Echipa: ,,Cercetătorii”Cîrnat Ştefan-ClaudiuChirică Corneliu-CezarDrăghici Matei-MihneaFeodorov DenisaIlie Ruxandra-NicoletaOrdeanu Constantin

Coordonator: prof. înv. primar Chistrugă Valea

Animalele sălbatice toamna

�Toamna sursele de hrană se împuŃinează, adăpostul şi protecŃia

împotriva prădătorilor pe care o ofereauplantele dispare.

�Nu este uşor să te străduieşti să cauŃi hrană tot mai rară şi în acelaşi timp să fii

cu ochii în patru faŃă de prădători.

�Toamna este multă agitaŃie şi efortpentru animale, care trebuie să se asigureca vor trece iarna cu bine şi în primăvarăse vor putea bucura din nou de verdeaŃă

şi căldura soarelui.

�Diapauza este o stare de inactivitate a organismului specifică insectelor, asemănătoarehibernării. Ele nu au nevoie de rezerve pentru a trece iarna, întrucât îşi pot reduce la maximum funcŃiile vitale, fără a consuma energie.

�Insectele caută adăpost sub scoarŃa copacilor, în interiorul lemnelor putrezite, în pământ, pelângă casele oamenilor şi oriunde ar putea fiprotejate de îngheŃ şi eventuali prădători.

�Totuşi albinele deşi intră într-o stare de latenŃă, acumulează miere pentru a trece peste iarnă şi pentru a-şi întreŃine regina.

Dormarea este specifică animalelor cu sângerece (broaşte, Ńestoase, şerpi, şopârle, peşti) caracterizatăprintr-o încetinire a funcŃiilor vitale, datorată scăderiitemperaturii ambientale.

Deoarece ele nu îşi pot regla singure temperaturacorpului aleg să se retragă pe fundul apelor (lacuri, bălŃi) în cazul celor acvatice sau în pământ, sub pietre sau stânci, în cazul şerpilor şi sopârlelor.

Unele specii de şerpi aleg să se adune mai mulŃi la un loc pentru a se încălzi mai bine. Şerpii şi şopârlele încă de la sfârşitul verii se retrag sub pământ.

Peştii şi broaştele la primele scăderi de temperatură se retrag pe fundul apei.

Hibernarea este tot o încetinire a funcŃiilororganismului specifică mamiferelor. Pregătirea pentruhibernare începe tot toamna când animalele mănâncă foartemult pentru a-şi spori stratul adipos.

Ursul brun acordă aproape tot timpul său zilnicpentru a se hrăni. Consumă multe fructe de pădure, dar şi vânează de câte ori are posibilitatea.

Liliecii intră şi ei într-o formă de hibernare. Se retragîn peşteri cât mai adânci unde să fie protejaŃi de frig sau de prădători.

URS

LILIAC

Erbivorele nu hibernează, însă acumulează şi ele strat de grăsime pentru a fi protejatede frig şi a avea de undeextrage energie atunci cândiarbă şi frunze se găsesc tot mai puŃine.

Râsul, bursucul sauvulpea au aceeaşi strategie a formării stratului adipos însăcu speranŃa că vor avea cevâna la iarnă.

RÂS

BURSUC

VULPE

Unele rozătoare ca veveriŃele, şoarecii de câmp, hârciogii aleg să îşi strângă hrana în timpul toamnei, pe care o vor depozita în scorburi, cuiburi sub pământ şi alte culcuşuri. Acestea le vor servi atât ca adapost la iarna cât şi ca depozit.

Castorii aleg să îşi construiască un adevărat castel din crengi, lemne şi iarbă uscată la suprafaŃa apei, dar cu acces pe dedesubtul ei. Acolo vordepozita rezerve de hrană, iar o parte o vor procuraîn timpul iernii.

VEVERIłĂ HÂRCIOG

Păsările adoptă 2 tipuri de strategii: fie emigrează, fie rămân să înfrunte iarna.

Spre sfârşitul verii se adună în cârduri şi pornescspre Ńări mai calde, unde vor petrece "iarna” de la noi şi se vor întoarce în primăvară aici, unde găsesc mai multăhrană pentru a- şi creşte puii.

Păsările de la noi din Ńară se deplasează spre Africa de Nord sau chiar Africa de Sud.

În Delta Dunării sosesc păsări din nordul Europei sauSiberia, pentru a petrece o iarna mai blândă.

RÂNDUNICĂ LEBEDE

Păsările navighează dupăpoziŃia soarelui, a lunii şi a stelelor şi ştiu întotdeauna unde să se întoarcă. Ciclul zi-noapte le ghidează cândeste momentul să plece.

La începutul toamnei îşi părăsesc cuiburile şi se adună în cârduri pentru a fi mai protejate în timpul călătoriei.

Cele care aleg să rămână în Ńară pe timpul iernii, îşi fac şi eleunele provizii, îşi căptuşesc mai binecuiburile şi se retrag pe lângăgospodăriile oamenilor unde existăhrană mai uşor de procurat.

BARZĂ

RAłE SĂLBATICE

Ce fac animalele sălbatice în timpul iernii?

Sforăitul împotriva friguluiMarmotele cad într-un

somn adânc până ce simtmirosul proaspăt al primăverii.

Aricii, liliecii sauhamsterii de câmp adună în timpul verii “rezerve” de grăsime, pentru a trece cu bine peste anotimpul rece. Îşi reglează temperaturacorpului, scăzând- o, încetinesc respiraŃia şi bătăile inimii.

MARMOTĂ

ŞOARECE DE CÂMP

VeveriŃele, ursul brun şi bursucul nu au rezervele de grăsime atât de mari încât să le ajungăo iarna întreagă. Trebuie să se trezească din când în când pentru a elimina urina şi toxinele din corp şi pentru a căuta hrana.

Păsările şi animalele care nu pleacă sau care nu hibernează sunt protejate împotriva gerului de penajul des sau de blana călduroasă.

Păsările reŃin un strat de aer în pene, care le protejează împotriva frigului. În cazul în care ningesau plouă îşi formează un strat de grăsime care nulasă umiditatea să ajungă la piele.

CIOARĂ VRABIE

Primăvara

�Primăvara, mamiferele fatăpui vii şi îi hrănesc cu lapte.�Alte animalese înmulŃesc prin ouă.

PUI DE LUP

PUI DE VEVERIłĂ

PUI DE VULPE

Vara�Vara puii învaŃă o mulŃime de lucruri: să se hrănească, să se deplaseze în siguranŃă, să se apere de duşmani. Puii păsărilor învaŃă săzboare. Devin independenŃi, pregătindu-se săse descurce singuri.

Vă mulŃumimpentru atenŃie!

Bibliografie:

,,Enciclopedia copiilor,,-Ed. Aquila 93;

,,Ghid ilustrat-animale salbatice,,-

M. Tufan, Ed. Nicol,

Web – liografie:

www.didactic.ro;

www.zooland.ro;

www.referatwww.referat -- scoalascoala..roro;;

HTTP://lumeaanimalelor.scienceline.roHTTP://lumeaanimalelor.scienceline.ro;;www.Zoopedia.ro;www gif.com;www.animalewww.animale--salbatice.rosalbatice.ro

www.anidescoala.rowww.anidescoala.ro

ro.wikipedia.orgro.wikipedia.org