Fluviul Mississippi

Fluviul Mississippi CuprinsLocalizare geograficStatele i unitile de relief traversateCaracteristici generaleAflueniiRegimul de scurgereClimaVegetaie, fauna, peisajeAmenajri antropiceStudiu de caz: Inundaii

LocalizareSituat n emisfera boreal, fluviul Mississippi i desfoar bazinul hidrografic n America de Nord. Avnd o orientare de scurgere latitudinal, fluviul pornete de la 47 lat. N i strbate, de la nord ctre sud, teritoriul Statelor Unite ale Americii pn la latitudinea de 30.

Fig. 1 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Mississippirivermapnew.jpg/256px-Mississippirivermapnew.jpg Fig. 2 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Mississippi_watershed_map_1.jpg/256px-Mississippi_watershed_map_1.jpgIstoric1519, Alonso Alvarez de Pineda explorand rmul nordic al Golfului Mexic a ajuns in delta fluviului creznd c se gsete n faa unei strmtori ntre Marea Apusului (Oceanul Atlantic) i Marea Sudului (Oceanul Pacific) numind-o Rio del Espitiru Santo.1541, Hernando de Soto, n avale de actualul ora Memphis;Sec. XVII, Samuel de Champlain ajunge n bazinul superior al fluviului Mississippi venind de pe Sf. Laureniu.Francezii Louis de Jolliet i Jacques Marquette, pornind din Canada au parcurs aproape tot fluviul, din zona lacurilor pn n avale de confluena cu Arkansas.Sec XVIII Mississippi devine o cale navigabil.

MINNEAPOLIS SAINT PAUL, MNST. LOUIS, MO-ILMEMPHIS, TNNEW ORLEANS, LABaton Rouge, LAQuad Cities , IA-IL : Davenport, Bettendorf;Rock Island, Molline, East MollineSt. Cloud, MNLa Crosse, WICape Girardeau-Jackson, MO-ILDubuque, IAReliefBazinul fluviului Mississippi Missouri este axat pe unitatea fizico-geografic Podiurile i Cmpiile Centrale (Central Plains).Campiile din bazinul fluviului Mississippi unesc de la vest la est Muntii Stancosi de Apalasi si de la nord la sud granita cu Canada si Golful Mexic. Terenul este in mare parte jos si intins, dar se gasesc si cateva lanturi muntoase cum sunt Ozarks, in Missouri, sau Black Hills in Dakota.

ReliefCampia Mississippi se extinde in S continentului, in lungul fluviului cu acelasi nume. Are un fundament vechi paleozoic, peste care s-au depus sedimente cu grosimi mari si un strat de loess care ajunge pana la 30 m grosime.Cmpia Mississippi, n ciuada altimetriei, este o ax de referin a reliefului Americii de Nord. Fundamentul su este paleozoic, iar relieful este intens peneplenizat. A funcionat ca golf marin, larg, adnc, umplut cu sedimente marine i aluviuni fluviale ulterior

Caracteristici generaleMarele ru , Printele apelor

Lungime: 3778 km -> loc III dup Amazon si NilSuprf. bazinului: 2.981.076 km -> loc III dup Amazon si CongoDebit: - minim: 3.000-5.000m - mediu: 19.000m/s - maxim: 50.000-80.000m/sIzvor: Lacul Itasca, MinnesotaGura de vrsare: Golful Mexic, LouisianaIzvor Lacul ItascaLacul CprioarelorHenry Rowe Scjool-craft n 1832 Localizare -> Minnesota -> Zon cu numeroase lacuri i mlatini, ntr-o regiune cu relief morenic-glaciar, situata la o altitudine de numai 583 m. (Marin, Lacul Itasca -> parc naional pentru protejarea peisajului morenic-lacustru i a rezervaiei indiene Leech Lake. Fig. 3 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/90/Lake_Itasca_Mississippi_Source.jpgGura de varsare Golful MexicDeltaSuprf. 32 000 km360 mil tone de aluviuni => delta avanseaz n mare cu 85-100 m/an4 brae/pass: Main Pass, North Pass, South Pass, South-west PassMain Pass Lacul Pontchartain -> New OrleansO problem a acestei regiuni este scufundarea treptat a uscatului care duce la urcarea nivelului marin cu ap sratFig. 41http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a0/Mississippi_delta_from_space.jpgAflueniMalul dreptMalul stngMinnesotaRoot RiverTurkey RiverIowaDes moinesSkunk RiverSalt RiverMISSOURISt. FrancisWhite RiverARKANSASRED RIVERSt. CroixBlack RiverChippewaRock RiverWISCONSIN ILLINOISKaskaskia OHIOHatschie RiverYazooTENNESSEE

Fig.5 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Mississippi_watershed_map1.jpg/256px-Mississippi_watershed_map_1.jpgMissouriLungime: 4.320 kmSuprf. bazin: 1.370.000 kmTransport o cantitate mare de aluviuni =: Big Muddy (Marele noroios) Dreneaz regiunea Badlands Confluena cu Mississippi -: St. LouisWisconsinLungime: 655 kmSuprf. bazinului: 31.450 kmDreneaz vastele ntinderi de depozite glaciare din vestul Marilor LacuriOhioLungime: 1.570 kmSuprf. bazinului 530.140 kmConfluena cu Mississippi -: CairoDebitul este mai mare dect al fluviului Mississippi i Missouri la un loc.

Regimul de scurgereRegimul de scurgere este difereniat n cursul superior fa de cel mijlociu si inferior. n cursul superior are un regim nivo-pluvial cu ape mari primavara-vara i cu ape mici ncepnd de la mijlocul verii, toata toamna i pn iarna. De la confluenta cu Missouri se accestueaza aceste trsturi si numai dupa primirea lui Ohio care, aduce 58% din volumul de apa al fluviului Mississippi, are loc o modificare a tipului de regim in sensul ca apar viituri la sfritul verii si ape ridicate in timpul iernii, datorit precipitaiilor din climatul oceanic. (Gastescu, P., 1990)

ClimaEmisfera boreal, 47-30 lat. N -: climat temperat continentalGolful Mexic -: climat subtropicalDeschiderea mare pe care o are bazinul ctre nord, spre regiunea arctic, canadin, face ca frecvent masele de aer reci s se deplaseze spre sud, pe axa hidrografic Mississippi. (Marin, Rurile ce vin de pe versanii estici ai Stncoilor i de pe podiurile extracordiliere au debite mai mici, din cauza climatului mai uscat vara i rece iarna, n comparaie cu cele din est, din Appalachi, care au ap mult ca urmare a climatului oceanic.Raul ingheata 3-4 luni pe an in cursul superior.

Vegetatia,,Oceanul verde al ierburilorVegetaia predominant, formaiunea fitogeografic de baz, n Central Plains este cea de step, denumit aici prerie. Preria original, nemodificat de om, era domeniul ierburilor nalte, n partea central-nordic i din ce in ce mai mic spre sud, n care predomin iarba bizonului. Fauna de preriePreria este o zona de pasune care acoperea o mare parte din America Centrala. Pe masura ce zona a fost colonizata, antilocapra si bizonul au ajuns aproape de disparitie. Totusi, mai exista inca zone de prerie unde traiesc animale ca veverita terestra si coiotulFluviul Mississippi produce frecvent inundatii,de aceea flora si fauna sunt bogate,aici putand fi intalniti aligatori,bizami,cedri de mlastina,dar si chiparosi.Fauna i flora Pmntul, apa i cerul din cursul superior al fluviului Mississippi sunt pline de via.Att fluviul ct i terenurile ce l nconjoar ofer hran i adpost pentru psrile migratoare, peti i mamifere unice, remarcabileCursul superior ,,adpostete,, cea mai mare populaie de vulturi pleuvi ce i fac cuiburi printre crengile pinilor albi imensi de-a lungul malurilor.Mamifere, ca vidrele i obolanii moscai, triesc pe malurile i n apele rului MississippiPsriMierlaoimVultur pleuvSticlete americanGsc canadianRa slbaticGasca canadianaFazan Graur Sticletele americanPeti: crapul comun

http://www.nps.gov/miss/naturescience/birds.htm

Amenajri antropiceAmenajarea raului Mississippi s-a facut, in special, in scopul apararii terenurilor si localitatilor impotriva inundatiilor si pentru realizarea unei cai de transport. In scopuri hidroenergetice s-a contruit un mare lac de acumulare si o centrala electrica, cu o putere instalata de 120 MW, la Keokuk, in amonte de Saint Louis, in cursul superior unde raul nu este navigabil. In schimb, au fost realizate numeroare lacuri de acumulare pe afluenti, in special pe Ohio si Missouri, constituind sisteme hidrotehnice complexe si bine intreinute.

Fig. 7 Stone Arch Bridge, Third Avenue Bridge, Hennepin Avenue Bridgehttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Mississippi_River_from_the_Guthrie_Theater.jpg/220px-Mississippi_River_from_the_Guthrie_Theater.jpgFig. 8 Dubuque Wisconsinhttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/DubWisBridge051904.jpg/220px-DubWisBridge051904.jpg Fig. 9http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/14/ChainOfRocksBridge_StLouisMO.jpg/220px-ChainOfRocksBridge_StLouisMO.jpgFig. 10 Podul Memphishttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Memphis_Bridge.jpg/220px-Memphis_Bridge.jpg Navigaia pe Mississippi se practic ntre Saint Paul si varsare, pe circa 3 000 km, iar lungimea caii navigabile in tot bazinul este de circa 25 000 km.

40 de poduri29 de barajeEcluzele sunt dispozitive prin care navele de mare tonaj, de marf pot tranzita seciuni ale unui fluviu ce au niveluri de ap diferite, prin ridicarea sau coborre lor.Lock and dam NO 1-27

Fig. 11http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Pound_lock_sequence.svg/180px-Pound_lock_sequence.svg.pngFig. 12http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/09/Canallock.pngLock and Dam No 1,2,3,5,7 MinnesotaLock and Dam No 4, 5A, 6, 8, 9 WisconsinLock and Dam No 10-14, 19 IowaLock and Dam No 15, 16, 17, 18,21, 27, Melvin Price Lock IllinoisLock and Dam No 20, 22, 24, 25 Missouri Lock and Dam No 1Lock and Dam No 25Fig. 13 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/74/Ford_lock_and_dam.jpg/800px-Ford_lock_and_dam.jpgFig. 14 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Mississippi_River_Lock_and_Dam_number_25_large.jpg/800px-Mississippi_River_Lock_and_Dam_number_25_large.jpg

Studiu de cazInundaiileAtunci cand se suprapun apele mari de pe Mississippi-Missouri cu cele de pe Ohio, au loc inundaii catastrofale, cum a fost cea din 1927, cnd au fost acoperite cu ap 5 mil. Ha de pmnt i au fost distruse 200 000 de case. Inundaia a nceput cu ploi extrem de abundente n partea central a bazinului Mississippi, n vara lui 1926.Nivelul apelor a depit digurile care s-au rupt cu un volum de ap de dou ori mai mare dect cel al Cascadei Niagara.Fluviul Mississippi a izbucnit din sistemul su de indiguire n 145 de locuri i a inundat 70.000km.n zona inundat, apa a ajuns pn la 10 m nlime.Arkansas, Illinois, Kentucky, Louissiana, Mississippi, Tennessee, Oklahoma i KansasArkansas -: cel mai afectat stat, 14% din suprafaa total afectat de ape.Alte inundatii mari s-au produs in 1844, 1903, 1913, 1937, 1947, 1951, 1952, 1965, 1973.Mai 2011

Peisajul, atmosfera si viata de pe fluviul Mississippi au fost imortalizate de marele scriitor american Mark Twain, nascut in localitatea Florida, pe Missouri.A redat in unele din scrierile sale pitoresti imagini ce reflecta modul de viata de pe Mississippi.

BibliografieGtescu P., 1990, Fluviile Terrei, Editura Sport-Turism, Bucureti;http://www.nps.gov/miss/naturesciencehttp://en.wikipedia.org/wiki/Mississippi_Flood_of_1927http://experiencemississippiriver.comhttp://www.johnweeks.com/river_mississippi/index.htmlhttp://en.wikipedia.org/wiki/Upper_Mississippi_Riverhttp://planuridevacanta.wordpress.com/tag/mississippi/http://regiuni.famouswhy.ro/fluviul_mississippi__parintele_apelor/http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/74/Ford_lock_and_dam.jpg/800px-Ford_lock_and_dam.jpghttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Mississippi_River_Lock_and_Dam_number_25_large.jpg/800px-Mississippi_River_Lock_and_Dam_number_25_large.jp http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/74/Ford_lock_and_dam.jpg/800px-Ford_lock_and_dam.jpghttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Mississippi_River_Lock_and_Dam_number_25_large.jpg/800px-Mississippi_River_Lock_and_Dam_number_25_large.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Pound_lock_sequence.svg/180px-Pound_lock_sequence.svg.png http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/09/Canallock.pnghttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Memphis_Bridge.jpg/220px-Memphis_Bridge.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Mississippi_watershed_map1.jpg/256px-Mississippi_watershed_map_1.jpg AMAZONCuprinsLocalizare;Caracteristici generale;Aflueni;Regim de scurgere;Relief;Clim;Peisaje, vegetaie, faun;Amenajri antropice;Importana pentru economie;Studiu de caz: inundaiile.LocalizareIzvor: Anzii Peruvieni prin Ucayali lacul Intyre (5,250 m alt.);Confluena Ucayali Maranon: Nauta (Iquitos): Amazonul propriu zis.Gur de vrsare: Oceanul Atlantic delta Amazonului (100 000 km):N-V: Amazonul propriu-zis;S-E: Para;Insule: Grande de Gurupa, Caviana, Janaucu, Mexiana, Marajo.Fig. 15 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Amazon_origin_at_Mismi.jpg/400px-Amazon_origin_at_Mismi.jpg

Fig. 16 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6f/Mouths_of_amazon_geocover_1990.png

Fig. 17 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/80/Amazonrivermap.png

Fig. 18 http://www.ronwalker.org/amazon_iquitos_peru/houseboats_iquitos_peru_feb_2002_1.jpg

Caracteristici generaleNumit iniial Orellana, dup primul descoperitor;Numit de indieni Parana-Tinga (Rul Alb) sau Parana-Guazu (Rul Mare);Lungime: 7,025 km;Suprafaa bazinului: 7,180,000 km; Limea albiei: cursul inferior 15-20 km; cursul superior 80-150 km;Adncime: 20-50 m;Debit maxim: 300,000 m/s; minim: 70,000-80,000 m/s;

Fig. 19 http://bethelocals.com/wp-content/uploads/2012/11/Amazon-River-From-Space.jpg

1 mld tone/an de aluviuni;Sub form de evantai n largul Oceanului Atlantic: 300 km;Rios brancos: aluviunile galbene din interiorul bazinului;Rios negros: ape negre drenate din mlatini;Pororoca: flux marin ce ptrunde n interior -> valuri puternice;Fig. 20 http://static.grindtv.com/images/1/00/41/25/16/412516.jpg

AflueniPeste 1,100 aflueniMalul drept: Ucayali, Madeira (3,260 km);Malul stng: Maranon, Japura, Rio Negro (2,260 km)

Maranon: a fost considerat izvorul iniial al Amazonului pn n momentul n care cercetrile au stabilit Ucayali ca principalul izvor;Cordillera Blancacerro de Roura (5,717 m) lac glaciar;

Fig. 21 http://static.panoramio.com/photos/large/53271474.jpg

Ucayali: al doilea afluent ca mrime al Amazonului;Afluentul pe care s-a stabilit izvorul Amazonului;Format din unirea rului Tambo cu Urubamba la Atalaya.

Madeira: cel mai mare afluent al Amazonului;Unirea rului Beni cu Mamore la grania dintre Bolivia i Brazilia.Fig. 22 http://www.internationalrivers.org/files/signature-images/vista-madeira-wilson-dias.jpg

Fig. 23 http://4.bp.blogspot.com/_XU9x8G7khv0/SkKG68fEeFI/AAAAAAAAGLw/LerGSpNw4Tk/s1600/muddy.jpg

Regim de scurgereUniform tot timpul anului;Vara boreal: ape bogate din partea stng;Vara austral: debit bogat din afluenii de pe malul drept;August-septembrie: apele cele mai scazute;n unele situaii, apele mari ale celor dou emisfere se suprapun, cauznd inundaii catastrofale.ReliefCursul superior: regiune muntoas: Anzii Peruvieni;Vi nguste;Natur tectonic;Pante mari;

Cursul inferior: Cmpia Amazonian;4,380 km V-E;Pant mic;Zon de subsiden unde s-au acumulat sedimente (4,000 m grosime);Altitudinea medie: 80 m (200 m spre Peru);Fig. 24 http://ecuadorpottery.com/EcuadorWeb/pics/NuevaVida/MVC-670S.JPG

ClimaClimat cald i umed, mai uscat n Anzi;23-28 C;1,500-3,000 mm/an;Un sezon ploios i unul mai uscat spre marginile cmpiei (podiurile dinspre nord i sud);Friagens: mase de aer rece ce ptrund dinspre sud;

Peisaje, vegetaie, faunCmpie inundabil: varzeas Amazonul are numeroase brae, formnd grinduri;Pdurea igapo (iadul verde): 30-50 km; palmieri mici (20 m), epifite, liane;

Zona de tranziie: umed, dar stabil, cu canale de legtur ntre braele laterale: igarapes;

Zona neinundabil: terra firme: adevrata pdure amazonian.Pdurea ete: ferigi arborescente, palmieri pitici, arbuti cu frunzi des;Etajul arborilor: 50-70 m: coroane sub form de domuri, trunchiuri ncolcite de liane: palisandrul, arborele de chinin, palmierii piassabe, pachuba (fibre textile), arborele de lapte, nairatinga.Selvas ansamblul vegetal Amazonian: 40,000 specii.plantele care latr se nchid la umbr i produc un sunet asemntor ltratului;florile de foc orhidee;florile de aer susinute de un fir subire;ciuperca umbrel 1 metru;Fig. 25 http://farm8.staticflickr.com/7213/7055010541_1f78db3795_z.jpg

Fig. 26 http://www.favhdwallpapers.com/amazon-rainforest-river-hd-widescreen-wallpapers.html/amazon-rainforest-river-hd-widescreen-wallpapers

Fig. 27 http://farm1.staticflickr.com/16/22130845_d37b3a8695.jpg

Fauna: - 20,000 specii peti;6,000 specii reptile;6,700 specii psri;450 specii mamifere;Numeroase insecte, unele neidentificate; furnici rpitoare, furnici-soldai, furnici-umbrel, fluturi;Psri: - papagali;Pasrea umbrel;Pasrea trompet;Colibri;

Mamifere: - maimue urltoare;Maimua pianjen;Leneul;

Fig. 28 http://monsterpeacockbass.com/photo/d/74-3/Categoria+Animais+-+Arara.jpg

Fig. 29 http://animalesalbatice.ro/wp-content/uploads/2012/09/Cephalopterus-Ornatus-Pasarea-umbrela-de-Amazon-300x282.jpg

Fig. 30 http://images.fineartamerica.com/images-medium-large/1-spider-monkey-ateles-roy-toft.jpg

Peti: - piranha;iparul electric;Petele torpil;

Reptile: caimanul;anaconda;

Rezervaii naturale: Amazonia, Cebo Orange, Jari, Pico da Neblina (Brazilia), Bella Vista, Isiboro Secure (Bolivia), Cutibireni-Junin, Manu (Peru).Fig. 31 http://www.exposureguide.com/media/2013/10/anaconda-2.jpg

Amenajri antropicePotenial hidroenergetic: 280 mil. KW;Pentru construirea hidrocentralelor, este necesar defriarea unei suprafee considerabile de pdure;Belo Monte un baraj hidroelectric n construcie, pe rul Xingu, un afluent al Amazonului;Porturi: Macapa, Manaus, Santarem, Belem,

Fig. 32 http://peakwater.org/wp-content/uploads/2012/05/Belo-monte.jpg

Fig. 33 http://cdn.c.photoshelter.com/img-get2/I0000TO1M5cs_66U/fit=1000x750/A76-3678-047.jpg

Importana pentru economieUn obiectiv principal n exploatarea resurselor pentru statele componente;Comisia Superioar pentru Dezvoltarea Amazoniei 1966;Obiective: Transamazonia, colonizarea zonei;50,000 km navigabili;Existena pdurii amazoniene;Studiu de caz: inundaiileAprilie 2012;Cauze: ploi, apa subteran nmagazinat, debit;Debitul maxim al rului Maranon s-a petrecut cu cteva luni nainte, coincidnd, astfel, cu cel al rului Ucayli.Inundaia este comparabil cu cea din 1970, cu diferena c acum locuine umane au fost distruse;Aproximativ 80,000 oameni au fost afectai;Iquitos a declarat o stare de urgen. Fig. 34 http://lh4.ggpht.com/-vDtAtVJT8ac/T5R-RJuD1yI/AAAAAAAAGXA/A8m-kqEV9nk/image%25255B11%25255D.png?imgmax=800

Fig. 35 http://es.globalvoicesonline.org/wp-content/uploads/2012/04/931bx2.jpg

BibliografieGtescu P., 1990, Fluviile Terrei, Editura Sport-Turism, Bucureti;Hilt V., 1976, Fluvii, locuri i oameni, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti;http://journals.ametsoc.org/doi/abs/10.1175/JHM-D-12-0100.1http://www.forbes.com/sites/kenrapoza/2012/02/27/is-brazil-destroying-the-amazon-for-energy/http://intelligenttravel.nationalgeographic.com/2012/04/19/red-alert-flooding-in-the-peruvian-amazon/http://lh4.ggpht.com/-vDtAtVJT8ac/T5R-RJuD1yI/AAAAAAAAGXA/A8m-kqEV9nk/image%25255B11%25255D.png?imgmax=800http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Amazon_origin_at_Mismi.jpg/400px-Amazon_origin_at_Mismi.jpghttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6f/Mouths_of_amazon_geocover_1990.pnghttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/80/Amazonrivermap.pnghttp://www.ronwalker.org/amazon_iquitos_peru/houseboats_iquitos_peru_feb_2002_1.jpghttp://bethelocals.com/wp-content/uploads/2012/11/Amazon-River-From-Space.jpghttp://static.grindtv.com/images/1/00/41/25/16/412516.jpghttp://static.panoramio.com/photos/large/53271474.jpghttp://www.internationalrivers.org/files/signature-images/vista-madeira-wilson-dias.jpghttp://4.bp.blogspot.com/_XU9x8G7khv0/SkKG68fEeFI/AAAAAAAAGLw/LerGSpNw4Tk/s1600/muddy.jpghttp://ecuadorpottery.com/EcuadorWeb/pics/NuevaVida/MVC-670S.JPGhttp://farm8.staticflickr.com/7213/7055010541_1f78db3795_z.jpghttp://www.favhdwallpapers.com/amazon-rainforest-river-hd-widescreen-wallpapers.html/amazon-rainforest-river-hd-widescreen-wallpapershttp://farm1.staticflickr.com/16/22130845_d37b3a8695.jpghttp://monsterpeacockbass.com/photo/d/74-3/Categoria+Animais+-+Arara.jpghttp://animalesalbatice.ro/wp-content/uploads/2012/09/Cephalopterus-Ornatus-Pasarea-umbrela-de-Amazon-300x282.jpghttp://images.fineartamerica.com/images-medium-large/1-spider-monkey-ateles-roy-toft.jpghttp://www.exposureguide.com/media/2013/10/anaconda-2.jpghttp://peakwater.org/wp-content/uploads/2012/05/Belo-monte.jpghttp://cdn.c.photoshelter.com/img-get2/I0000TO1M5cs_66U/fit=1000x750/A76-3678-047.jpghttp://lh4.ggpht.com/-vDtAtVJT8ac/T5R-RJuD1yI/AAAAAAAAGXA/A8m-kqEV9nk/image%25255B11%25255D.png?imgmax=800http://es.globalvoicesonline.org/wp-content/uploads/2012/04/931bx2.jpg

FLUVIULNILCuprins1. Localizare2.Tari si orase3. Caracteristici4. Afluenti si cascade5. Unitati de relief6. Clima7. Fauna8. Porturi9. InundatiiLocalizareNilul este cel mai lung fluviu al lumii. Izvoarele sunt n apropierea Ecuatorului, iar cursul este orientat S-N. Nilul traverseaz trei regiuni climatice: ecuatorial, subecuatorial, tropical.

http://media.roportal.ro/upload/Image/Geografie/Nil.gifTari si oraseCairo capitala Egiptului Kartum (Sudan) Kigali (Ruanda) Kampala (lng lacul Victoria) Jinja (Uganda) Duba (Sudan) Malakal (Sudan) Kusti (Sudan) Rabak (Sudan) Khartum (Sudan) Omdurman (Sudan) Bahri (Sudan) Atbara (Sudan) Whadi Halfa (Sudan)

Cairo

http://static.panoramio.com/photos/large/2930715.jpgJinja

data:image/jpeg;ba

http://euroasianews.com/wp-content/uploads/Nile-River-Khartoum.jpgUnitati de reliefRelieful strabatut de fluviul Nil, este unul montan (muntii Kilimandjaro si muntii Kenya), si de campie (campia Mozambic), in sud-est.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/Mt._Kilimanjaro_12.2006.JPG/290px-Mt._Kilimanjaro_12.2006.JPGUnitati de reliefZonele situate la altitudini mai mari de 3200 m sunt acoperite cu pduri tropicale umede, care se transform n zone subalpine, acoperite cu turbrie i buruieni dincolo de altitudinea de 3600 m. Cele trei piscuri ale muntelui (Batian - 5199 m, Nelion - 5188 m i Lenana - 4985 m) sunt situate n zona polar , fr plante, care ncepe de la altitudinea de 4600 m.

Unitati de relief

AfluentiBahr el Ghazal este un ru n Sudanul de Sud . Numele se traduce ca "mare de gazele". Regiunea Sud sudanez al Bahr el Ghazal ia numele de la rau. Bahr el Ghazal este principalul afluent de vest al Nilului. Este de (445 km) lungime, care curge prin sudul zonelor umede la lacul Nu , unde se altur Nilul Alb.

AfluentiNilul albastru, care izvoraste din lacul Tana, Etiopia, 2 150 m deasupra nivelului marii. Curgand spre V si apoi spre N 1 460 km, intalneste in cele din urma Nilul Alb, la Khartoum. Atunci cand nivelul apelor este crescut devine navigabil pe o lungime de 800 km. Circa 80% din energia electrica a Sudanului provine de la hidrocentralele de la Roseires si Sennar, aceste baraje asigurand apa necesara irigarii a peste 10 000 km2 din campia Gezira.

http://ancarusu.files.wordpress.com/2010/08/assuan-1.jpgAfluentiRul Atbarah este un afluent al Nilului; izvorte din nord-vestul Etiopiei, la aproximativ 50 de km nord de Lacul Tana i la 30 km vest de Gondar. Curge prin partea central-estic a Sudanului aproximativ 805 km pn la vrsarea n Nil, lng oraul Atbara. Afluentul su, rul Tekez, are pn la confluen un traseu mai lung. Atbara este ultimul afluent al Nilului nainte de vrsarea acestuia n Marea Mediteran.

AfluentiRul Sobat este un ru din regiunea die nord-est a Sudanului de Sud.. Acesta este cel mai sudic afluent ai Nilului.

CascadeRusumo Falls este o cascad situat pe rul Kagera la grania dintre Rwanda si Tanzania , pe parte din izvoarele cele mai ndeprtate ale fluviului Nil . Are aproximativ 15 m nlime i 40 m lime.

CascadeOwen, cascada pe Victoria Nil, la Jinja , Uganda, sub priza rului de la Lacul Victoria . Are 831 metri lungime i 31 metri.

CascadeBujagali este o cascada aproape de Uganda, unde rul Nil iese din Lacul Victoria.

Delta Nilului

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/1381/15866/6435855/8/04-nil.jpg?width=600&height=439ClimaClima ecuatoriala - de o parte i de alta a Ecuatorului, pna la circa 5 latitudine nordic i sudica n Bazinul Congo pn n Liberia i Sierra Leone. Se caracterizeaz prin temperaturi ridicate tot timpul anului, precipitaii abundente i cureni ascensionali (calme ecuatoriale). ClimaClima subecuatorial ntre 5 i 18 latitudine nordic i sudic. Este o regiune n care temperatura aerului se menine ridicat tot timpul anului (20C), ins precipitaiile creeaz dou sezoane: unul secetos i altul ploios. nclzirea puternic a uscatului atrage masele de aer umed dinspre ocean (prelungirea alizeului). Anotimpul secetos este impus de alizeu. Durata sezonului arid crete de la dou la peste unsprezece luni la contactul cu deertul. ClimaClima tropical-uscata de deert i semideert se afl n zona tropicelor, ntre 18 i 25 latitudine nordic i sudic. Se caracterizeaz printr-o ariditate accentuat. n partea de nord, unde uscatul are dezvoltare maxim, se gsete cel mai ntins deert al lumii, Sahara, cu peste 8,8 milioane kmp. n Sahara (Libia) s-a nregistrat cea mai ridicat temperatura din lume, de 58C la umbr (13 septembrie 1922). FaunaReprezentantul cel mai recunoscut al Ordinului CROCODILIA este Crocodilul de Nil, altadata numeros in fluviile, lacurile si mlastinile din Africa, la sud de Sahara, in Madagascar si Insulele Comore. In mod obisnuit, lungimea sa se situeaza intr 3,50m si 4,50 m dar unele exemplare pot sa depaseasca 6 m.

Fauna

http://t1.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTabW4sEyja72EpOnl8i_nSmMrXhAvo1Y8rKlgVCdPnPD8gS4dbFaunaExist dou specii de hipopotam: cel de Nil i hipopotamul pitic. Hipopotamul de Nil, considerat de muli al doilea animal ca mrime dup elefant, are aproximativ 1,5m nlime, n timp ce hipopotamul pitic are doar 0,75 m nlime.7 Ultimul poate fi ntlnit n prile de nord-vest ale Africii, n mlatini i smrcuri, n timp ce hipopotamul de Nil triete doar n zonele sub-sahariene ale Africii.

Fauna(Varanus niloticus) este cunoscut si sub numele de varanul de Nil, deoarece traieste numai pe valea Nilului, in Africa, la sud de Sahara.Are corpul musculos, lung de 1,4-2 m, cu falci si picioare puternice. Capul este lung, iar gatul bine diferentiat. Are cinci degete la fiecare picior, cu ghere tari si ascutite, care il ajuta la catarat si sapat. Limba este bifurcata, iar simtul olfactivfoarte binedezvoltat. Coada sa este lunga, ca un bici, folosita la inot, dar si pentru autoaparare.

VegetatieDelta Nilului este una dintre cele mai mari delte din lume, care se ntinde de-a lungul Mrii Mediterane pe o distan de 240 km, de la Alexandria pn la Port Said. Delta s-a fost format pe locul unui golf marin disprut, prin umplerea treptat a acestuia cu sedimentele fluviale, i are forma unei flori de lotus. n ceea ce privete suprafaa (24.000 km patrati), delta Nilului este aproape egal cu Peninsul Crimeea.

Portul Sudan, Nil

http://static.panoramio.com/photos/large/35535619.jpgPortul Luksor, Egipt

Portul Said, Egipt

Studiu de cazInundatiileInundatiiInundaie anuale ale Nilului au fost extrem de importante pentru supravietuirea vechilor egipteni. Acesta a fost un proces anual ntre iunie i decembrie i considerat a fi un semn de la Dumnezeu care a adus fertilitate. Egiptenii au neles c viaa lor depindea de regularitatea de inundaie. Cu toate acestea, barajul de la Aswan a fost construit pentru a reglementa aceste inundaii anuale i pentru a asista n esen, producia agricol i hidroelectrica. Acest baraj ridicat n 1970 a pus capt ciclului anual de inundaii. Riscurile au venit att cu inundaii excesive cat i cu inundaii sczute.BibliografieGtescu P., 1990, Fluviile Terrei, Editura Sport-Turism, Bucuretihttp://stiri.rol.ro/images/3_africa_nil.jpghttp://t1.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTabW4sEyja72EpOnl8i_nSmMrXhAvo1Y8rKlgVCdPnPD8gS4dbhttp://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/1381/15866/6435855/8/04-nil.jpg?width=600&height=439http://static.panoramio.com/photos/large/2930715.jpghttp://euroasianews.com/wp-content/uploads/Nile-River-Khartoum.jpghttp://media.roportal.ro/upload/Image/Geografie/Nil.gifhttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/Mt._Kilimanjaro_12.2006.JPG/290px-Mt._Kilimanjaro_12.2006.JPGhttp://static.panoramio.com/photos/large/35535619.jpghttp://ancarusu.files.wordpress.com/2010/08/assuan-1.jpg