$fflilrffi$t1

MIIIfrIE

c0$$ffi{t}Edilia a V-a

Traducere de

Reou PoNrrsRrANr

NEMIR.A

G[pil]t$Debarcarea..

Blindatele atactr............

Comandantul Michael Braun ..........

Spelunca lui PortaComando secret ..........

Untersturmfiihrer SS Julius Heide..........

Transport pentru Vatican

Cuvint de ordine ,Rabat"....... .........:....'.....

Rafuiala cu Mike ....................

Permisie la RomaPatrula de ucigaqi.....

Sfirgitul mitntstirii

5

t951

70

96

11i124

749

t64181

206

235

ll IBln E InttDoamne, cum mai ploua! Cu g,ileata. Un potop. Eram ase'

zapi. sub pomi. Prinseserdm cu nasturi mantalele inte ele pen'

tru a intocnti un soi. de cort. Mantale SS d.e calitate mai' bund

decilt cea d.e la ale noastre. Apa p,itrunfua si asa. Dar sub el

erarn aproaPe usc^[i.

Micupul tsi descbisese si el urnbrela. Pind la urmd am izbutit

sd aprindem focul tn rnasina de gdtit pe care o gdsiserdm in vili.Ne pregdteam sd ne oEdtdm tn lege. in pepuge se perpeleau weo

pa.truzeci de rnierle. Porta pregdtea cbi.ftele cu mdduod. Doud ore

tncbeiate riciiserdm mdduaa di'n oasele a doi boi morpi. Aoeam

pind Si. pdtrunjel proaspdt. Gregor Martin se pricepea s,i facd

ketcbup. Amateca sosul tntr'o cascd ameri.cand. Cdstile astea erau

foarte practice. Le puteai folosi la o gr,imad"d de treburi, nuruai'

la ceea ce fuseserd hdrdzite, nu.

Deodatd arn izbucnit tn ris. Pentru c,i Micu,tul rostise un

citat clasic fdrd sdSi dea m.dcar seama..

Porta si-a tndllat apoi jobenul,fagadui.nd sd ni'l lase moste'

nire. Ahe bobote.

Heide x uguradin grqeala impotrittapintului. Ne tdodleam

dc ris. in clipa in care ne-a surprins o saktd. dc obuze ne sufocam

tncd de atiu ris, abrgi.nd care lncotro cu m.i,ncarea,

Odata l-an't auzit pe un preot militar intrebind un ofi'per

superior:

- Cunt. Pot oare sd ridd atia?

monte cassino

in ziua aceeafdcearn haz pmtru cd Micupul tsi. tnfdsurase injurul gitului cbiloyii pe care ti luase de la Laiza-Arudrita. M-am

tnecat cu un cartof, iar ceilalpi aufost neaoipi sd md loveascd pe

spinare cu un obuz. Veselia putea devmi primejdioasd!* Dacd nu ar ridc pentru toate /leacurile, a rdspuns ofiperul,

nu ar putea sd reziste.

Porta era neintrecut tn privinpa cbiftelelor din rn,iduod. Nu

frigea ni.ciodaai dccit cite zece deodaa, Ahfel ni s-ar fi. aplecat.

Le milnca pe ale sale uepta.t, ?e m.dsurd ce le facea. La ora noud

mincaserdm peste fase sute de cbiftele, Era mub si cu asta ne-an7

Petrecut tootd noaptea.

Doamne, cum mai ploua!

Bubuitul tunurilor se auzeapAni la Roma, la doul sute cinci-zeci de kilometri. Nu puteam zdri marile nave de lupttr, dar, de

fiecare datl cAnd trdgeau o salvl, marea clocotea ca pe jar. Intiio sclipire orbitoare, urmatd apoi de un^bubuit ca de ftnet.

Ii flceau piftie pe grenadierii noqtri. In cAteva ore, regimentelede blindate, slab inarmate, au fost nimicite. De Ia Palinuro gi pAnila Torre del Greco toate coasta era in fleceri. Sate intregi au fostrase in cAteva clipe. Ceva mai la nord de Sorrento, un bunclr, unmastodont de cAteva sute de tone, a fost azvArlit in aer gi odatrcu el o intreagl baterie de coasti cu plutoanele ei cu tot.

Din sud 9i din vest au aplrut roiuri de Jabor. Zbwau la miciintrl1ime, bombardAnd goselele qi drumurile, nimicind totul incalea lor. $oseaua nalionale 19 a fost distrusl pe o lungime de o

sute cincizeci de kilometri. Oragul Agripoli a dispirut de pe su-

pralalaplmAntului in numai doulzeci de secunde.

Printre stAnci erau camuflate cu o iscusinll diabolicl tancurilede apirare. impreunl cu noi, sub tancurile grele se gtrseau adlpos-tigi grenadierii Regimentului 16. Urma sI fim o gustare aleaslpentru beiejii de dincolo atunci cind o vor porni spre plaje.

Mii de obuze rlscoleau pimAntul, explodAnd 9i schimbAnd innoapte neagrdlumina zilei.

1 Abreviere de la Jagdbomber,,bombardier de vAntrtoare" (n.a.).

SVEN HASSEL

Un infanterist urci panta in fugl, dAnd din mAini ca un nebun,

beat de frici.tl urmlream nepisltor: ceva la ordinea zilei. tn zorii aceleiaqi

zile, eu insumi cunoscusem acea spaimi care te paralizeazd'ri1icuprinde malele gi te face si-1i strAngi fesele, tncremenegti, sAngele

i1i inghealn in vine, chipul^pi se face alb ca varul, ochii ficqi, egti

mai mult mort decAt viu! Indatl ce camaraziibagd' de seamtr ce

se intAmple, abdrdasupra ,bolnavului". DacI pumnii nu ajung, se

trece la loviturile date cu piciorul gi cu patul armei. Atunci tepribuqeqti hohotind de plAns, iar ceilalli lovesc intruna. Trata-mentul este brutal, dar reugegte de cele mai multe ori.

tnce mai aveam obrazulplin de vAnetIi, cici Porta mI coto-

nogise zdravdn.ti "rr- recunoscito r.Dacd ar fi datmai cu miltr,

ag fi fost numai bun pentru cimaqa de fo4n.Mi-am tndreptat privirile inspre BItrAn: sta intins intre geni-

lele tancului; zAmbi qi imi ficu un semn de incurajare.Porta, Micupl gi Heide jucauzantri. Acestea se rostogoleau pe

covoraqul cel verde qterpelit de Porta din bordelul Idei-Galbejita.O salvl de artilerie grea, trasd de pe cuirasate, nimeri in plin

o companie de infanterie care tocmai cobora muntele. O miniuria;I i-a miturat pe togi. O sutl gaptezeci qi cinci de oameni fi-cuji chiselili impreunl cu catArii lor!

Ne-am pomenit cu ,ei" la asfinlit, pe cAnd soarele cobora orbin-du-ne dinspre orizont: o mulgime de galande speciale de debarcare,

rnspAndindu-gi peste plaje pugcagii marini. Marinari veterani, ostaqi

de meserie, dar gi tineri recruli speriali, chemali sub arme in urmd

cu doux luni. Noroc cd mamele lor nu-i puteau vedea tn clipa aceea.

Infernul lui Dante ar fi fost un parc de distraclii pe lAngi ceea

ce ii agtepta.

Bateriile noastre de coastl fuseseri lichidate, dar in spatele fiece-

rei stAnci, tn fiecare gauri de obuz stau la pAnda grenadieri, vAnltoride munte 9i paraSutigti, gata sI deschidi focul cu armele lor auto-

mate. Mitralierele grele gi ugoare, mortiere, grenade antitanc, arun-

cntoare de flrciri, tunuri, carabine cu repetifie, mine, cocteiluriMolotov, bombe incendiare cu benzind, grenade cu fosfor. Nume...

nume...nume, dar cAte chinuri fere nume pentru marinarii de asalt!

monte cassrno

Aplragi de tirul artileriei navale, ,ei'prind frAnghii de stAnci,se ca!5re ca maimulele, ca apoi str cadtr inapoi rostogolindu-se.Cete intregi aleargd, in cerc pe plala alba in timp ce fosforul leriregte rAndurile. Toatd plalae in flacti. Nisipul s-a preschimbatin lavi.

Privim tn dcere: interzis de atrage, pAna la noi ordine..Primul val de debarcare este nimicit. N-au izbutit sI inainteze

nici mlcar doui sute de metri. Ce priveligte ii aqteapti pe cei dinvalul al doilea, care lrmeazi imediat! Sunt 9i ei la rAndul lortransformali ln to4e vii. Dar sose$te cel de-al treilea val. Jinindarmele ridicate deasupra capului, marinarii se avAnte prin valuri,se arunci cu burta pe plaja gi incep si se joace cu armele automate.Dar de inaintat nu inainteazd nici mtrcar un metru.

Apoi apar avioanele care aruncdfosfor gi petrol. Flrcrri gigan-

tice, gllbui, se inalli citre cer.Soarele apune. Se aprind stelele. Neplsdtoare, Mediterana nu

di pace cadavrelor calcinate, legenAndu-le ugor.Debarcd apoi cel de-al patrulea val al infanteriei marine. Obu-

zele trasoare urcl pe cer. $i acegti oameni mor in cAteva minute.Pulin tnainte de a rislri soarele, o adeviratd,arrnada de pon-

toane de asalt se nrpustegte asupra coastei. Acegtia sunt soldaliadevtrrali, companiile de pugcagi marini bine instruigicaretrmeazdsi pund sttrpAnire acolo unde ceilalli au deschis doar drumul. To-tul trebuie luat de la inceput. Obiectivul lor numdrul unu: ocupa-rea goselei nalionale numlrul 18. Tancurile se opresc la margineaplajei prefacute in feclii. DArji, puqcagii inunteazd. Sunt veteraniiPacificului. Ucid tot ce le apare tn cale, trigAnd pAni 9i in mo4i.Pe carabinele lor de asalt sunt montate baionete scurte. Mullidintre ei poarti atirnatdde curea cAte o sabie de samurai.

- Agtia-s mainesamericani, mormiie Heide, grenadierii nogtrio vor afla pe pielea lor. Tipii r;tia n-au pierdut nicio batelie de osuttr cincizeci de ani incoace. Oricare dintre ei face cAt o companietntreagr. Comandantul Mike s-ar bucura sr-gi revadivechii cama-

razi din Far'West.E prima oari cAnd dem ochii cu ei. Fiecare s-a inlolit dupd

cum l-a tiiat capul.

SVEN HASSEL

Un soldat troplie pe nisip; de raniln are prinstr o umbreli des-

chisi, de un ro$u aprins. In urma lui pdqeEte un sergent inalt care

poarte peste casci o p5lfie chinezeascl. Un ofipr scund, care alexgdin fruntea unei companii, poartl pe cap o plllrie de pai, gen MauriceChevalier. De panglica dbasre ca cerul ii atArni vesel un trandafir.

Se nipustesc inainte ferd se le pese cAtugi de pupin de tirulucigitor al grenadierilor nogtri.

Un infanterist german incearci si fugi. O sabie de samurai iidesparte dintr-o singuri loviturl capul de trup. Un soldat ameri-can strigi ceva camarazilor sri, ridicn deasupra capului cumplitasabie gi slrutd lama insAngeratd.

Un cird de bombardiere Heinkel se arunci asupra lor. Plaja

se inalli parcdtoatd cltre cerul limpede. Pe nisipul innegrit de

fum, soldatul cu sabia se zvArcoleqte intr-o baltn de singe.Locotenentul Frick, geful grupului nostru, se apropie tArAndu-se.

- Plecali unul cAte unul. Ne retragem pAnn la punctul Y.Poziliile noastre au fost ocupate de marines. La mal sosesc mereu

alte galande. Tancuri amfibie acosteazAzgomotos. Pe cerul senin de

varI, vAntrtorii qi bombardierele duc o lupti pe viall gi pe moarte.

Un pluton de grenadieri se predtr. Este secerat ferdcrularc. Cfuiva

marinari jefuiesc ca&vrele punlnd mAna pe insigne Ei decoraqii.

Porta spune tn bataie de joc:

- Printre ei sunt gi unii care aunevoie de semne exterioare de

berbefe!- Bun, acum $tim cu cine avem de-aface.Sivezigi si nu crezi,

zice Legionarul.Ne-am retras cu cAliva kilometri mai la sud de Avelino. Co-

mandangii germani iqi inchipuiseri ci vorputea respinge fo4eleinvadatoare chiar din clipa debarcnrii lor. Iqi imaginaseri o bdte-

lie cam de soiul celei de la Cannael, fdrd, a line insi seama de

uriaga superioritate materiala a alialilor.Maregalul Alexander qi generdul Clark nldljduiseri si oblind

un cap de pod... Acum aveau un adevtrrat front. Poziiiile noastre

1 Orag din vechea Apulia, aproape de Aufidus, unde Hanibal ia invins pe

romani in anul 216i.Hr. (n. tr).

monte casslno

cddeau una dupi alta, dar unitatea noastrtr nu intrase inci in lupti.Regimentul nu avea decAt pulini mo4i 9i rInili. Ne-am retras la

nord de Capua. in timpul margului am mai aPucat str golim opivnile la Benevento, iar la Caserta am dat o mAni de aiutor la

ingropatul a cdtorva sute de mo4i. Regimentul nostru a slpattran$ee acolo unde Via Appia se desparte de Via Casilina.

Pantherul nostru era pe jumltate ingropat in pimAnt. Pe capota

motorului era a$ezatd o btrrdacl cu vin de Caserta. Un pivniceritalian ne ajutase sl-i punem canaua. De turele atdrna un purcel

fecut Ia frigare.tntingi pe burttr, dldeam cu zarurile pe covora$ul verde de la

Ida-Gilbejita.- Ce-a1i spune dacl l-am impuqca pe Papd qi am da foc impu-

fltului istuia de Vatican? tntrebe Barcelona in timpul unei rafale.

- Ne supunem ordinelor, rtrspunse Porta scurt. Dar ce-ii venisi-l impugclm pe Sfinlia Sa? Ar trebui si gtim gi pentru ce.

- Fireqte ci gtim! exclami Barcelona, mindru de a cunoa$te o

tune. Zilele trecute, pe cAnd eram la raport la Chiorul, am citit laofiprul cu informaliile o notl a Departamentului Politic al corpuluide armati. Cei din Prinz Albrecht Strasse incearci pe toate caile inclipa de fald sd-l facx pe PapI sI ia deschis apdrareaevreilor. Avem gi

noi micii nogtri provocatori la Vatican. In clipa tn care Preacuviosul

vacddeain plasi, vom da foc la qandramaua lui din Roma. Sa arda

cu popi cu tot. $i vi mai pot spune cI la cuvAntul de ordine Rabat,

va fi trimis un regiment disciplinar de blindate, cu geru$ti gi cu crema

S$ului, sprijiniii de unitaf specide de interire. SS Dirlewanger Ya

face curilenie! StI cu piciorul pe scara avionului, pe undeva la rdsdrit

de Polonia. Acgiunea va fi pusl pe seama comuniqtilor. Catolicii dinunitfiile care vor lua parte laatacvor fi lichidali. Barcelona ridici o

sprAnceand: Cunoagteli cumva gi alte regimente in afarl de al nostru

in sud? Un sfat prelios pentru cei inscrigi drept catolici: sI declare cigi-au pierdut credinla gi ci au devenit liber-cugetitori.

- Doar n-o siJ omoare pe PapI! strigi Heide uluit.- Ba pot face chestii 9i mai 9i, il tncredinll Rudolph Kleber,

muzicantul, fost SS-ist. Acum gase luni, un prieten carelscreazdla Departamentul de cercettrri biblice mi-a spus cd grozav ar mai

10 SVEN HASSEL

avea chef si-i lichideze pe popi, de-a valma. Pentru cei din PrinzAlbrecht Strasse, Papa este cel mai mare dugman al lui Adolf...

- Md doare-n cot de toate astea... i-o ttrie Barcelona. Dacd a1i

primi ordin, v-a1i duce sIJ umfla1i pe PapI, ori ba?

$oviiam: ndtdrdul ista de Barcelona, cu obiceiul lui de-a puneintrebrri tAmpite.

Micupl, inalt de doi metri, analfabetul din Hamburg, uqigaqulcel mai cinic al tuturor timpurilor, ridicl un deget ca la gcoale:

- Staji pulin, mii licnililor! Cine-i catolic printre noi? Nimeni.Cine crede in Dumnezeu? Nimeni.

- Ia-o mai domol, batrAne!il preveni Legionarul ridicindmAna.Dar odati pornit, Micupl nu mai putea fi oprit.- Mergi-sau-crapI1, te gtiu eu cI eqti de partea lui Allah, iar eu

iqi zic 1ie precum lisus, fiul lui Saul - Micujul tncurca tntotdeaunapulinele sale cunogtinle de religie -, de-mi ce este al meu gi da-iclte ceva, colo, gi cezarului. Tare ag vrea si gtiu dacl Pius ista alnu ttiu cAtelea, cu care imi tot impuiali urechile in ultimul timp,este pur gi simplu cdpetenia tuturor preotilor, un fel de general alBisericii, sau este cu adevirat reprezentantul pe ptrmAnt al gefuluitrl mare din ceruri, a$a cum imi spunea intr-o zi darna aiacare mi-aoblojit cu pomadi ochiul bolnav.

Porta a intrllat din umeri. Heide gi-a intors privirile spre za-

ruri. Barcelona gi-i aprins ingindurat o 1igard,. Eu am schimbatcapsa unui obuz-racheti. BitrAnul igi plimba degetele de-a lungulgevii tunului.

- Btrnuiesc ctr pesemne este intr-adevdr solul Cerului, murmurlel gAnditor.

Miculul igi lovea dinlii cu unghiile.- Se pare ci nimeni nu e prea sigur de lucrul Ista. Sunteli pe un

teren alunecos. Eu, caporalul-gef \Tolfgang Ewald Creutzfeld, suntun dur. Un mort mai mult sau mai putin nu inseamnd nimic pen-tru mine. Trag in oricine! PofaS ori general, tArfi sau reginl, to-tuna. Dar de chestiile cu Doamne.Doamne nu-mi place si mi ating.DacI geful Vaticanului are cumva o linie directi cu Dumnezeu,

1 Porecli dati celor din Legiunea Strninn (n.a.).

monte cassino 11