. Ea survine n hemoragiile cerebrale, tumori, traumatisme cranio-cerebrale. n cazul n care mobilitatea este doar partial pierduta, vorbim de hemipareza. Tratament: - Se indica tratamentul specific paraliziilor, descris deja la diagnosticul paraliziei. n. Tetraplegia Este paralizia tuturor membrelor corpului uman. A nu se confunda cu paralizia generala de care se diferentiaza, prin pastrarea functionalitatii unei parti a corpului. Tratament: - Este specific paraliziilor;

o. Atrofia nervului - Este o tulburare caracterizata prin diminuarea volumului unor celule, tesuturi, structuri nervoase sau organe cu consecinte nsemnate asupra functionabilitatii acestora sau prin lezarea centrilor nervosi. Atrofia nervilor poate apare n consecinta bolilor cronice degenerative: cerebrale, corticale, hepatita, musculare, senile etc. Tratament: - Masaj manual circulator pe tot organismul; - Aplicarea metode vasoconstrictoare n zona musculaturii deservite de acesti nervi; - Dupa primele 3 sedinte de masaj se va continua cu masajele circulatorii crescnd n intensitate, se va insista pe masajul abdominal n functie de respiratie ca ciclu respirator consecutiv al pacientului, se vor urmari nervii pe traiectul lor n miscari aplicate cu policele, frictiuni, framntari usoare, tapotamente. - Infrarosii; - Vibratii; - Dus scotian, rece-cald-rece. p. Dupuytrenul - Este o boala caracterizata prin diminuarea volumului unor celule ce au cauzat retragerea tendoanelor degetelor dnd o noua forma, denaturata, a minii, aceea de gheara. Tratament: - kinetoterapie cu executarea de miscari ale membrelor din articulatia umarului, apoi a degetelor; - infrarosii; - masajul general al spatelui, forma usoara, a coloanei vertebrale, cobornd pe membrul afectat cu miscari circulare, apoi frictiuni, cu insistenta pe zona palmara si a degetelor, cu predilectie asupra spatiilor intermetatarsienelor. Masajul asupra degetelor se va efectua de la vrf catre palma. Masajul se va ncheia prin scuturari, vibratii ce cuprind ntreg membrul afectat de la vrful degetelor pna la articulatia de baza, apoi centura de comunicare si n sfrsit coloana vertebrala n zona centurii (scapulare). r. Scleroza - Este nlocuirea unui anumit tesut parenchimatos specific prin tesut conjunctiv fibros (a se vedea fbroza). Ea reprezinta o modalitate de reparatie a unor tesuturi sau organe lezate, n care prin nlocuirea tesutului functional cu tesut conjunctiv, se produce o scadere a capacitatii functionale respective, spre exemplu arteroscleroza care se refera la peretii arteriali.

Tratament: - Se trateaza ca fbroza cu deosebirea ca, pentru a ajunge la sistemul nervos n scopul de a fortifica si nervii, vom lucra mai n profunzime acolo unde ntlnim o zona fara raspuns al nervilor. s. Scleroza multipla sau scleroza n placi - Este o afectiune neurologica, care se caracterizeaza n functie de locul unde este instalat si n care se gaseste ca focar procesul de demielinizare, precum si de gradul ntinderii ori de numarul placilor diseminate n ntreg sistemul nervos. Mielina = substanta alba de origine lipidica - grasimi constituite din alcooli si acizi grasi - care intra n alcatuirea tecii unor nervi. Boala de regula se manifesta prin: hiper-reflectivitate osteotendinoasa, abolirea reflexelor abdominale, mers dezordonat, dismetrie. Miscari clonice involuntare ale globilor oculari, nevrita optica etc. Tratament: - Acelasi ca la scleroza. - Masaj de reglare a metabolismului. Concluzie : n tratamentele pe care omul si le aplica se recomanda sa nu lipseasca tratamentul de baza: masajul -cel mai eficace si natural tratament uitat parca de toata lumea, de medici chiar si de bolnavi, dar care intervine att de benefic n rezolvarea problemelor de sanatate. n Orient oamenii sunt mult mai sanatosi dect noi pentru ca practica masajul. Noi de ce n-am putea?

7. AFECIUNI DATORATE METABOLISMULUIl. BOLI DE NUTRIIE a. Oboseala - Este o stare trecatoare de epuizare musculara sau nervoasa, aparuta dupa o activitate intensa si ndelungata (fara antrenament) sau dupa o boala acuta (febra) sau cronica (anemie). Oboseala marcata creeaza rezistenta scazuta la infectii, datorita mijloacelor scazute de aparare (reglate de nervi). Oboseala este cauzata de: - acumularea produsilor de catabolism n muschi, n celulele nervoase (acidul lactic si dioxidul de carbon), din cauza unei lipse de oxigen (hipoxie) sau chiar din cauza producerii catabolitilor din organism ntr-un ritm mai accentuat dect pot fi oxidati si eliminati; - lipsa de material energetic (glucoza) necesar proceselor musculare sau nervoase;

- intoxicatii cu produsi catabolici (uree) care mpiedica functionarea celulelor musculare sau nervoase. Oboseala nervoasa o precede pe cea musculara. Oboseala se poate prezenta n forme grave, predominant acute: n caz de epuizare si suprancordare, sau cronice: n surmenaj, suprasolicitare sau boli cronice consumptive. b. Epuizarea este facilitata de unele stari predispozante ca debilitatea fizica, astenia, convalescenta dupa boli cronice, tulburari glandulare, boli decompensate ale inimii, inanitia (foame), malnutritie, subnutritie, etc. Tratament: - repaus imediat si total; - liniste si izolare; - ncalzirea corpului; - administrarea de substante ntaritoare, sucuri naturale de fructe sau legume dulci, bauturi dulci si calde, vitamine, tonice cardiace (mierea de albina, polen). - exercitii usoare de respiratie si inhalatii. - masajul este recomandat n zilele urmatoare pentru a ajuta la refacerea organismului. Miscarile vor fi blnde si superficiale la nceput pentru activarea circulatiei si calmarea sistemului nervos. c. Surmenajul - este o stare de oboseala cronica, cumulativa, manifestata prin tulburari complexe ce cuprind aproape toate functiile vitale ale organismului, dintre care cele mai pronuntate sunt cele ale sistemului nervos central, si aceasta datorita faptului ca persoana epuizata face un exces de activitate, fortnd nota printr-o supraactivitate la care nu face fata, la care se mai adauga si greseli n alimentatie si odihna, lipsa conditiilor igienice, munca exagerata n intensitate, dura sau slab organizata, sau executata fara o dispozitie psihica favorabila etc. Tratament: - nlaturarea cauzelor si a simptomelor; - masaj complex ca factor de odihna activa, de recuperare si reconditionare. d. Debilitatea fizica - Este o stare de slabire a organisrnului care este de obicei consecinta unei subnutritii sau a unei boli ndelungate. Organismul fizic este putin rezistent la orice forma de efort.

Tratament: - odihna activa, - kinetoterapia, - alimentatia rationala, - miscari profunde de respiratie, - masaj general trofic primele 3 sedinte mai usoare, dupa care intensitatea va creste n scop energizant, - infrarosii dupa primele trei sedinte de masaj, cnd se vor intercala n timpul masajului, - vibroterapie. e. Obezitatea - Este o stare patologica, un sindrom metabolic constnd n cresterea excesiva a tesutului lipidic (grasos). Cauza provine din introducerea n organism de calorii mai mult dect sunt necesare mai mult dect are nevoie organismul, prin supraalimentatie. Ea este favorizata si de lipsa de miscare (sedentarism), atunci cnd persoana nu favorizeaza consumul de calorii ingerate. Uneori obezitatea este cauzata de o tulburare endocrina (hormonala) cu origine hipofizara, tiroidiana, suprarenala sau diminuarea functiilor glandelor genitale. Manifestarea acestei dereglari este vizibila prin marirea volumului si greutatii corpului. Greutatea ideala a corpului este egala cu attea kilograme cti centimetri naltime are corpul respectiv peste 100. De exemplu, la 1,70 m naltime optim ar fi 70kg. Din aceasta cifra se pot scade pna la 10 kg sub vrsta de 20 de ani si putem adauga ceva de pna la maxim 10 kg peste vrsta de 40 de ani. De asemenea se va face o diferentiere n functie de sex (la femei se scad circa 5 kg.). Tratament: -alimentatia rationala reducnd caloriile n toate cazurile pna la 1000-1200 de calorii pe zi cu reducerea n special a glucidelor (pine, cartofi, dulciuri, fainoase si grasimi), consumnd de preferinta multe salate de legume, care umplu stomacul si creeaza senzatia de satietate fara un aport caloric semnificativ; consumul de fructe crude, care alaturi de legume vor completa necesarul de vitainine si saruri. - combaterea constipatiei; - consumul zilnic de minim 2.5 litri de lichid;

- miscare multa, plimbari; - kinetoterapie; - Masaj manual general efectuat la nceput cu miscari usoare, continund mai apoi cu miscari din ce n ce mai energice si profunde, frictiuni, framntari, tapotament, rulat si cernut si ncheiat cu vibratii. f. Celulita - Este o inflamatie a tesutului celular subcutanat, sau din jurul organelor, aparuta independent sau ca o complicatie la boli infectioase. Celulita este mai raspndita la femei dect la barbati, ntruct ele au mai mult tesut conjunctiv dect barbatii. Celulita nu trebuie confundata cu adipozitatea, depusa n tesutul conjunctiv dintre piele si muschi. De regula celulita se instaleaza la ceafa, formnd cte o mica cocoasa cauzatoare de suferinte locale sau la distanta (cauzate de tulburari circulatorii, iritatii al e nervilor locali, etc.) pe maxilare si sub barbie, formnd barbia dubla; la spate unde poate provoca mari dureri n deosebi la nivelul coloanei vertebrale pe care o poate nconjura cu infiltratii celulitice (deseori comprimnd ramurile nervoase si vasele de snge care tranziteaza regiunea afectata). Cea mai obisnuita zona de depunere a celulitei este zona soldurilor si coapselor. Celulita coapselor, genunchilor si a gleznelor este cea mai raspndita, de regula, dar nu este ocolita nici partea de sus a bratelor, zona foarte sensibila la atingere, sau n jurul cicatricelor postoperatorii. Celulita se manifesta prin marirea volumului tesutului subcutanat, dndu-i un aspect de umflare, aparitia de noduli care se simt la pipait si care cu timpul se pot transforma n adevarate placi celulitice, marirea sensibilitatii la ciupit printr-o durere mai vie, diminuarea mobilitatii pielii si dificultatea de a forma un fald prin ciupire si atunci cnd se formeaza, are un aspect neregulat ca o coaja de portocala sau ca o conopida. De multe ori celulita se prezinta nsotita de alte manifestari, inestetice si ele la rndul lor la fel ca celulita ,care pot fi luate ca afectiuni separate si care acum apar drept complicatii. Acestea sunt: - varicozitatile - vinisoare colorate la nivel de coapsa determinate de presiunea nodulilor celulitici care au provocat staze venoase si de congestie locala asupra venelor superficiale, care si pierd elasticitatea; - echimozele - pata de marime si culoare diferita aparuta n urma unei hemoragii subiacente, de regula rosie-violacee obtinuta n urma unei loviri; - vergeturile - o ruptura a fibrelor elastice ale dermului datorita unor extensii a tesutului subcutanat provocate de nodulii celulitici.

- tulburari de circulatie, datorita celulitei picioarelor care la nivel de genunchi si glezne n special blocheaza circulatia, avnd ca rezultat picioare reci si umflate ori de multe ori rosii. Cauzele celulitei sunt: - alimentatia prea abundenta si prea bogata n calorii; - consumul unui numar prea mare de medicamente fara o necesitate absoluta; - excesele de ceai, cafea, alcool, tutun; - consumul unei cantitati insuficiente de lichide zilnice; - dezechilibrul endocrin, proasta functionare a ovarelor, tiroidei si hipofizei; - viata sedentara, suboxigenarea; - tulburari intestinale (constipatia sau colita), si hepatice; - tensiuni nervoase, depresii nervoase, oboseala, surmenajul; Tratament: - nlaturarea cauzelor; - alimentatia rationala; - miscari de respiratie si inhalarea de oxigen; - kinetoterapie; - miscare; - odihna suficienta; - vibromasajul; - masajul executat la nceput cu miscari usoare, celulita fiind o afectiune cu sensibilitate deosebita la durere si cu echimoze ce se formeaza la presiuni mici. Masajul va fi aplicat general, cu scopul de a activa circulatia sanguina si de drenaj limfatic dar totodata si anticelulitic n zonele afectate. Astfel masajul cefei va consta din netezire, framntat, frictiuni si tapotament, miscarile se vor face de sus n jos, pna la baza gtului si peste umeri. Atentie la framntatul care se face numai n partile de jos, posterioare, ale gtului. Frictiunea se va face prin miscari circulare cu vrful degetelor, dupa care se aplica un tapotament usor urmat din nou de o ultima serie de neteziri.

Cobornd spre umeri, framntati-i ascendent, nchideti iesind cu o netezire si coborti pe brate, care dupa ce ati aplicat netezirea si petrisajul bicepsilor putem insista cu frictiuni pe zona cu celulita, dar atentie la durere; daca zona ne permite putem adauga rulatul muschilor, daca nu, ramnem la frictiunile circulare terminnd prin netezire. Spatele cuprins de celulita merita o atentie deosebita. Faceti dupa neteziri, miscari si frictiuni circulare n jurul omoplatilor, miscari profunde, tapotamente, presiuni de-o parte si de alta a coloanei vertebrale, masaj prin miscari auxiliare asupra coloanei vertebrale si netezirea finala. Masajul feselor si al soldurilor. Se vor lucra anticelulitic, pentru nlaturarea depozitelor adipoase, cu miscari tonifiante, ciupituri, petrisaj, frictiuni, tapotamente. Cobornd la membrele inferioare, dupa aplicarea netezirilor faceti frictiuni circulare si frictiuni cu pumnul pe talpa, framntati gamba parasind zona cu netezire. Pe partea anterioara ncepeti tot de sus n jos, de la gt, partea de dupa urechi spre umeri; dupa netezire aplicati frictiuni circulare urmate de framntari la baza gtului. Nu uitati frictiunile aplicate la articulatia umarului. Masajul pectoralilor la barbati, respectiv al decolteului" la femei ncepnd de la stern spre umar, evitnd zona snilor, care beneficiaza de un masaj separat prin netezire si miscari de frictiune usoare, evitnd miscarile traumatizante. Toracele se continua cu frictiuni dupa netezire cu care se si termina n final. Pe abdomen netezirea se lucreaza mai nti din regiunea subombilicala n sus dar apoi si n spre nauntru cu pomire din acelasi loc, subombilical, apoi n spre lateral n jos. mpotriva celulitei vom aplica framntatul insistnd cu podul palmei si cu radacina minii, circular n jurul ombilicului n cercuri mai mari si mai mici. Tocatul, tapotamentul se va executa usor, cu vrful degetelor. Asupra coapselor se ncepe cu o netezire lunga pornind de la genunchi, ascendent. Apucati coapsa cu minile de o parte si de alta ca o bratara si faceti o alunecare ascendenta. Daca pacientul nu prezinta varice, recurgeti la framntari, rulari, tapotari, ciupituri, daca are varice faceti numai neteziri si frictiuni. Genunchiul trebuie lucrat constiincios pentru ndepartarea stratului de celulita si depozitelor de grasimi, prin ciupit, framntat, cernut si netezire finala. Gamba va fi lucrata n special pe muschii gemeni, muschii tibiali anteriori, iar pe creasta tibiala aplicati neteziri ascendente. Piciorul cu laba va suporta mai nti masajul fiecarui deget n parte dupa care urmeaza o scuturare a fiecaruia. Netezirile se aplica pe partea de deasupra, frictiunile la clci. De asemenea se va acorda o importanta deosebita regiunilor perimaleolare. Daca nu stapniti bine tehnicile, este mai bine ca masajul sa fie facut de o persoana de specialitate. Cel masat are o senzatie placuta, dar cel care maseaza, mai ales daca nu este antrenat, va fi usor istovit. Este o meserie grea care cere ndemnare, forta si tehnica. n Japonia, unde masajul are o traditie veche, formarea

unui maseur necesita 7 ani si de obicei este o meserie care se mosteneste din tata n fiu. g. Guta sau podagra - Este o boala metabolica, de nutritie, cauzata de consumul frecvent de carne (mai ales vnat si organe). Se caracterizeaza prin cresterea acidului uric n snge si depunerea sarurilor sale, uratii, n tesutul cartilaginos n special la articulatiile mici de la mini si picioare. Aceste depozite de urati duc la aparitia de mici noduli cu consistenta dura, de acid uric, calciu, colesterol, numiti tofi gutosi. Acest proces provoaca inflamatii care stau la originea crizelor dureroase. Boala se manifesta prin dureri, febra, frisoane, inflamatia si pigmentarea rosuviolaceu a zonei afectate, pierderea functionalitatii. Pentru ca se aseamana mult cu o artrita reumatismala, boala mai poarta numele de artritism" sau guta viscerala, producnd si manifestari alergice cu tulburari digestive, musculare, renale etc. Guta cu nodulii specifici se instaleaza la pavilionul urechii, extraarticular, cu localizare pe tendoane si sinoviale (rotula, tendonul lui Achile, craniu), dar si nodulii articulari, de regula localizati pe haluce sau pe degete - cauznd deformari sau chiar distrugeri de articulatii, fistulizari, distructii osoase cu formare de geode. Ca atare guta are doua forme: articulara si abarticulara. Tratament: - reglarea alimentatiei, renuntarea la carne si nlocuirea ei printr-un consum lacto-vegetarian, consumul sucurilor naturale obtinute n casa; consum de ceaiuri din plante diuretice si regulatoare a metabolismului. - kinetoterapie; - masaj manual indicat la artrite. h. Diabetul zaharat - Este o boala metabolica, de nutritie, caracterizata prin cresterea glucozei n snge (hiperglicemie) si eliminarea ei prin urina (glicozurie). Se manifesta prin polidipsie (sete exagerata), polifagie (foame exagerata) si poliurie (urinare excesiva). Daca nu este instituit un tratament corespunzator pot surveni complicatii grave, ireversibile. Este o incapacitate a organismului de a utiliza glucoza, care de altfel constituie principala sursa de energie pentru majoritatea tesuturilor. Aceasta se datoreaza incapacitatii pancreasului endocrin de a sintetiza insulina unul din hormonii importanti secretati de acesta. Tratament: - alimentatia rationala, dieta prin reglarea consumului de glucide. - masaj care sa ajute la stimularea procesului de ardere din organism, deci consumul n exces de glucoza sau pentru evitarea si eliminarea depozitelor de grasime; masaj pentru buna circulatie sanguina si limfatica; masaje reflexe;

ll. BOLILE REUMATICE DE TIP INFLAMATOR a. Artritele - sunt afectiuni reumatismale de tip inflamator manifestate la articulatii, ndeosebi articulatiile mici, de la mini si degete n mod predominant la femei si copii. Boala debuteaza ca o infectie, cu febra, inflamatii articulare, transpiratii, roseata si caldura locala, dureri articulare. Cauza este de origine infectioasa. Tratament: - pe lnga tratamentul cu antibiotic, se vor consuma sucuri naturale din legume si fructe. - antiinflamator se fac badijonari cu frunze de varza dulce, local timp de 4 ore; - masaj de prevenire a hipertrofiei musculare locale, calmarea circulatiei sanguine, tonifierea tegumentelor afectate, ndepartarea inflamatiilor si drenaj limfatic. Manevrele se executa cu prudenta n functie de limita de suportabilitate a pacientului. Netezirea se executa cu degetele, se continua cu frictiuni, insistnd la mini asupra muschilor dintre metatarsiene si la nivel de falange, cu pulpa policelui, urmata de framntari si ciupituri iar acolo unde dimensiunea musculaturii o permite, se vor aplica si tapotamente mai usoare sau baterea cu procedee mai blnde: framntare, cute plescait, percutat. b. Poliartrita reumatoida - Este o afectiune cronica inflamatoare ce vizeaza mai multe articulatii. Ea se manifesta prin dureri articulare, redori articulare, tumefieri articulare fusiforme, hipotrofie musculara. Tratament: - Masaj la fel ca mai sus; - kinetoterapie pentru pastrarea mobilitatii articulare; c. Spondilita anchilopoetica - Este o boala inflamatorie reumatismala autoimuna- cu afectare coloanei vertebrale, a articulatiilor sacro-iliace, si rareori a articulatiilor membrelor. Este predominanta la barbati. Boala se manifesta cu dureri la nivelul coloanei si al articulatiilor sacroiliace; limitarea miscarilor, hipotrofie musculara si tendinta la cifoza dorsala. n faze avansate se instaleaza anchiloza coloanei vertebrale, prin sudarea vertebrelor ntre ele, datorata unor formatiuni osoase numite sindesmofite. Tratament: - Dupa puseul acut si tratamentul cu antibiotice:

- Infrarosii; - masaj de ntretinere a mobilitatii coloanei, si prevenirea atrofiei musculare paravertebrale, diminuarea durerilor, a cotracturilor musculare, mbunatatirea circulatiei sanguine. n acest scop se aplica un masaj blnd si relaxant. Dupa o netezire calmanta, framntatul n cuta cu intensitate mica, vibratii. Pentru tonus si excitabilitate cnd durerile au mai cedat dupa cteva sedinte, se pot aplica si framntari mai energice, tapotamentul, tocatul, iar la zona lombara batatoritul. d. Bursita - Este o afectiune inflamatorie provenita de la BURSA SEROAS (o formatiune anatomica ce se aseamana cu un sac nchis ce contine lichid care permite lubrefierea articulatiilor). Are rol de a diminua frecarea dintre muschi sau tendoane si planul osos. Tratament: - Masaj local aplicat ca pentru reumatism n zona afectata. lll. BOLILE REUMATICE DE TIP DEGENERATIV a. Artroza - Este o afectiune degenerativa a tesuturilor cartilaginoase si osoase ce formeaza articulatia. Suferintele articulare sunt favorizate (odata cu naintarea n vrsta) de uzura datorata presiunii si frecarii suprafetelor articulare; cartilajul devine mai subtire, suprafetele neregulate, ca atare spatiile articulare mai nguste. Pe marginea acestora se poate depune calciu sub diverse forme, ciocuri, pinteni, punti, care se pot vedea prin radiografii. Aceasta se poate instala la persoanele n vrsta, dar si la tineri, la sportivi, la persoanele care depun efort fizic, cu repetare ndelungata, la persoanele supraponderale. Una din localizarile frecvente este coloana vertebrala - SPONDILOZA, la genunchi (gonartroza) , articulatie coxofemurala (coxartroza), articulatiile degetelor, etc. Cauza acestor boli este pe de-o parte vrsta, dar si traumatisme si microtraumatisme repetate, tulburari metabolice si endocrine. Tratament: - kinetoterapie dupa remisiunea fazei dureroase; - masaj n vederea reducerii durerilor, a contracturilor si miorelaxant n manevre blnde, usoare, n zona afectata, continund cu frictiuni si framntari n cuta, n functie de suportabilitatea pacientului. Vibratiile se fac cu vrful degetelor. - Infrarosii. b. Artroza cervicala - Se manifesta cu dureri n zona posterioara a gtului, a cefei si contractura musculaturii cervicale. De asemenea, mai pot fi prezente si tulburari circulatorii si neurologice generatoare de cefalee (dureri de cap) vertij (ameteli), acufene (zgomote, tiuituri n urechi), si chiar tulburari de vedere. Durerile

mai pot radia si n membrele superioare, genernd nevralgia cervicobrahiala. Una din manifestarile frecvente a spondilozei cervicale este torticolisul (gtul ntepenit). Tratament: - Vezi mai sus. c. Artroza lombara - Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acuta, lombalgie cronica si lombosciatica (atunci cnd durerea din zona lombara radiaza dea lungul nervului sciatic). Lombalgia s-a studiat la lumbago. d. Lombosciatica - se manifesta cu dureri lombare instalate brusc, n timpul ridicarii unei greutati, sau la redresarea coloanei vertebrale; n alte cazuri durerea se instaleaza lent, accentundu-se progresiv. Din zona lombara durerea iradiaza spre unul din membrele inferioare. Cnd este afectata radacina L 5 iradierea durerii este pe fata posterioara a coapsei, fata externa a gambei si fata dorsala a piciorului. Cnd este afectata radacina S-1, durerea iradiaza pe fata posterioara a coapsei, a gambei si a plantei piciorului. Exista parestezii, contractura musculara lombara si limitarea miscarilor coloanei vertebrale si a membrului inferior afectat. Tratament: - repaus pe pat tare; - vibromasaj; - kinetoterapie; tonifierea musculaturii abdominale; - combinarea masajului specific leziunilor musculo-ligamentare cu cel specific afectiunilor neurologice (n sciatica); e. Artroza genunchiului sau gonartroza - Este o afectiune degenerativa inflamatorie (sau mai degraba consecinta unei inflamatii a tesuturilor moi ale genunchiului). Afectiunea se manifesta deobicei la persoanele de peste 50 de ani prin: dureri la primele miscari dupa ridicarea din pat sau n legatura cu schimbarile meteorologice, contractura musculara, hipertrofia musculara, mai ales la nivelul cvadricepsului, reactia sinoviala (sinovita) cu hidrartroza. Tratament: - reducerea greutatii corporale; - Masajul se aplica la genunchi si coapsa prin neteziri cu palmele, frictiuni cu radacina minii, framntari n cuta combinate cu cernut sau rulat si tapotament energic sub forma de tocat sau batatorit. Se insista pe cvadriceps pentru prevenirea hipertrofiei ce afecteaza acest muschi. Masajul articular al genunchiului consta n neteziri, frictiuni si se ncheie cu trageri n caz ca nu avem prezent fenomenul de congestie sau hidrartroza.

f. Hidrartroza - Este o acumulare de lichid n sinovie si destinderea articulatiei ntr-o umflatura nedureroasa. Este cauzata de entorse, distensii, ruptura de menisc, oboseli ale muschilor solicitati n exces si respectiv a articulatiei - cu precadere a genunchiului, mai poate apare n reurnatism, TBC, etc. Tratament: - comprese locale; - vibroterapia; - Masaj adjuvant pentru circulatia venoasa si limfatica prin miscari executate att asupra articulatiei ct si asupra musculaturii nvecinate prin netezire, framntari, presiuni, tapotamente cu degetele. g. Redoare - Este o ntepenire, o imobilitate a unei articulatii cauzate de traumatisme locale, artroze, tratamente gresite, imobilizari prelungite (aparat gipsat, pozitie inadecvata timp ndelungat etc.). Se manifesta prin dureri locale, impotenta functionala superficiala. Tratament: - kinetoterapie; - masaj pentru favorizarea circulatiei sanguine si elasticizarea articulatiei, a ligamentelor si a musculaturii din zona. Se vor aplica neteziri, frictiuni circulare, tapotamente, framntari pe muschi, ciupiri.http://www.scritube.com/medicina/MASAJUL-TERAPEUTIC34158.php accesat 29 dec 2010