MISCAREAMISCAREA SI REPAUSULSI REPAUSULDisciplina FizicaDisciplina Fizica

Clasa: a IX a BClasa: a IX a BElev: Georgescu FlorinElev: Georgescu FlorinProfesor coordonator: Toma AncaProfesor coordonator: Toma Anca

CUPRINSCUPRINS1.1. Sa ne amintim…Sa ne amintim…2.2. Miscarea unui mobilMiscarea unui mobil3.3. TraiectoriaTraiectoria4.4. Clasificarea msicarilor mecaniceClasificarea msicarilor mecanice5.5. VectoriiVectorii6.6. Date despre Isaac NewtonDate despre Isaac Newton

Sa ne amintim…Sa ne amintim…

Putem spune ca miscarea reprezinta Putem spune ca miscarea reprezinta modul de existenta al materiei.modul de existenta al materiei. Lumea este materie in miscare; nu exista materie fara Lumea este materie in miscare; nu exista materie fara

miscare, dupa cum nu exista miscare fara materie. miscare, dupa cum nu exista miscare fara materie. Obiectele se misca pentru ca alte obiecte le imping sau le Obiectele se misca pentru ca alte obiecte le imping sau le trag. O data ce se afla in miscare, pot incetini, accelera trag. O data ce se afla in miscare, pot incetini, accelera sau isi pot schimba directia daca o forta actioneaza sau isi pot schimba directia daca o forta actioneaza asupra lor. In caz contrar, ele isi continua deplasarea. asupra lor. In caz contrar, ele isi continua deplasarea.

Notiunea de miscare, omul o leaga in mod spontan Notiunea de miscare, omul o leaga in mod spontan aceea de efort. Cand se afla asezat in orice pozitie, el se aceea de efort. Cand se afla asezat in orice pozitie, el se considera in repaus. considera in repaus.

Miscarea unui mobilMiscarea unui mobil Pasagera adormita din masina este in repaus sau in Pasagera adormita din masina este in repaus sau in

miscare?miscare? FaFaţţa de masina ea este imobila, dar fata de sosea ea a de masina ea este imobila, dar fata de sosea ea

este in miscare. Pentru a descrie repausul sau miscarea este in miscare. Pentru a descrie repausul sau miscarea pasagerei, este necesara alegerea unui sistem de pasagerei, este necesara alegerea unui sistem de referinta. Pentru a determina pozitia unui punct apatinand referinta. Pentru a determina pozitia unui punct apatinand unui corp aflat in miscare, se alege un unui corp aflat in miscare, se alege un reper(corp de reper(corp de referinta)referinta), , legat de sistemul de referinta.legat de sistemul de referinta.

TraiectoriaTraiectoria

Traiectoria, Traiectoria, reprezinta drumul parcurs in spatiu de un corp reprezinta drumul parcurs in spatiu de un corp in miscare. Intr-un sistem de referinta dat, in miscare. Intr-un sistem de referinta dat, traiectoria traiectoria unui punct mobil, reprezinta curba constituita din unui punct mobil, reprezinta curba constituita din ansamblul pozitiilor succesive ale acestui punct in cursul ansamblul pozitiilor succesive ale acestui punct in cursul timpului. Un corp mobil trece printr-o pozitie P1, la timpului. Un corp mobil trece printr-o pozitie P1, la momentul t1, apoi printr-o pozitie P2 la momentul t2. momentul t1, apoi printr-o pozitie P2 la momentul t2. Intervalul de timp sau durata intre cele doua evenimente Intervalul de timp sau durata intre cele doua evenimente este: este: ∆t = t2 – t1∆t = t2 – t1 . .

Clasifcarea miscarilor mecaniceClasifcarea miscarilor mecanice

Studiul mecanicii unui punct material presupune analizarea miscarilor Studiul mecanicii unui punct material presupune analizarea miscarilor pe care le provoaca acesta, fara interventia interactiunilor lui cu pe care le provoaca acesta, fara interventia interactiunilor lui cu

alte sisteme fizice care i-ar provoca miscarile respective.alte sisteme fizice care i-ar provoca miscarile respective.

Miscarea unui punct material este de 2 feluri:Miscarea unui punct material este de 2 feluri:a)a) rectilinierectilinieb)b) curbiliniecurbilinieMiscarea Miscarea rectilinierectilinie este de 2 tipuri: este de 2 tipuri:a)a) uniforma uniforma b)b) variata (uniform variata si neuniforma)variata (uniform variata si neuniforma)Miscarea Miscarea curbiliniecurbilinie este de 2 tipuri: este de 2 tipuri:a)a) uniformauniformab)b) neuniformaneuniforma

VectoriiVectorii

Un vector este echivalent cu un segment de dreapta orien- Un vector este echivalent cu un segment de dreapta orien- tat unde A este punctul sau de aplicatie, iar B extremita- tat unde A este punctul sau de aplicatie, iar B extremita- tea sa. Un vector se poate nota cu 2 litere (AB), sau cu o tea sa. Un vector se poate nota cu 2 litere (AB), sau cu o singura litera. Pentru a-l marca se utilizeaza o mica singura litera. Pentru a-l marca se utilizeaza o mica sageata deasupra simbolului ce desemneaza vectorul.sageata deasupra simbolului ce desemneaza vectorul.

Dreapta(D) de-a lungul careia se suprapune vectorul V. se Dreapta(D) de-a lungul careia se suprapune vectorul V. se numeste numeste dreapta suport dreapta suport si ea da directia in spatiu a si ea da directia in spatiu a vectorului.Sageata indica sensul vectorului pe directia vectorului.Sageata indica sensul vectorului pe directia dreptei suport.dreptei suport.

AA BB

Vectorul deplasare.Vectorul vitezaVectorul deplasare.Vectorul viteza

In raport cu un sistem de referinta xOyz, numim In raport cu un sistem de referinta xOyz, numim lege de lege de miscaremiscare a unui mobil dependenta de timp a vectorului a unui mobil dependenta de timp a vectorului sau de pozitie, respectiv a coordonatelor pozitiei sale.sau de pozitie, respectiv a coordonatelor pozitiei sale.

Vectorul deplasare este definit ca fiind:Vectorul deplasare este definit ca fiind:∆x∆x = x= x2 2 – x– x11; vectorul ; vectorul deplasare ∆x, construi ca diferenta vectorilor xdeplasare ∆x, construi ca diferenta vectorilor x2 2 – x– x11, este , este segmentul de la Psegmentul de la P11 la P la P22. .

>>P1P1 P2P2

OO

∆∆xx

Vectorul viteza medieVectorul viteza medie se defineste ca fiind raportul dintre se defineste ca fiind raportul dintre vectorul deplasare si intervalul de timp corespunzator:vectorul deplasare si intervalul de timp corespunzator:

vvmedimedie e == (x2-x1)/(t2-t1)(x2-x1)/(t2-t1);; Vectorul viteza instataneeVectorul viteza instatanee a unui punct mobil P are urmatoa- a unui punct mobil P are urmatoa-

rele caracteristici:rele caracteristici: Directie: cea a tangentei la traiectorie in pozitia ocupata Directie: cea a tangentei la traiectorie in pozitia ocupata

de P la momentul t;de P la momentul t; Sens: cel al miscarii in acel moment;Sens: cel al miscarii in acel moment; Modul (valoare)Modul (valoare)

v(t)v(t)P(t)P(t)

Isaac NewtonIsaac Newton1642-17271642-1727

Isaac NewtonIsaac Newton (n. (n. 4 4 ianuarieianuarie 16421642, , WoolsthropeWoolsthrope, , GranthamGrantham, d. , d. 31 31 martiemartie 17261726, , KensingtonKensington, , LondraLondra) a fost ) a fost un renumit om de ştiinţă englez, matematician, fizician şi un renumit om de ştiinţă englez, matematician, fizician şi astronom, preşedintele astronom, preşedintele AcademieiAcademiei Regale de Regale de ŞtiinţeŞtiinţe a a AnglieiAngliei. . IsaacIsaac Newton este savantul aflat la originea Newton este savantul aflat la originea teoriilor ştiinţifice care vor revoluţiona ştiinţa, în domeniul teoriilor ştiinţifice care vor revoluţiona ştiinţa, în domeniul opticiiopticii, , matematiciimatematicii şi în special al şi în special al mecaniciimecanicii. .

LegileLegile lui Newton lui NewtonLegile lui NewtonLegile lui Newton sunt trei sunt trei legilegi ale ale fiziciifizicii care dau o relaţie directă între care dau o relaţie directă între

forţeleforţele care acţionează asupra unui care acţionează asupra unui corpcorp şi şi mişcareamişcarea acelui corp. Ele acelui corp. Ele au fost enunţate de au fost enunţate de Sir Isaac NewtonSir Isaac Newton în lucrarea sa în lucrarea sa PhilosophiaePhilosophiae NaturalisNaturalis Principia Principia MathematicaMathematica ( (16871687). Aceste legi formează baza ). Aceste legi formează baza mecaniciimecanicii clasiceclasice şi Newton însuşi le-a folosit pentru a explica multe şi Newton însuşi le-a folosit pentru a explica multe rezultate privind mişcarea obiectelor fizice.rezultate privind mişcarea obiectelor fizice.

Principiul I al mecanicii: Principiul I al mecanicii: Orice corp îşi menţine starea de repaus sau de Orice corp îşi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă atât timp cât asupra sa nu acţionează mişcare rectilinie uniformă atât timp cât asupra sa nu acţionează alte forţe sau suma forţelor care acţionează asupra sa este nulă.alte forţe sau suma forţelor care acţionează asupra sa este nulă.

Principiul al II-lea al mecaniciiPrincipiul al II-lea al mecanicii: : Newton introduce noţiunea de cantitate Newton introduce noţiunea de cantitate de mişcare, ceea ce astăzi se numeşte impuls. Aceasta este o de mişcare, ceea ce astăzi se numeşte impuls. Aceasta este o mărime vectorială egala cu produsul dintre masă şi viteză. p=mv mărime vectorială egala cu produsul dintre masă şi viteză. p=mv Principiul al doilea al mecanicii introduce noţiunea de forţă ca fiind Principiul al doilea al mecanicii introduce noţiunea de forţă ca fiind derivata impulsului în raport cu timpul. F=dp/dt sau folosind derivata impulsului în raport cu timpul. F=dp/dt sau folosind definiţia impulsului F=d(mv)/dt. În mecanica newtoniană se definiţia impulsului F=d(mv)/dt. În mecanica newtoniană se consideră că masa este constantă (independentă de viteză) cât consideră că masa este constantă (independentă de viteză) cât timp se păstrează integritatea corpului, deci F=mdv/dt. Adică F=ma.timp se păstrează integritatea corpului, deci F=mdv/dt. Adică F=ma.

Principiul al III-lea al mecaniciiPrincipiul al III-lea al mecanicii: : Când un corpCând un corp acţionează asupra acţionează asupra altui corp cu o forţă (numită forţă de acţiune), cel de-al doilea corp altui corp cu o forţă (numită forţă de acţiune), cel de-al doilea corp acţionează şi el asupra primului cu o forţă (numită forţă de reacţiune) acţionează şi el asupra primului cu o forţă (numită forţă de reacţiune) de aceeaşi mărime şi de aceeaşi direcţie, dar de sens contrar.de aceeaşi mărime şi de aceeaşi direcţie, dar de sens contrar. Acest Acest principiu este cunoscut şi sub numele de principiu este cunoscut şi sub numele de Principiul acţiunii şi Principiul acţiunii şi reacţiuniireacţiunii..