Evaluarea Eficientei Economice a Unui Proiect de Investitii Prin Metodologia BIRD - Fabrica de Malt...
109
UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE MASTERAT - MANAGEMENTUL PROIECTELOR LUCRARE DE DISERTAŢIE EVALUAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII PRIN METODOLOGIA B.I.R.D. “FABRICA DE MALŢ” TÂRGOVIŞTE COORDONATOR, Prof.univ.dr. ION VASILESCU
-
Upload
irina-constantin -
Category
Documents
-
view
2.764 -
download
5
Transcript of Evaluarea Eficientei Economice a Unui Proiect de Investitii Prin Metodologia BIRD - Fabrica de Malt...
UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTEFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
MASTERAT - MANAGEMENTUL PROIECTELOR
LUCRARE DE DISERTAŢIE
EVALUAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII PRIN METODOLOGIA
B.I.R.D. “FABRICA DE MALŢ” TÂRGOVIŞTE
COORDONATOR,
Prof.univ.dr. ION VASILESCU
MASTERAND,
2006
CUPRINS
CAPITOLUL I – Investitiile si eficienta economica a
acestora .............................
1.1. Investitiile – Suport material al dezvoltarii
economice .........................
1.2. Conceptul de eficienta economica
…………………………………….
1.3. Criterii de apreciere a eficientei economice a
investitiilor ....................
1.4. Modernizarea si restructurarea economica cai de crestere a
eficientei investitiilor
………………………………………………….
1.5. Rolul factorului timp in aprecierea eficientei
investitiilor ……………
CAPITOLUL II - Locul BIRD in procesul de finantare a investitiilor in România
……………………………………………………
2.1. Aspecte generale ale activitatii BIRD
………………………………...
2.2. Mecanismul de acordare a creditelor de catre BIRD
…………………
2.3. Metodologia de analiza si calcul a eficientei economiei specifica
BIRD .....................................................................................
CAPITOLUL III - Evaluarea proiectului de investitii
“FABRICA DE MALT”…
3.1. Prezentarea S.C. TURN SA., care are ca obiectiv de
1
1
3
6
7
1
0
1
5
1
5
1
7
1
9
3
0
3
0
3
7
investitii “FABRICA DE
MALT”………………………………………………
3.2. Evaluarea eficientei economice a proiectului de investitii “FABRICA DE MALT” cu ajutorul indicatorilor de eficienta
economica
……………………………………………………………
3.2.1. Indicatori cu caracter general
………………………………..
3.2.2. Indicatori de baza
…………………………………………….
3.2.3. Indicatori dinamici
…………………………………………..
3.3. Calculul indicatorilor de apreciere a eficientei economice
a proiectului de investitii « FABRICA DE MALT », specifici metodologiei BIRD
………………………………………….
CAPITOLUL IV - Concluzii si propuneri
……………………………………….
BIBLIOGRAFIE
…………………………………………………………………
3
8
4
3
4
8
5
8
6
4
67
CAPITOLUL I
INVESTITIILE SI EFICIENTAECONOMICA A ACESTORA
1.1. INVESTITIILE – SUPORT MATERIAL AL DEZVOLTARII ECONOMICE
Procesul cresterii economice are loc in conditii
determinate de o multitudine de factori de natura complexa ale
caror actiuni si efecte se intrepatrund, iar procesul economic se
desfasoara sub influenta nemijlocita a revolutiei tehnico-stiintifice
implicand mai mult ca oricand analiza detaliata a locului si rolului
acestor factori si corelatiilor reciproce ce se stabilesc intre ei si a
efectelor pe care le dau. In acest cadru, o importanta de prim ordin
au acumularea si respectiv investitiile cu influenta nemijlocita
asupra desfasurarii fenomenelor economice, conditionand
dezvoltarea de perspectiva si asigurand platforma materiala a
progresului general al societatii.
In economie, fenomenul de investitie se utilizeaza in doua
sensuri. Din punct de vedere al cheltuirii banilor, investitie
inseamna plasarea de fonduri banesti in intreprinderi sau institutii
social-culturale, noi sau vechi, cu scopul de a obtine un anumit
profit prin cumparari de utilaje, dar si de materii prime, materiale,
combustibil, plata personalului, achizitionarea de hartii de valoare
(actiuni, dividende, asigurari etc.) angajarea de surse banesti in
operatii bancare sau comerciale. Din punct de vedere economic
propriu-zis, investitia are un sens mai limitat, deoarece presupune
numai sporirea patrimoniului de cladiri si echipamente tehnice,
adica formarea de noi fonduri fixe. Dar trebuie avut in vedere ca nu
1
orice investitie duce de la sine la cresterea economica si numai in
masura in care va determina un spor al productivitatii muncii
sociale, o valorificare mai inalta a resurselor naturale, economie de
munca si de materiale, intr-un cuvant avantaje reale pentru
societate, numai in aceasta masura eforturile ce se fac se dovedesc
rationale, isi gasesc deplina justificare.
Conditiile existente intr-o economie moderna face ca
pentru realizarea unui obiectiv, fie el dintre cele mai simple, sa
existe mai multe posibilitati, fiecare solicitand anumite eforturi,
fiecare oferind anumite rezultate. Ori studiul relatiei dintre eficienta
investitiilor si cresterea economica porneste de la masura
eforturilor solicitate de realizarea unei investitii si a efectelor pe
care acestea le vor avea si continua in compararea lor in diverse
variante, astfel incat sa se poata stabili solutia optima, precizandu-
se totodata prioritatile. Aceasta nu inseamna altceva decat
adancirea influentei pe care o au asupra cresterii economice
urmatorii factori:
- marimea investitiilor;
- timpul;
- eficienta economica a investitiilor.
Intre acesti factori, nu se poate realiza o delimitare
stricta, ei interconditionandu-se reciproc. Astfel marimea
investitiilor este strans legata de timpul in care se realizeaza la
randul sau timpul este un element important al eficientei, iar
aceasta din urma determina de multe ori marimea unor investitii.
Investitiile reprezinta o categorie economica ce
caracterizeaza totalitatea cheltuielilor materiale, tehnice, de forta
de munca si financiare pe care societatea lor efectueaza in vederea
productiei largite a fondurilor fixe necesare dezvoltarii economice –
sociale.
2
In programele de dezvoltare investitiile sunt reflectate
sub forma efortului pe care generatia actuala consimte sa-l faca
pentru dezvoltarea viitoare a economiei.
Investitiile constituie suportul material al cresterii
economice, o conditie hotaratoare a progresului tehnico-economice.
1.2. CONCEPTUL DE EFICIENTA ECONOMICA
Pentru a fi eficiente este necesar ca acestea sa se
realizeze cu eforturi cat mai mici si sa asigure o rentabilitate cat
mai mare. Intre nivelul rezultatelor economice si efortul depus
pentru realizarea lor exista o stransa corelatie, cuantificata prin
intermediul eficientei economice, Conceptul de eficienta economica,
reprezinta o categorie economica, ce caracterizeaza sub aspect
calitativ rezultate ce se obtin intr-un interval de timp, pe seama
eforturilor facute pentru acestea.
Eficienta economica se poate exprima prin relatia:
E = f (Ef., C) unde: Ef – eforturi
C – coeficient de valorificare
Aceasta categorie economica caracterizeaza legaturile si
corelatiile tip cauza-efect, ce se stabilesc intre volumul si structura
calitativa a eforturilor si efectelor de orice natura ce se obtin.
3
Compararea efectelor cu eforturile pentru determinarea eficientei
economice, reprezinta numai o formula de principiu. Conceptul de
eficienta economica, asociaza si alte elemente de judecata, fara de
care eficienta ar fi definita incomplet. Pot fi considerate criterii de
apreciere a eficientei economice:
- structura resurselor consumate si structura rezultatelor
obtinute pot da indicii de o importanta esentiala in adoptarea
deciziilor cu caracter economic. O actiune considerata excelenta
prin prisma raporturilor dintre efect si eforturi devine inoportuna
daca reclama consumul unor resurse din import sau daca
rezultatele sunt caracterizate in produse de care piata este
suprasaturata.
- timpul actioneaza asupra eficientei, putand pune in
valoare sau anula o varianta cercetata.
- calitatea efectelor constituie cea mai semnificativa
fateta a eficientei economice.
O activitate eficienta se caracterizeaza prin rezultate din
cele mai bune, produse de performanta ridicata si de o deosebita
utilitate pentru societate la momentul considerat. Dar o actiune
care conduce la efecte superioare din punct de vedere calitativ nu
este neaparat si eficienta. Depinde de costurile calitatii si de
intervalul de timp consumat pentru desfasurarea activitatii
respective.
Rezulta deci, ca numai prin compararea efectelor cu
eforturile, interpretand marimea acestui raport prin prisma
exigentelor calitative, putem evalua eficienta unei activitati
economice. Tinand cont de acestea, sunt cazuri cand aspectele
eficientei economice sunt reliefate de indicatori care reflecta
structura resurselor consumate, (ponderea materiilor prime
importate), structura rezultatelor (ponderea produselor destinate
4
exporturilor), influenta factorilor timp (durata de fabricatie) sau
calitatea produselor finite (ponderea produselor de calitatea I si
extra).
Eficienta economica este o notiune complexa, care nu
poate fi caracterizata printr-un singur indicator, ci printr-o suita de
indicatori, fiecare dintre acestia ilustrand o anume fateta a
eficientei, care poate cantari mai greu sau mai usor in adoptarea
deciziei finale.
De aici decurge necesitatea adoptarii unei viziuni
sistematice pentru caracterizarea eficientei economice, factorul de
decizie urmarind care dintre indicatori dezvaluie cele mai
semnificative criterii, in scopul adoptarii celei mai judicioase
hotarari.
In practica, decizia finala trebuie sa vizeze desfasurarea
unei activitati situate cat mai aproape de cea optima, iar luand in
considerare si timpul, putem vorbi de optime temporale.
In general, analiza oricarei activitati economice, se face
dupa criterii economice, sociale, alte criterii.
In ce priveste investitiile, la adoptarea deciziei se tine
seama de toate cele trei categorii de criterii.
Criteriile economice dupa care care se apreciaza genul de
eficienta economica a unui obiectiv de investitii si care se refera la
toti factorii (beneficiar, proiectant, constructor, furnizor de utilaje),
care contribuie la realizarea procesului investitional, se refera la:
a) imbunatatirea activitatii tuturor factorilor;
b) activitatea tuturor participantilor pe intreaga perioada
de executie pana la atingerea parametrilor proiectanti;
c) accelerarea ritmului de transformare a investitiilor in
fonduri fixe. Cu cat momentul punerii in functiune este mai apropiat
5
de momentul in care s-a adoptat decizia de a investi, cu atat
societatea va beneficia mai devreme de efectele noi investitii;
d) atingerea de urgenta a parametrilor tehnico-economici
proiectati, acesta fiind scopul esential al activitatii de investitii,
rezultatul final pe care societatea il pretinde in urma eforturilor
financiare, materiale si umane pe care le-a facut.
Caile prin care participantii la realizarea unui obiectiv de
investitii pot actiona in vederea cresterii eficientei economice a
acestuia determina stabilirea unuia sau a mai multor criterii de
eficienta economica (reducerea costurilor, cresterea productivitatii
muncii, scurtarea perioadei de executie a investitiilor etc.).
Satisfacerea corespunzatoare a nevoii sociale in volum si
structura constituie un criteriu de eficienta economica de utilizare
rationala a resurselor pe ansmblul intregului proces de productie.
Respectarea dimensiunilor productiei fizice potrivit nevoii sociale
face ca eficienta economica sa circumscrie in sfera sa valori sociale.
Conceputa astfel, ea are o vasta arie de aplicare in
activitatea practica, da posibilitatea de a pune accent pe o latura
sau alta in functie de conditiile concrete ale etapei de dezvoltare a
economiei nationale, de necesitatile ivite.
Crearea unei retele nationale de cercetare puternica a
devenit o conditie esentiala a dezvoltarii, garantia progresului
oricarei economii. Ea se cere circumscrisa intereselor si prioritatilor
dezvoltarii economiei nationale necesitand o organizare optima a
relatiei cercetare – dezvoltare – productie si un cadru stimulativ
pentru inovare si dezvoltare.
Evaluarea corecta a impactului aplicarii unei tehnologii
este dificila datorita complexitatii aspectelor implicate. Pentru ca
alaturi de cele doua functii principale ale unei tehnologii – cresterea
eficientei in productie a produselor si serviciilor existente si
6
obtinerea unor produse noi, imbunatatite care sa satisfaca o nevoie
sociala, alte aspecte sunt mai greu de definit.
Un aspect pus in discutie, il constituie eventualele efecte
pe care le poate avea introducerea noilor tehnologii asupra ocuparii
fortei de munca.
Progresul tehnologic reduce cererea totala de forta de
munca, stimuland consumul si creand noi oportunitati pentru
investitii rentabile.
Este necesar ca produsele obtinute sa corespunda unor
nevoi reale, utile societatii, sa satisfaca tebuintele existente la nivel
superior sau noi trebuinte.
In aceste conditii, obiectivul de investitii se va dovedi
viabil si va asigura obtinerea eficientei economice in deplinatatea
ei, la toate nivelurile organizatorice ale economiei.
1.3. CRITERII DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR
Criteriul exprima un anumit punct de vedere, sau poate fi
o norma care permite o apreciere, o clasificare sau o definire.
Un criteriu obligatoriu este obtinerea eficientei economice
maxime. Prin aplicarea in practica a acestui criteriu se intelege atat
reducerea sau minimizarea consumului total de resurse, cat si
maximizarea efectelor obtinute ceea ce se reflecta cel mai graitor in
efectele economice la un leu resurse.
Un criteriu deosebit de important in etapa actuala, este
imbinarea cerintelor economice cu cele sociale, gasirea unei stari
de echilibru nefiind simpla insa efortul trebuie facut neaparat
pentru a evita implicatiile economico-sociale grave.
7
Imbinarea cerintelor actuale cu cele de perspectiva, este
o problema importanta ca urmare a duratei de viata mare pe care o
au obiectivele de investitii si efectelor de lunga durata. Trebuie sa
se tina seama de modificarile previzibile pe care le comporta
activitatea cum ar fi necesarul de resurse materiale, financiare,
umane, evolutia costurilor.
Manifestarea starii de incertitudine nu se poate evalua
probabilistic, de aceea incertitudinea duce la imprecizie,
nesiguranta in cunoasterea consecintelor unor decizii.
Pentru evaluarea nivelului eficientei, trebuie parcurse
etapele:
- identificarea si evaluarea resurselor de activitate;
- echivalarea ca natura si timp a resurselor si efectelor;
- identificarea efectelor extra economice;
- constituirea sistemului de indicatori;
- analiza economica a indicatorilor calculati;
- decizia.
In concluzie, pentru luarea unei decizii cu privire la
finantarea si executarea investitiei, trebuie precedata de studii bine
fundamentate care sa permita evaluarea cat mai corecta a
eficientei economice.
1.4. MODERNIZAREA SI RESTRUCTURAREA ECONOMICA
CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI INVESTITIILOR
Modernizarea capacitatilor de productie existente, se
poate infaptui pe trei cai importante. In primul rand, un fond fix se
modernizeaza prin imbunatatirea parametrilor sai tehnico-
economici, cresterea vitezei de lucru, reducerea consumurilor de
8
energie, ridicarea gradului de siguranta in functionarea etc. In al
doilea rand, modernizarea unei capacitati de productie complexe,
cum este o intreprindere, consta in inlocuirea acelor fonduri fixe
uzate fizic sau moral care nu mai corespund stadiului atins de
progresul tehnico-stiintific al societatii, astfel incat intreaga
capacitate de productie a intreprinderii respective sa creasca
simtitor. Aceasta forma de modernizare este cunoscuta sub
denumirea de reutilare a intreprinderilor existente.
In al treilea rand, modernizarea unui obiectiv existent se
poate infaptui prin dezvoltarea acestuia, prin adaugarea la fondurile
fixe existente a altora, in asa fel incat capacitatea finala rezultata
sa nu reprezinte o suma a capacitatilor de productie vechi si noi, ci
mai mare, ca urmare a faptului ca fondurilor fixe noi au completat
pe cele vechi, punandu-le mai bine in valoare pe acestea din urma,
prin eliminarea strangularilor in productie, ridicarea nivelului
calitativ al produselor etc.
Cele trei cai importante de realizare a modernizarilor,
constituie o actiune foarte complexa din punct de vedere economic,
uneori dificil de realizat, dar care constituie la obtinerea de
rezultate dintre cele mai favorabile pentru activitatile ce se
desfasoara in economic, la cresterea eficientei economice.
Compararea celor doua directii principale in care pot fi
orientate fondurile de investitii – constituirea de noi capacitati de
productie sau modernizarea celor existente – este deosebit de
semnificativa pentru conducerea economiei, scotand in evidenta
unele avantaje ale modernizarilor, de care trebuie sa se tina seama
cand se proiecteaza cresterea economica a economiei.
Avantajele modernizarii capacitatilor de productie, in
raport cu constituirea de noi capacitati, deriva din faptul ca,
modernizarea porneste de la o baza tehnico-materiala existenta, pe
9
care o dezvolta, o reinoieste, punand-o astfel mai bine in valoare,
constituirea de noi capacitati porneste practic de la zero, fiecare
echipament, utilaj si instalatie tehnologica trebuind sa fie construite
de la inceput, ceea ce implica eforturi mari, atrage cheltuieli
sporite.
In afara acestui avantaj primordial, modernizarea
capacitatilor existente se efectueaza intr-un timp mai scurt, in
comparatie cu situatia in care intregul colectiv trebuie construit de
la inceput, fapt care permite ca prin modernizari sa poata fi
accelerata aplicarea in practica a celor mai noi realizari ale stiintei
si tehnicii.
Un alt avantaj al modernizarilor de capacitati este in
legatura cu structura investitiilor. Analiza economica structurala,
scoate in evidenta ca orice obiectiv industrial este format din doua
categorii de fonduri fixe: pe de o parte cladirile care au rolul de a
proteja omul si procesul de productie, iar pe de alta parte, utilajele,
elementele in miscare ale procesului de productie, cele care
realizeaza nemijlocit productia materiala, in consecinta, investitiile.
Ca urmare, investitiile destinate primei categorii de fonduri fixe
mentionate, sunt investitii pasive, iar celelalte, investitii active.
La orice modernizare, respectiv reutilare, trebuie luate in
considerare urmatoarele criterii:
- consumul de materii prime (M) si energetice (E) pe
unitatea de produs, trebuie sa fie mai redus decat la cele obtinute
inainte de modernizare, in conditiile in care profitul unitar creste.
Dupa cum se constata, cresterea profitului trebuie sa se
realizeze in principal prin reducerea consumurilor materiale. In
acest context, trebuie aratat ca ridicarea profitului poate avea loc si
pe baza maririi preturilor de vanzare (produsele obtinute fiind
superioare, din punct de vedere tehnic, celor vechi).
10
- consumurile energetice si de combustibil unitare sa fie
mai reduse decat inaintea modernizarii sau reutilarii.
- aportul voluntar unitar sa fie mai mare dupa
modernizare decat inainte, chiar daca volumul productiei exportate
va ramane constant.
- productivitatea muncii realizata dupa modernizari
trebuie sa fie mai ridicata decat in situatia anterioara efectuarii
investitiilor.
Atat pentru dezvoltari, modernizari cat si reutilari se
calculeaza intreaga gama de indicatori prevazuta in normele legale.
Avantajele modernizarii, considerate prin prisma eficientei
economice, presupunem si asocierea altor elemente de calcul cum
sunt: structura resurselor consumate si a rezultatelor obtinute,
timpul care actioneaza asupra eficientei ca un factor, precum si
calitatea efectelor.
In general, modernizarea reclama un consum de resurse
mai mic, dar care incorporeaza o cantitate mare de inteligenta si
inovare, foloseste materiale indigene si nu impun utilizarea unor
resurse materiale deficitare, care determina importuri costisitoare.
O fateta semnificativa a eficientei economice este imbunatatirea
calitatii efectelor obisnuite in urma desfasurarii unei anumite
actiuni.
Cand se analizeaza efectele unei investitii este necesar sa
se retina ca ele nu se localizeaza numai in intreprinderea in care se
realizeaza modernizarea, ci ca dimpotriva, ele au un camp mai
extins.
In principiu, efectele oricarei actiuni de modernizare se
impart in mai multe categorii, mai mult sau mai putin sesizabile.
Prima categorie a efectelor este cea a efectelor directe, de natura
11
celor care apar la nivelul intreprinderii (cresterea volumului
productiei realizate, imbunatatirea calitatii ei, etc.).
A doua categorie de efecte, se refera la efectele conexe,
care se produc in alte intreprinderi sau ramuri, ca urmare a aparitiei
efectelor directe. Aceste efecte, reprezinta o mare importanta in
analiza eficientei economice, ca urmare, modernizarile trebuie sa
aiba ca scop realizarea de produse care sunt deficitare in alte
intreprinderi, care se achizitioneaza din import sau care valorifica in
mod superior masa de produse indigene disponibile la
intreprinderile beneficiare, cum ar fi utilajele cu mari randamente
tehnice, precum si cele care necesita cheltuieli de achizitionare,
montaj, probe tehnologice si intretinerea curenta cat mai mici.
In literatura de specialitate, mai este mentionata si
categoria efectelor colaterale, rezultatele determinate in jurul
efectelor directe. In scopul nostru, o anumita modernizare a
capacitatilor de productie prin sporirea volumului total al activitatii
productive in intreprinderea respectiva, atrage noi obiective in
platforma unde aceasta este situata, cum ar fi mijloace de acces
mai largi, magazine si locuinte, dar chiar si aparitia unor unitati
administrative.
In sfarsit, mai trebuie avuta in vedere si categoria
efectelor indirecte cu caracter social.
Modernizarea unei capacitati de productie, creaza conditii
mai bune pentru muncitori, determina cresterea nivelului de
instruire al personalului, diminueaza gradul de poluare al zonei
respective, favorizeaza infiintarea de posturi superioare retribuite
(deoarece necesita calificari profesionale superioare) etc.
1.5 . ROLUL FACTORULUI TIMP IN
12
APRECIEREA EFICIENTEI INVESTITIILOR
Ca urmare a desfasurarii procesului investitional pe o
perioada mai mare de timp, are loc retragerea din circuitul
economic a unei parti din produsul creat pentru societate.
Intotdeauna, cand momentul efectuarii cheltuielilor de investitii nu
coincide cu momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii
apare un decalaj ce presupune imobilizarea unor importante
resurse materiale, umane, financiare. Dinamismul procesului
investitional, manifestat prin caracterul asincron al eforturilor si
efectelor, impune luarea in considerare a timpului ca factor al
accelerarii procesului de crestere economica.
Nu este indiferent daca daca venitul net posibil intr-o
varianta de investitii se realizeaza intr-un timp mai scurt sau mai
lung. Amanarea realizarii venitului net cu un numar de ani
reprezinta o pierdere pentru economia nationala, o incetinire a
ritmului de crestere a acesteia.
Cresterea economica este un proces complex in care
interactioneaza numerosi factori. Pentru interpretarea dinamica a
eficientei economice este suficient sa se ia in considerare efectul
economic al investirii venitului net sau al amortizarilor. Timpul
cumulat cu un volum ridicat de investitii si cu o eficienta inalta are
consecinte directe asupra procesului de crestere economica,
crestere care conditioneaza volumul investitiilor viitoare, atragerea
unui numar sporit de muncitori in procesul de productie,
schimbarea structurii productiei in scopul valorificarii superioare a
resurselor disponibile, cresterea potentialului economic al tarii.
Dimpotriva, neaplicarea imediata a noilor descoperiri
stiintifice, a tehnologiilor perfectionate, a noilor utilaje, conduce la o
depreciere a acestora cu trecerea timpului. In economie aceasta se
13
manifesta sub forma uzurii morale, fenomen ce se materializeaza in
pierderi de munca sociala si scaderea competivitatii pe piata.
Luarea in considerare a factorului timp poate evita o serie
de pierderi, accelerand ritmul cresterii economice ca urmare a
aplicarii noii tehnologii si modernizarii celor existente.
Materializarea noilor descoperiri in utilaje cu performante ridicate
necesita efectuarea anumitor investitii. Daca investitiile efectuate
au la baza ultimele cuceriri stiintifice, in domeniul respective va
rezulta o eficienta sporita, concretizata in spor de venit national.
Asteptand scurgerea unui interval de timp dupa
descoperirea respectiva, exista pericolul ca alt partener sa apara pe
piata. Pentru cresterea eficientei investitiilor este necesar sa se
considere timpul ca factor indispensabil calculelor de alegere a
deciziei optime, cheia succesului deoarece avantajele cele mai mari
le obtin intreprinderile care reusesc sa aplice mai repede in
productie rezultatele cercetarii stiintifice.
Din punct de vedere practic, rezulta ca la orice investitie
este mai eficient ca efectele sa se obtina pe o perioada mai scurta,
dar cu o rata de eficienta cat mai ridicata. Aceasta va avea
consecinta, prin intermediul efectului propagat si asupra altor
domenii de activitate, impunandu-se totodata o mobilitate mai
accentuata din partea intreprinderilor la noile adoptari tehnice si de
piata.
PRINCIPIILE ACTUALIZARII
Pentru a compara eforturile care se realizeaza intr-o
anumita perioada, cu efectele care se obtin in alta perioada, trebuie
sa le aducem la acelasi moment.
14
Sa presupunem ca intr-un obiectiv s-a investit 1 leu, in
anii urmatori vom avea:
- I an investitia se recupereaza si aduce societatii profitul
– “a”
- II an fondul de investitii initial este 1 + la = (1+a) lei, iar
rezultatul final va fi:
(1 + a) + (1 + a) = (1 + a) (1 + a) = (1 + a)2
- III an la sfarsit:
(1 + a)2 + (1 + a)2 a = (1 + a)3
- IV an la sfarsit:
(1 + a)3 + (1 + a)3 a = (1 + a)4
“
“
h an la sfarsit: (1 + a)h lei
Concluzia este, deci, ca un leu disponibil in prezent va
echivala cu (1 + a)h lei peste “h” ani. Deci intre “x” investitii si
“y” profituri, exista legatura
x (1 + a)h = y x =
unde : x = investitii ce se fac in prezent
y = profituri ce se obtin in viitor
a = coeficientul de eficienta
(la noi in tara a = 0,15 sau 15%)
Trebuie mentionat ca y > x, ceea ce inseamna ca
investitiile se recupereaza prin profituri:
Deci:
si
Daca notam cu “z” fractia si z’ = vom avea
si
15
z = factor de actulizare si se foloseste daca dorim sa
aducem in prezent valori care vor fi realizate in viitor.
z’ = factor de fructificare folosit atunci cand vrem sa
aducem in present valori care au fost realizate in trecut.
In caz ca se foloseste factorul actualizarea se
realizeaza prin discontare, iar cand se foloseste se aplica
actulizarea prin compunere.
Astfel, daca dorim sa calculam randamentul economic al
investitiei, actulizat la momentul punerii in functiune a lucrarilor,
vom actualiza investitiile realizate in trecut cu ajutorul factorilor de
fructificare si profiturile ce vor fi obtinute in viitor, cu ajutorul
factorilor de actualizare.
Randamentul economic al investitiilor in forma statica se
calculeaza cu formula:
R = randament economic
Pt = profituri totale
I = valoarea investitiei
Randamentul economic al investitiei in forma dinamica se
calculeaza astfel:
P’t = profituri actualizate
Pentru actualizarea profiturilor se foloseste formula:
h = 1….k reprezentand anul
Pentru actualizarea investitiilor se foloseste formula:
16
CAPITOLUL II
LOCUL BIRD IN PROCESUL DE FINANTAREA INVESTITIILOR IN ROMÂNIA
17
2.1. ASPECTE GENERALE ALE ACTIVITATII BIRD
Un loc important in dezvoltarea fiecarei economii
nationale, alaturi de posibilitatea folosirii resurselor interne, revine
atragerii unor resurse externe.
Fondurile obtinute din resursele externe, trebuie folosite
pentru realizarea unor mutatii structurate in economie ca:
privatizarea, renasterea si sustinerea liberei initiative, specializarea
in anumite domenii de varf, crearea unui sistem financiar de piata si
convertibilitatea leului.
Cadrul institutional al relatiilor valutar-financiare se
asigura prin functionarea unor organisme internationale ce s-au
infiintat in cea mai mare parte dupa cel de-al doilea razboi si
dezvoltarii lor pe baza unor relatii reciproc avantajoase intre state,
atat pe plan politic cat si pe plan economic al schimburilor valutar-
financiare.
La Conferinta Monetara si financiara a Natiunilor Unite de
la Bretton Woods din 1944, au fost redactate actele constitutive si
Statutul Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare, alaturi
de actele si Statutul Fondului Monetar International.
BIRD functioneaza din data de 25.06.1946 si face parte
din grupul Bancii Mondiale – organism cu caracter interstatal ce se
ocupa cu finantarea tarilor ramase in urma cu dezvoltarea -, alaturi
de alte doua institutii financiare: Asociatia Internationala pentru
Dezvoltare (AID) si Corporatia Financiara Internationala (CFI).
BIRD a fost conceputa ca un organism de tip nou pentru
finantarea investitiilor din tarile membre prin acordarea sau
garantarea de imprumuturi destinate realizarii de proiecte de
reconstructie si dezvoltare. La ea pot adera numai statele membre 18
ale Fondului Monetar International, organism ce acorda un sprijin
temporar pentru corectarea unor dezechilibre in plati externe, care
pot avea cauze externe, dar mai ales interne.
Structura financiara a bancii, permite acesteia ca locurile
inerente acestor investitii sa poata fi impartite intre toate statele
membre, in functie de puterea lor economica, exprimata prin
participarea la capitalul social.
Statutul Bancii, precizeaza ca imprumuturile trebuie sa fie
acordate numai in scopuri productive de prima importanta si pot fi
folosite pentru acoperirea cheltuielilor valutare necesitate de
proiecte de reconstructie si dezvoltare, bine determinate.
Beneficiarul unui imprumut poate fi o tara membra, o
regiune sau mai multe regiuni ale unei tari membre, o intreprindere
situata pe teritoriul tarii membre. Daca beneficiarul nu este insusi
statul, imprumutul trebuie sa fie garantat de catre guvernul tarii
respective, pe teritoriul careia se afla proiectul ce urmeaza a fi
finantat.
Pentru acordarea unor imprumuturi, BIRD efectueaza un
control, care sa cuprinda o analiza amanuntita a celui care solicita
creditul si anume :
a) analiza economica la nivelul tarii pentru a releva
necesitatea investitiei: lipsa unor bunuri si servicii de stricta
necessitate.
b) aspectul tehnic privind constructiile, utilajele,
tehnologiile, amplasamentul, capacitatea, personalul tehnic,
cheltuieli, etc.
c) aspectul institutional managerial
- posibilitatea recrutarii cadrelor de conducere si a
pregatirii lor;
- organigrama proiectului;
19
- sistemul international.
d) analiza comerciala
- achizitii de materii prime, materiale;
- vanzarea viitoarelor produse.
e) analiza financiara
- evaluarea capitalului fix si circulant necesar pentru
executarea proiectului;
- sursele de procurare a capitalului;
- evaluarea cheltuielilor operative ale proiectului;
- determinarea veniturilor viitoare;
- determinarea disponibilitatilor banesti (lichiditate) dupa
terminarea lucrarilor si punerea in functiune.
In afara de cele aratate BIRD se ocupa si de alte activitati
cum ar fi:
- acordarea de asistenta tehnica prin realizarea unor
analize tehnci-economice cu privire la proiectele de investitii ce
urmeaza a fi realizate;
- organizarea de cursuri periodice de pregatire a cadrelor
superioare prin intermediul unui institute propriu pentru
dezvoltarea economica;
- coordonarea asistentei financiare pentru dezvoltarea
acordata de unele tari capitaliste, dezvoltarea in favoarea tarilor in
curs de dezvoltare.
2.2. MECANISMUL DE ACORDARE A CREDITELORDE CATRE BIRD
Banca acopera imprumuturi, ce acopera de obicei, o parte
sau totalitatea cheltuielilor in devize, dar uneori poate acoperi si o
parte de cheltuieli locale. Daca la inceput a acordat imprumuturi 20
pentru reconstructie, cu accent pe suprastructura, in prezent se
acorda credite pentru dezvoltarea economiei, mai ales tarilor
membre mai putin dezvoltate.
Mecanismul de aprobare si derulare a unui imprumut de
catre banca implica:
a) identificarea proiectului ce se propune a fi finantat;
b) preevaluarea si evaluarea proiectului;
c) negocierea imprumutului si aprobarea lui;
d) finantarea proiectului din imprumutul acordat;
e) rambursarea imprumutului si dobanzilor din beneficiile
proiectului.
Pentru identificarea proiectului de catre specialistii bancii,
se folosesc de obicei doua metode:
- metoda proiectelor releu, ce presupune luarea in
considerare a unui proiect existent initial ce prin natura sa necesita
o extindere, impunand elaborarea unui proiect nou;
- metoda proiectelor ce favorizeaza obiectivele de
dezvoltare: se iau ca punct de plecare studiile de dezvoltare
macroeconomica si motivele prioritatii reiesite din planificarea
globala si sectoriala a statutului respectiv.
In cadrul etapei de preevaluare, incep sa se contureze
elementele proiectului: costul total al proiectului, costurile externe.
Aceasta etapa este urmata de evaluarea proiectului cand se
analizeaza proiectul din punct de vedere tehnic, economic,
institutional, comercial si al achizitiilor, financiar.
Dupa negocierea imprumutului intre banca si beneficiar,
cand se examineaza toate aspectele imprumutului, el este supus
aprobarii directorilor executivi ai bancii, sub forma de raport,
presedintelui bancii. Dupa ce a fost aprobat, este semnat oficial de
persoanele imputernicite din partea bancii si imprumutatului.
21
Intrarea in vigoare a imprumutului, are loc de regula, intr-
o perioada de 90 de zile de la semnare, perioada in care
imprumutatul trebuie sa prezinte bancii documentele legale pentru
intrarea in vigoare (aprobarea guvernelor).
Pe masura ce se realizeaza proiectul, perioada in care
costurile se pot mentine in limitele prevazute sau poate avea lor o
majorare a costurilor in cazul in care proiectul nu e bine executat,
se utilizeaza si imprumutul acordat de banca. Dupa o perioada de
gratie de 3-4 ani, necesara pentru realizarea proiectului, incepe
rambursarea imprumuturilor si dobanzilor aferente din beneficiile
nete ale proiectului in cauza.
In vederea finantarii cheltuielilor prevazute in proiect de
imprumutul aprobat, de regula se organizeaza licitatii competitive
internationale pentru procurarea unor bunuri si servicii prin
solicitarea de oferte internationale de la furnizori din tarile membre
ale BIRD.
Aprobarea unui imprumut de catre banca se face pe baza
unor criterii ca:
- sa existe un proiect bine definit;
- proiectul sa fie de mare prioritate pentru dezvoltarea
economica a tarii;
- proiectul sa prezinte siguranta din punct de vedere
economic, tehnic, comercial si financiar;
- sa existe o garantie rezonabila ca imprumutul va fi
rambursat;
- eventualul beneficiar al imprumutului nu poate obtine
finantarea necesara in conditii mai bune decat cele oferite de
banca.
Facilitatile acordate de BIRD:
a) imprumuturile au dobanda mica - 7,5 – 8%;
22
b) Banca Mondiala organizeaza licitatii in cadrul tarilor
membre pentru achizitionarea de utilaje, pentru constructii la
preturile cele mai avantajoase;
c) Banca stabileste furnizorul general care raspunde de
intreaga lucrare pana la punerea in functiune la parametrii
proiectati;
d) pentru rambursarea imprumuturilor banca acorda o
perioada de gratie de 3-5 ani;
e) banca acorda si asistenta tehnica prin specialistii ei,
sau prin alti cooptati de la tarile membre.
2.3. METODOLOGIA DE ANALIZA SI CALCULA EFICIENTEI ECONOMIEI SPECIFICA BIRD
Continutul si rolul analizei economice
Prin analiza economica se urmareste modul in care
proiectul se incadreaza in tendintele de dezvoltare ale tarii in cauza,
necesitatea cat si efectele generate prin realizarea investitiei. Se
analizeaza de asemenea, aspectele de conjuncturea de ordin intern
cat si influentele externe prin cercetarea aprofundata a preturilor
internationale, a pietelor de desfacere posibile, a tendintelor privind
cererea si oferta de produse.
In cadrul analizei economice trebuie urmarite aspectele
legate de forta de munca, cat si problemele legate de strangerea
resurselor de investitii si dirijarea lor spre domenii de progres
economic: salarizarea fortei de munca, evaluarea celorlalte
cheltuieli.
Calculele de eficienta pentru proiectele creditate de BIRD
se fac in moneda constanta cu toate ca sistemul de preturi se poate
deforma datorita inflatiei. Astfel, daca rata de actualizare folosita 23
pentru preturile constante ar fi “ i “, atunci pentru cele curente se
va utiliza o marja de corectie numita “coeficient previzibil al
inflatiei “. In consecinta, rata de actualizare va suporta o modificare
cu si rata va deveni .
Analiza financiara
Analiza financiara, fundamenteaza proiectul din punct de
vedere al rentabilitatii, foloseste metodele actualizarii, punandu-se
problema duratei de calcul si a ratei de actualizare ce urmeaza a fi
folosita. Ca durata de calcul se propune utilizarea duratei tehnice a
celui mai important echipament al proiectului.
In evaluarea proiectelor, cheltuielile si veniturile se
urmaresc pe durata de viata a proiectului, luandu-se in considerare
influenta factorilor timp. Folosirea actualizarii in determinarea
indicatorilor de eficienta economica permite o comparare mai
corecta a eforturilor cu efectele.
Pentru usurarea calculelor privind centralizarea, se
determinea fluxul de numerar – cashflow – care exprima diferenta
intre incasarile anuale si cheltuielile anuale, obtinand astfel
imaginea continua a valorii nete rezultate din activitatea productiva
respectiva. In compararea diferitelor variante de proiect,
actualizarea sumelor se face in momentul inceperii lucrarilor de
constructie a obiectivului proiectat.
Dupa determinarea fluxului de numerar in modalitatea
aratata mai sus, se trece la actualizarea acestuia, utilizand un
coeficient de actualizare calculat astfel :
f =
24
1(1+i)n
n = durata de via]\ a proiectuluii = rata de actualizare
Ca rata de actualizare poate fi utilizata atat rata dobanzii,
cat si rata de rentabilitate normala (costul capitalului).
Coeficientul de actualizare, ca un pret de garantie » pe
care viitorul trebuie sa-l asigure prezentului, fiindca acesta din
urma, in scopul de a realiza cresterea economiei impusa, accepta
sa faca indisponibile anumite sume pe o perioada anumita de timp,
trebuie corelat cu resursele care vor asigura indeplinirea planului de
investitii.
Reiese ca valoarea de investitii (i) din economia nationala
intr-o anumita perioada de timp trebuie sa-i fie asociata cantitatea
resurselor (R ) disponibile si posibile pentru acoperirea
necesitatilor respective. Reprezentand pe un grafic cele doua
componente se observa ca acestea se intersecteaza intr-un punct
care determina insasi rata de actualizare.
Figura 1
Indicatori de eficienta specifici metodologiei BIRD
1. Rata rentabilitatii nominale a capitalului investit
se calculeaza conform formulei :
r = x 100
25
Ph
IPh = profitul anual
I = investi]ii totale
In aceasta forma este un instrument util pentru evaluarea
rapida a eficientei unui proiect de investitie, folosindu-se mai ales
pentru proiectele a caror durata de viata este relativ scurta si in
cazul in care tara respectiva nu detine suficiente informatii
necesare pentru o analiza mai completa.
Prezinta si dezavantajul ca ofera doar un criteriu
aproximativ de evaluare, bazandu-se pe beneficiile unui singur an,
fiind destul de dificil a stabili anul ale carui beneficii sa fie luate in
calcul, considerandu-l ca cel mai reprezentativ din intreaga
perioada de functionare a unui proiect. Acest neajuns este eliminat
prin folosirea unei formule care ia in calcul beneficiul actualizat pe
intreaga durata de viata :
R =
Nt = profitul net in anii cand este pozitiv
Kt = profitul net cand este negativ
n = nr. de ani, t = 1,2 . . . n
Suma beneficiilor negative avand ca tendinta
minimizarea, rezulta ca aceasta raportare trebuie sa tinda catre
limita sa maxima.
2. Venitul net actualizat (V.N.A.)
Este un indicator ce permite a se face comparatie intre
volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de
functionare a obiectivului si costurile totale (cu investitiile si cu
productia).
Pentru calcularea VNA, prin efectuarea sumei algebrice a
incasarilor si cheltuielilor actualizate ce se atribuie proiectului, se
foloseste urmatoarea expresie:26
VNA =
VNA – venit net actualizat
Vh – venitul obtinut in anul “h” (veniturile anuale realizate
din vanzarea produselor de baza si cele din alte active)
Ih – investitia anuala
Ch – cheltuieli anuale de prod.
a – coeficient de actualizare
d – durata de realizare a proiectului
D – durata de functionare a proiectului
In functie de acest indicator sub raportul eficientei pot fi
acceptate numai variantele la care VNA este mai mare ca zero.
Daca are semn negativ, proiectul va fi respins, deoarece prin el nu
se recupereaza cheltuielile. In cazul in care se compara doua
proiecte va fi ales acela pentru care la acelasi cost al capitalului,
valoarea neta actualizata este mai mare.
Rata de actualizare trebuie sa aiba valoarea optima
deoarece in cazul unei supradimensiuni mari VNA este mai scazut.
Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru
aprecierea eficientei viitorului obiectiv economic, deoarece in
conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un
profit cat mai mare ; ori acest indicator, exprima tocmai venitul net,
profitul net obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de
functionare a obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei
factorului timp. Cu toate aceste avantaje, el fiind un indicator de
volum, nu poate fi considerat indicator de eficienta economica,
deoarece nu asigura si compatibilitatea cu eforturile facute pentru
obtinerea acestui efect net.
27
3. Raportul dintre venituri actualizate – costuri
actualizate.
Acest indicator permite o comparatie intre suma
incasarilor realizate pe intreaga durata de functionare a obiectivului
economic si totalul cheltuielilor efectuate atat cu edificarea
obiectivului cat si cu productia.
Pentru a permite comparabilitatea acestor indicatori,
care se obtin in perioade diferite de timp, la un moment dat, se
foloseste tehnica actualizarii. Relatia de calcul este:
R =
Pe baza acestui indicator, proiectul economic poate fi
acceptat numai in cazul in care R>1. Aceasta relatie exprima legea
fundamentala a activitatii economice care presupune, ca in orice
asemenea activitate trebuie sa se recupereze integral cheltuielile
efectuate si sa se realizeze un anumit profit pentru investitor.
In cazul in care R = 1, rezulta ca societatea isi acopera
cheltuielile, insa nu realizeaza nici un profit, ceea ce reflecta o
activitate nesatisfacatoare. Daca R<1, raportul este subunitar,
atunci proiectul este respins.
Acest indicator depinde si de marimea coeficientului de
actualizare luat in calcul. Cu cat acest coeficient este mai mic, cu
atat raportul in aceleasi conditii este mai mare, fiind in raport invers
proportional cu coeficentul de actualizare.
4. Fluxul de numerar (cashflow), indicator ce
exprima « situatia la zi », respectiv care este castigul sau pierderea
pentru fiecare an luat in calcul.
Acest indicator poate fi calculat la nivelul economiei
nationale, sau la nivelul agentului economic, cu precizarea ca la 28
nivelul agentului economic impozitele si taxele constituie cheltuieli
si se iau in calcul ca atare. Relatia de calcul este :
Fh = Vh – (Ch + Ih)
Vh - incasarea anului h
In perioada de executie, a obiectului, fluxul de numerar
este mai favorabil in cadrul analizei economice, deoarece acum s-a
considerat ca venit si imprumutul primit, el constituind cheltuieli in
perioada rambursarii sale, fapt pentru care acum fluxul de numerar
este diminuat.
5. Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR)
Este considerat de catre BIRD ca fiind indicatorul de
baza in aprecierea eficientei economice a unui proiect de investitii.
Indicatorul exprima rata de discontare care egalizeaza valorile
actualizate ale productiei cu costurile (de productie si de investitii
pe intreaga perioada de functionare)
RIR este acea rata de discontare, la care VNA este zero,
respectiv productia actualizata este egalata de costurile actualizate.
Este oportun ca selectarea proiectelor in functie de RIR sa aiba loc
29
prin comparare cu eficienta economica obtinuta la obiective
economice similare din tara, dar in mod deosebit din strainatate,
unde se calculeaza uzual. Vor fi acceptate, numai acele proiecte de
investitie la care RIR se stabileste l a cote superioare celor similare,
din trecut.
Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face pe
doua cai : prin reprezentare grafica sau prin calcul analitic. In
ambele situatii se impune stabilirea unui venit actualizat pozitiv
care corespunde unei rate minime (a min) si un venit net actualizat
negativ care corespunde unei rate maxime (a max).
- prin reprezentare grafica:
Se reprezinta intr-un sistem de axe rectangulare, pe
abscisa diferite valori ale ratei de rentabilitate, iar pe ordonata
evolutia venitului net actualizat. Prin unirea cu o dreapta a
punctelor ce corespund nivelului venitului net actualizat la amin si
amax si la intersectia acestei drepte cu abscisa se afla punctul care
exprima RIR a obiectivului.
- prin calcul analitic se foloseste relatia :
RIR = amin + (amax – amin) = , relatie ce decurge din
asemanarea triunghiurilor din figura
30
y
x
V1
y-xRIR amax
V2
-
+
VNA
Rata de actualizare
amin
RIR este unul dintre cei mai semnificativi indicatori a
eficientei proiectelor de investitii, deoarece exprima capacitatea
investitiei de a furniza profit pe intreaga durata de functionare a
obiectivului, stabilind puterea economica a acestuia, respectiv
profitul net ce se obtine la un leu efort total, cu investitia si cu
productia. Acest indicator, dupa nivelul la care se face analiza
imbraca doua forme Rata Interna de Rentabilitate Economica
(RIRE) in cazul analizei economice si Rata Interna de Rentabilitate
Financiara (RIRF) pentru analiza financiara.
RIR, chiar daca este sub forma RIRE sau RIRF trebuie sa
fie intotdeauna rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj
intreg, deoarece proiectele analizate nu pot justifica niciodata
implicarea unei precizii mai mari. Interpolarea intre rate de
actualizare, care se gasesc de o parte si de alta a RIR-ului
exagereaza oarecum adevarata RIR. Aceasta, pentru ca tehnica
noastra liniara de interpolare face ca RIR sa urmeze pe un sistem de
axe rectangulare o linie dreapta.
De fapt, adevarata valoare a RIR-ului urmeaza o functie
curbilinie concava conform graficului. Eroarea introdusa de
interpolare este de obiecei mai mica si dispare cand rezultatul este
rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg.
In legatura cu alegerea ratelor de discontare trebuie
facute cateva precizari :
- amin si amax se alege astfel incat pentru amin sa se obtina
un venit net actualizat pozitiv si pentru a max un VNA negativ;
- diferenta intre cele doua rate de discontare alese sa nu
fie mai mare de 5%, deoarece in intervalul y s-a presupus ca VNA
are o evolutie liniara, iar in relitate evolutia este sub forma unei
functii ce ar putea fi exprimata printr-o parabola, de aceea si
31
valoarea ratei de rentabilitate economica se va rotunji intotdeauna
in minus;
- amin si amax se stabileste prin incercari, astfel pentru a
limita numarul acestora se face intai o determinare aproximativa a
ratei de rentabilitate economica raportand marimea profilului mediu
anual la marimea investitiilor, dupa care se corecteaza astfel: daca
durata de functionare < 5 ani se scad 0,20; intre 5 – 10 ani se scade
0,10; intre 10 – 15 ani se scade 0,05, iar pentru D > 15 ani se
considera coeficientul de actualizare conform raportului determinat
la inceput. Rata astfel gasita se considera limite de
calcul pentru rata de actualizare.
Calculul RIR este o metoda prin care se ajunge la o
apreciere corecta a eficientei investitiei totusi prezinta si unele
dezavantaje ca:
- se bazeaza pe fluxul veniturilor brute, care cuprind si
amortismentul, ce este necesar pentru a calcula o rata interna de
rentalilitate;
- necesitatea de a face previziuni pentru viitoarele
incasari a caror exactitate este greu de realizat. Avantajul net
consta in faptul ca tine cont de modificarea in timp a veniturilor.
6) Cursul de revenire net actualizat
Acest indicator cunoscut si sub numele de rata interna de
schimb valutar sau testul BRUNO, reflecta eforturile totale
actualizate, cu investitia si cu productia, exprimate in lei, ce se fac
pentru obtinerea unei unitati valutare nete. Se calculeaza cu
ajutorul relatiei:
R =
32
Ca modalitati principale prin care se pot obtine cursuri de
revenire actualizate mai mici decat cursul de revenire oficial putem
mentiona:
- renuntarea la importul materialelor si materiilor prime;
- reducerea creditului contractat de la BIRD;
- depistarea unor piete noi, pe care sa desfaca produsele
la preturi mai ridicate, deci marirea valorii incasarilor;
- reducerea cheltuielilor anuale de productie.
Din analiza relatiilor prezentate se constata ca la
numarator se cuprind toate cheltuielile efectuate in tara, exprimate
in lei, din care se scad uneori, produsele care nu pot face obiectul
schimbarilor externe, actualizate la o anumita rata de actualizare.
La numitor se cuprind veniturile nete actualizate, exprimate in
valuta.
Prin acest indicator, se stabileste costul intern al valutei si
se urmareste alegerea variantelor de investitii care asigura
promovarea exportului si diminuarea importului, ofera informatii
asupra produselor care sunt mai eficiente sa se produca in tara sau
care sunt indicate sa se importe, deoarece asigura un curs de
revenire net actualizat nefavorabil.
La folosirea acestui indicator, se ridica problema ca:
alegerea ratei de discontare, adica daca este identica pentru valuta
interna cat si pentru cea externa; modul cum se face transformarea
importurilor din valuta in lei, foloseste paritatea oficiala pentru o
fundamentare realista a variantelor de investitii analizate.
7) Pragul de rentabilitate
Eficienta economica a investitiei depinde de modul cum
este folosita capacitatea de productie proiectata, deoarece de
33
aceasta depinde recuperarea fondurilor de investitii prin profitul
obtinut.
De aceea BIRD, atrage atentia asupra unui punct critic
sub care gradul de utilizare a capacitatilor de productie nu poate
cobori, caci astfel unitatea economica intra in pierderi si prin
urmare investitiile nu se mai pot recupera. Acest punct critic al
nivelului productiei exprimat prin procentul de folosire a capacitatii
proiectate pentru profitul societatii comerciale este nul se numeste
prag de rentabilitate.
Prin urmare, la obiectivele de investitii care nu au
capacitate mare de productie, se impune o analiza privind stabilirea
gradului minim de folosire a capacitatilor de productie proiectate
astfel incat sa se asigure un profit minim sau, unitatea sa nu lucreze
cu pierderi.
Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili care este
nivelul minim de folosire a capacitatii de productie astfel incat
societatea comerciala sa nu lucreze cu pierderi, sa recupereze
fondurile de investitii cheltuite si sa realizeze un profit net.
8) Senzitivitatea, incertitudinea si riscul in analiza
economico-financiara
In conditiile economiei de piata, proiectele de investitii
trebuie sa lise efectueze o profunda analiza de senzitivitate ce isi
propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele
modificari, indeosebi negative, ce apar cu siguranta in cursul
functionarii sale viitoare. Printre aceste modificari se pot numara:
epuizarea resurselor initiale de materii prime si schimbarea pietelor
de aprovizionare, modificarea preturilor la materiile prime,
cresterea salariilor. Analiza de senzitivitate economica, implica deci,
probleme referitoare la riscul si incertitudinea economica specifice
problemelor investitionale. Orice investitie productiva contine
34
elemente de incertitudine si risc, deoarece pot interveni anumite
cauze negative care influenteaza rezultatul economic.
Aceste schimbari antreneaza modificarile ratei interne de
rentabilitate fapt ce impune o analiza a sensibilitatii proiectului de
investitii fata de diferite modificari ce pot apare prin recalcularea
RIR.
Nivelul ratei de rentabilitate financiara ne arata ca
proiectul de investitii este extrem de sensibil la modificarea
nivelului costurilor de productie. De aceea, trebuie analizate toate
posibilitatile ce pot modifica costurile in sens negativ pentru a se
lua masuri de preintampinarea lor. Daca nu exista astfel de
posibilitati, se impune renuntarea la proiect indiferent care este
nivelul de eficienta pe plan macroeconomic.
Asa cum reiese, numai prin efectuarea calculelor
recomandate de acest organism international BIRD, care sa
completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza
eficientei economice a investitiilor, se poate ajunge la adoptarea
unei judicioase decizii investitionale.
CAPITOLUL III
EVALUAREA PROIECTULUI DE INVESTITII“FABRICA DE MALT”
35
3.1. PREZENTAREA S.C. TURN SA., CARE ARE CA OBIECTIV DE INVESTITII “FABRICA DE MALT”
Constituirea societatii comerciale
S.C. TURN SA isi desfasoara activitatea in orasul
Targoviste, judetul Dambovita. A luat fiinta prin asocierea unor
actionari si mobilizarea unor resurse financiare inclusiv de la
persoane fizice sau juridice. Societatea a fost inregistrata la Camera
de Comert si Industrie a Romaniei, oficiul Registrului Comercial al
judetul Dambovita, cu certificatul de inmatriculare nr.
J/15/1553/1999.
Statutul juridic
S.C. TURN SA., este persoana juridica romana, avand
forma juridica de societate pe actiuni, aceasta isi desfasoara
activitatea in conformitate cu legile romane, durata societatii fiind
nelimitata.
Ca obiect de activitate al societatii se pot numi:
- productia de malt;
- productia de bere;
- activitatea in agricultura, zootehnie, industrie
alimentara;
- activitatea de comert, import – export;
- prestari servicii, alimentatie publica si turism;
Scopul investitiei
In urma studierii aprovizionarii cu bere in orasul
Targoviste si in judet, societatea a hotarat ca principal obiectiv
constituirea unei fabrici de malt si a unei fabrici de bere, care va
asigura necesarul de malt pentru propria fabrica, cat si necesarul
de valuta pentru rambursarea unor credite externe.36
Prin infiintarea acestei fabrici de malt se deschid
premisele unei posibile si fezabile cooperari cu diverse firme straine
in profilul de activitate ales si in alte domenii, se creaza noi locuri
de munca, contribuind la diminuarea procentului de somaj si se
asigura fondul de marfa pentru societatile comerciale care
comercializeaza produsele.
S.C. TURN SA. nu are posibilitatea realizarii intregului
proiect din surse proprii, fiind limitata de valoarea capitalului social
varsat sau in curs de completare si este nevoita a apela la credite
bancare.
Surse de finantare si volumul acestora
S-au analizat doua variante : prima varianta presupune
realizarea proiectului de utilaje din tara, creditul necesar intrand
sub incidenta dobanzilor practicate de bancile romanesti la ora
actuala cu actualizarea lor, conducand la o cumulare de dobanda
care in final depaseste chiar volumul investitiei initiale. Varianta a
doua, prevede realizarea proiectului cu utilaje din import furnizate
de firma SEGINSA SPANIA, cu un cost mai ridicat al utilajelor, dar
car prin acordarea unor credite pentru procurarea utilajelor, cu o
dobanda mult mai redusa - 10,5%, conduce in final la rezultate
economico financiare mult mai bune.
VARIANTA I – valoare totala a investitiei este de 2.809.229
lei, din care utilajele – 687.975 lei. Din surse proprii se asigura suma
de 421.385 lei, iar diferenta se asigura din credit bancar cu
dobanda la zi descrescand cu coeficientul de inflatie.
VARIANTA II – valoarea totala a investitiei este de
3.267.263 lei din care:
- utilaje total 1.303.772,0 lei
- din care import 1.136.350,0 lei
37
Se asigura din surse proprii suma de 490.090,0 lei, iar
diferenta de 2.777.173,0 lei se asigura astfel:
- credit banca romana 1.811.264,0 lei
- credit banca spaniola 965.909,0 lei
Costul total al investitiei
Pentru VARIANTA I - Total 2.809.229,0 lei
din care:
- constructii montaj 1.957.270,0 lei
- constructii instalatii 1.877.163,0 lei
- utilaje cu montaj si independente 687.975,0 lei
- dotari si obiective inventar 10.144,0 lei
- alte cheltuieli 153.840,0 lei
Pentru VARIANTA II – Total 3.267.263,0 lei
din care:
- constructii montaj 1.774.839,0 lei
- constructii instalatii 1.664.199,0 lei
- utilaje cu montaj si independente 1.303.772,0 lei
- dotari 10.034,0 lei
- alte cheltuieli 178.618,0 lei
Descriere
In cadrul platformei de industrie alimentara situata in
partea de nord a municipiului Targoviste, se propune amplasarea
unui complex, alcatuit dintr-o fabrica de malt cu capacitatea de
15.000 t/an si o fabrica de bere de 250.000 h1/an, precum si
utilitatile aferente.
Terenul pe care se amplaseaza aceste unitati cu o
suprafata de 3,4 ha, este situat intre fabrica de branzeturi si
38
intreprinderea de morarit si panificatie, avand accesul auto din
drumul de deservire a zonei industriale, aprovizionarea feroviara
facandu-se pe linia CFR racordata la liniile intreprinderii de morarit.
Fabrica de malt se amplaseaza in partea de nord a incintei si este
prezentata sub forma a doua variante, in varianta a doua avand o
suprafata construita mai redusa, decat in varinta 1, se inscrie mai
bine in terenul rezervat acesteia, permitand si o eventuala
extindere de capacitate.
Obiectivul este o investitie noua, deci structura
personalului va fi cea propusa in proiectul tehnologic, in cadrul
cheltuielilor devizului general s-au prevazut sumele necesare
scolarizarii noului personal. De asemenea, la angajarea personalului
in cadrul schemei de functiuni se va cauta atragerea unor cadre de
specialitate cu experienta in domeniu si cu o vechime in profilul de
activitate care sa asigure un grad mai mare de calificare.
Materii prime, tehnologice si procese tehnologice
utilizate
Pentru a se obtine un malt de calitate, pe langa
tehnologia folosita, are o mare importantta calitatea materiei prime
utilizate. Calitatea acesteia este la randul ei, influentata de mai
multi factori:
- varietate, soi, conditii pedoclimatice;
- agrotehnica aplicata;
- modul de fertilizare a terenului;
- modul de pastrare;
Ca materii prime se utilizeaza orzul si orzoiaca, insa din
cauza productivitatii mai mici de orzoaica si nediferentierea pretului
de achizitie dupa calitate, cea mai mare parte a productiei de malt
din tara noastra se realizeaza din orz si nu din orzoaica.
39
Considerand ca procentul de orz utilizat in fabricatie, va fi
de 60%, iar cel de orzoaica - 40%, este necesar ca in viitor sa se
gaseasca modalitati de cointeresare a producatorilor agricoli pentru
cultivarea si obtinerea unor productii de orz, orzoaica cu calitati
optime de maltificare.
In conditiile asigurate, materiile prime cu calitatile
prevazute in strasuri si a respectarii procesului tehnologic se va
obtine malt de calitate superioara. In ceea ce priveste garantiile
furnizorului de utilaje din import pentru calitatea produsului finit, in
oferta sunt date garantii de calitate in cazul asigurarii materiilor
prime cu calitatea dorita, care difera de calitatea materiei prime
disponibile indicata de standardele noastre.
1. Descrierea procesului tehnologic in varianta I.
a) Receptia materiei prime
Receptia cantitativa a materiei prime se realizeza prin
cantarirea mijloacelor de transport pline si goale, iar cea calitativa
consta prelevarea de probe si stabilizarea prin analize de laborator
a umiditatii si corpurilor straine.
b) Curatirea si sortarea materiei prime
Linia de curatare are o capacitate de 8 – 10 tone/h. In
urma curatirii – sortarii materiilor prime se obtine patru sorturi si
deseuri. De regula, la maltificare se utilizeaza sortul I si II, dar
practic din lipsa de materii prime se prelucreaza si sortul III.
c) Depozitarea materiei prime si a maltului finit
Pentru depozitare se prevede un siloz cu 9 celule
cilindrice, capacitatea totala fiind de circa 8.800 m.c., ceea ce va
asigura depozitarea a circa 2.000 tone malt si 3.400 tone orz –
40
orzoaica. Diferenta pana la acoperirea necesarului total anual de
aproximativ 21.000 tone/an orz brut va fi preluata de la
ROMCEREAL sau de la producatori particulari.
d) Inmuierea orzului
Se realizeaza in patru linii a doua linuri fiecare,
capacitatea unui lin va fi de 15 tone de orz, iar durata inmuierii,
conform diafragmelor aplicate in tara noastra va fi de 45 ore.
e) Germinarea orzului
Pentru germinare se va adopta procedeul VANDER
HAUFEN (gramezi mobile), in care scop se vor construi patru casete
din beton cu fundul din tabla perforata. Germinarea se preconizeaza
sa se realizeze in circa 8 zile, in conditii de microclimat (umiditate,
aer si temperatura aer) controlate si reglate conform diagramei de
germinare. Pentru mentinerea microclimatului cerut de procesul
tehnologic s-au prevazut instalatii de ventilatie, racire si umidificare
a aerului.
f) Uscarea maltului
Se va realiza in doua uscatoare, cu gratar basculant, cu o
capacitate de 23 tone/zi malt uscat. Durata procesului de uscare va
fi de 18 – 20 ore in functie de sortimentul de malt ce urmeaza sa fie
stabilit.
g) Degerminarea, transportul si depozitarea
maltului in vederea maturarii
h) Livrarea maltului finit
Se va realiza prin tranport mecanic catre fabrica de bere,
iar catre tert se va realiza direct din siloz cu mijloace auto sau
vagoane CFR.
In cazul variantei a doua propuse se reemarca unele
deosebiri ale procesului tehnologic, comparativ cu varianta I astfel:
41
- receptia materiei prime, descarcarea si transportul se
realizeaza ca in varianta intai;
- la propunerea firmei asociate, se desfasoara o noua
etapa: precuratirea si insilozarea materiei prime;
- la sectia de inmuiere a orzului in varianta a doua
inmuierea se realizeaza intr-un singur lin si intr-un timp mai scurt,
de aceea sectia avand dimensiuni mult mai mici;
- in a doua varianta, datorita timpului mai scurt in care se
realizeaza germinarea si incarcarii specifice mai mari, dimensiunile
sectiei de germinare sunt mult mai reduse fata de cealalta varianta;
- la uscarea si degerminarea maltului, in afara de gratarul
uscatorului, furnizorul va livra un ventilator, baterii de incalzire a
aerului si recuperatorul de caldura cu tevi de sticla. Dupa procesul
de uscare urmeaza racirea maltului prin insuflare de aer proaspat,
apoi este supus operatiei de degerminare si dupa aceea transpotat
si depozitat in siloz pentru maturare;
- livrarea maltului se paote face vrac sau insacuit in saci
de iuta sau hartie iar furnizorul va livra o instalatie de cantarit si
insacuit malt si o masina de cusut saci.
Asigurarea cu utilitati:
a) alimentarea cu apa se face din doua surse:
- o sursa de apa potabila din puturi de mare adancime
racordare la conducte de aductiune a apei; va asigura necesarul de
apa pentru consumul tehnologic;
- o sursa de apa industriala din puturi forate la 100 metri
adancime, in zona amplasamentului fabricii sau din surse de apa
industriala a Combinatului de Oteluri Speciale Targoviste; va sigura
debitul de apa necesar pentru functionarea centralei frigorifice a
centralei termice;
42
- evacuarea apei de la sectiile de germinare si inmuiere
se va face la reteaua exterioara din incinta pentru canalizarea
tehnologica.
b) alimentarea cu energie termica
Asigurarea cu energie termica, atat pentru tehnologie cat
si pentru incalzire, se va face dintr-o centrala termica proprie
fabricii care va fi echipata cu un cazan de aburi cu un volum mare
de apa, astfel incat sa poata asigura variatiile debitului de abur in
timp foarte scurt.
c) alimentare cu energie electrica
Pentru alimentarea cu energie electrica se propune un
post de transformare 20/0,4 KV o putere de 1000 KVA fiecare.
Pontul de transformare se va amenaja in anexa uscatoriei de malt,
in ambele variante.
Piata si comercializarea
In urma studiilor efectuate, cererea de bere va continua
sa inregistreze o tendinta usoara de crestere, cu deosebire in
perioada de vara, motivat atat de deprinderile populatiei, cat si din
considerente financiare. Acest ultim aspect, va capata
importantanta majora in anii urmatori, datorita aparitiei
fenomenului concurentei, producatorii fiind obligati sa accepte
treptat reducerii ale ratei profitului.
Este de asteptat o crestere a cererii de bere, in mediul
urban, comparativ cu cel rural, solicitarile cele mai semnificative
fiind cele din localitatile turistice si cu deosebire in sezonul cald, de
aceea dinamica consumului de bere in timpul anului, va trebui sa
constituie o preocupare majora pentru producatori.
Pana in prezent, zona luata in considerare, judetul
Dambovita si judetele limitrofe, au fost deservite de fabricile de
43
bere existente, in viitor deficitul de bere fiind acoperit de productie
fabricii de bere Targoviste, care va avea ca principali distribuitori
diferite societati comerciale din orasele Targoviste, Titu, moreni,
Gaesti, 2 magazine proprii societatii comerciale “TURN” S.A., cat si
intreprinzatori particulari.
Se va urmari atragerea in societate a unor parteneri
externi care ar putea asigura o distribuire a maltului pe piata
europeana, distribuire care sa capete un caracter permanent si
sigur.
3.2. EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT”
CU AJUTORUL INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA
Necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori, este
impusa de caracterul complex al eficientei economice, deoarece
fiecare dintre ei, surprinde un anumit criteriu de eficienta
economica. In sistemul de indicatori care reflecta eficienta
economica au fost inclusi si unii indicatori care propriu-zis, nu
exprima eficienta (intrucat nu compara eforturile cu efectele), ci
masoara volumul activitatii, pentru a intregi imaginea celui ce face
analiza asupra obiectivului studiat.
Un criteriu dupa care se clarifica indicatorii de eficienta
economica a investitiilor il reprezinta sfera de cuprindere, in
functie de care se impart in:
a) indicatori care reflecta efectele economice (capacitatea
de productie, valoarea anuala a productiei, structura productiei
etc.);
b) indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii
obiectivului de investitii si functionarii capacitatilor de productie ca: 44
investitia totala, marirea imobilizarilor, cheltuieli anuale de
productie etc.);
c) indicatori referitori la perioada de realizare si
functionare a obiectivului (durata de executie a obiectivului, durata
pana la atingerea parametrilor proiectati etc.);
d) indicatori ai eficientei economice (investitia specifica,
termenul de recuperare, coeficientul de eficienta economica a
investitiilor).
Un alt criteriu de clasificare il constituie nivelul la care se
face evaluarea si analiza economica si anume:
a) indicatori stabiliti la nivelul macroeconomic, care
asigura analiza eficientei economice a investitiilor la nivelul
ramurilor sau pe ansamblul economiei nationale.
Indicatorii calculati la nivelul microeconomic, care se
refera in principal, la evaluarea eficientei economice a investitiilor la
nivel de agent economic. Acestia se pot imparti, dupa sfera de de
cuprindere, in:
- indicatori cu caracter general;
- indicatori de baza;
- indicatori suplimentari;
- indicatori specifici.
3.2.1. INDICATORI CU CARACTER GENERAL
Acesti indicatori, contribuie la formarea unei imagini
globale asupra eforturilor si efectelor ce vor caracteriza activitatea
viitoare a obiectivului economic, precum si a eficientei economice a
acestuia. Aici se cuprinde:
45
a) Capacitatea de productie
Exprima cantitatea maxima de productie ce se poate
obtine intr-o perioada, in conditii normale de functionare, impuse de
utilizarea de plina a capitalului fix si a resurselor umane. Este un
indicator de volum care cuantifica principalul efect economic al
investitiei si se exprima in unitati fizice ca: tone, metri liniari, bucati
etc.
In cazul obiectivului de investitii, FABRICA DE MALT,
aceasta este: de 15.000 t/an la un regim de functionare de 330
zile/an, in ambele variante. In varianta 1 (cu utilaje din tara)
aceasta capacitate se va realiza in 330 sarje, iar in varianta a 2-a
(cu utilaje din import), in 220 sarje – 1 sarja la 36 h.
Cu instalatia proiectata, se putea realiza cantitatea de
malt special, dar cu diminuarea corespunzatoare a capacitatii
anuale in functie de sortimentul de malt realizat.
b) Numarul de salariati de care va avea nevoie viitorul
obiectiv in perioada functionarii sale, se stabileste cu ajutorul
indicatorului cantitativ, numit numarul mediu scriptic de salariati.
pentru orice proiect, intereseaza atat numarul de persoane slariate,
cat si structura acestora dupa profesie.
Schema de personal necesar fabricii de malt este:
Nr.cr
t.Specificare
Nr. posturi
VAR. I VAR. II
1 Sef sectie 1 1
2 Maistri 4 4
3 Laboranti 4 4
4 Electricieni 4 4
5 Lacatusi intretinere 4 4
6 Operatori 18 22
46
TOT
AL
35 39
Asa cum se observa, in cazul variantei a doua, este
necesar un numar mai mare de salariati, in special operatori –
oameni specializati, deoarece se vor utiliza instalatii si utilaje din
import.
c) Productivitatea muncii
Este un indicator care arata eficienta muncii cheltuite.
Indicatorul exprima productia ce poate fi realizata de un salariat,
intr-o unitate de timp, valoarea productiei ce revine pe un salariat,
timpul de munca in om-ore, consumat pentru realizarea unei unitati
fizice de produs.
Pentru varianta 1 productivitatea muncii va fi:
Pentru varianta 2:
Asa cum se observa, productivitatea muncii este mai
ridicata in cazul variantei 1, datorita numarului de salariati mai mic,
care vor fi angajati pentru realizarea productiei fizice de 15.000
t/an. Avand in vedere acest indicator, se va opta pentru folosirea
variantei 1, ce presupune folosirea utilajelor din tara si un numar
mai mic de muncitori.
d) Cheltuielile anuale de productie
Prin intermediul acestor indicatori, se cuantifica eforturile
totale facute de societate, pentru obtinerea productiei ce urmeaza a
se realiza de catre viitorul obiectiv economic.
Nivelul costului de productie, in conditiile mentinerii
aceluiasi volum de productie, trebuie sa scada de la o perioada la
47
alta, asigurand astfel concomitent cu realizarea unor disponibilitati
de materii prime ce pot fi folosite in alte scopuri, sau pentru
cresterea productiei fizice, cresterea eficientei economice a
obiectivului.
In cazul Fabricii de Malt, s-a estimat efectuarea unor
cheltuieli in valoare de 2526.840 lei/an pentru prima varianta si de
2423.170 lei/an pentru a doua varianta, tinandu-se cont atat de
eforturile umane si materiale cat si cele financiare. Aceste cifre
reies din tabelul alaturat:
CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR ANUALE DE PRODUCTIE SI PRETUL DE COST AL FABRICII DE MALT
Nr. crt. Specificare UM VAR. I VAR. II
1
Cheltuieli anuale
Materii prime lei
1.210.84
0
1.210.84
0
2 Materiale lei - -
3 Salarii nete lei 9.861 10.995
4 Impozit pe salarii lei 2.357 2.602
5 Asigurari sociale lei 3.659 4.079
6 Ajutor somaj lei 610 680
7 Amortismente lei 91.426 109.211
8 Reparatii si intretinere lei 9.143 10.921
9 Energie electrica lei 95.850 73.350
10 Energie termica lei 116.957 101.087
11 Apa lei 3.433 3.365
12 Epurare ape uzate lei 10.390 10.185
13 Cheltuieli de
aprovizionare
lei 7.772 7.686
48
14 Alte cheltuieli (1%) lei 15.622 15.450
15
Total cheltuieli directe
Cheltuieli commune si
generale
lei
lei
1.577.90
4
300.0
00
1.560.45
4
300.0
00
16
Total cheltuieli de
productie
Se scade valoarea
recuperarilor
lei
lei
1.877.90
4
67.40
8
1.860.45
4
67.40
8
17
Pret de cost
Dobanda anuala
lei
lei
1.810.49
6
716.3
52
1.793.04
6
630.1
24
Pret de cost final lei 2.526.84
8
2.423.17
0
Asa cum se observa din centralizatorul cheltuielilor anuale
de productie pentru ambele variante considerate, cea mai buna
varianta este cea de-a doua, care presupune un volum mai mic de
cheltuieli de productie necesar pentru obtinerea capacitatii de
productie propuse.
e) Valoarea productiei
Este un indicator de efect care insumeaza rezultatele
activitatii economice pe o perioada de timp.
In cazul obiectivului prezentat, se prevede obtinerea a
circa 3.181.500 lei/an, in ambele variante propuse.
f) Profitul
Este un indicator deosebit de important, in aprecierea
efectului net al unitatii sau pe fiecare produs in parte. Prin el,
agentii economici, asigura recuperarea capitalului cheltuit si isi
49
constituie noi capitaluri fixe. Se prefera activitatile ce aduc un profit
maxim.
In cazul fabricii de malt, profitul prevazut a se obtine, ca
urmare a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate, este
prezentat in urmatorul tabel:
Nr. crt. Specificare U.M. VARIANTA I VARIANTA II
1 Profit brut lei/an 654.650 758.3302 Total 10 ani lei/an 5.891.850 6.824.970
Acest profit brut obtinut, plus amortismentul inclus in
costuri, formeaza totalul de surse al societatii comerciale, din care
aceasta trebuie sa acopere rambursarea creditelor, a dobanzilor
acestora, plus ca acesta urmeaza sa fie impozitat, obtinandu-se
astfel profitul net al societatii.
In urma analizei acestui indicator resulta ca cea mai buna
varianta este varianta a doua, in cazul folosirii acesteia obtinandu-
se un profit brut superior celui obtinut in varianta intai. Avand in
vedere ca in ambele variante este prevazut a se obtine aceeasi
productie, dar cheltuielile difera, este normal ca varianta optima sa
fie cea care necesita un volum de cheltuieli mai mici si deci
obtinerea unui profit mai mare.
g) Consumul specific de materii prime, materiale,
combustibil si energie
In cadrul actualelor tendinte ale crizei de materii prime si
materiale, combustibil si energie, se va prefera varianta cu
consumul cel mai redus al acestora sau care prevede micsorarea
acestui consum.
Tinand cont de cele afirmate mai sus, cat si de datele
prezentate anterior in centralizatorul cheltuielilor de productie
50
putem afirma ca varianta optima este cea de a doua, care
presupune utilaje din import.
Asa cum se observa, chiar aceste cheltuieli (cheltuielile cu
energia electrica, termica, apa, cheltuieli cu materii prime) sunt
cele care influenteaza cifra totala a cheltuielilor de productie pentru
varianta a doua, aceasta fiind mai redusa decat cifra cheltuielilor de
productie pentru varianta intai.
In urma prezentarii acestor indicatori ai obiectivului
studiat se poate concluziona ca varianta optima este varianta a
doua, obtinandu-se un profit mai mare cu cheltuieli de productie
mai mici, ceea ce este cel mai important lucru pentru o societate
comerciala, aceasta putand astfel sa-si ramburseze creditele si sa-si
constituie fondurile sale proprii.
3.2.2. INDICATORI DE BAZA
a)Valoarea investitiei
Acesta este unui dintre indicatorii de volum principali,
folosit in adoptarea deciziei de investitii, ce caracterizeaza eforturile
procesului investitional. Investitiile insumeaza totalitatea resurselor
ce se consuma pentru ridicarea obiectivului, pana la punerea sa in
functiune si anume :
It = I + Mo + CS
It = investitia totala;
I = investitia calculata conform devizului general;
51
Mo = necesarul de mijloace circulante pentru inceperea
functionarii obiectivului;
CS = alte cheltuieli;
In cazul obiectivului studiat, valoarea investitiei pentru
cele doua variante propuse este:
VARIANTA I – cu utilaje din tara - 2.809.229 lei
VARIANTA II – cu utilaje din import – 3.267.263 lei
Pentru realizarea obiectivului sunt necesare urmatoarele
surse de finantare, diferite pentru cele doua variante: asa cum
rezulta din tabelul alaturat:
- lei -
Surse de finantare VARIANTA I VARIANTA II
1. Aport propriu 15% 421.385 490.090
2. Credit bancar 85%
din care:
- credit Banca Romana
- credit Banca Spaniola
2.387.844
2.387.844
-
2.777.173
1.811.264
965.909
Dobanda in lei 3.581.760 2.716.890
Dobanda la creditul in valuta in lei
- 433.730
b) Durata de executie a lucrarilor de investitii
Ca urmare a faptului ca pe aceasta perioada sunt scoase
din circuitul productiv o serie de resurse (umane, materiale si
financiare), perioada respectiva trebuie sa fie cat mai scurta pentru
a reduce imobilizarile de fonduri.
Durata de executie a obiectivului studiat este de doi ani,
indiferent de varianta aleasa, in prezent procesul investitional
aflandu-se in perioada de proiectare, in care se elaboreaza
documentatiile, se obtin avizele si aprobarile si se deschide 52
finantarea. Odata cu constituirea surselor de finantare se va trece
imediat la executia obiectivului studiat, fara intarzieri care ar putea
genera pierderi de profit ca urmare a imobilizarii de fonduri.
c) Durata de functionare a capitalului fix
Perioada procesului investitional se poate imparti in trei si
anume:
- perioada de proiectare, in care se elaboreaza
documentatiile, se obtin avizele si aprobarile, se contacteaza
constructorul si se deschide finantarea;
- perioada de functionare a capitalului fix, ce se poate
imparti in: perioada pana la obtinerea parametrilor proiectati,
perioada normala de functionare si perioada de declin.
Prima si a treia perioada trebuie sa fie cat mai scurta
deoarece profiturile obtinute se asigura sub cele normale, iar a
doua periaoda trebuie sa fie cat mai lunga, deoarece utilajele
functioneaza la parametrii tehnico-economici proiectati si se obtin
profituri maxime.
In cazul obiectivului studiat se prevede ca durata de
functionare a acestuia sa fie de 10 ani in ambele variante propuse.
d) Investitia specifica
Acest indicator asigura comparabilitatea intre efortul
investitional facut pentru realizarea unui obiectiv economic si
rezultatele obtinute exprimate prin capacitatea de productie.
Relatiile de calcul se stabilesc diferentiat pentru obiective noi,
pentru dezvoltari, modernizari si retehnologizari, precum si pentru
comparatii intre variante astfel:
- pentru obiective noi :
53
Si = investi]ia specific\
Ii = investi]ia aferent\ variantei
“i”
qi = capacitatea de produc]ie
Aceasta relatie de calcul se foloseste in special pentru
unitatile cu productie omogena la care se pot exprima capacitatile
in unitati fizice sau natural-conventionale.
In cazul obiectivului FABRICA DE MALT se poate utiliza
aceasta relatie pentru calculul investitiei specifice deoarece
capacitatea de productie ce se va obtine este egala in ambele
variante, fiind insa diferita investitia prevazuta pentru fiecare
varianta.
lei/tona
lei/tona
Asa cum reiese din calcul se poate spune ca varianta cea
mai buna este varianta intai deoarece se aloca o investitie mai mica
pentru obtinerea aceleaiasi capacitati de productie, insa trebuie
avut in vedere ca in cazul variantei a doua capacitatea de productie
se realizeaza in 220 de sarje comparativ cu 330 de sarje in varianta
intai.
e) Termenul de recuperare a investitiilor
Este un indicator ce exprima perioada de timp in care
investitia se recupereaza din profit in urma punerii in functiune a
unor capacitati de productie.
Ca si la investitia specifica, pentru calculul acestui
indicator se folosesc mai multe relatii de calcul in functie de
destinatia investitiei.
- pentru obiective noi :
54
Ti = termenul de recuperare `n
varianta “i”
Ii = valoarea investi]iei `n varianta
“i”
In cazul nostrum termenul de recuperare a investitiei se
calculeaza cu ajutorul relatiei de mai sus, avand in vedere ca este
un obiectiv nou, ce urmeaza a fi construit. Deci vom avea :
ani
ani
f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor
Acest indicator exprima profitul anual ce se obtine la un
leu investit si in cazul mai multor variante se opteaza pentru
varianta la care coeficientul de eficienta economica este cel mai
mare.
- pentru obiective noi :
Phi, Ihi = profitul si investitia anuala in
varianta “i”
Se observa ca intre termenele de recuperare si
coeficientul de eficienta economica exista o relatie inversa si
anume
Pentru cele doua variante analizate, coeficientul de
eficienta este :
lei
lei
55
Ca urmare a continutului sau economic decizia de
investitii se ia in functie de varianta la care aceasta este maxim.
Asa cum rezulta din calculul indicatorilor termenul de
recuperare si coeficientul de eficienta economica a investitiilor,
exista diferente foarte mici intre variantele analizate. Pentru o
analiza cat mai aprofundata a eficientei investitiei studiate este
necesar calculul indicatorului cheltuieli echivalente sau recalculate,
care asigura insumarea efortului investitional cu cheltuielile de
productie.
g) Cheltuieli echivalente:
Ki = Ii + Chi · Tn
In cazul investitiei studiate vom avea :
K1 = 2.809.229 + 2.526.848 · 5 = 15.443.469 lei
K2 = 3.267.263 + 2.423.170 · 5 = 15.383.113 lei
Aceasta relatie de calcul se utilizeaza numai in cazul in
care se analizeaza variante care au aceeasi capacitate de
productie, deoarece este normal ca la o capacitate mai mare si
efortul total sa fie mai mare.
Asa cum se observa din calculul acestui indicator varianta
optima este varianta a doua, deoarece necesita un volum de
cheltuieli mai mic pentru realizarea obiectivului propus.
h) Randamentul economic al investitiilor
Acest indicator are un grad mai mare de cuprindere fata
de indicatorii prezentati, el asigura comparabilitatea intre profitul
56
Ki = cheltuielile echivalente
Ii = valoarea investi]iei `n varianta “i”
Chi = cheltuieli anuale de produc]ie `n
varianta “i”
obtinut in urma realizarii obiectivului economic si efortul
investitional si se calculeaza astfel:
Prin profit net se intelege profitul ce se obtine, dupa ce
efortul investitional a fost compensat de profitul anual, deci :
Pni = Pti – Ii
Pti = profitul obtinut pe intreaga durata de functionare a
obiectivului
Deci randamentul economic mai poate fi exprimat si
astfel :
In cazul nostru randamentul economic va fi :
Varianta mai buna este varianta a doua, la care efectul
net este superior variantei intai
Acest indicator va orienta decidentul spre alegerea
variantelor de investitii la care marimea indicatorului este maxima.
3.2.3. INDICATORI DINAMICI
Pentru evaluarea eficientei economice a proiectelor de
investitii, prin metodologia BIRD, se utilizeaza calculul indicatorilor
dinamici pentru principalele momente de referinta din viata
economica a obiectivului, care sunt.57
Ri = randamentul economic al
variantei “i”
Pni = profit net pentru varianta “i”
m – momentul adoptarii deciziei de investitii;
n – momentul inceperii lucrarilor de investitii;
p – momentul punerii in functiune a noului capital fix;
u – momentul inceperii restituirii creditelor primite;
v – momentul scoaterii din functiune a capitalului fix.
Aceste momente de referinta si perioadele pe care le
delimiteaza se pot reprezenta grafic astfel :
In cazul obiectivului studiat aceste perioade sunt :
g = 1 an ; d = 2 ani; f = 1 an; D = 10 ani.
Pentru determinarea unui anumit indicator de eficienta
economica a investitiilor in forma dinamica, la orice moment de
referinta, este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:
a) se stabileste indicatorul pe care dorim sa-l actualizam
si se calculeaza marimea sa in forma statica pentru a putea in final
sa facem o comparatie cu forma sa dinamica;
b) se stabileste momentul de referinta la care se face
actualizarea sI se noteaza momentul de referinta ales cu zero;
c) se inscrie indicatorul pe axa reprezentata ;
d) se traseaza triunghiurile actualizarii, unul pentru
investitii, altul pentru profit ;
e) se aplica formulele de calcul corespunzatoare pentru
determinarea indicatorului in forma dinamica, urmarind ca puterea
binomului (1+a) sa fie data de numarul de ani cuprins intre
58
g d D
f
m n p u v timpul
momentul la care se face actualizarea si momentul la care se afla
suma ce se actualizeaza ;
f) se compara datele actualizate cu cele stabilite initial in
forma statica si se trag concluziile ce se impun.
Referitor la obiectivul de investitie studiat, pentru
evaluarea eficientei economice a acestuia se vor calcula principalii
indicatori economici la momentul de referinta de luare a deciziei si
indicatorul “profit “ la toate momentele de referinta considerate.
I. Actualizarea la momentul luarii deciziei (m)
a) Investitiile totale actualizate
Investitiile actuale se vor micsora folosindu-se factorul de
actualizare z = (1 +a)h :
Asa cum se observa din reprezentarea grafica, pentru
perioada de elaborare a documentatiei de investitii nu se cheltuiesc
resurse investitionale, deci vom avea:
59
g d D
m=0 n p Tma v
timpulI
P
b) Profitul actualizat
In perioada de elaborare a documentatiei tehnico-
economice si pe durata de executie a obiectivului nu se obtine
profit si acest fapt se reflecta in formula:
In cazul nostru profitul anual este constant in timp si se
aplica formula restransa :
lei
lei
Calculul acestui indicator a fost efectuat tinandu-se cont
si de durata afectata proiectarii, care este 1 an. Asa cum se observa
si prin actualizarea acestui indicator se ajunge la concluzia ca 60
varianta a doua este cea mai buna, profitul actualizat fiind mai
mare.
c) Randamentul economic actualizat al investitiilor
Pentru calculul randamentului economic actualizat se pot
folosi doua relatii, dupa cum profitul se modifica sau ramane
constant in timp, astfel :
- profit variabil in timp
Cunoscand cei doi indicatori actualizati vom avea :
lei profit/1 leu investit
lei profit/1 leu investit
d) Termenul de recuperare actualizat al investitiilor
Pentru momentul luarii deciziei avem :
Cand profitul anual este considerat a fi constant, formula
de calcul folosita este :
61
In cazul nostru acesta va fi :
- pentru varianta I :
- pentru varianta II :
In urma rezolvarii calculelor rezulta ca termenul de
recuperare este de 5,02 ani pentru ambele variante.
Se constanta ca si acest indicator este mai putin favorabil
decat cel static, care a fost de 4,29 ani si respectiv 4,3 ani,
deoarece a fost cuantificata influenta factorului timp. Obtinerea
ace lui termen de recuperare actualizat, in ambele variante se
datoreaza diferentei foarte mici existente intre ele.
II. Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de
investitii (n)
a) investitii actualizate :
b)profitul total actualizat
Se va folosi factorul de actualizare deoarece profitul se
afla la un moment viitor fata de momentul pentru actualizare :
62
In perioada de executie daca nu se dau partial in folosinta
capacitati de productie, nu se obtine profit si relatia devine :
In cazul in care profitul este constant vom avea :
lei
lei
c) randamentul economic actualizat:
d)termenul actualizat de recuperare
Se porneste de la formula de calcul urmatoare :
Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul de
recuperare actualizat al investitiilor.
e)cheltuielile recalculate actualizate:
Se porneste de la forma statica :
si forma dinamica va fi :
III. Actualizarea la momentul punerii in functiune a
noului obiectiv (p)
63
a) investitiile totale actualizate :
Fata de momentul ales, investitiile sunt cheltuite intr-o
perioada trecuta fapt pentru care sumele se vor mari prin
actualizare si se va folosi factorul de multiplicare z’ = (1+a)h :
b)profitul total actualizat :
- pentru profit constant vom avea :
lei
lei
c) randamentul economic actualizat al investitiilor:
- pentru profit constant in timp:
64
d)termenul actualizat de recuperare a investitiilor:
- pentru profit constant in timp :
Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul
actualizat de recuperare a investitiilor.
IV. Actualizarea la momentul inceperii restituirii
creditelor primite (u)
a) investitii totale actualizate :
Cum intre perioada dintre momentele “p” sI “u” nu se fac
investitii, relatia de calcul este:
b)profitul total actualizat
Pentru actualizarea profitului din perioada “f” se va folosi
factorul de multiplicare “z”, iar pentru actualizarea profitului din
perioada “a-f” se va utilize factorul de actualizare “z”:
65
- pentru profit constant in timp :
lei
lei
c) randamentul economic actualizat al investitiilor:
- pentru profit constant in timp:
d)termenul actualizat de recuperare a investitiilor:
Se pot intalni doua situatii si anume :
- pentru < f :
- pentru > f :
Prin logaritmare se va obtine termenul de recuperare
actualizat al investitiei.
V. Actualizarea la momentul scoaterii din functiune
(v)
66
a) investitii totale actualizate:
Pentru actualizare se va folosi factorul de fructificare
(1+a)h. Deoarece nu se fac investitii in perioada de functionare a
obiectivului formula de calcul este :
b)profitul total actualizat:
- pentru profit constant in timp :
lei
lei
c) randamentul economic actualizat :
- pentru profit constant :
d)termenul actualizat de recuperare :67
Prin logaritmarea expresiei si efectuarea calculelor se va
obtine termenul de recuperare actualizat.
In concluzie, indiferent de momentul actualizarii profitul
total actualizat este mai mare in cazul variantei a doua, aceasta
fiind deci varianta optima ce trebuie aleasa de catre societatea
comerciala “TURN” SA pentru realizarea obiectivului propus.
Profitul total actualizat la diferite momente arata cu cat
echivaleaza in acest moment profitul realizat pe intreaga durata de
functionare a obiectivului. Normal ca acest indicator trebuie sa fie
cat mai mare, fapt ce se realizeaza pe mai multe cai ca : obtinerea
unui profit anual static cat mai mare, reducerea perioadei cuprinse
intre momentul luarii deciziei si momentul in care se obtine profitul,
prelungirea duratei in care societatea realizeaza profit.
3.3. CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII « FABRICA DE MALT », SPECIFICI METODOLOGIEI BIRD
Pentru aprecierea eficientei economice a investitiilor unui
obiectiv, prin metodologia BIRD, se foloseste un sistem complex de
indicatori de eficienta, care are o serie de avantaje economice atat
la nivel de agent economic, cat si la nivelul economiei nationale.
Numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest
organism international, care sa completeze indicatorii prevazuti pe
plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor, se
poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale.
68
Referitor la obiectivul studiat, pentru aprecierea eficientei
economice a investitiei prin metodologia BIRD au fost calculati
urmatorii indicatori :
a)Veniturile brute
Acest indicator reprezinta volumul total al incasarilor
dintr-o anumita perioada.
In cazul variantei studiate (varianta a doua) acestea sunt
de 3.181.500 lei/an, iar pe intreaga durata de functionare reprezinta
28.633.500 lei.
In cazul in care se ana lizeaza obiectivul din punct de
vedere financiar, la venituri se includ si creditele primite deoarece
constituie surse atrase.
b)Cheltuielile totale
In cadrul acestor cheltuieli se includ atat cheltuielile cu
investitia, cat si cheltuielile de productie, care cuprind toate
costurile ce se fac pentru realizarea productiei, mai putin
cheltuielile cu amortizarea capitalului fix. Pentru afectuarea analizei
financiare, in costuri se mai includ si o serie de impozite, taxe,
dobanzi pe care le face investitorul, precum si sumele necesare
rambursarii creditelor si a dobanzilor aferente. Deci:
Cth = Ih + Ch
In cazul obiectivului de investitie studiat, cheltuielile
totale sunt egale cu 24.092.900 lei.
c) Raportul dintre venituri si costuri
Acest indicator permite o comparatie intre suma
incasarilor realizata pe intreaga durata de functionare si totalul
cheltuielilor efectuate. Se foloseste tehnica actualizarii, aplicand
formula de calcul urmatoare:
69
Sub raportul eficientei economice proiectul de investitie
poate fi acceptat numai in cazul in care R > 1.
Pentru evaluarea eficintei economice a obiectivului
studiat se va calcula acest indicator pe baza datelor cunoscute din
capitolele anterioare, ce sunt cuprinse in tabelul nr. 1.
De mentionat ca s-a folosit un coeficient de actualizare de
20%, avand in vedere rata inflatiei si aprecierea monetara ce
inregistreaza un nivel ridicat in ultima perioada. Pe baza datelor
prezentate in tabel se poate stabili raportul venituri actualizate –
costuri actualizate care este de ceea ce reflecta o
situatie buna a proiectului din perspectiva economiei nationale.
d)Fluxul de numerar (cashflow)
Acesta exprima castigul sau pierderea pentru fiecare an
luat in calcul. Relatia de calcul este :
Fh = Vh – (Ch + Ih)
Valorile acestui indicator, pe ani, se pot urmari in tabelul
nr. 2 pe total acesta reprezentand 4.540.600 lei.
e)Venitul net actualizat (VNA)
Expresia analitica a indicatorului este :
In functie de acest indicator, sub raportul eficientei
economice, pot fi acceptate numai variantele la care venitul net
actualizat este mai mare ca zero.
70
Asa cum rezulta din tabelul nr. 1, acest indicator este egal
cu 168.495 lei, ceea ce inseamna ca proiectul de investitie este
eficient din punct de vedere economic.
Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru
aprecierea eficientei viitorului obietiv, deoarece in conditiile unei
economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai
mare.
f) Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR)
La folosirea calculului analitic se utilizeaza formula
urmatoare :
Deoarece venitul net actualizat este pozitiv rezulta ca
rata de actualizare aleasa (0,20) este cea minima si urmeaza sa se
calculeze un venit net actualizat corespunzator unei rate mai mari,
de 25%, fapt ce se realizeaza in tabelul nr. 2.
Pe baza datelor obtinute in tabelele 1 si 2 se poate stabili
rata interna de rentabilitate, folosind calculul analitic.
Putem concluziona ca investitia este eficienta in cazul in
care se va alege spre realizare varianta a doua (cu utilaje din
import), permitand recuperarea fondurilor primite de la BIRD si a
dobanzilor aferente creditelor acordate.
71
Tabelul nr. 1
GRAFICUL VENITURILOR SI AL COSTURILOR ACTUALIZATE PENTRU ANALIZA ECONOMICA
AnCosturi de investitie
si de productie
Veniturianuale
Factoractualizare
Costuriactualizate
Venituriactualizate
Flux denumerar
1 3.267.260 - 0,83 2.711.826 - -2.711.8202 2.313.960 3.181.500 0,69 1.596.632 2.195.235 598.6033 2.313.960 3.181.500 0,57 1.318.957 1.813.455 494.5004 2.313.960 3.181.500 0,48 1.110.700 1.527.120 416.4205 2.313.960 3.181.500 0,40 925.584 1.272.600 347.1006 2.313.960 3.181.500 0,33 763.607 1.049.895 286.2887 2.313.960 3.181.500 0,27 624.770 859.000 234.2308 2.313.960 3.181.500 0,23 532.210 731.745 199.5359 2.313.960 3.181.500 0,19 439.652 604.785 164.833
10 2.313.960 3.181.500 0,16 370.234 509.040 138.806TOTAL 24.092.900 28.633.500 - 10.394.172 10.562.575 168.495
72
Tabelul nr. 2
GRAFICUL VENITULUI NET ACTUALIZAT PENTRU PENTRU ANALIZA ECONOMICA
LA UN COEFICIENT DE ACTUALIZARE DE 25%
Nr.crt.
SpecificatieAnii de functionare
Total1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1Costuri totale anuale
3.267.260
2.313.960
2.313.960
2.313.960
2.313.960
2.313.960
2.313.960
2.313.960
2.313.960
2.313.960
24.092.900
2Venituri totale anuale
-3.181.5
003.181.5
003.181.5
003.181.5
003.181.5
003.181.5
003.181.5
003.181.5
003.181.5
0028.633.50
0
3
Flux de numerar neactualizat
-3.267.26
0
867.540
867.540
867.540
867.540
867.540
867.540
867.540
867.540
867.540
4.540.600
4Factor de actualizarea = 25%
0,80 0,64 0,51 0,40 0,32 0,26 0,20 0,16 0,13 0,10 -
5Flux de numerar actualizat
-2.613.81
0
555.226
442.445
347.016
277.613
225.560
173.508
138.807
112.780
86.755 -254.100
73
CAPITOLUL IV
CONCLUZII SI PROPUNERI
Fiecare modalitate de realizare a unui program de
activitate are la baza mai multe variante de proiect, fiecare
caracterizandu-se printr-o varietate de informatii referitoare la
eforturi, efecte, raportul existent intre acestea, durata de realizare
a activitatii, durata de obtinere a efectelor economice sau sociale.
Un rol important pentru activitatea viitoare trebuie sa-l
capete generalizarea creiteriilor de eficienta economica in luarea
deciziilor de investitii. Pe viitor agentii economici vor urmari
realizarea unor investitii care au o eficienta ridicata, care asigura un
grad ridicat de competitivitate pe piata interna si externa. De
aceea, pentru alegerea variantei optime se foloseste un sistem de
indicatori de eficienta economica, ce surprinde informatiile
referitoare la eforturi si efecte, sub aspect cantitativ, si pe cat
posibil, calitativ.
Astfel, in studiul efectuat anterior a fost evaluata eficienta
economica a proiectului de investitii „FABRICA DE MALT”, pe baza
calcului indicatorilor statici si dinamici, fiecare dintre acestia
surprinzand un anumit criteriu de eficienta economica.
Analizand calculul indicatorilor statici pentru cele doua
variante propuse, se desprind urmatoarele concluzii:
- avand in vedere ca ambele variante prevad obtinerea
aceleiasi capacitati de productie de 15.000 t/an, se va opta pentru
realizarea proiectului prin varianta a doua (cu utilaje din import)
deoarece prevede realizarea unui profit mai mare cu cheltuieli mai
mici fata de cele din prima varianta.74
- la baza alegerii acestei variante sta inca un important
factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele
acordate de Banca Spaniola, fata de cele practicate de Banca
Romana.
- in urma analizei indicatorilor dinamici calculati pentru
cele doua variante reiese ca si acestia indica ca varianta optima
varianta a doua, obtinandu-se un profit mai mare la un leu investit
indiferent de momentul la care s-a facut actualizarea. Se remarca
faptul ca toti indicatorii de eficienta economica actualizati au o
eficienta mai scazuta decat cei statici, tocmai datorita cuantificarii
influentei factorului timp. De aici decurge necesitatea utilizarii
calculelor de actualizare in vederea efectuarii unei analize realiste a
proiectului de investitii.
- referitor la indicatorii specifici metodologiei BIRD,
acestia au fost calculati doar pentru varianta a doua, ca fiind cea
optima, cu un coeficient de actualizare de 20%. Concluzia ce se
desprinde din calcului acestora este ca proiectul de investitie este
eficient din punct de vedere economic, obtinandu-se un venit net
actualizat pozitiv (168.400 lei) si o rata interna de rentabilitate 22%.
In urma calculului indicatorilor de volum specifici
obiectivului FABRICA DE MALT Targoviste se desprind urmatoarele
concluzii:
- referitor la unii indicatori cu caracter general ca:
productivitatea muncii, numar de salariati, se observa ca varianta
cea mai buna este varianta intaia deoarece necesita un numar mai
mic de salariati obtinandu-se astfel productia propusa cu o
productivitate mai mare pe salariat. Dar, in cazul in care
productivitatea muncii se va calcula in functie de numarul de sarje
prevazute pentru ambele variante necesare obtinerii productiei, se
constata o productivitate a muncii mai mare in varianta a doua
75
deoarece utilajele din import care vor fi instalate sunt mai
performante decat utilajele romanesti, realizand capacitatea de
productie cu un numar de sarje mai mic si cu cheltuieli de energie
electrica, termica mai redusa fata de cele prevazute in varianta
intaia;
- in acelasi timp, calculul celorlalti indicatori de volum si
anume : cheltuielile anuale de productie, profitul anual de
productie, indica ca varianta optima varianta a doua, care
presupune obtinerea unui profit mai ridicat cu cheltuieli de
productie mai mici, tinand cont ca se realizeaza aceeasi capacitate
de productie in ambele variante;
- calculul indicatorilor “cheltuieli echivalente” si
“randamentul economic al investitiilor” indica varianta a doua ca
fiind cea mai buna, luandu-se in calcul cheltuielile de productie
efectuate;
- la baza alegerii acestei variante sta inca un important
factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele
acordate de catre Banca Spaniola.
Avand in vedere fezabilitatea unei astfel de investitii, in
viitor, in varianta in care nu este necesar a se apela la credit
bancar, cu dobanzile aferente la data aceasta, este necesar a se
intari puterea financiara a societatii prin diverse metode ca:
- dezvoltarea unor activitati cu profil sigur si rapid:
comercializarea unor produse indigene si din import cu cerere mare
pe piata interna;
- export de produse fabricate in Romania si cerute pe
piata externa;
- emiterea unor noi actiuni pentru marirea capitalului
social.
76
Luandu-se consideratie activitatile de baza viitoare ale
societatii, trebuie avat in vedere ca in urma obtinerii maltului
rezulta si unele subproduse reziduale car au o mare valoare in
dezvoltarea altor sectoare, pot conduce la crearea unor activitati cu
profit. S-a considerat ca este necesar a se incepe in cadrul
societatilor cu realizarea fabricii de malt, nu numai pentru
asigurarea materiei prime, necesare productiei de bere, ci si pentru
obtinerea unor venituri imediate prin exportul de malt. Realizarea
investitiei intr-un timp scurt, ar conduce si la inceperea activitatii de
productie si obtinerii cat mai rapide a unor beneficii.
In continuare, societatea duce o activitate curenta de
promovare a investitiei in sensul de a asigura documentatia tehnica
si atragerea de noi actionari, activitatea intensa in achizitionarea de
oferte pentru utilaje tehnologice, tratative de incheiere, contracte.
Ca propuneri s-ar putea mentiona urmatoarele:
- majorarea capitalului social in numerar, in scopul
reducerii creditelor necesare, ce se poate realiza prin emiterea de
actiuni, asocierea cu parteneri interni sau externi, ori obtinerea de
credite cu dobanzi reduse.
- o discutie cu reprezentantul BIRD in Romania pentru a
se interpreta acordarea unui credit cu dobanda de 9%, deoarece se
prelucreaza produse agricole (maltul provenind din orz si orzoaica).
BIBLIOGRAFIE
77
1. Prof. univ. dr. ROMANU ION, Prof. univ. dr. VASILESCU ION – Eficienta economica a investitiilor si a capitalului fix, Editura Didactica si Pedagogica - 1993;
2. Prof. univ. dr. ROMANU ION, Prof. univ. dr. VASILESCU ION – Studii de caz si miniproiecte la disciplina eficienta economica a investitiilor, Editura A.S.E. – 1991;
3. Prof. univ. dr. ROMANU ION – Eficienta economica a investitiilor si progresului tehnic, Editura A.S.E. – 1990;
4. B.R.D. – Buletin de informare si documentare – Banca Romana de Dezvoltare – 1992;
5. Societatea Comerciala „TURN” S.A. – Studiu de fezabilitate pentru „FABRICA DE MALT” TÂRGOVISTE – 1992;
6. Prof. univ. dr. VASILESCU ION – Pregatirea, evaluarea si auditul proiectelor, Editura Eficon Press – 2006.
78
