MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII · Web viewRichard Bird, 2008, Cultivarea...

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XIII –a

TEHNOLOGII SPECIFICE DE OBŢINERE

A MATERIALULUI SĂDITOR HORTICOL

DOMENIU: Agricultură

NIVEL: 3

CALIFICARE: Tehnician în agricultură

Martie 2009

AUTOR: prof. ing. gr. I – Dascălu Marea

CUPRINS

1.

Competenţele modulului - TEHNOLOGII SPECIFICE DE OBŢINERE

A MATERIALULUI SĂDITOR HORTICOL ……………………………………………

4

2.

Specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul

de practică..........................................................................................

6

3.

Modalităţi de organizare a practicii..................................................

6

4.

Norme de sănătate şi securitatea muncii ……………………………

7

5.

Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii ....................

8

a) jurnal/caiet de practică ................................................................

8

b) fişe de documentare .....................................................................

11, 16, 21

c) fişe de observaţie ……………………………………………………..

14, 19, 23

d) fişe de lucru ..................................................................................

15, 20, 23

e) fişe tehnologice ………………………………………………………

16, 21, 24

6.

Modalităţi de evaluare.......................................................................

25

7.

Anexe...................................................................................................

29

Bibliografie..........................................................................................

41

1. COMPETENŢE SPECIFICE MODULUI DE PRACTICĂ

INTRODUCERE

Plantele legumicole şi floricole care au proprietatea de a se individualiza din porţiuni de plantă, când sunt puse în condiţii optime de mediu, se pot înmulţi pe cale vegetativă. Această metodă de înmulţire prezintă unele avantaje, cum ar fi :

- producţiile obţinute sunt mai timpurii şi de calitate superioară ;

- plantele obţinute sunt identice cu plantele mamă.

În pomicultură, in funcţie de particularităţile biologice ale speciei, se foloseşte una din metodele vegetative de înmulţire : butăşirea, marcotaj, prin drajoni sau prin stoloni.

În viticultură, producerea viţelor altoite în sistem intensiv prezintă o serie de avantaje importante :

- plantele sunt mai bine protejate împotriva calamităţilor naturale şi există posibilitatea dirijării raţionale a factorilor de mediu în solarii ;

- prin plantarea mai timpurie a viţelor, se utilizează mai bine pentru vegetaţie condiţiile favorabile ale verii şi se asigură o mai bună maturare a lăstarilor ;

- obţinerea unui număr mult mai mare de butaşi altoiţi la hectar ;

- randamentele de viţe STAS, bune pentru plantat la locul definitiv, sunt mai mari, aproape duble, faţă de cultura în câmp deschis ;

- se realizează însemnate economii de teren, materiale şi manoperă.

Unitatea de competenţă tehnică specializată este:

U 22

TEHNOLOGII SPECIFICE DE PRODUCERE A

MATERIALULUI SĂDITOR HORTICOL

Nivel: 3

Valoare credit: 1,0

22.1

Supraveghează producerea materialului săditor legumicol şi floricol

(a)

Identificarea metodelor de înmulţire a speciilor legumicole şi floricole

(b)

Executarea lucrărilor de înmulţire vegetativă la speciile legumicole

(c)

Executarea lucrărilor specifice de înmulţire vegetativă la speciile floricole

22.2

Coordonează tehnologia de producere a materialului săditor pomicol

(a)

Identificarea metodelor de înmulţire a speciilor pomicole

(b)

Înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea marcotelor, puieţilor, butaşilor şi drajonilor

(c)

Executarea înmulţirii vegetative a soiurilor de pomi şi arbişti fructiferi

22.3

Organizează procesul tehnologic de producere a viţelor altoite în

sistem intensiv şi a viţelor nealtoite

(a)

Producerea viţelor altoite în solarii

(b)

Producerea viţelor altoite la ghivece nutritive

(c)

Obţinerea viţelor nealtoite

Modulul VI: Tehnologii specifice de producere a materialului săditor horticol Total ore/an : 48

Din care: - laborator tehnologic: 24

- instruire practică 24

Conţinutul tematic se ordonează logic şi cronologic:

Conţinut tematic

Nr. de ore alocate

Teorie

Laborator tehnologic

Instruire practică

Producerea materialului săditor legumicol şi floricol

-etapele producerii materialului săditor legumicol şi floricol;

-metode de înmulţire vegetativă a speciilor legumicole ;

-metode de înmulţire vegetativă a speciilor floricole.

-

8

8

Producerea materialului săditor pomicol

-etapele producerii materialului săditor pomicol ;

-extragerea seminţelor, condiţionarea, păstrarea şi stratificarea;

-producerea puieţilor, altoirea;

-operaţii de îngrijire în câmpul I şi II al şcolii de pomi;

-dezinfecţia, combaterea bolilor şi dăunătorilor.

-

8

8

Obţinerea viţelor altoite

-etapele obţinerii viţelor altoite;

-producerea viţelor altoite în solarii ;

-producerea viţelor altoite la ghivece nutritive;

-obţinerea viţelor nealtoite.

-

8

8

Total ore

-

24

24

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI

La elaborarea tehnologiilor prezentate în acest auxiliar curricular, s-a ţinut seama de condiţiile existente în prezent într-o fermă horticolă, cât şi de caracterul didactic al activităţii desfăşurate de elevi la agentul economic.

Pentru instruirea practică, ferma cuprinde şi sectoare specializate de înmulţire a speciilor de legume, flori, pomi şi viţă de vie, cu un număr însemnat de specii şi soiuri, ceea ce asigură o participare directă a elevilor, în condiţii de producţie cât şi o instruire conform programului de curs şi lucrări practice.

Pentru însuşirea deprinderilor practice de producere a materialului săditor horticol, elevii vor putea participa direct la efectuarea lucrărilor în condiţii de producţie şi diversificat pe sectoare, conform graficului de eşalonare a activităţii practice de instruire pe întregul an şcolar.

Obligaţiile elevului în stagiul de pregătire practică faţă de agentul economic

Elevul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte programul de lucru stabilit, să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă specifice tematicii de pregătire practică pe care le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică şi cadrul didactic, şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal

( Anexa nr. 1).

Pe durata stagiului, elevii vor respecta regulamentul de ordine interioară al unităţii unde îşi desfăşoară pregătirea practică.

3. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII

Pregătirea practică se realizează prin ore de instruire practică curentă şi comasată. Instruirea practică curentă, se desfăşoară săptămânal, în cele 31 de săptămâni de curs, iar practica comasată de 5 săptămâni, se execută de regulă la agentul economic, compact pe săptămâni, repartizate în semestrul întâi şi doi. În semestrul al doilea, cel puţin o săptămână se repartizează la sfârşitul anului şcolar când se susţine şi examenul de certificare a calificărilor profesionale.

Tehnologiile specifice de producere a materialului săditor horticol, se studiază pe parcursul a 48 de ore în cadrul stagiului de pregătire practică în clasa a XIII-a.

Pentru pregătirea practică la modulul - Tehnologii specifice de producere a materialului săditor horticol , care se studiază în cadrul stagiului de pregătire practică, orele pot fi repartizate pe laborator tehnologic - 24 ore şi instruire practică - 24 ore.

Orele de la laboratorul tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică, iar orele de le instruirea practică de către maistru instructor.

Cele 48 de ore de pregătire practică pot fi repartizate astfel: 16 ore pentru competenţa - „Supraveghează producerea materialului săditor legumicol şi floricol”; 16 ore pentru competenţa - „Coordonează tehnologia de producere a materialului săditor pomicol” şi 16 ore pentru ultima competenţă - „Organizează procesul tehnologic de producere a vitelor altoite în sistem intensiv şi de producere a viţelor nealtoite”. Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea cadrului didactic să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei şi ale agentului economic.

Organizarea activităţii se face cu clasa întreagă, sau pe grupe care pot fi rotite pe executarea unor lucrări diferite în cadrul aceleiaşi teme.

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII

· Se vor respecta normele de sănătate şi securitatea muncii specifice lucrărilor de înmulţire a plantelor horticole – specii legumicole, floricole, pomicole şi vita de vie;

· Se va purta obligatoriu echipament de protecţia muncii în funcţie de specificul lucrării executate;

· Nu părăsiţi locul de muncă fără permisiunea profesorului/maistrului instructor.

· Se interzice joaca cu uneltele de lucru ;

· Este interzisă consumarea alimentelor şi lichidelor în timpul lucrului;

· După fiecare lucrare, în pauza de masă, elevii sunt obligaţi să se spele pe mâini cu apă şi săpun;

· In cazul lucrărilor de combaterea bolilor şi dăunătorilor, elevii care deservesc aparatele şi maşinile vor purta obligatoriu echipament de protecţie ; este interzis să bea apă în timpul lucrului iar înainte de masă şi la sfârşitul lucrului, se vor spăla cu apă şi săpun pe mâini şi pe faţă;

· Este interzis ca elevii să demonteze piese din circuitul substanţei sau să cureţe duzele când maşina funcţionează;

· La sfârşitul lucrului, echipamentul de protecţie se va dezbrăca, curăţa şi spăla şi se va preda la magazie;

· La locul de muncă trebuie să existe materiale strict necesare pentru ajutor în caz de accidente.

5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

Sugestii cu privire la modalitatea de completare şi utilizare a instrumentelor de lucru cu elevii se întâlnesc în Anexa 2.

· Jurnal/caiet de practică al elevului

Jurnal/caiet de practică al elevului are rolul de a nota zilnic activităţile desfăşurate de elevi pe perioada pregătirii practice, iar la sfârşitul săptămânii pot fi consemnate observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică, referitoare la lucrările zilnice efectuate de elevi.

Exp. : Lucrări zilnice executate de elev în săptămâna .......................

Luni

Producerea materialului săditor legumicol şi floricol

· operaţii de pregătire a materialului în vederea executării înmulţirii vegetative a speciilor legumicole şi floricole (6 ore)

Marţi

· metode de înmulţire vegetativă la speciile legumicole (6 ore)

Miercuri

- metode de înmulţire vegetativă la speciile floricole (4 ore).

Tehnologia de producere a materialului săditor pomicol

- operaţii de pregătire a materialului în vederea înmulţirii speciilor pomicole (2 ore)

Joi

- operaţii de înfiinţare, îngrijire şi recoltare a marcotelor, puieţilor, butaşilor şi drajonilor (6 ore)

Vineri

- metode de înmulţire vegetativă a speciilor pomicole (6 ore)

Observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică :

Lucrări zilnice executate de elev în săptămâna ..................

Luni

- metode de înmulţire vegetativă a arbuştilor fructiferi (2 ore).

Tehnologia de producere a materialului săditor viticol

· operaţii specifice de producere a viţelor altoite în solarii (4 ore)

Marţi

· operaţii specifice de producere a viţelor altoite la ghivece nutritive (6 ore)

Miercuri

- operaţii specifice de obţinere a viţelor nealtoite (6 ore).

Observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică :

Notările zilnice ale elevului în caietul/jurnalul de practică, pentru fiecare temă parcursă din modul, se fac sub forma unor referate sau pagini de jurnal, după următorul model:

Referatul nr. …..

- Data : ………….......

- Locaţia : …………………………………………………………………………………

- Modulul : …………………………………………………………………………………

- Tema : ………………………………………………………………………………………

- Importanţa lucrării : …………………………………………………………………………

- Descrierea lucrării : …………………………………………………………………………

- Maşini, unelte şi materiale necesare : …………………………………………………...

- Organizarea lucrării şi sarcini de lucru : ………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….................................................

Model de pagină de jurnal

Elev:……………………………………………

Perioada: ………………………………………

Agent economic:……………………………..

Modul:………………………………………….

Tema:………………………………………….

1. EXPERIENŢA- Ce s-a întâmplat (descrierea activităţii practice)

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. IDENTIFICARE- Ce a fost important pentru mine în această experienţă

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………3.ANALIZA- De ce a fost important pentru mine

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. GENERALIZARE- Ce am învăţat –cum voi aplica acest lucru şi la ce îmi va folosi

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………5. CE MI-A PLĂCUT LA REALIZAREA ACESTEI ACTIVITĂŢI

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6. CE NU MI-A PLĂCUT LA REALIZAREA ACESTEI ACTIVITĂŢI

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

Competenţa 22.1. Supraveghează producerea materialului săditor legumicol

şi floricol

Fişă de documentare 1

Pentru realizarea acestei competenţe, trebuie avut în vedere ca elevii să poată identifica metodele de înmulţire a speciilor legumicole şi floricole, şi să execute lucrări de înmulţire vegetativă la plantele legumicole şi floricole.

Lucrările specifice înmulţirii vegetative la speciile legumicole şi floricole sunt :

· pregătirea plantelor mamă, plantarea, efectuarea lucrărilor de îngrijire, recoltarea organelor vegetative folosite la înmulţire ;

· operaţii de pregătire a materialului în vederea executării înmulţirii vegetative a speciilor legumicole şi floricole;

· aplicarea metodelor de înmulţire vegetativă la speciile legumicole.

· Ca metode de înmulţire vegetativă la speciile legumicole întâlnim: înmulţirea prin bulbi, tuberculi, rizomi, despărţirea tufei, drajoni, butaşi de tulpină, altoire, culturi de ţesuturi.

Înmulţirea vegetativă la speciile legumicole

- înmulţirea prin bulbi

( ceapă, usturoi)

- înmulţirea prin tuberculi

(cartof)

· înmulţirea prin rizomi

(revent, măcriş, anghinare);

- înmulţirea prin despărţirea tufei (leuştean, tarhon, revent, anghinare);

INCLUDEPICTURE "http://tbn1.google.com/images?q=tbn:vH2Z0_ghnt5CUM:http://bp0.blogger.com/_-AXHzpIfunY/SIbntz9B_0I/AAAAAAAAARo/o7E9ggFypwc/s320/tarhon.jpg" \* MERGEFORMATINET

· înmulţirea prin drajoni

(tarhon, anghinare)

- înmulţirea prin butaşi de tulpină (tarhon, tomate, castraveţi, batat)

· înmulţirea prin altoire

(pepeni galbeni, castraveţi, tomate, ardei, vinete)

- înmulţirea meristematică

(tomate, cartofi, castraveţi, varză, hrean).

· Ca metode de înmulţire vegetativă la speciile floricole întâlnim: înmulţirea prin butaşi, despărţirea tufei, drajoni, stoloni, marcotaj, rizomi, rădăcini tuberizate, bulbi, tuberobulbi, altoire, înmulţirea „în vitro”.

Înmulţirea vegetativă la speciile floricole

· înmulţirea prin butaşi

• din lăstari (muşcata, hortensia, dalia, crizantema, plante de mozaic);

• din frunze (violeta africană, sanseviera, begonia, sedum);

• de rădăcină (dicentra,nemţişorul, etc.).

- înmulţirea prin divizarea tufei (bujor, asparagus, margareta).

- înmulţirea prin drajoni (crizantema, agava, sanseviera).

- înmulţirea prin stoloni (Chlorophytum, Nephrolepis).

· înmulţirea prin marcotaj :

• terestru (flox, garoafă perene);

• aerian (ficus, croton).

- înmulţirea prin rizomi ( stânjenel, cala, canna).

- înmulţirea prin rădăcini tuberizate (dalia, begonii, anemone).

- înmulţirea prin bulbi ( lalea, tuberoză, zambilă, narcisă, crin).

INCLUDEPICTURE "http://tbn2.google.com/images?q=tbn:Z0OuD7Nf5rmdqM:http://www.gradinamea.ro/_files/Image/galerie/5/DSC08853-1.jpg" \* MERGEFORMATINET

- înmulţirea prin tuberobulbi (gladiola, frezia, brânduşa).

- înmulţirea prin altoire (azalee, trandafir, cactuşi, etc.).

INCLUDEPICTURE "http://tbn0.google.com/images?q=tbn:sSQQBKcJ74_opM:http://www.funpub.net/poze/mare/160_1239115698.jpg" \* MERGEFORMATINET

- înmulţirea „in vitro” (garoafe, crizanteme, crini, etc.)

INCLUDEPICTURE "http://tbn3.google.com/images?q=tbn:5EMbQtnHvlyZmM:http://www.gradina-online.ro/_files/Articole/File/planteinterior/amaryllis1.jpg" \* MERGEFORMATINET

· Dintre materiale şi unelte folosite, putem menţiona : material săditor selecţionat din categorii biologice superioare, îngrăşăminte organice şi minerale, foarfeci, plantator, sapă, cazma, produse insecto-fungicide, truse de altoit, rafie.

· Fişă de observaţie nr. 1

Pregătirea materialului biologic de înmulţire pe cale vegetativă

a speciilor legumicole

1. Supuneţi atenţiei operaţiile de pregătire a materialului biologic de înmulţire vegetativă la plantele legumicole, de la agentul economic unde desfăşuraţi stagiul de pregătire practică.

2. După încheierea activităţii de observare şi execuţie, completaţi fişa de mai jos :

Înmulţirea prin tuberculi

Care sunt operaţiile de pregătire a tuberculilor în vederea plantării ?

La ce specii legumicole se face înmulţirea prin tuberculi ?

Înmulţirea prin bulbi

La ce specii legumicole se desfac bulbii de pe discul comun ?

La ce specii legumicole se face înmulţirea prin bulbi ?

Înmulţirea prin

despărţirea tufei

Ce efect are asupra plantei despărţirea tufei ?

La ce specii legumicole se practică înmulţirea prin despărţirea tufei?

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică : .......................................................

........................................................................................................................................

· Fişă de lucru nr. 1

1. Înmulţirea prin butaşi din lăstari la plantele floricole.

2. Identificaţi speciile floricole care se înmulţesc prin butaşi de vârfuri de lăstari şi ce obiecte de inventar vă sunt necesare pentru recoltarea acestora.

3. Executaţi recoltarea şi fasonarea butaşilor din lăstari.

Atenţie : Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului instructor de practică sau consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de laborator tehnologic.

Etape

Materiale necesare

Acţiuni desfăşurate

Recoltarea butaşilor din vârfurile vegetative ale plantei mamă

- plante mamă : crizanteme, muşcate, plante de mozaic

- briceag sau bisturiu

Fasonarea butaşilor

- butaşi de crizanteme, muşcate, plante de mozaic

- briceag sau bisturiu


........................................................................................................................................

· Fişă tehnologică nr. 1

Altoirea trandafirilor sub formă de tufă

1. Completaţi fişa tehnologică pentru altoirea trandafirilor sub formă de tufă, urmărind etapele din tabelul de mai jos :

Metoda de

altoire

Momentul

altoirii

Materiale

folosite

Pregătirea

portaltoiului şi altoiului

Altoirea

propriu-zisă

Verificarea

calităţii

lucrării


........................................................................................................................................

Competenţa 22.2. Coordonează tehnologia de producere a materialului săditor pomicol


Pentru realizarea acestei competenţe, trebuie avut în vedere ca elevii să poată identifica metodele de înmulţire a speciilor pomicole şi de arbuşti fructiferi, să execute înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea marcotelor, puieţilor, butaşilor şi drajonilor,

şi efectuarea înmulţirii vegetative a soiurilor de pomi şi arbuşti fructiferi

Ca metode de înmulţire vegetativă la speciile pomicole şi de arbuşti fructiferi, întâlnim : butăşirea, marcotajul simplu, chinezesc şi şerpuitor, , înmulţirea prin drajoni, prin stoloni şi altoirea.

· Lucrări specifice de producere a puieţilor :

· extragerea şi condiţionare seminţelor şi a sâmburilor, păstrarea şi stratificarea;

· lucrări în şcoala de puieţi : pregătirea terenului, semănatul, lucrări de îngrijire (praşile, rărit, udat, tratamente fitosanitare), scosul puieţilor, sortarea şi stratificarea puieţilor.

· Lucrări specifice de producere a marcotelor :

- înfiinţarea marcotierei: desfundat, fertilizat, nivelat, marcarea rândurilor, pregătirea marcotelor pentru plantare, plantarea de toamnă sau primăvară;

- lucrări de îngrijire în anul I: bilonat, irigat, combaterea buruienilor, protecţia

fitosanitară

- lucrări de îngrijire în anul II : desfacerea bilonului, scurtarea marcotelor, muşuroitul,

combaterea buruienilor, irigatul, tratamente fitosanitare, recoltarea, sortarea şi strati -ficarea marcotelor.

· Lucrări specifice de înmulţire prin drajoni:

- recoltarea drajonilor din plantaţiile mamă;

- pregătirea terenului,deschiderea şanţurilor, plantarea drajonilor, scurtarea tulpinilor, muşuroitul;

- lucrări de îngrijire: afânarea terenului, combaterea buruienilor, irigatul, fertilizarea suplimentară, combaterea bolilor şi dăunătorilor, recoltarea drajonilor, sortarea şi stratificarea.

· Lucrări specifice de înmulţire prin butaşi:

- recoltarea butaşilor din plantaţii mamă special înfiinţate;

- dezinfecţia butaşilor;

- pregătirea substratului de cultură, plantatul , muşuroitul;

- lucrări de îngrijire: protecţia fitosanitară, afânarea solului, combaterea buruienilor, irigarea, recoltarea, sortarea şi stratificarea butaşilor.

Înmulţirea vegetativă la speciile pomicole şi de arbuşti fructiferi

· butăşirea :

• butăşirea „în uscat” (coacăz, portaltoi vegetativ măr);

• butăşirea „în verde” (afin, agriş, cireş, vişin, unele soiuri de măr şi păr).

· prin marcotaj :

• marcotajul simplu (agrişul);

• marcotajul chinezesc (agriş, coacăz, smochin) ;

• marcotajul şerpuitor (alun, mur).

- prin drajoni (zmeur, prun, vişin, porumbar, etc.).

INCLUDEPICTURE "http://tbn0.google.com/images?q=tbn:o_ssIzVeBWq-7M:http://www.estradamaramuresana.ro/images/stories/prune.jpg" \* MERGEFORMATINET

INCLUDEPICTURE "http://tbn3.google.com/images?q=tbn:zdGbgCB5kf7m1M:http://www.ziarulgorjului.ro/images/56/porumbar.jpg" \* MERGEFORMATINET

- prin stoloni (căpşun).

· altoirea :

• altoiri cu muguri detaşaţi ;

• altoiri cu ramuri detaşate ;

• altoiri prin apropiere (altoiul se detaşează după realizarea concreşterii).

· Materiale, unelte şi maşini necesare : nisip, rumeguş, perlit, lădiţe,

produse insecto-fungicide, marcator, plantatoare, sape, foarfeci, cazmale, îngrăşăminte organice şi minerale, PB-60, NT 3,2.

Fişă de observaţie nr. 2

1. Observaţi cu atenţie înmulţirea vegetativă prin butăşire a soiurilor de pomi şi arbuşti fructiferi.

2. Completaţi fişa de mai jos, după încheierea activităţii.

Butăşirea „în uscat”

Butăşirea „în verde”

Specii la

care se

aplică

Fasonarea

butaşilor

Condiţii pentru

înrădăcinarea

butaşilor

Specii la

care se

aplică

Fasonarea

butaşilor

Condiţii pentru

înrădăcinarea

butaşilor


........................................................................................................................................

Butaşi lignificaţi Lăstar semilignificat

( a-simplu ; b-cu călcâi ; c-cu cârlig ) ( pentru butăşirea „în verde”)


Metode de altoire folosite în pomicultură

Data : ...................

Clasa : ..................

Elevul : ....................

1. Identificaţi metodele de altoire din imaginile de mai jos.

2. Precizaţi materialele folosite.

3. Stabiliţi speciile la care se foloseşte metoda de altoire respectivă.

Schema altoirii

Metoda de

altoire

Materiale

folosite

Specii pomicole la

care se aplică


..................................................................................................................................

· Fişă tehnologică nr. 2

Lucrări în şcoala de puieţi

1. Completaţi fişa tehnologică cu lucrările specifice şcolii de puieţi.

2. Comparaţi lucrările consemnate în fişa tehnologică a voastră cu cele ale colegilor şi discutaţi diferenţele apărute.

Verigi tehnologice

Pregătirea

terenului

Epoca de

semănat

Cantitatea de sămânţă

la hectar

Lucrările de

îngrijire

Scosul şi

sortarea

puieţilor

Stratificarea

puieţilor

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică :

...................................................................................................................................

Competenţa 22.3. Organizează procesul tehnologic de producere a vitelor altoite în sistem intensiv şi de producere a viţelor nealtoite


Pentru realizarea acestei competenţe, trebuie avut în vedere ca elevii să poată produce viţe altoite în sistem intensiv în solarii şi la ghivece nutritive, şi să obţină viţe nealtoite.

· Lucrări specifice de producere a viţelor altoite în solarii:

· pregătirea terenului: fertilizarea, mobilizarea solului;

· plantarea viţelor în solarii;

· lucrări de îngrijire : dirijarea factorilor de vegetaţie, udatul, plivitul buruienilor, plivitul lăstarilor, cârnitul, copilitul, tratamente fitosanitare, fertilizarea extra-radiculară, recoltarea , sortarea şi stratificarea viţelor

· Lucrări specifice de producere a viţelor altoite în ghivece nutritive:

- pregătirea amestecului de pământ, umplerea ghivecelor şi aşezarea lor în adăposturi;

- plantarea butaşilor altoiţi în ghivece;

- lucrări de întreţinere aplicate viţelor produse la ghivece: udatul, dirijarea regimului climatic, înlăturarea lăstarilor din portaltoi, plivitul, copilitul, cârnitul, aplicarea tratamentelor fitosanitare.

· Lucrări specifice de producere a viţelor nealtoite:

- pregătirea materialului: scoaterea coardelor de la stratificat, spălarea , fasonarea,

tratarea cu biostimulatori, forţarea, înrădăcinarea;

- plantarea în şcoala de viţe sau în solarii;

- aplicarea lucrărilor specifice de îngrijire: afânarea terenului, combaterea buruienilor, irigatul, fertilizarea suplimentară, combaterea bolilor şi dăunătorilor ;

- scoaterea, sortarea, împachetarea şi stratificarea vitelor produse.

Producerea viţelor altoite în sistem intensiv şi a viţelor nealtoite

- producerea viţelor altoite în sistem intensiv în solarii

- producerea viţelor altoite în sistem intensiv la ghivece

INCLUDEPICTURE "http://tbn3.google.com/images?q=tbn:iVp_6k0uKEqS1M:http://www.sauron.md/fisiere/noutate-plantatii2.jpg" \* MERGEFORMATINET

- obţinerea viţelor nealtoite

INCLUDEPICTURE "http://tbn3.google.com/images?q=tbn:D76nsV7BSgO9zM:http://upload.moldova.org/economie/vinicultura/podgorii.jpg" \* MERGEFORMATINET

· Materiale şi unelte:

· amestec de pământ, ghivece, sape, bricege, rumeguş, nisip, rafie, pesticide, biostimulatori de înrădăcinare, parafină, îngrăşăminte organice şi minerale

· Fişă de observaţie nr. 3

1. Observaţi cu atenţie dirijarea regimului climatic în vederea asigurării condiţiilor optime de microclimat, pentru producerea viţelor altoite la „ghivece nutritive”.

2. Completaţi fişa de mai jos, după încheierea activităţii, indicând valorile optime ale principalilor factori de mediu.

Lumina

Temperatura

Umiditatea

Perioada

de fortificare

(~ 12 săptămâni)

În primele

1-2 săptămâni

După, până

la sfârşitul

fortificării

În primele

4-5

săptămâni

După, până

la sfârşitul

fortificării


........................................................................................................................................


Lucrări de întreţinere aplicate viţelor altoite obţinute în solarii,

pe sol ameliorat

Data : ...................

Clasa : ..................

Elevul : ....................

1. Executaţi lucrările de îngrijire specifice producerii viţelor altoite în solarii pe „sol ameliorat”.

2. La finalul activităţii practice, specificaţi momentul aplicării lucrărilor menţionate în tabelul de mai jos.

Lucrări aplicate

Momentul aplicării lucrării

Udări prin aspersiune

Plivitul buruienilor

Plivitul lăstarilor

Cârnitul

Copilitul

Tratamente anticriptogamice

Fertilizarea extraradiculară

Notă : pentru sprijin în derularea activităţii practice solicitaţi ajutorul maistrului de practică.

Fişă tehnologică nr. 3

Obţinerea viţelor nealtoite

1. Completaţi fişa tehnologică pentru obţinerea viţelor nealtoite.

2. Comparaţi lucrările consemnate în fişa tehnologică a voastră cu cele ale colegilor şi discutaţi diferenţele apărute.

Verigi tehnologice

Pregătirea

materialului

Stimularea

înrădăcinării

Înrădăcinarea

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică : ……………………………………..

........................................................................................................................................

6. Modalităţi de evaluare

Forme de evaluare

1. Evaluarea iniţială – se efectuează la începutul unui program de instruire şi este menită să stabilească nivelul de pregătire al elevilor, condiţiile în care aceştia se pot integra în programul pregătit; se realizează prin examinări orale, probe scrise şi practice.

2. Evaluarea cumulativă – se realizează prin verificări parţiale pe parcursul programului şi este o estimare globală, de bilanţ a rezultatelor pe perioade lungi de timp (semestre).

3. Evaluarea continuă (formativă) – se realizează pe tot parcursul programului. Ea permite cunoaşterea efectelor acţiunii, identificarea neajunsurilor şi luarea unor măsuri pentru evitarea eşecurilor; se realizează prin examinări orale, probe scrise şi probe practice

Evaluarea se face continuu şi sumativ ţinându-se cont de finalităţile urmărite şi anume de realizarea competenţelor impuse de Standardul de Pregătire Profesională. Se realizează pe măsura parcurgerii modulului. Prin evaluare se poate urmări traiectoria de formare a elevului.

Pentru o apreciere obiectivă a activităţii de instruire se elaborează fişe de observare a performanţelor practice ale elevilor .

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fise de autoevaluare, teste de evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).

Exemple:

TEMA: Înmulţirea speciilor pomicole

1. Itemi obiectivi :

1.1. Cu alegere duală

Încercuiţi litera A daca afirmaţia este adevărată şi litera F daca afirmaţia este falsă:

A F Înmulţirea prin butaşi se aplică la speciile care emit cu uşurinţă rădăcini adventive .

A F Marcotajul simplu se foloseşte pentru înmulţirea cireşului .

A F Înmulţirea prin drajoni se aplică la vişin .

1.2. De tip pereche

Stabiliţi corespondenţe între noţiunile din cele două coloane:

A

F

Marcotaj chinezesc prun

Stoloni

coacăz

Drajoni căpşun

1.3 Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Înmulţirea sexuată se practică la speciile care

a. formează uşor seminţe

b. formează greu seminţe

c. nu formează seminţe

2. Itemi semiobiectivi

2.1. Cu răspuns scurt:

Metodele de înmulţire vegetativă se stabilesc în funcţie ……………………… ……………………………….

2.2 De completare :

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Înmulţirea prin butaşi se aplică la ………….care …………….şi se face în ……………………………………………………………. . Itemi subiectivi

3. Rezolvare de probleme:

În livada şcolii sunt nouă rânduri de măr şi şase rânduri de vişin . Ce metode de înmulţire recomandaţi să se aplice la aceste specii ?

Fişă de evaluare 1

REFERAT

Competenţa: Organizează procesul tehnologic de producere a vitelor altoite în sistem intensiv .

Elaboraţi un referat de tip evaluativ cu următorul titlu :

„Lucrări specifice de producere a viţelor altoite în ghivece nutritive”, cu următoarea structură: introducere, conţinut , concluzii.

Structura dezvoltată va avea următoarele puncte:

1. titlul, autorul, data, scurt cuprins

puncte ………………………………………………………………………………..0,5

2. introducere,în care se prezintă locul şi problemele urmărite

puncte …………………………………………………………………………………..1

3. conţinut , în care se dezvoltă ideile cu marcarea celor personale ,originale

puncte …………………………………………………………………………………..4

4. concluzii , cu preocupări pentru deschiderea unor noi abordări şi emiterea

unor judecăţi de valoare sintetice asupra contribuţiei

puncte …………………………….……………………………………………………....3

5.bibliografia

puncte ………………………………………………………………………………….0,5

Notă:

Din oficiu se acordă 1 punct

Total :10 puncte

• Dimensiunile referatului - 8 pagini,durata susţinerii – 10 minute.

• Sugestii pentru evaluarea referatului:

După susţinerea referatului de către elevi urmează:

· întrebări la referat

· răspunsuri

· sinteza evaluativă a cadrului didactic

• Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de propria lui personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, cât şi de resursele materiale de care dispune şcoala şi agentul neconomic.

7. ANEXE

ANEXA 1

Anexa nr. 1 la OMECT nr. 1702 / 06.08.2007

CONVENŢIE CADRU

privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:

· Unitatea de învăţământ …………………………………………… (denumită în continuare organizator de practică) reprezentată de Director Dl/Dna……………………………………………....................................................

Adresa organizatorului de practică:......………………………………………………………………………………………

email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

şi

· Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..…… (denumită în continuare partener de practică) reprezentată de (numele şi calitatea) Dl/Dna……………………………………………..................... Adresa partenerului de practică:………………………………………………………………………………………………

email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: ………………………..

Art. 1 Obiectul convenţiei

Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:

Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………..........................................

CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..

calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ……

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. __________________.

Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Art. 2 Statutul practicantului

Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de învăţământ.

Art. 3. Plata şi obligaţiile sociale

Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):

- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,

cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007

- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă

- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European

- se efectuează în cadrul proiectului ………………………….

În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.

Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat.

Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8.

Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare.

Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului

Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.

Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.

În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 5. Responsabilităţile practicantului

Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.

Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.

De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.

Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică

Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a Convenţiei.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).

Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.

Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).

În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică

În cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii, directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare.

Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practică

Gratificări sau prime acordate practicantului:

Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces la cantina partenerului de practică,etc.).

Alte precizări:

Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică:

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de practică):

Dl/Dna …………………………………………...

Funcţia …………………………………...............

Tel: …………………… Fax:…………………… Email: …………………………………………

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea organizatorului de practică:

Dl/Dna …………………………………………….

Funcţia …………………………………………….

Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email: ………………………………………….

Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practică

În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).

La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practică

Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet de practică care va cuprinde:

· denumirea modulului de pregătire

· competenţe exersate

· activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică

· observaţii personale privitoare la activitatea depusă

Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………

Director

Unitate de învăţământ

(Organizator de practică)

Reprezentant

Întreprindere, instituţie, societate comercială,etc.

(Partener de practică)

Numele

şi prenumele

Data

Semnătura

Ştampila

Am luat la cunoştinţă,

Nume şi prenume

Semnătura

Elev

Părinte elev (pentru elevii minori)

Cadrudidactic responsabil pentru stagiul de practică

Tutore

Data:

ANEXA PEDAGOGICĂ,

a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

1. Durata totală a pregătirii practice

2. Calendarul pregătirii

3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul timpului de lucru parţial):

4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată în Convenţie):

5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:

6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică

7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la şcoală şi în întreprindere

8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică

9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică

10. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică

11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică

12. Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.____________________

Unitatea de competenţe

Competenţa

Modulul de pregătire

Locul de muncă

Activităţi planificate

Observaţii

13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de pregătire practică

Cadru didactic

Tutore

Practicant

Data

Semnătura

ANEXA 2

Sugestii cu privire la modalitatea de completare şi

utilizare a instrumentelor de lucru cu elevii

Fişele de observare - instruire practică se completează prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini.

În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, iar competenţa a fost însuşită.

În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.

Efectuarea operaţiilor pentru producerea materialului săditor horticol, presupune lucrul cu clasa întreagă sau pe grupe şi se realizează numai sub supravegherea maistrului instructor sau tutorelui de practică. Elevii execută individual sarcinile de lucru cuprinse în fişele de lucru, de observaţie, tehnologice şi se observă reciproc, notând realizarea fiecărei sarcini. Discuţia între elevi şi maistru instructor este un instrument pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru.

Îndrumătorul de practică observă şi analizează nivelul de cooperare şi atmosfera creată în timpul lucrului în echipă completând fişa – Lucrul în echipă. Elevul poate dovedi practic că este capabil să execute operaţiile tehnologice.

Lucrul în echipă impune respectarea unor reguli. Această metodă de lucru poate fi folosită în fiecare situaţie în care grupuri restânse de elevi planifică, organizează sau îndeplinesc împreună diverse sarcini. Astfel se cultivă autodisciplina, încrederea în sine, cooperarea şi abilităţile de lider.

Studiile de caz constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma unui text, sau a unei imagini care se referă la o situaţie reală. Apoi aceasta este urmată de o serie de instrucţiuni care determină elevul, ca observator să analizeze situaţia, să tragă concluzii şi să ia decizii sau să sugereze modalitatea de acţiune.

Este important să vă amintiţi că, în numeroase studii de caz, nu există răspunsuri „corecte” sau modalităţi „corecte” pentru a ajunge la o decizie. Importante sunt procesul de interpretare şi cel decizional, precum şi concluzia la care ajunge elevul.

Studiile de caz sunt concepute pentru a oferi posibilitatea de a exersa abilităţile de rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor. Acestea sunt în mod special utile atunci când situaţia reală ar fi dificil de organizat, iar timpul dedicat învăţării este limitat.

Avantajele utilizării metodei:

· Metodă utilă atât pentru evaluarea abilităţilor cognitive, cât şi a celor comportamentale

· Relevanţa profesională a studiului de caz poate motiva elevii

· Utilizată individual sau cu grupuri mici

· Permite exercitarea iniţiativei individuale

· Dă elevilor ocazia de a practica situaţii cu care probabil vor avea de-a face în viaţa reală

Limitări ale utilizării metodei:

· Conceperea unor studii de caz bune poate fi dificilă

· Poate fi dificil de atins credibilitatea în notare, din cauza gamei de abordări pe care elevii le pot adopta în derularea studiului de caz Pentru elaborarea unui studiu de caz relevant, credibil, trebuie elaborată o listă de verificare ce defineşte toate rezultatele învăţării care trebuie acoperite şi standardele preconizate.

Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea elevului de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev şi înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o gamă de situaţii.

Dacă este adecvat structurat, un jurnal poate oferi o modalitate utilă de evaluare a progresului înregistrat de elev. Pentru a fi eficace, ar trebui să aibă instrucţiuni clare privind utilizarea şi ar trebui să li se ofere elevilor îndrumări privind modul în are trebuie înregistrate informaţiile esenţiale.

Astfel de înregistrări pot fi, de asemenea, analizate de evaluator.

Avantajele utilizării metodei:

· Oferă o modalitate bună de evaluare a abilităţilor cognitive

· Dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor

· Încurajează automotivarea

· Inspectarea periodică a jurnalelor oferă oportunităţi de orientare

Limitări ale utilizării metodei:

· Necesită cooperarea elevilor motivaţi .

· Poate necesita mult timp pentru elevii care îl ţin .

· Poate necesita mult timp din partea evaluatorilor, pentru a-l monitoriza.

Portofoliul reprezintă o colecţie reprezentativă a muncii elevului, de obicei realizată de-a lungul perioadei de învăţare, pentru a demonstra sau exemplifica faptul că au fost îndeplinite o serie de criterii, ori cele mai bune realizări de care este capabil elevul.

Trebuie să includă:

· Participarea elevului în selectarea conţinuturilor.

· Criterii de selecţie.

· Criterii pentru notele acordate.

ANEXA 3

· Glosar

• Următoarea listă de termeni va fi folositoare la absolvirea unităţii de competenţă.

1

Altoi

Lăstar sau fragment de ramură grefat pe altă plantă. Va forma partea terminală a acesteia.

2

Altoire

Ataşarea unei părţi a unei plante, de obicei o porţiune din tulpină sau ramură, unei alte plante pentru a forma un întreg şi a continua creşterea ca o singură plantă.

3

Bulb

Tulpină subterană, din care se dezvoltă plante (lalele, crini, narcise).

4

Butaş

Porţiune a unei plante folosită în înmulţire. Poate fi luat din rădăcina sau tulpină în diverse stadii de creştere.

5

Drajon

O plantă nouă ce creşte din coroana sau stolonul plantei mamă

6

Marcotaj

Metodă de înmulţire prin care tulpina este stimulată să dezvolte rădăcini.

7

Meristem

Zonă din structura plantei cu celule capabile sa se dividă pentru a forma ţesuturile definitive ale frunzelor, florilor, tulpinii sau rădăcinii.

8

Ochi

Mugure (o formaţiune puternic redusă) din care se dezvoltă un lăstar.

9

Portaltoi

Plantă folosită pe post de suport (substrat) pentru planta grefată pe acesta (altoi).

10

Rizom

Tulpină subterana cu lungime şi grosime variabilă, cu rol în depozitarea substanţelor de rezervă şi în înmulţirea vegetativă a plantelor.

NOTĂ: Dacă elevii vor găsi şi alţi termeni, îi pot include în lista prezentată. Aceasta poate fi ataşată la portofoliu.

· Bibliografia

1. Brezuleanu Olguţa Carmen, 2003, Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice, Didactică specială, IAŞI, Editura Tehnopress

2. Florescu Elena, Lobodan D. , Luburici Camelia, Miliţiu I. , Isac I. , Groza T. , 1989, Horticultură şi Viticultură, Manual pentru liceele agroindustriale, Meseria horticultor-mecanizator, clasa a XI-a, BUCUREŞTI, Editura Ceres

3. Georgescu Magdalena, Macici M., Atanasiu C. , Georgescu F. , Şelaru Elena, 1986, Horticultură şi Viticultură, Manual pentru liceele agroindustriale, Meseria horticultor-mecanizator, clasa a XII-a, BUCUREŞTI, Editura Ceres

4. Hessayon D. G., 2007, Expert în cultivarea florilor, BUCUREŞTI, Editura ALLFA.

5. Popescu Victor, Petrescu Mira, 1993, Legumicultura, Manual pentru Grupurile Şcolare Agricole, Meseria horticultor, clasele X-XI, BUCUREŞTI, Editura Tehnică Agricolă

6. Popescu V., Dejeu L. , Chira L., 2001, Producerea materIalului săditor pentru legume, pomi şi vita de vie, BUCUREŞTI, Editura M.A.S.T.

7. Richard Bird, 2008, Cultivarea fructelor şi legumelor, ORADEA, Editura Aquila’93

8. Şelaru Elena, Petrescu Mira, 1993, Floricultura, Manual pentru Grupurile Şcolare Agricole, Meseria horticultor, clasele XI-XII, BUCUREŞTI, Editura Tehnică Agricolă

9. **** 2003, STANDARD DE PREGATIRE PROFESIONALA, Calificarea -

TEHNICIAN ÎN AGRICULTURĂ, Nivelul 3

10. **** 2005, CURRICULUM pentru clasa a XIII-a, Calificarea - TEHNICIAN ÎN

AGRICULTURĂ, Nivelul 3.

�

�

MECI–CNDIPT / UIP

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

PAGE

36

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII · Web viewRichard Bird, 2008, Cultivarea...

Documents

Transcript of MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII · Web viewRichard Bird, 2008, Cultivarea...