MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII...

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA „Ştefan cel Mare”

FACULTATEA „ŞTIINŢE POLIŢIENEŞTI”

Catedra „Ştiinţe poliţieneşti şi socio-umane”

Aprobat prin şedinţa Consiliului Facultăţii

poliţieneşti, domeniul Drept

nr.___ din „___” __________2014

conf.univer., doctor în drept

Veaceslav Ursu

CURRICULUM

la disciplina

ETICA ŞI DEONTOLOGIA

POLIŢIENEASCĂ

AUTOR: Olga Postovan

master în drept

Chişinău – 2014

Curriculum: Etica și deontologia polițienească

Olga Postovan, master în drept 2

APROBAT

la şedinţa Catedrei „Ştiinţe poliţieneşti şi socio-umane”

din „___” ___________ 2014 Şef Catedră _________Ştefan BELECCIU



I. PRELIMINARII

Noţiunea de etică profesională este utilizată de cele mai multe ori pentru

desemnarea unui cod moral al unor oameni ce aparţin unei profesii anumite. Spre

exemplu „Jurămîntul lui Hippocrate”, „Codul onoarei judecătorului”, „Codul etic al

notarului” etc.

Etica profesională este determinată de particularităţile specifice ale unor

profesii, de interesele corporative, de cultura profesională etc. Oamenii ce îndeplinesc

funcţii profesionale similare sau identice îşi elaborează tradiţii specifice şi se asociază

în baza unor principii de solidaritate profesională în stare să păstreze reputaţia

respectivului grup profesional.

Etica profesională este compusă din diverse norme de conduită şi de anumite

coduri deontologice.

Termenul de „normă” are ca sinonime „model”, „standard”, „regulă”, „lege”.

Norma de reglementare se caracterizează prin:

1) faptul că este emisă de cineva, îşi are sursa în voinţa unei autorităţi

normative;

2) se adresează unor agenţi numiţi subiecţii normei; pentru a-şi face cunoscută

voinţa de către subiect, autoritatea promulgă norme, iar pentru a-şi face efectivă voinţa,

autoritatea adaugă o sancţiune sau o ameninţare cu pedeapsa.

Norma se poate impune în societate ca obicei care poate să influenţeze conduita

oamenilor, exercitînd o adevărată presiune normativă prin măsurile luate de o

colectivitate faţă de membrii care nu se conformează obiceiurilor.

Noţiunea de ,,etică” provine de la cuvîntul ,,ethos” (morav, obicei, caracter).

Aristotel a creat adjectivul ,,etic”, pentru a elucida o clasă specifică de calităţi umane,

numite de el virtuţi etice.

Urmărind scopul de a traduce exact noţiunea de ,,etică” din limba greacă în

limba latină, marele filosof al lumii Antice Cicero a creat noţiunea ,,moralis” (morala),

de la latinescul mores (moravuri) ce este similar cu cuvîntul grecesc ethos. Cicero scria

despre filosofia morală concepînd prin ea aceeaşi sferă a cunoaşterii pe care Aristotel o

numea ,,etica”.

În limbile europene ce s-au consolidat în evul mediu, termenii etică, morală şi

moralitate erau utilizaţi ca sinonime, într-un singur sens. În procesul dezvoltării

ulterioare a culturii concomitent cu elucidarea particularităţilor etice ca domeniu al

gnosiologiei, fiecare noţiune capătă treptat o semnificaţie proprie.

Prin etică se subînţelege o ramură respectivă a cunoaşterii, o ştiinţă specifică

iar prin morală – obiectul pe care îl studiază etica.

Cercetarea eticii vizează principiile fundamentale şi conceptele de bază ce se

regăsesc sau ar trebui să se regasească în orice domeniu particular al gîndirii şi

activităţii umane, fiind o ramură a filosofiei etica reprezintă, prin sine, un studiu

teoretic.

Etica este o ştiinţă filosofică, ce studiază morala ca una din cele mai importante

laturi ale existenţei umane şi sociale ce studiază esenţa, natura, şi structura moralei, este

o sferă a cunoaşterii, o tradiţie intelectuală, iar morala sau moralitatea este ceea ce

studiază etica, obiectul ei.



Relaţiile dintre oameni întotdeauna sînt concrete, ele constituindu-se de fiecare

dată în conformitate cu anumite motive, pentru anumite scopuri. Adică morala menţine

nu numai relaţii sociale, dar le face posibile şi le garantează şi pe cele personale.

Noţiunea etică profesională este utilizată de cele mai multe ori nu atît pentru

desemnarea unei ramuri a teoriei, dar mai ales, a unui cod moral a unor oameni ce

aparţin unei profesii anumite. Spre exemplu ,,Juramîntul lui Hippocrate”, ,,Codul

cinstei judecătorului”, ,,Codul etic al notarului” etc.

Normele morale nu sunt nici prescripţii nici instrucţiuni, ci deontologism etic.

Normele etice interacţionează cu cele juridice, fără însă a se suprapune. Etica

profesională are importanţă, în primul rînd, pentru profesiile, obiectul cărora este omul.

Atunci cînd reprezentanţii unei profesii anumite, în virtutea specificului, se găsesc într-

o comunicare permanentă şi continuă cu alţi oameni, exercitînd influenţa asupra lumii

lor lăuntrice, asupra interacţiunilor morale, asupra destinului omului, există nişte coduri

morale specifice ale reprezentanţilor acestei profesii.

Din cele enunţate anterior, conchidem că, în cadrul fiecărei profesii există

probleme specifice de morală, dar etica profesională are importanţă, în primul rînd,

pentru profesiile obiectul cărora este omul. Astfel distingem etica pedagogului, etica

medicului, etica judecătorului etc.

Etica pedagogică îl obligă pe pedagog să respecte personalitatea elevului şi să

manifeste faţă de acesta o exigenţă respectivă; să menţină propria reputaţie şi reputaţia

colegilor săi; să se îngrijească de credibilitatea morală a societăţii faţă de învăţător.

Etica medicală cere să fie întreprins totul pentru a ocroti şi salva viaţa

pacientului indiferent de dificultăţi; să fie păstrat principiul confidenţialităţii a tot ceea

ce pacientul îi spune medicului în cabinetul de consultaţii; în nici un caz medicul nu

trebuie să contribuie la moartea pacientului etc.

Etica ofiţerului îl obligă să slujească neprecupeţit Patria, să dea dovadă de

persistenţă şi curaj, să aibă grijă de subalternii săi, să păstreze cu sfinţenie onoarea de

ofiţer.

Etica juridică este determinată de specificul activităţii profesionale a

juristului, de particularităţile lui morale şi de situaţia socială. Particularităţile activităţii

profesionale ale lucrătorilor din domeniul ocrotirii normelor de drept afectează

drepturile şi interesele oamenilor, astfel acestea cer caracteristici aparte din punct de

vedere al influenţei lor asupra conţinutului moral al acestei activităţi.

Marea temă a libertăţii instanţelor de drept, mai ales a celor judecătoreşti, de

anchetă (poliţieneşti) este în societatea modernă şi contemporană o problemă cardinală-

ce înseamnă libertatea individuală, independenţa de „puterea banului”, de partide şi alte

organizaţii, libertatea de opinie. Totodată, libertatea instanţelor de drept nu poate fi în

afară de responsabilitate, de codurile morale specifice exponenţilor acestei profesii.

Deci, etica profesională reprezintă, în primul rînd, nişte coduri morale specifice

ale exponenţilor unei profesii anumite.

Studiul Eticii şi deontologiei poliţieneşti, pe lîngă o cunoaştere vastă şi

documentată a aspectelor sale teoretico-practice şi de conduită, urmăreşte formarea

unor competenţe aplicative ce ar permite transpunerea în viaţă a normelor specifice

disciplinei în strictă consonanţă cu exigenţele instituite de către legiuitor.



Întru pregătirea profesioniştilor de înaltă calificare, care ar promova principiile

şi standardele internaţionale şi naţionale prescrise în materia Eticii şi deontologiei

poliţieneşti, este necesar de a modela instruirea studenţilor în strictă consonanţă cu

noile realităţi juridice parcurse de către societate.

Prin urmare, prezentul curs de instruire oferă studenţilor posibilitatea studierii,

aprofundării cunoştinţelor în domeniul Eticii şi deontologiei poliţieneşti în vederea

familiarizării cu:

- Accepţiunile generale cu privire la morală, etică şi deontologie profesională

- Noţiunea şi trăsăturile specifice ale moralei, eticii şi deontologiei

profesionale (delimitările conceptuale)

- Istoricul apariţiei şi evoluţia eticii şi deontologiei ca ştiinţă

- Obiectul de studiu al eticii şi deontologiei

- Locul, rolul şi funcţiile eticii şi deontologiei în societate

- Izvoarele formale şi neformale ale eticii şi deontologiei (profesionale)

- Jurămintele solemne şi codurile deontologice ca instrumente principale de

natură deontologică

- Geneza şi motivele apariţiei codurilor deontologice poliţieneşti

- Conţinutul Declaraţiei cu privire la poliţie a Consiliului Europei ca primă

tentativă de stabilire a normelor etice pentru poliţia europeană

- Conţinutul Codului de conduită a oficialilor ce aplică legea (17.12.1979)

- Conţinutul Codului European de etică al Poliţiei

- Particularităţile dezvoltării etico-normative poliţieneşti în Republica

Moldova

- Necesitatea codificării deontologiei poliţieneşti autohtone

- Stabilirea coraportului între Legea nr.320 din 27.12.2012 „cu privire la

activitatea poliţiei şi statutul poliţistului” şi Codul de etică şi deontologie al

poliţistului

- Structura şi conţinutul Codului de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat

prin HG nr.481 din 10.05.2006

- Abordările şi delimitările conceptuale între Codul de etică şi deontologie al

poliţistului, aprobat prin HG nr.481 din 10.05.2006 şi proiectul noului Cod

de etică şi deontologie al poliţistului

- Semnificaţia şi importanţa principiilor deontologice stipulate în Codul de

etică şi deontologie al poliţistului

- Regulile etice ale comportamentului poliţistului în diverse circumstanţe şi

faţă de anumite categorii de persoane

- Promovarea valorilor etice şi integrităţii morale a poliţiştilor ca mijloc

eficient în prevenirea şi combaterea corupţiei

- Impactul deontologic al conflictului de interese şi al regimului

incompatibilităţilor în exercitarea funcţiei publice poliţieneşti

- Locul şi rolul Codului bunelor maniere în formarea unui specialist

competent în exercitarea funcţiilor poliţieneşti.

Cursul este adresat tuturor categoriilor de studenţi, inclusiv celor care, nu

posedă cunoştinţe în domeniul Eticii şi deontologiei poliţieneşti, precum şi poliţiştilor

care activează deja de ceva timp în cadrul MAI, în vederea autoperfecţionării continue a



lor în domeniul vizat. Prin urmare, curricula este predestinată formării unor viziuni

primare ce ar viza obiectul de studiu al Eticii şi deontologiei poliţieneşti.

Acumularea cunoştinţelor teoretice, aplicarea acestora în soluţionarea cazurilor,

duc spre formarea la studenţi (audienţi), a capacităţilor şi abilităţilor de transfer a

cunoştinţelor teoretice şi a abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea speţelor,

soluţionarea unor sarcini cu un grad sporit de complexitate, formularea propriei poziţii

şi argumentarea soluţiilor promovate precum şi formarea deprinderilor de gîndire şi

comportament în spiritul corectitudinii, responsabilităţii şi eficienţei, evaluarea eticii

personale şi profesionale în lumina normelor morale generale, cît şi a celor

profesionale.



II. OBIECTIVE STANDARD ALE DISCIPLINEI

Urmare a studierii disciplinei „Eticii şi deontologiei poliţieneşti” studentul

trebuie:

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

- să cunoască şi să înţeleagă accepţiunile generale cu privire la morală, etică şi

deontologie profesională;

- să cunoască, să definească şi să înţeleagă noţiunea şi trăsăturile specifice ale

moralei, eticii şi deontologiei profesionale (delimitările conceptuale);

- să cunoască şi să înţeleagă specificul istoricului apariţiei şi evoluţiei eticii şi

deontologiei ca ştiinţă;

- să cunoască şi să înţeleagă esenţa obiectului de studiu al eticii şi deontologiei

poliţieneşti;

- să identifice prevederile standardelor internaţionale şi naţionale privind

deontologia şi etica poliţistului, evoluţia istorică a acestora;

- să identifice riscurile instituţionale şi căile de diminuare a acestora;

- să identifice vulnerabilităţile în activitatea poliţistului şi măsurile de depăşire

a lor;

- să determine modul de soluţionare a problemelor de etică şi încălcărilor

pasibile de sancţionare disciplinară;

- să cunoască exigenţele şi standardele de etică ale poliţistului în timpul

exercitării atribuţiilor de serviciu şi în viaţa privată;

- să determine formele responsabilităţii poliţiştilor pentru încălcarea normelor

de etică;

- să cunoască şi să înţeleagă locul, rolul şi funcţiile eticii şi deontologiei în

societate;

- să cunoască, să definească şi să înţeleagă izvoarele formale şi neformale ale

eticii şi deontologiei (profesionale);

- să cunoască şi să înţeleagă geneza şi motivele apariţiei codurilor deontologice

poliţieneşti;

- să cunoască şi să înţeleagă conţinutul Declaraţiei cu privire la poliţie a

Consiliului Europei ca primă tentativă de stabilire a normelor etice pentru poliţia

europeană;

- să cunoască şi să înţeleagă conţinutul Codului de conduită a oficialilor ce

aplică legea (17.12.1979);

- să cunoască şi să înţeleagă conţinutul Codului European de etică al Poliţiei;

- să cunoască şi să înţeleagă particularităţile dezvoltării etico-normative

poliţieneşti în Republica Moldova;

- să cunoască şi să înţeleagă necesitatea codificării deontologiei poliţieneşti

autohtone;

- să cunoască şi să înţeleagă structura şi conţinutul Codului de etică şi

deontologie al poliţistului, aprobat prin HG nr.481 din 10.05.2006;

- să cunoască şi să înţeleagă semnificaţia şi importanţa principiilor deontologice

stipulate în Codul de etică şi deontologie al poliţistului;



- să cunoască şi să înţeleagă regulile etice ale comportamentului poliţistului în

diverse circumstanţe şi faţă de anumite categorii de persoane;

- să cunoască şi să înţeleagă esenţa promovării valorilor etice şi integrităţii

morale a poliţiştilor ca mijloc eficient în prevenirea şi combaterea corupţiei;

- să cunoască, să definească şi să înţeleagă impactul deontologic al conflictului

de interese şi al regimului incompatibilităţilor în exercitarea funcţiei publice poliţieneşti

- să cunoască şi să înţeleagă locul şi rolul Codului bunelor maniere în formarea

unui specialist competent în exercitarea funcţiilor poliţieneşti.

La nivel de aplicare:

- să interpreteze normele care reglementează modul de formare la poliţist a

deprinderilor de gîndire şi comportament în spiritul corectitudinii, responsabilităţii şi

eficienţei;

- să formuleze situaţii concrete de aplicare în activitatea de poliţist a noţiunilor

şi principiilor de bază ale eticii poliţistului, consecinţele nerespectării acestora;

- să analizeze situaţii concrete în scopul identificării riscurilor instituţionale şi

să propună soluţii de diminuare a riscurilor în activitatea poliţiei;

- să argumenteze vulnerabilităţile în activitatea de poliţie şi să propună măsuri

concrete de iradiere a acestora;

- să propună situaţii concrete de comportament al poliţistului în exerciţiul

funcţiei şi în afara orelor de serviciu cu aprecierea comportamentului prin prisma

respectării standardelor de etică ale poliţiştilor;

- să proiecteze încadrarea juridică a acţiunilor, inacţiunilor poliţistului în situaţii

concrete;

- să recomande sancţiunile care urmează a fi aplicate poliţiştilor pentru anumite

încălcări comise;

- să întocmească proiecte ale actelor emise de organele de autoadministrare a

poliţiştilor în situaţii concrete de încălcări ale eticii poliţistului;

- să stabilească aplicarea corectă a normelor prevăzute în Codul de etică şi

deontologie al poliţistului, Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului

şi standardele internaţionale în situaţii concrete;

- să stabilească particularităţile intervenţiei, unele aspecte ce privesc, în special,

mecanismul şi formele de soluţionare precum şi competenţa exclusivă a poliţistului în

diverse situaţii de intervenţie;

- să utilizeze bunele practici, precum şi să aplice prevederile legislaţiei în

vigoare, ansamblul regulilor şi principiilor generale de tactică poliţienească şi de

comportament obligatorii de respectat de către poliţist pe timpul intervenţiei în diverse

situaţii de menţinere a ordinii publice;

- să soluţioneze anumite probleme existente ce privesc formele, metodele şi

mecanismele juridice de protecţie a drepturilor omului de către poliţie;

- să implementeze prevederile Codului de etică şi deontologie al poliţistului în

practică.



La nivel de integrare:

- să-şi îmbunătăţească calitativ, prin acumularea cunoştinţelor temeinice şi

deprinderilor practice, capacitatea de a adopta soluţii legale în situaţii concrete de

intervenţie prin prisma normelor de etică şi deontologie poliţienească;

- să estimeze de sine stătător imperfecţiunile normelor juridice autohtone

existente în materia eticii şi deontologiei poliţieneşti;

- să aprecieze locul şi rolul deontologiei şi eticii poliţistului în contextul altor

ştiinţe juridice;

- să formuleze propuneri de perfectare şi completare a standardelor deontologiei

şi eticii poliţiştilor;

- să formuleze propuneri referitoare la perfecţionarea cadrului legislativ, actelor

departamentale care ar contribui la diminuarea şi iradierea factorilor negativi în

activitatea poliţiştilor;

- să aprecieze tendinţele normelor etico-poliţieneşti în domeniul intervenţiei

poliţieneşti;

- să identifice problemele existente în ceea ce priveşte formele, metodele şi alte

mecanisme juridice de protecţie a drepturilor omului de către poliţie;

- să posede o atitudine integră şi necompromiţătoare faţă de fenomenele

corupţiei şi protecţionismului, torturii, discriminării, abuzului de serviciu etc.;

- să estimeze eficienţa normelor Codului de etică şi deontologie al poliţistului la

consolidarea integrităţii MAI;

- să elaboreze propuneri de lege-ferenda, inclusiv şi cele de compatibilizare a

cadrului normativ naţional cu cel internaţional în domeniul respectiv;

- să planifice o succesiune de operaţiuni necesare de aplicat în soluţionarea unei

probleme de intervenţie;

- să stimuleze motivaţia pentru explorarea şi cunoaşterea realităţii, extinderea şi

aprofundarea cunoştinţelor prin instruire continuă şi autoinstruire – ca părţi ale

activităţii de adaptare.



III. EFECTE FORMATIVE ALE DISCIPLINEI

- dezvoltarea gîndirii interdisciplinare, creatoare, critice;

- dezvoltarea capacităţii de transfer a cunoştinţelor;

- stimularea imaginaţiei creatoare, decizionale în domeniul eticii şi deontologiei

poliţieneşti;

- facilitarea dezvoltării structurilor metacognitive în domeniul vizat;

- stimularea dezvoltării sentimentelor intelectuale, estetice, a ethosului

activităţii de cunoaştere prin efort propriu;

- dezvoltarea unor trăsături şi însuşiri ale personalităţii (motivaţia, interese

cognitive, conduite corespunzătoare însuşirilor teoretice şi deprinderilor practice);

- atingerea unor finalităţi generale la nivelul deprinderilor profesionale:

descoperirea conexiunilor între fenomene, procese, sesizarea complexităţii unor

fenomene social-culturale, interiorizarea valorilor culturale, estetice;

- realizarea unor obiective ale noilor educaţii prin activităţi (intervenţii)

practice;

- influenţarea sistematică şi conştientă a dezvoltării facultăţilor intelectuale,

morale şi profesionale ale audienţilor;

- facilitarea dezvoltării de capacităţi, deprinderi, strategii care să faciliteze

metacogniţia;

Efectele formative ale programului curricular sunt evidenţiate prin următoarele

categorii generale ale rezultatelor audienţilor:

capacităţi de utilizare a surselor monodisciplinare, pluridisciplinare şi

interdisciplinare, în studiul temelor;

capacităţi de investigare şi interpretare a personalităţii subiecţilor faţă de

care se intervine, a faptelor, proceselor şi naturii intervenţiei poliţieneşti;

teoretico-practice, prin aplicarea unei metodologii de natură interdisci-

plinară;

deprinderi de muncă intelectuală, în mod individual şi în grup;

dobîndirea de cunoştinţe declarative şi procedurale, în mod activ;

capacităţi de comunicare orală şi scrisă, prin corelarea adecvată a limbajului

ştiinţific, literar şi artistic;

interese cognitive şi motivaţii pentru studiul temelor specifice activităţii de

intervenţie poliţienească sau altor teme (discipline/module), în manieră

interdisciplinară.

Deprinderi:

- spirit de observaţie;

- abilităţi de comunicare;

- spirit organizatoric;

- acuitate vizuală;

- capacitate de concentrare;

- atenţie distributivă;

- viteză de reacţie;

- concizie;



- capacitate de efort prelungit;

- rezistenţă la stres;

- abilităţi pedagogice;

- condiţie fizică;

- comunicare;

- memorie vizuală;

- capacitatea de a observa detalii;

- mobilitate;

- discernămînt;

- capacitatea de analiză a traficului;

- capacitatea de coordonare cu alţi colegi în dirijarea traficului;

- capacitate de descriere;

- lucrul în echipă;

- capacitate de coordonare;

- calm, autocontrol;

- coerenţă;

- exprimare clară;

- disponibilitate pentru lucrul cu membrii comunităţii;

- exprimare clară şi concisă.

Atitudini:

- atenţie;

- conştiinciozitate;

- imparţialitate;

- corectitudine;

- promptitudine;

- obiectivitate;

- responsabilitate;

- fermitate;

- calm;

- operativitate;

- solicitudine.



IV. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

(pregătirea şi instruirea studenţilor anului II de studii

ai Facultăţii „Ştiinţe poliţieneşti”)

Forma

de

învăţă-

mînt

Denumirea

disciplinei

Responsa-

bil de

disciplină

Semestrul

Curs

Semi-

nare

Lecţii

practice

Evalu-

area

Total

Cu

frecvenţă

la zi

Etica şi

deontologia

poliţienească

Olga

Postovan

I

Anul de

studii

2014-2015

34

26

-

examen

60

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

№

Denumirea temei

Total ore

Curs

Seminare Lecţii

practice

1.

Accepţiuni generale privind morala, etica şi

deontologia profesională

Noţiunea şi trăsăturile specifice ale mora-

lei, eticii şi deontologiei profesionale (deli-

mitări conceptuale)

Istoricul apariţiei şi evoluţia eticii şi deon-

tologiei ca ştiinţă. Evoluţii ale eticii

contemporane - de la filosofia moralei la

etici aplicate

Obiectul de studiu al eticii şi deontologiei

Locul, rolul şi funcţiile eticii şi deonto-

logiei în societate

Izvoarele formale şi neformale ale eticii şi

deontologiei (profesionale)

Jurămintele solemne şi codurile deonto-

logice – instrumente principale de natură

deontologică

6

2

-

2.

Concepţii fundamentale privind etica şi deonto-

logia poliţienească normativă internaţională

Codurile de conduită din sistemul juridic

Geneza şi motivele apariţiei codurilor

deontologice poliţieneşti

Declaraţia cu privire la poliţie a Consiliului

Europei – prima tentativă de stabilire a

normelor etice pentru poliţia europeană

Codul de conduită a oficialilor ce aplică

legea (17.12.1979)

Codul European de etică al Poliţiei

2

2

-

Noţiuni generale de etică normativă naţională

Dezvoltarea etico-normativă poliţienească

în Republica Moldova

Necesitatea codificării deontologiei poliţie-

neşti autohtone



3.

Stabilirea coraportului între Legea nr.320

din 27.12.2012 „cu privire la activitatea

poliţiei şi statutul poliţistului” şi Codul de

etică şi deontologie al poliţistului

Structura şi conţinutul Codului de etică şi

deontologie al poliţistului, aprobat prin HG

nr.481 din 10.05.2006

Codul de etică şi deontologie al

poliţistului, aprobat prin HG nr.481 din

10.05.2006 şi proiectul noului Cod de etică

şi deontologie al poliţistului: abordări şi

delimitări conceptuale

4

4

-

4.

Semnificaţia şi importanţa principiilor deonto-

logice stipulate în Codul de etică şi deontologie

al poliţistului

Voinţa liberă a omului – principiu

fundamental al ordinii de drept

Definirea principiilor deontologice. Locul

şi rolul acestora în sistemul principiilor

fundamentale ale dreptului

Rolul principiilor deontologice în crearea

şi realizarea profesiei poliţieneşti

Principiile deontologice aplicabile dome-

niului intervenţiei poliţiştilor

Principiile deontologice specifice calităţii

serviciului poliţienesc

4

2

-

5.

Sistemul obligaţiilor şi interdicţiilor poliţieneşti

reflectate prin prisma normelor deontologice

Obligaţiile generale stipulate în art. 15 al

Codului de etică şi deontologie al

poliţistului

Obligaţiile ce reies din privarea de libertate

a persoanelor, prevăzute în art. 18-22 ale

Codului de etică şi deontologie al

poliţistului

Obligaţiile ce apar în legătură cu

respectarea dreptului la viaţa privată a

persoanelor şi a altor drepturi conexe

Interdicţiile poliţistului, prevăzute în art.

16, 25 ale Codului de etică şi deontologie

al poliţistului

2

2

-

6.

Reguli etice ale comportamentului poliţistului

în diverse circumstanţe şi faţă de anumite

categorii de persoane

Comportamentul poliţistului în familie şi

în societate

Comportamentul poliţistului în relaţiile de

serviciu

Comportamentul poliţistului faţă de

victime


martori


6

4

-



persoanele aflate în conflict cu legea

Comportamentul poliţistului în raport cu

alte instituţii sau cu reprezentanţii acestora

7.

Promovarea valorilor etice şi integrităţii mora-

le a poliţiştilor – mijloace eficiente în preveni-

rea şi combaterea corupţiei

Noţiuni generale despre corupţie

Reglementări internaţionale în domeniul

corupţiei

Reglementări interne în domeniul corupţiei

Sistemul juridic şi corupţia

Vulnerabilităţile sistemului juridic (poliţie-

nesc)

Formele corupţiei în sistemul juridic (poli-

ţienesc)

Mijloace de corupere în sistemul juridic

(poliţienesc)

Modalităţi de corupere în sistemul juridic

(poliţienesc)

Scopul coruperii

Efectele coruperii

Tipurile de corupţie

Standardele de integritate judiciară:

1. Reglementări şi eforturi la nivelul

mondial:

- ONU

- Organizaţia pentru Cooperare

Economică şi Dezvoltare

- Forumul Global de Luptă Împotriva

Corupţiei şi Apărarea Integrităţii

- INTERPOL, cea mai mare organizaţie

internaţională a poliţiei

2. Instrumente la nivelul Uniunii

Europene:

- Organizaţia pentru Securitate şi

Cooperare în Europa

- Iniţiativa Regională Anticorupţie (RAI)

- Partenerii Europeni Împotriva

Corupţiei. EPAC

- Instrumente ale Transparency

International (TI)

Politici anticorupţie pentru sistemul

juridic:

1. Componentele politicilor antico-

rupţie

2. Caracteristicile politicilor antico-

rupţie

3. Cadrul actual anticorupţie

4. Prevenirea corupţiei în sistemul

juridic

5. Cultivarea culturii integrităţii

6. Pregătirea specializată în antico-

rupţie

4

4

-



7. Prevenirea corupţiei judiciare la

nivel instituţional

8.

Impactul deontologic al conflictului de interese

şi al regimului incompatibilităţilor în exercita-

rea funcţiei publice poliţieneşti

Conceptul, principiile şi tipurile conflicte-

lor de interese

Identificarea cauzelor generatoare de

conflicte de interese

Analiza cadrului naţional şi internaţional

privind conflictele de interese

Apariţia şi identificarea conflictelor de

interese

Practicile internaţionale în gestionarea

situaţiilor de conflict de interese

Politicile de prevenire şi soluţionare a

conflictelor de interese

Incompatibilităţi: esenţă şi caracteristici.

Diferenţa între conflicte de interese şi

incompatibilităţi

Cadrul legal şi regulator pentru regimul de

incompatibilităţi în Republica Moldova

Practicile internaţionale în gestionarea

situaţiilor de incompatibilităţi

2

2

-

9.

Locul şi rolul „Codului bunelor maniere” în

formarea trăsăturilor de personalitate şi

abilităţilor de lucru necesare poliţistului în

exercitarea atribuţiilor de serviciu

Scurt istoric al bunelor maniere

Semnificaţia sintagmei „bune maniere”

Particularităţile distinctive ale persoanei

manierate

Salutul – mod de comunicare cu oamenii

Prezentarea – tact şi tactică în prezentările

corecte

Adresarea. Problema titlurilor – politeţe

sau formalism. Condiţii şi forme de

adresare

Arta conversaţiei: exprimarea, replicile şi

complimentele

Conversaţia telefonică

Corespondenţa: aspectul şi secretul

corespondenţei

Ţinuta (vestimentaţia)

Comportamentul civilizat în viaţa de zi cu

zi (în stradă, în transport public, la volan,

în localuri publice)

Comportamentul poliţistului în viaţa

profesională şi oficială

4

4

-

Total ore 34 26 -

Total pe disciplină – 60 ore



V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUTURI

Subiectul 1: Accepţiuni generale privind morala, etica şi deontologia profesională:

Obiective Unităţi de conţinuturi

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie esenţa

noţiunii de „morală profesională” şi să identifice

trăsăturile specifice ale ei

să delimiteze (conceptual) deontologia profesiona-

lă de etica profesională şi, respectiv, de morala

profesională


noţiunii de „etică profesională” şi să identifice

trăsăturile specifice ale acesteia


„moralei profesionale”

să identifice, să înţeleagă şi să poată descrie

trăsăturile specifice ale „moralei profesionale”

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie istoricul

apariţiei şi evoluţia eticii şi deontologiei ca ştiinţă

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie

particularităţile evoluţiei eticii contemporane - de

la filosofia moralei la eticile aplicate

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie obiectul de

studiu al eticii şi deontologiei

să perceapă şi să poată descrie esenţa şi

importanţa, locul şi rolul eticii şi deontologiei în

societate

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie funcţiile

eticii şi deontologiei

să cunoască şi să descrie izvoarele formale ale

eticii şi deontologiei (profesionale)

să cunoască şi să descrie izvoarele neformale ale

eticii şi deontologiei (profesionale)

să înţeleagă semnificaţia jurămintelor solemne ca

instrumente principale de natură deontologică

să înţeleagă esenţa şi semnificaţia codurilor

deontologice ca instrumente principale de natură

deontologică

noţiunea de „morală profesională”

trăsăturile specifice ale „moralei

profesionale”

delimitarea (conceptuală) a deontologiei

profesionale de etica profesională

delimitarea (conceptuală) a deontologiei

profesionale de morala profesională

delimitarea (conceptuală) a eticii profesio-

nale de morala profesională

noţiunea de „etică profesională”

trăsăturile specifice ale „eticii profesionale”

esenţa „moralei profesionale”

trăsăturile specifice „moralei profesionale”

istoricul apariţiei eticii şi deontologiei ca

ştiinţă

evoluţia eticii şi deontologiei ca ştiinţă

particularităţile evoluţiei eticii contempo-

rane - de la filosofia moralei la eticile

aplicate

obiectul de studiu al eticii şi deontologiei

esenţa şi importanţa deontologiei în socie-

tate

locul şi rolul eticii şi deontologiei în socie-

tate

funcţiile eticii şi deontologiei

izvoarele formale ale eticii şi deontologiei

(profesionale)

izvoarele neformale ale eticii şi deontolo-

giei (profesionale)

semnificaţia jurămintelor solemne ca in-

strumente principale de natură deonto-

logică

semnificaţia codurilor deontologice ca in-

strumente principale de natură deontologică

Subiectul 2. Concepţii fundamentale privind etica şi deontologia poliţienească

normativă internaţională:

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie geneza

codurilor deontologice poliţieneşti

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie motivele

apariţiei codurilor deontologice poliţieneşti

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie necesitatea

adoptării Declaraţiei cu privire la poliţie a

Consiliului Europei

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie conţinutul

Declaraţiei cu privire la poliţie a Consiliului

geneza codurilor deontologice poliţieneşti

motivele apariţiei codurilor deontologice

poliţieneşti

necesitatea adoptării Declaraţiei cu privire

la poliţie a Consiliului Europei

conţinutul Declaraţiei cu privire la poliţie a

Consiliului Europei

conţinutul Codului de conduită a oficialilor

ce aplică legea (17.12.1979)



Europei

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie prevederile

Codului de conduită a oficialilor ce aplică legea

(17.12.1979)

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie prevederile

Codului European de etică al Poliţiei

conţinutul Codului European de etică al

Poliţiei

Subiectul 3. Noţiuni generale de etică normativă naţională:

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie particu-

larităţile dezvoltării etico-normative poliţieneşti în

Republica Moldova

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie necesitatea

codificării deontologiei poliţieneşti autohtone

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie coraportul

între Legea nr.320 din 27.12.2012 „cu privire la

activitatea poliţiei şi statutul poliţistului” şi Codul


să cunoască, să înţeleagă şi să descrie structura şi

conţinutul Codului de etică şi deontologie al

poliţistului, aprobat prin HG nr.481 din 10.05.2006

să identifice şi să înţeleagă criteriile de bază ce

stau la baza delimitării Codului de etică şi

deontologie al poliţistului, aprobat prin HG nr.481

din 10.05.2006 şi proiectul noului Cod de etică şi

deontologie al poliţistului

particularităţile dezvoltării etico-normative

poliţieneşti în Republica Moldova

necesitatea codificării deontologiei poliţie-

neşti autohtone

coraportul între Legea nr.320 din

27.12.2012 „cu privire la activitatea poliţiei

şi statutul poliţistului” şi Codul de etică şi


structura Codului de etică şi deontologie al

poliţistului, aprobat prin HG nr.481 din

10.05.2006

conţinutul Codului de etică şi deontologie

al poliţistului, aprobat prin HG nr.481 din

10.05.2006

delimitarea Codului de etică şi deontologie

al poliţistului (HG nr.481 din 10.05.2006)

de noul Cod de etică şi deontologie al

poliţistului (proiect)

Subiectul 4. Semnificaţia şi importanţa principiilor deontologice stipulate în Codul de etică şi

deontologie al poliţistului (aprobat prin HG RM nr.481 din 10.05.2006):

să cunoască, să înţeleagă şi să perceapă voinţa

liberă a omului ca principiu fundamental al ordinii

de drept

să definească principiile deontologice

să cunoască, să înţeleagă şi să descrie locul şi rolul

principiilor deontologice în sistemul principiilor

fundamentale ale dreptului

să înţeleagă semnificaţia şi rolul principiilor deon-

tologice în crearea şi realizarea profesiei poliţie-

neşti

să cunoască şi să descrie principiile deontologice

aplicabile domeniului intervenţiei poliţiştilor

să cunoască, să delimiteze şi să descrie principiile

deontologice specifice calităţii serviciului

poliţienesc

voinţa liberă a omului ca principiu funda-

mental al ordinii de drept

noţiunea de principiu deontologic

locul principiilor deontologice în sistemul

principiilor fundamentale ale dreptului

rolul principiilor deontologice în sistemul

principiilor fundamentale ale dreptului

rolul principiilor deontologice în crearea şi

realizarea profesiei poliţieneşti

principiile deontologice aplicabile dome-

niului intervenţiei poliţiştilor

principiile deontologice specifice calităţii

serviciului poliţienesc

Subiectul 5. Sistemul obligaţiilor şi interdicţiilor poliţieneşti reflectate

prin prisma normelor deontologice:

să cunoască, să definească şi să descrie (caracte-

rizeze) obligaţiile generale stipulate în art. 15 al

Codului de etică şi deontologie al poliţistului

să cunoască, să distingă şi să caracterizeze obliga-

ţiile ce reies din privarea de libertate a persoanelor,

obligaţiile generale ale poliţistului (art. 15

al Codul de etică şi deontologie al

poliţistului)

obligaţiile poliţistului ce reies din privarea

de libertate a persoanelor (art. 18-22 Codul



prevăzute în art. 18-22 ale Codului de etică şi


să cunoască, să distingă şi să caracterizeze obli-

gaţiile ce apar în legătură cu respectarea dreptului

la viaţa privată a persoanelor şi a altor drepturi

conexe

să distingă, să caracterizeze şi să cunoască esenţa

interdicţiilor poliţistului, prevăzute în art. 16, 25

ale Codului de etică şi deontologie al poliţistului

de etică şi deontologie al poliţistului)

obligaţiile poliţistului ce apar în legătură

cu respectarea dreptului la viaţa privată a

persoanelor şi a altor drepturi conexe

interdicţiile poliţistului prevăzute în art.

16, 25 ale Codului de etică şi deontologie

al poliţistului

Subiectul 6. Reguli etice ale comportamentului poliţistului în diverse circumstanţe şi faţă de

anumite categorii de persoane:

să cunoască şi să descrie particularităţile compor-

tamentului poliţistului în familie şi în societate


tamentului poliţistului în relaţiile de serviciu


tamentului poliţistului faţă de victime


tamentului poliţistului faţă de martori


tamentului poliţistului faţă de persoanele aflate în

conflict cu legea


tamentului poliţistului în raport cu alte instituţii

sau cu reprezentanţii acestora

comportamentul poliţistului în familie

comportamentul poliţistului în societate

comportamentul poliţistului în relaţiile de

serviciu

comportamentul poliţistului faţă de victi-

me

comportamentul poliţistului faţă de mar-

tori

comportamentul poliţistului faţă de per-

soanele aflate în conflict cu legea

comportamentul poliţistului în raport cu

alte instituţii sau cu reprezentanţii acestora

Subiectul 7. Promovarea valorilor etice şi integrităţii morale a poliţiştilor – mijloace eficiente

în prevenirea şi combaterea corupţiei:

să cunoască şi să descrie noţiunile generale despre

corupţie

să cunoască şi să descrie reglementările interna-

ţionale în domeniul corupţiei

să cunoască şi să descrie reglementările interne în

domeniul corupţiei

să cunoască aspectele ce vizează sistemul juridic şi

corupţia

să cunoască şi să descrie vulnerabilităţile sistemu-

lui juridic (poliţienesc)

să cunoască şi să descrie formele corupţiei în

sistemul juridic (poliţienesc)

să cunoască şi să descrie mijloacele de corupere în

sistemul juridic (poliţienesc)

să cunoască şi să descrie modalităţile de corupere

în sistemul juridic (poliţienesc)

să cunoască şi să descrie scopul coruperii

să cunoască şi să descrie efectele coruperii

să cunoască şi să descrie tipurile de corupţie

să cunoască şi să descrie standardele de integritate

judiciară

să cunoască şi să descrie reglementările şi eforturi-

le întreprinse la nivelul mondial (în domeniul

prevenirii şi combaterii corupţiei), în acest sens

noţiuni generale despre corupţie

reglementări internaţionale în domeniul

corupţiei

reglementări interne în domeniul corupţiei

sistemul juridic şi corupţia

vulnerabilităţile sistemului juridic (poliţie-

nesc)

formele corupţiei în sistemul juridic (poli-

ţienesc)

mijloace de corupere în sistemul juridic

(poliţienesc)

modalităţi de corupere în sistemul juridic

(poliţienesc)

scopul coruperii

efectele coruperii

tipurile de corupţie

standardele de integritate judiciară

reglementări şi eforturi (anticorupţie) la

nivelul mondial:

- ONU

- Organizaţia pentru Cooperare Econo-

mică şi Dezvoltare

- Forumul Global de Luptă Împotriva



accentuînd importanţa, locul şi rolul:

- ONU

- Organizaţiei pentru Cooperare Economică

şi Dezvoltare

- Forumului Global de Luptă Împotriva


- INTERPOL-ului, ca cea mai mare organi-

zaţie internaţională a poliţiei

să cunoască şi să descrie reglementările şi eforturi-

le întreprinse la nivelul Uniunii Europene (în

domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei), în

acest sens accentuînd importanţa, locul şi rolul:

- Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare

în Europa

- Iniţiativei Regionale Anticorupţie (RAI)

- Partenerilor Europeni Împotriva Corupţiei.

EPAC

- Instrumentelor Transparency International

(TI)

să cunoască esenţa, locul şi rolul politicilor antico-

rupţie în cadrul sistemul juridic

să cunoască şi să descrie componentele politicilor

anticorupţie

să cunoască şi să descrie caracteristicile politicilor

anticorupţie

să cunoască şi să descrie cadrul actual anticorupţie

să cunoască şi să descrie particularităţile prevenirii

corupţiei în sistemul juridic

să cunoască şi să descrie particularităţile cultivării

culturii integrităţii în rîndul poliţiştilor

să cunoască şi să descrie particularităţile pregătirii

specializate în domeniul anticorupţiei


- INTERPOL, cea mai mare organizaţie

internaţională a poliţiei

instrumente (anticorupţie) la nivelul

Uniunii Europene:

- Organizaţia pentru Securitate şi

Cooperare în Europa

- Iniţiativa Regională Anticorupţie (RAI)

- Partenerii Europeni Împotriva Corupţiei.

EPAC

- Instrumente ale Transparency

International (TI)

politici anticorupţie pentru sistemul

juridic:

1. componentele politicilor anticorupţie

2. caracteristicile politicilor anticorupţie

3. cadrul actual anticorupţie

4. prevenirea corupţiei în sistemul

juridic

5. cultivarea culturii integrităţii

6. pregătirea specializată anticorupţie

7. prevenirea corupţiei judiciare la nivel

instituţional

Subiectul 8. Impactul deontologic al conflictului de interese şi al regimului

incompatibilităţilor în exercitarea funcţiei publice poliţieneşti:

să cunoască şi să descrie conceptul, principiile şi

tipurile conflictelor de interese

să cunoască, să distingă şi să caracterizeze cauzele

generatoare a conflictelor de interese

să cunoască şi să descrie particularităţile analizei

cadrului naţional şi internaţional privind conflicte-

le de interese

să cunoască şi să descrie specificul apariţiei şi

identificării conflictelor de interese

să cunoască practicile internaţionale în gestionarea


să cunoască şi să descrie politicile de prevenire şi

soluţionare a conflictelor de interese

să cunoască şi să descrie problema incompatibili-

tăţii: esenţa şi caracteristicile acesteia.

să cunoască şi să descrie criteriile ce stau la baza

delimitării conflictului de interes de incompatibi-

litate

conceptul conflictelor de interese

principiile conflictelor de interese

tipurile conflictelor de interese

cauzele generatoare a conflictelor de

interese

cadrul naţional privind conflictele de

interese

cadrul internaţional privind conflictele de

interese

apariţia şi identificarea conflictelor de

interese

practicile internaţionale în gestionarea


politicile de prevenire şi soluţionare a

conflictelor de interese

esenţa incompatibilităţii

caracteristicile incompatibilităţii



să cunoască şi să descrie cadrul legal şi regulator

privind regimul de incompatibilităţi în Republica

Moldova

să cunoască şi să descrie practicile internaţionale

în gestionarea situaţiilor de incompatibilităţi

delimitarea conflictului de interes de

incompatibilitate

cadrul legal şi regulator privind regimul de

incompatibilităţi în Republica Moldova

practicile internaţionale în gestionarea

situaţiilor de incompatibilităţi

Subiectul 9. Locul şi rolul „Codului bunelor maniere” în formarea trăsăturilor de

personalitate şi abilităţilor de lucru necesare poliţistului

în exercitarea atribuţiilor de serviciu:

să cunoască istoricul (geneza şi evoluţia) bunelor

maniere

să cunoască semnificaţia sintagmei „bune

maniere”

să cunoască şi să descrie particularităţile distincti-

ve ale persoanei manierate

să cunoască particularităţile (formele) salutului ca

mod de comunicare cu oamenii

să cunoască particularităţile prezentării (generale

precum şi speciale – cu declinarea competenţei,

gradului, funcţiei)

să cunoască particularităţile adresării către persoa-

ne (condiţiile şi formele de adresare)

să cunoască aspectele ce privesc arta conversaţiei:

exprimarea, replicile şi complimentele

să cunoască esenţa, modul şi specificul unei

conversaţii telefonice

să cunoască particularităţile corespondenţei:

aspectele ce privesc secretul corespondenţei

să cunoască particularităţile ce privesc ţinuta

(vestimentaţia) – ca simplu cetăţean şi ca

reprezentant al ordinii de drept (poliţist)

să cunoască particularităţile comportamentului

civilizat în viaţa de zi cu zi (în stradă, în transport

public, la volan, în localuri publice)

să cunoască esenţa comportamentului poliţistului

în viaţa profesională şi oficială

istoricul (geneza şi evoluţia) bunelor

maniere

sintagma „bune maniere”

particularităţile distinctive ale persoanei

manierate

salutul – mod de comunicare cu oamenii

prezentarea – tact şi tactică în prezentările

corecte

adresarea

problema titlurilor – politeţe sau formalism

condiţiile şi formele de adresare

arta conversaţiei: exprimarea, replicile şi

complimentele

conversaţia telefonică

corespondenţa: aspectul şi secretul

corespondenţei

ţinuta (vestimentaţia)

comportamentul civilizat în viaţa de zi cu

zi (în stradă, în transport public, la volan,

în localuri publice)

comportamentul poliţistului în viaţa

profesională şi oficială



VI. SUGESTII PENTRU ACTIVITATEA INDIVIDUALĂ A STUDENŢILOR

№ Subiecte/probleme Forme de realizare Criterii de evaluare

1.

Accepţiuni generale

privind morala, etica şi

deontologia profesională

1. Referate

2. Rezumate

3. Lucrări de domiciliu

4. Studii de caz

5. Studiu de drept comparat

- prezentarea rezultatelor

- participarea la şedinţele cercului

ştiinţific studenţesc

- elaborarea articolelor

2.

Concepţii fundamentale

privind etica şi

deontologia

poliţienească

normativă

internaţională

1. Referate

2. Rezumate


4. Studii de caz






3. Noţiuni generale de etică

normativă naţională

1. Referate

2. Rezumate


4. Studii de caz






4.

Semnificaţia şi

importanţa principiilor

deontologice stipulate în

Codul de etică şi

deontologie al

poliţistului (aprobat

prin HG RM nr.481 din

10.05.2006)

1. Referate

2. Rezumate


4. Studii de caz






5.

Sistemul obligaţiilor şi

interdicţiilor poliţieneşti

reflectate

prin prisma normelor

deontologice

1. Referate

2. Rezumate


4. Studii de caz






6.

Reguli etice ale

comportamentului

poliţistului în diverse

circumstanţe şi faţă de

anumite categorii de

persoane

1. Referate

2. Rezumate


4. Studii de caz






7.

Promovarea valorilor

etice şi integrităţii

morale a poliţiştilor –

mijloace eficiente în

prevenirea şi

combaterea corupţiei

1. Referate

2. Rezumate


4. Studii de caz








8.

Impactul deontologic al

conflictului de interese şi

al regimului

incompatibilităţilor în

exercitarea funcţiei

publice poliţieneşti

1. Referate

2. Rezumate


4. Studii de caz






9.

Locul şi rolul „Codului

bunelor maniere” în

formarea trăsăturilor de

personalitate şi

abilităţilor de lucru

necesare poliţistului

în exercitarea

atribuţiilor de serviciu

1. Referate

2. Rezumate


4. Studii de caz








VII. TEMATICA REFERATELOR

pentru lucrul individual

la disciplina Etica şi deontologia poliţienească

1. Noţiunea şi trăsăturile specifice ale moralei, eticii şi deontologiei profesionale

2. Istoricul apariţiei şi evoluţia eticii şi deontologiei ca ştiinţă

3. Evoluţii ale eticii contemporane - de la filosofia moralei la etici aplicate

4. Obiectul de studiu al eticii şi deontologiei

5. Locul şi rolul eticii şi deontologiei în societate

6. Funcţiile eticii şi deontologiei în societate

7. Izvoarele formale ale eticii şi deontologiei (profesionale)

8. Izvoarele neformale ale eticii şi deontologiei (profesionale)

9. Jurămintele solemne şi codurile deontologice – instrumente principale de natură deontologică

10. Concepţii fundamentale privind etica şi deontologia poliţienească normativă internaţională

11. Codurile de conduită din sistemul juridic

12. Geneza şi motivele apariţiei codurilor deontologice poliţieneşti

13. Declaraţia cu privire la poliţie a Consiliului Europei – prima tentativă de stabilire a normelor

etice pentru poliţia europeană

14. Esenţa, locul şi rolul Codului de conduită a oficialilor ce aplică legea (17.12.1979) în formarea

deontologiei poliţistului

15. Esenţa, locul şi rolul Codului European de etică al Poliţiei în formarea deontologiei poliţistului

16. Etica normativă naţională

17. Dezvoltarea etico-normativă poliţienească în Republica Moldova

18. Necesitatea codificării deontologiei poliţieneşti autohtone

19. Stabilirea coraportului între Legea nr.320 din 27.12.2012 „cu privire la activitatea poliţiei şi

statutul poliţistului” şi Codul de etică şi deontologie al poliţistului

20. Structura şi conţinutul Codului de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin HG nr.481

din 10.05.2006

21. Codul de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin HG nr.481 din 10.05.2006 şi proiectul

noului Cod de etică şi deontologie al poliţistului: abordări şi delimitări conceptuale

22. Semnificaţia şi importanţa principiilor deontologice stipulate în Codul de etică şi deontologie

al poliţistului

23. Voinţa liberă a omului – principiu fundamental al ordinii de drept

24. Definirea principiilor deontologice

25. Locul şi rolul principiilor deontologice în sistemul principiilor fundamentale ale dreptului

26. Rolul principiilor deontologice în crearea şi realizarea profesiei poliţieneşti

27. Principiile deontologice aplicabile domeniului intervenţiei poliţiştilor

28. Principiile deontologice specifice calităţii serviciului poliţienesc

29. Sistemul obligaţiilor şi interdicţiilor poliţieneşti reflectate prin prisma normelor deontologice

30. Obligaţiile generale stipulate în art. 15 al Codului de etică şi deontologie al poliţistului

31. Obligaţiile ce reies din privarea de libertate a persoanelor, prevăzute în art. 18-22 ale Codului


32. Obligaţiile ce apar în legătură cu respectarea dreptului la viaţa privată a persoanelor şi a altor

drepturi conexe

33. Interdicţiile poliţistului, prevăzute în art. 16, 25 ale Codului de etică şi deontologie al

poliţistului

34. Reguli etice ale comportamentului poliţistului în diverse circumstanţe

35. Reguli etice ale comportamentului poliţistului faţă de anumite categorii de persoane

36. Comportamentul poliţistului în familie şi în societate

37. Comportamentul poliţistului în relaţiile de serviciu

38. Comportamentul poliţistului faţă de victime

39. Comportamentul poliţistului faţă de martori



40. Comportamentul poliţistului faţă de persoanele aflate în conflict cu legea

41. Comportamentul poliţistului în raport cu alte instituţii sau cu reprezentanţii acestora

42. Promovarea valorilor etice şi integrităţii morale a poliţiştilor – mijloace eficiente în prevenirea

şi combaterea corupţiei

43. Noţiuni generale despre corupţie

44. Reglementări internaţionale în domeniul corupţiei

45. Reglementări interne în domeniul corupţiei

46. Sistemul juridic şi corupţia

47. Vulnerabilităţile sistemului juridic (poliţienesc)

48. Formele corupţiei în sistemul juridic (poliţienesc)

49. Mijloace de corupere în sistemul juridic (poliţienesc)

50. Modalităţi de corupere în sistemul juridic (poliţienesc)

51. Scopul coruperii

52. Efectele coruperii

53. Tipurile de corupţie

54. Standardele de integritate judiciară

55. Politici anticorupţie pentru sistemul juridic

56. Componentele politicilor anticorupţie

57. Caracteristicile politicilor anticorupţie

58. Cadrul actual anticorupţie

59. Prevenirea corupţiei în sistemul juridic

60. Cultivarea culturii integrităţii la poliţişti

61. Pregătirea specializată anticorupţie a poliţiştilor

62. Prevenirea corupţiei judiciare la nivel instituţional

63. Impactul deontologic al conflictului de interese şi al regimului incompatibilităţilor în exercita-

rea funcţiei publice poliţieneşti

64. Conceptul, principiile şi tipurile conflictelor de interese

65. Identificarea cauzelor generatoare de conflicte de interese

66. Analiza cadrului naţional şi internaţional privind conflictele de interese

67. Apariţia şi identificarea conflictelor de interese

68. Practicile internaţionale în gestionarea situaţiilor de conflict de interese

69. Politicile de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese

70. Incompatibilităţi: esenţă şi caracteristici

71. Conflicte de interese şi incompatibilităţi: accepţiuni şi delimitări conceptuale

72. Cadrul legal şi regulator privind regimul de incompatibilităţi în Republica Moldova

73. Practici internaţionale în gestionarea situaţiilor de incompatibilităţi

74. Locul şi rolul Codului bunelor maniere în formarea trăsăturilor de personalitate şi abilităţilor

de lucru necesare poliţistului în exercitarea atribuţiilor de serviciu

75. Particularităţile distinctive ale persoanei manierate

76. Salutul – mod de comunicare cu oamenii

77. Prezentarea – tact şi tactică în prezentările corecte

78. Adresarea. Condiţii şi forme

79. Arta conversaţiei: exprimarea, replicile şi complimentele

80. Conversaţia telefonică: aspecte de curtuazie

81. Corespondenţa: aspectul şi secretul corespondenţei

82. Ţinuta (vestimentaţia) – element esenţial în formarea abilităţilor de conduită (profesionale) ale

poliţistului

83. Comportamentul civilizat al poliţistului în viaţa de zi cu zi (în stradă, în transport public, la

volan, în localuri publice)

84. Comportamentul poliţistului în viaţa profesională şi oficială



CERINŢE

înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:

Volumul referatului nu mai mic de 10-12 pagini scris de mînă şi 8-10 pagini tapate

1. Foia de titlu: Ministerul, Academia, Departamentul, Facultatea, Catedra, Tema, a elaborat, a

verificat, localitate şi anul (Chişinău, 2014)

2. Cuprinsul (planul)

3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa subiectului

cercetat, tangenţa acestuia cu specialitatea

4. Conţinutul: structurat în paragrafe şi eventual subparagrafe

5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 pagină)

6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse

Trimiteri:

I variantă permisă în text după citat, ex.: [7, p. 54]

II variantă permisă în subsol, ex.: 1. Tudorachi V., Etica aplicată, Chişinău: 2009, p. 32.

Cerinţe suplimentare faţă de conţinutul lucrării:

- Volumul minim al lucrării elaborate în format electronic trebuie să fie de cel puţin 15 foi,

caracterul 14 TIMES NEW ROMAN, intervalul 1,5 între rînduri. Se admite alternativ ca lucrarea să fie

elaborată într-un caiet de 12 foi, cu condiţia completării integrale a acestuia;

- Lucrarea trebuie să conţină o analiză detaliată a subiectului supus investigării.



VIII. EVALUAREA DISCIPLINEI

MOSTRĂ DE EVALUARE CURENTĂ

Participarea studenţilor în cadrul activităţilor practice:

- Chestionări

- Participări la dezbateri

- Schimb şi argumentări de opinii

- Prezentări

- Din subiectele propuse pentru activitatea individuală fiecare student va pregăti cîte un referat,

sinteză sau lucrare de domiciliu

- Studii de caz

- Rezolvarea speţelor

Probe scrise: două testări obligatorii

Tema: Promovarea valorilor etice şi integrităţii morale a poliţiştilor – mijloace eficiente în

prevenirea şi combaterea corupţiei:

Descrieţi noţiunile generale despre corupţie

Descrieţi reglementările internaţionale în domeniul corupţiei

Descrieţi reglementările interne în domeniul corupţiei

Descrieţi aspectele ce vizează sistemul juridic şi corupţia

Descrieţi vulnerabilităţile sistemului juridic (poliţienesc)

Descrieţi formele corupţiei în sistemul juridic (poliţienesc)

Descrieţi mijloacele de corupere în sistemul juridic (poliţienesc)

Descrieţi modalităţile de corupere în sistemul juridic (poliţienesc)

Descrieţi scopul coruperii

Descrieţi efectele coruperii

Enumeraţi şi descrieţi tipurile de corupţie

Descrieţi standardele de integritate judiciară

Descrieţi reglementările şi eforturile întreprinse la nivelul mondial (în domeniul prevenirii şi

combaterii corupţiei), accentuînd, în acest sens, importanţa, locul şi rolul - ONU


combaterii corupţiei), accentuînd, în acest sens, importanţa, locul şi rolul - Organizaţiei pentru

Cooperare Economică şi Dezvoltare


combaterii corupţiei), accentuînd, în acest sens, importanţa, locul şi rolul - Forumului Global de

Luptă Împotriva Corupţiei şi Apărarea Integrităţii


combaterii corupţiei), accentuînd, în acest sens, importanţa, locul şi rolul - INTERPOL-ului, ca

cea mai mare organizaţie internaţională a poliţiei

Descrieţi reglementările şi eforturile întreprinse la nivelul Uniunii Europene (în domeniul

prevenirii şi combaterii corupţiei), accentuînd, în acest sens, importanţa, locul şi rolul -

Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa Descrieţi reglementările şi eforturile întreprinse la nivelul Uniunii Europene (în domeniul

prevenirii şi combaterii corupţiei), accentuînd, în acest sens, importanţa, locul şi rolul - Iniţiativei

Regionale Anticorupţie (RAI)



Descrieţi reglementările şi eforturile întreprinse la nivelul Uniunii Europene (în domeniul preve-

nirii şi combaterii corupţiei), accentuînd, în acest sens, importanţa, locul şi rolul - Partenerilor

Europeni Împotriva Corupţiei (EPAC) Descrieţi reglementările şi eforturile întreprinse la nivelul Uniunii Europene (în domeniul preve-

nirii şi combaterii corupţiei), accentuînd, în acest sens, importanţa, locul şi rolul - Instrumentelor

Transparency International (TI) Descrieţi esenţa, locul şi rolul politicilor anticorupţie în cadrul sistemul juridic

Descrieţi componentele politicilor anticorupţie

Descrieţi caracteristicile politicilor anticorupţie

Descrieţi cadrul actual anticorupţie

Descrieţi particularităţile prevenirii corupţiei în sistemul juridic

Descrieţi particularităţile cultivării culturii integrităţii în rîndul poliţiştilor

Descrieţi particularităţile pregătirii specializate în domeniul anticorupţie



IX. SUBIECTE PENTRU EXAMEN la disciplina

ETICA ŞI DEONTOLOGIA POLIŢIENEASCĂ

1. Redaţi noţiunea moralei

2. Redaţi noţiunea eticii şi deontologiei profesionale

3. Enumeraţi şi descrieţi trăsăturile specifice ale moralei

4. Enumeraţi şi descrieţi trăsăturile eticii şi deontologiei profesionale

5. Redaţi istoricul apariţiei eticii şi deontologiei ca ştiinţă

6. Descrieţi specificul evoluţiei eticii şi deontologiei ca ştiinţă

7. Descrieţi particularităţile evoluţiei eticii contemporane - de la filosofia moralei la etici aplicate

8. Definiţi şi descrieţi obiectul de studiu al eticii şi deontologiei

9. Determinaţi şi argumentaţi locul eticii şi deontologiei în societate

10. Determinaţi şi argumentaţi rolul eticii şi deontologiei în societate

11. Enumeraţi şi descrieţi funcţiile eticii şi deontologiei în societate

12. Numiţi şi descrieţi izvoarele formale ale eticii şi deontologiei (profesionale)

13. Numiţi şi descrieţi izvoarele neformale ale eticii şi deontologiei (profesionale)

14. Numiţi şi caracterizaţi jurămintele solemne ca instrumente principale de natură deontologică

15. Numiţi şi caracterizaţi codurile deontologice ca instrumente principale de natură deontologică

16. Prezentaţi concepţiile fundamentale privind etica şi deontologia poliţienească normativă

internaţională

17. Numiţi Codurile de conduită din sistemul juridic

18. Descrieţi geneza şi enumeraţi motivele apariţiei codurilor deontologice poliţieneşti

19. Descrieţi conţinutul Declaraţiei cu privire la poliţie a Consiliului Europei ca primă tentativă de

stabilire a normelor etice pentru poliţia europeană

20. Descrieţi esenţa, locul şi rolul Codului de conduită a oficialilor ce aplică legea (17.12.1979) în

formarea deontologiei poliţistului

21. Descrieţi esenţa, locul şi rolul Codului European de etică al Poliţiei în formarea deontologiei

poliţistului

22. Descrieţi particularităţile eticii normative naţionale

23. Prezentaţi specificul dezvoltării etico-normative poliţieneşti în Republica Moldova

24. Argumentaţi necesitatea codificării deontologiei poliţieneşti autohtone

25. Prezentaţi coraportul între Legea nr.320 din 27.12.2012 „cu privire la activitatea poliţiei şi statutul

poliţistului” şi Codul de etică şi deontologie al poliţistului

26. Prezentaţi structura Codului de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin HG nr.481 din

10.05.2006

27. Descrieţi conţinutul Codului de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin HG nr.481 din

10.05.2006

28. Prezentaţi abordările şi delimitările conceptuale dintre Codul de etică şi deontologie al

poliţistului, aprobat prin HG nr.481 din 10.05.2006 şi proiectul noului Cod de etică şi deontologie

al poliţistului

29. Prezentaţi semnificaţia principiilor deontologice stipulate în Codul de etică şi deontologie al

poliţistului

30. Descrieţi importanţa principiilor deontologice stipulate în Codul de etică şi deontologie al

poliţistului

31. Descrieţi voinţa liberă a omului ca principiu fundamental al ordinii de drept

32. Redaţi noţiunea de principiu deontologic

33. Prezentaţi locul şi descrieţi rolul principiilor deontologice în sistemul principiilor fundamentale

ale dreptului

34. Descrieţi rolul principiilor deontologice în crearea şi realizarea profesiei poliţieneşti

35. Numiţi principiile deontologice aplicabile domeniului intervenţiei poliţiştilor

36. Numiţi şi descrieţi principiile deontologice specifice calităţii serviciului poliţienesc



37. Prezentaţi şi descrieţi sistemul obligaţiilor poliţieneşti reflectate prin prisma normelor

deontologice

38. Prezentaţi şi descrieţi sistemul interdicţiilor poliţieneşti reflectate prin prisma normelor

deontologice

39. Numiţi obligaţiile generale stipulate în art. 15 al Codului de etică şi deontologie al poliţistului

40. Prezentaţi obligaţiile ce reies din privarea de libertate a persoanelor, prevăzute în art. 18-22 ale

Codului de etică şi deontologie al poliţistului

41. Numiţi obligaţiile ce apar în legătură cu respectarea dreptului la viaţa privată a persoanelor şi a

altor drepturi conexe

42. Enumeraţi interdicţiile poliţistului, prevăzute în art. 16, 25 ale Codului de etică şi deontologie al

poliţistului

43. Prezentaţi şi descrieţi regulile etice ale comportamentului poliţistului în diverse circumstanţe

44. Prezentaţi şi descrieţi regulile etice ale comportamentului poliţistului faţă de anumite categorii de

persoane

45. Descrieţi comportamentul poliţistului în familie şi în societate

46. Descrieţi comportamentul poliţistului în relaţiile de serviciu

47. Descrieţi comportamentul poliţistului faţă de victime

48. Descrieţi comportamentul poliţistului faţă de martori

49. Descrieţi comportamentul poliţistului faţă de persoanele aflate în conflict cu legea

50. Descrieţi comportamentul poliţistului în raport cu alte instituţii sau cu reprezentanţii acestora

51. Argumentaţi importanţa promovării valorilor etice şi integrităţii morale a poliţiştilor ca mijloc

eficient în prevenirea şi combaterea corupţiei

52. Prezentaţi noţiuni generale despre corupţie

53. Descrieţi reglementările internaţionale în domeniul corupţiei

54. Descrieţi reglementările interne în domeniul corupţiei

55. Numiţi şi descrieţi vulnerabilităţile sistemului juridic (poliţienesc)

56. Numiţi şi caracterizaţi normele corupţiei în sistemul juridic (poliţienesc)

57. Numiţi mijloacele de corupere în sistemul juridic (poliţienesc)

58. Numiţi şi caracterizaţi modalităţile de corupere în sistemul juridic (poliţienesc)

59. Redaţi scopul coruperii

60. Numiţi şi descrieţi efectele coruperii

61. Numiţi tipurile de corupţie

62. Numiţi şi descrieţi standardele de integritate judiciară

63. Numiţi şi descrieţi politicile anticorupţie specifice sistemului juridic

64. Numiţi componentele politicilor anticorupţie

65. Redaţi caracteristicile politicilor anticorupţie

66. Prezentaţi cadrul actual anticorupţie

67. Descrieţi particularităţile prevenirii corupţiei în sistemul juridic

68. Prezentaţi importanţa cultivării culturii integrităţii la poliţişti

69. Caracterizaţi specificul pregătirii specializate anticorupţie a poliţiştilor

70. Descrieţi specificul prevenirii corupţiei judiciare la nivel instituţional

71. Descrieţi impactul deontologic al conflictului de interese în exercitarea funcţiei publice

poliţieneşti

72. Descrieţi impactul deontologic al regimului incompatibilităţilor în exercitarea funcţiei publice

poliţieneşti

73. Descrieţi conceptul şi principiile conflictelor de interese

74. Descrieţi tipurile conflictelor de interese

75. Numiţi cauzele generatoare de conflicte de interese

76. Descrieţi cadrul naţional privind conflictele de interese

77. Descrieţi cadrul internaţional privind conflictele de interese

78. Descrieţi particularităţile apariţiei conflictelor de interese

79. Numiţi criteriile ce stau la baza identificării conflictelor de interese

80. Prezentaţi şi caracterizaţi practicile internaţionale în gestionarea situaţiilor de conflict de interese



81. Prezentaţi şi caracterizaţi (succint) politicile de prevenire a conflictelor de interese

82. Prezentaţi şi caracterizaţi (succint) politicile de soluţionare a conflictelor de interese

83. Redaţi noţiunea de incompatibilitate: descrieţi esenţa şi caracteristicile acesteia

84. Prezentaţi mai multe accepţiuni cu privire la conflictele de interese

85. Identificaţi şi numiţi criteriile ce stau la baza delimitării conceptuale dintre conflictele de interese

şi incompatibilităţi

86. Prezentaţi mai multe accepţiuni referitoare la incompatibilităţi

87. Prezentaţi şi descrieţi succint cadrul legal şi regulator privind regimul de incompatibilităţi în

Republica Moldova

88. Prezentaţi unele practici internaţionale în gestionarea situaţiilor de incompatibilităţi

89. Descrieţi locul şi rolul Codului bunelor maniere în formarea trăsăturilor de personalitate şi

abilităţilor de lucru necesare poliţistului în exercitarea atribuţiilor de serviciu

90. Descrieţi particularităţile distinctive ale persoanei manierate

91. Descrieţi importanţa, locul şi rolul salutului ca mod de comunicare cu oamenii

92. Descrieţi esenţa prezentării – tactul şi tactica în prezentările corecte

93. Descrieţi particularităţile adresării poliţistului faţă de diferite categorii de persoane şi în diverse

circumstanţe

94. Identificaţi şi descrieţi formele de adresare a poliţistului faţă de diferite categorii de persoane şi în

diverse circumstanţe

95. Caracterizaţi succint esenţa, locul şi rolul artei conversaţiei în realizarea cu succes a sarcinilor

încredinţate poliţistului (exprimarea, replicile, complimentele)

96. Descrieţi particularităţile ducerii unei conversaţii telefonice: aspectele de curtuazie

97. Descrieţi esenţa corespondenţei, aspectul şi semnificaţia secretului corespondenţei

98. Descrieţi condiţiile ce vizează ţinuta (vestimentaţia) unui poliţist ca element esenţial în formarea

abilităţilor de conduită (profesionale) ale poliţistului

99. Descrieţi particularităţile comportamentului civilizat al poliţistului în viaţa de zi cu zi (în stradă,

în transport public, la volan, în localuri publice)

100. Descrieţi comportamentul poliţistului în viaţa profesională şi oficială



X. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

a. Acte normative şi de interpretare

1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, publicată în Monitorul Oficial nr. 1 din

12.08.1994. Data intrării în vigoare: 27.08.1994.

2. Codul penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea Republicii Moldova nr. 985-XV din

18.04.2002, publicat în Monitorul Oficial nr.128-129/1012 din 13.09.2002.

3. Codul de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat prin Legea Republicii Moldova nr.122-

XV din 14.03.2003, publicat în Monitorul Oficial nr. 104-110 (1197-1203) din 07.06.2003.

4. Codul civil al Republicii Moldova, adoptat prin Legea Republicii Moldova nr. 1107-XV din

06.06.2002, publicat în Monitorul Oficial nr. 82-86/661 din 22.06.2002.

5. Codul contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea Republicii Moldova nr. 218 din

24.10.2008, publicat în Monitorul Oficial nr. 3-6 din 16.01.2009. Data intrării în vigoare:

31.05.2009.

6. Legea Republicii Moldova nr. 320 din 27.12.2012 „cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul

poliţistului”, publicată în Monitorul Oficial nr. 42-47 din 01.03.2013. Data intrării în vigoare:

05.03.2013.

7. Legea Republicii Moldova nr. 218 din 19.10.2012 „privind modul de aplicare a forţei fizice, a

mijloacelor speciale şi a armelor de foc”, publicată în Monitorul Oficial nr. 254-262 din

14.12.2012.

8. Legea Republicii Moldova nr. 158 din 04.07.2008 „cu privire la funcţia publică şi statutul

funcţionarului public”, publicată în Monitorul Oficial nr. 230-232 din 23.12.2008. Data intrării în

vigoare: 01.01.2009.

9. Legea Republicii Moldova nr. 121 din 25.05.2012 „cu privire la asigurarea egalităţii”, publicată în

Monitorul Oficial nr. 103 din 29.05.2012. Data intrării în vigoare: 01.01.2013.

10. Legea Republicii Moldova nr. 133 din 08.07.2011 „cu privire la protecţia datelor cu caracter

personal”, publicată în Monitorul Oficial nr. 170-175 din 14.10.2011. Data intrării în vigoare:

14.04.2012.

11. Legea Republicii Moldova nr. 105 din 16.05.2008 „cu privire la protecţia martorilor şi altor

participanţi la procesul penal”, publicată în Monitorul Oficial nr. 112-114 din 27.06.2008.

Data intrării în vigoare: 27.09.2008.

12. Legea Republicii Moldova nr. 45 din 01.03.2007 „cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei

în familie”, publicată în Monitorul Oficial nr. 55-56 din 18.03.2008. Data intrării în vigoare:

18.09.2008.

13. Legea Republicii Moldova nr. 90-XVI din 25.04.2008 „cu privire la prevenirea şi combaterea

corupţiei”, publicată în Monitorul Oficial nr. 103-105 din 13.06.2008. .

14. Legea Republicii Moldova nr. 16 din 15.02.2008 „cu privire la conflictul de interese”, publicată în

Monitorul Oficial nr. 94-96 din 30.05.2008.

15. Hotărîrea Parlamentului nr. 90 din 12.05.2011 „cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni

în domeniul drepturilor omului pe anii 2011-2014”, publicată în Monitorul Oficial nr. 118-121 din

22.07.2011.

16. Hotărîrea Parlamentului nr. 6 din 16.02.2012 „privind aprobarea Planului de acţiuni pentru

implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016”, publicată în

Monitorul Oficial nr. 109-112 din 05.06.2012. Data intrării în vigoare: 16.02.2012.

17. Hotărîrea Parlamentului nr. 154 din 21.07.2011 „pentru aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie

pe anii 2011-2015”, publicată în Monitorul Oficial nr. 166-169 din 07.10.2011.

18. Hotărîrea Parlamentului nr. 195 din 12.07.2012 „privind independenţa presei şi asigurarea

libertăţii de exprimare în Republica Moldova”, publicată în Monitorul Oficial nr. 155-159 din

27.07.2012.

19. Hotărîrea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006 „cu privire la aprobarea Codului de etică şi

deontologie al poliţistului”, publicată în Monitorul Oficial nr. 75-78 din 19.05.2006.



20. Hotărîrea Guvernului nr. 502 din 09.07.2013 „cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al

poliţistului”, publicată în Monitorul Oficial nr. 146-151 din 12.07.2013.

21. Hotărîrea Guvernului nr. 1109 din 06.12.2010 „pentru aprobarea Concepţiei de reformare a

Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia”,

publicată în Monitorul Oficial nr. 247-251 din 17.12.2010.

22. Hotărîrea Guvernului nr. 1123 din 14.12.2010 „privind aprobarea Cerinţelor faţă de asigurarea

securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale

de date cu caracter personal”, publicată în Monitorul Oficial nr. 254-256 din 24.12.2010.

23. Hotărîrea Guvernului nr. 122 din 04.03.2011 „cu privire la aprobarea Programului naţional de

implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul

liberalizării regimului de vize”, publicată în Monitorul Oficial nr. 37-38 din 11.03.2011.

24. Ordinul MAI nr. 105 din 25.03.2013 privind aprobarea „Regulamentului cu privire la ocuparea

funcţiilor poliţieneşti vacante”.

25. Hotărîrea Colegiului MAI nr. 1 din 07.02.2012 „cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare

strategică a MAI pentru anii 2012-2014”.

b. Acte şi legi internaţionale

1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 10.12.1948, adoptată şi proclamată de adunarea

generală a O.N.U. prin Rezoluţia nr. 217 A (III) din 10.12.1948. Republica Moldova a aderat la

Declaraţie prin Hotărîrea Parlamentului nr. 217-XII din 28.07.1990, publicată în ediţia oficială

„Tratate internaţionale”, 1998, volumul 1, pag. 11.

2. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, adoptat la 16.12.1966 la New-York.

În vigoare pentru Republica Moldova din 26.04.1993.

3. Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale din 16.12.1966, intrat

în vigoare la 03.01.1967. În vigoare pentru Republica Moldova din 26.04.1993, publicat în ediţia

oficială „Tratate internaţionale”, 1998, volumul 1, pag. 18.

4. Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului, adoptată la 20.11.1989 la New-York. În

vigoare pentru Republica Moldova din 25.02.1993.

5. Convenţia asupra drepturilor politice ale femeii, adoptată la 20.12.1952 la New-York. În vigoare

pentru Republica Moldova din 26.04.1993.

6. Convenţia asupra abolirii muncii forţate, adoptată 25.06.1957 la New-York. În vigoare pentru

Republica Moldova din 10.03.1994.

7. Convenţia privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţămîntului, adoptată la

15.12.1960 la Paris. În vigoare pentru Republica Moldova din 17.06.1993.

8. Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă femei, adoptată la 18.12.1979 la

New-York. În vigoare pentru Republica Moldova din 31.07.1994.

9. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 04.11.1950,

adoptată la Roma la 04.11.1950 şi intrată în vigoare la 03.09.1953. În vigoare pentru Republica

Moldova din 12.09.1997, publicată în ediţia oficială „Tratate internaţionale”, 1998, volumul 1,

pag. 341.

10. Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din

21.12.1965, intrată în vigoare la 04.01.1969, conform dispoziţiilor art.19. În vigoare pentru

Republica Moldova din 25.02.1993, publicată în ediţia oficială „Tratate internaţionale”, 1998,

volumul 1, pag. 77.

11. Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante

din 10.12.1984, intrată în vigoare la 26.06.1987, conform dispoziţiilor art.27(1). În vigoare pentru

Republica Moldova din 28.12.1995, publicată în ediţia oficială „Tratate internaţionale”, 1998,

volumul 1, pag. 129.



12. Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau

degradante din 26.11.1987, intrată în vigoare la 01.02.1989. În vigoare pentru Republica Moldova

din 01.02.1998, publicată în ediţia oficială „Tratate internaţionale”, 1998, volumul 1, pag. 331.

13. Principiile fundamentale de aplicare a forţei şi armelor de foc de către persoanele împuternicite în

menţinerea ordinii de drept, adoptate de către Congresul VIII al ONU convocat în problema

prevenirii criminalităţii şi comportării cu delicvenţii, desfăşurat în perioada 27.08.1990 –

07.09.1990 în Gavana.

14. Rezoluţia Adunării Generale a ONU 61/143 din decembrie 2006 cu privire la intensificarea

eforturilor de eliminare a tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor.

15. Recomandările Consiliului Europei care vizează în mod special violenţa domestică:

o Recomandarea (85)4 cu privire la violenţa în familie;

o Recomandarea (90)2 cu privire la măsurile sociale în domeniul violenţei în familie;

o Recomandarea (2002)5 a Comitetului de Miniştri al ţărilor-membre cu privire la protecţia

femeilor de violenţă.

16. Declaraţia cu privire la poliţie a Consiliului Europei, elaborată de către Adunarea Parlamentară a

Consiliului Europei la 08.05.1979.

17. Codul de conduită a oficialilor ce aplică legea, adoptat prin Rezoluţia Adunării Generale nr.14169

din 17.12.1979.

18. Codul european de etică al poliţiei, adoptat de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei

la 19.09.2001.

c. Manuale, monografii, cursuri, tratate

1. Bîrgău M., Beşleaga Gr., Pregătirea profesională a trupelor de carabinieri, Chişinău, 2002.

2. Bîrgău M., Beşleaga Gr., Pregătirea profesională în organele de poliţie, Chişinău, 2002.

3. Cuşnir V., Corupţia: reglementări de drept, activităţi de prevenire şi combatere, Chişinău, 1999.

4. Creangă C., Stamatin Şt., Ghidul deontologiei poliţieneşti, Chişinău, 2004.

5. Guceac Ion, Statul şi poliţia, Chişinău, 1997.

6. Ghid practic de aplicare a Codului de etică şi deontologie al poliţistului, Chişinău, 2007.

7. Ghidul poliţistului, culegere selectivă de acte normative vizînd activitatea poliţienească. Vol.I.,

Chişinău, 2004.

8. Ghidul poliţistului, culegere selectivă de acte normative vizînd activitatea poliţienească. Vol.II.,

Chişinău, 2004.

9. Lazări C., Drepturile omului - culegeri de documente, Chişinău, 1996.

10. Ignat C., Şuşţac Z., Modalităţi alternative de soluţionare a conflictelor, CEP USM, 2008.

11. Mareş Nicolae, ABC-ul comportării civilizate, Chişinău, 1992.

12. Mîndîcanu Virgil, Bazele tehnologiei şi măiestriei pedagogice, Chişinău, 1997.

13. Mîndîcanu Virgil, Cuvîntul potrivit la locul potrivit, Chişinău, 1997.

14. Mîndîcanu Virgil, Etica şi arta comportamentului civilizat, Chişinău, 2001.

15. Mîndîcanu Virgil, Etica pedagogică, Chişinău, 2000.

16. Mîndîcanu Virgil, Etica comportamentului moral, Timişoara, Editura Presa Universitară Română,

2003.

17. I.E. Andrievschi, Drept poliţienesc /trad. rusă/, 1874.

18. V. Capcelea, Etica şi deontologia juridică, Editura Museum, 2002.

19. Viorelia Lungu, Etica profesională (suport de curs), Chişinău, 2011.

20. Adămuţ Luminiţa, Problema datoriei în gândirea etică greco-latină, Iaşi, Editura Timpul, 2001.

21. Baldrige Letiţia, Codul manierelor în afaceri, Bucureşti, 1996.

22. Bellu N., Sensul eticului în viaţa morală, Bucureşti, Editura Paideia, 1999.

23. Coul E., Stăpânirea de sine, Bucureşti, Cartea Românească, 1987.

24. Coruţ P., Arta educaţiei, Bucureşti, Miracol, 1994.

25. Cozma Carmen, Elemente de etică şi deontologie, laşi, 1997.



26. Cloşca I., Suceavă I., Tratat de drepturile omului, Bucureşti, 1995.

27. Cristea S., Dicţionar de pedagogie, Chişinău-Bucureşti, Litera Internaţional, 2000.

28. Cristea Dumitru, Tratat de psihologie socială, Bucureşti, Ed. Pro Transilvania, 2000.

29. Christians С., Etica şi mass-media, Iaşi, Editura Polirom, 2001.

30. Crăciun D., Etica în afaceri, Bucureşti, Editura A.S.E., 2005.

31. Certo S. C., Managementul modern - diversitate, calitate, etica şi mediul global, Bucureşti, Ed.

Teora, 2002.

32. Guţu V., Codul deontologic universitar - factor al integrităţii academice, Ziarul „Universitatea”,

26 octombrie, 2010, nr.3 (114).

33. Ionescu Gh., Cultura afacerilor, Modelul american, Bucureşti, Editura Economică, 1997.

34. Ionescu Gh., Cauzele comportamentului neetic, Bucureşti, 1999.

35. Ilut Petru, Sinele şi cunoaşterea lui (Teme actuale de psihosociologie), Iaşi, Editura Polirom,

2001.

36. Jelev V., Etică, diplomaţie şi comportament în afaceri, F&F Internaţional, Gheorgheni, 2001.

37. Joiţa Elena, Management educaţional, Iaşi, Editura Polirom, 2000.

38. Leonardescu C., Etica şi conduita civică, Bucureşti, 1999.

39. Lazăr C., Autoritate şi deontologie, Editura Licorna, 1999.

40. Maliţa Mircea, Diplomaţia, şcoli şi instituţii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975.

41. Marinescu Aurelia, Codul bunelor maniere astăzi, Bucureşti, Editura „Humanitas”, 1995.

42. Mărgineanu N., Psihologia persoanei, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1999.

43. Mihuţ loan, Lungescu Dan, Comportamentul etic în managementul unor firme internaţionale,

Analele Universităţii „Dimitrie Cantemir”, Tîrgu-Mureş, 1998.

44. Miroiu Adrian, Teorii ale dreptăţii, Editura Alternative, 1996.

45. Miroiu Mihaela, Blebea Nicolae Gabriela, Introducere în etica profesională, Iaşi, Editura Trei,

2001.

46. Mielu Zlate, Eul şi personalitatea, Iaşi, Editura Trei, 2004.

47. Nicolau loan, coordonator, Psihologia socială, Iaşi, 2001.

48. Păun Emil, Managementul instituţiei şcolare, Buletinul Centrului Naţional de Formare a

Personalului din învăţământul Preuniversitar, Bucureşti, nr. 1, 2002.

49. Petelean A., Managementul conflictelor. Forme viciate în negociere a conflictelor, Tîrgu-Mureş,

2005.

50. Pânişoară O., Comunicarea eficientă, Iaşi, Editura Polirom, 2004.

51. Tănase Al., Introducere în filozofia culturii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968.

52. Tofan D., Drept administrativ: Vol. I (Tematica prelegerilor. Repere bibliografice), Ed. All Beck,

Bucureşti, 2003.

53. Trăilescu A., Drept administrativ. Tratat elementar, Ed. All Beck, Bucureşti, 2002.

54. Rogojanu A., Deontologia comunicării, Bucureşti, 2005.

55. Sîrbu T., Introducere în deontologia comunicării, Iaşi, 1998.

56. Stelian I., Tudor I., Drept poliţienesc, Bucureşti, Romfel, 1993.

57. Suceavă I., Omul şi drepturile sale, Ministerul de Interne, Academia de Poliţie „A.I.Cuza”,

Bucureşti, 1991.

58. Suceava I., Bogotea Gh., Drepturile omului şi poliţia, Bucureşti, 1992.

59. Vedinaş Virginia, Elemente de protocol, Bucureşti, Editura Luminalex, 2000.

60. Voicu C., Teoria generala a dreptului, Editura Luminalex, Bucureşti, 2001.

61. Аверина О. П., Этика и культура управления: Учебное пособие, Хабаровск, 1999.

62. Аврутин У. E.; Полиция и милиция в механизме обеспечения государственной власти в

России: Teoрия, история, перспективы; Изд. Юридический Центр Пресс, Санкт-Петербург,

2003.

63. Агапов A. Б., Административное право: Учебник; Изд. Дашков и Ко.; Москва, 2004.

64. Агапов А. Б., Административная ответственность: Учебник; Изд. Статут; Moсквa, 2000.

65. Алексеев С. С., Tеория государства и права: Учебник для вузов, Изд. НОРМА, Москва,

2000.



66. Алёхин A. П., Кармолицкий A. A., Koзлов У. M., Административное право, Учебник для

юридических вузов и факультетов, Изд. Зеркало-M, Moсквa, 2002.

67. Андреевский И. Е., Полицейское право, Т. 1.

68. Анисимов А. Л., Честь, достоинство, деловая репутация: гражданско-правовая защита, изд-

во „Юристъ”, Москва, 1994.

69. Антонов А. Б., Балашов В. Г., Основы обеспечения безопасности личности, общества и

государства.

70. Аттватер И., Я вас слушаю: Советы руководителю, как правильно слушать собеседника,

Москва, 1984.

71. Барбур И., Этика в век технологии, Библейски-богословский институт св. Апостола

Андрея, М., 2001.

72. Бобнева М. И., Социальные нормы и регуляция поведения. Психологические

проблемы социальной регуляции поведения, Наука, 1976.

73. Лавриненко В. Н., Психология и этика делового общения, Ред. , М., 2003.

74. Формановская Н. И., Вы сказали: „Здравствуйте”. Речевой этикет анашем общении,

М., 1983.

75. Фомина Р., Лаком Ж., Взаимодействие ради результата: практикум делового общения,

М., Зевс; Ростов-на-Д., Феникс, 1997.

76. Мицич П., Как проводить деловые беседы, М., Экономика, 1987.

77. Опалев А. В., Умение обращаться с людьми... Этикет делового человека, Культура и

спорт, 1996.

78. Уткин Э., Этика бизнеса, M., Экономика, 2000.

79. Allport G.V., Structura şi dezvoltarea personalităţii, Bucureşti, EDP, 1991.

80. Gary J., Comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1996.

81. Dessault Louis, Protocol, instrument de comunicare. Bucureşti, Editura Galaxia, 1996.

82. Keenan Kate, Cum să motivezi, Bucureşti, 1997.

83. Tierney E., Etica în afaceri, Bucureşti, Editura Rentrop&Straton, 1999.

84. Mercier Samuel, L 'etique dans les entreprises, Paris, Editions La Decouverte et Syros, 1999.

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII...

Documents

Transcript of MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII...