SCOALA NR.1 MOGOSOAIA – JUD.ILFOV

MICUL MEU UNIVERS

NR.15

Anul VIII

Noiembrie

2011

Revistă şcolară, pentru elevi, părinţi şi ….profesori

2

CUPRINS

EDITORIAL

APA

DIN VIATA

NOASTRA

POATE NU STIAI … SANATATEA

NOASTRA

ACTIVITATI DIN

SCOALA

HOROSCOPUL

AMUZANT

BRAVO LOR ! OFERTA

COORDONATOR REDACTOR

PROF. GAISTEANU ANISOARA elev CONTU IOANA ROXANA clasa aVI-a B

TEHNOREDACTARE

elev MARDARE VALENTIN clasa aVI-a A

COLABORATORI elev CHIVU JEANINE clasa aVI-a A

INV. BADEA GEORGICA

INV. MIREA MARIANA

INV.MATEI LIVIA

INV. CARALIU AUREL

ILUSTRATIE si GRAFICA

elev DUMITRU MARIA CATALINA clasa aV-a A

elev DUTU CRISTINA clasa a V-a A

3

EDITORIAL

CULOAREA CORPURILOR

Pe langa masurarea luminii din punct de vedere al luminozitatii, lumina se caracterizeaza si

prin aspectul ei calitativ , care este culoarea.

Culorile, fiind legate de aspectul cel mai impresionant, cel mai sensibil al luminii, au

pasionat pe foarte multi fizicieni. Rezolvarea corecta a naturii culorilor reprezinta o teorie asupra

naturii luminii.

Culoarea a fost studiata si utilizata din cele mai vechi timpuri de catre om si nu exista

savant, poet sau artist care sa nu se fi referit sub o forma sau alta, la culoare.

Traim intr-un univers cromatic, iar culoarea, aceasta fermecatoare insusire a tot ceea ce

inconjoara, aduce in sufletul nostru bucurie, caldura sau raceala, liniste si prospetime sau agitatie si

preocupare, ne face sa ne simtim mai aproape sau mai departe de ceva, iar de felul cum ne

amenajam ambianta noastra cromatica, acasa sau la locul de munca, depinde in mare masura

echilibrul si bogatia trairilor noastre psihologice.

Culorile inchise au un efect depresiv, descurajant, negativ, cele prea viu colorate sunt

obositoare, in timp ce culorile deschise au un efect stimulativ, pozitiv, iar cele vesele micsoreaza

nevoia reala de vitamine si tonice.

Culoarea, utilizata in mod stiintific, asigura cresterea substantiala a randamentului muncii

fizice si intelectuale, diminueaza oboseala, sporeste performantele memoriei si capacitatii de

invatare, contribuie la estetica ambiantei, inbracamintii, interioarelor si spatiilor publice.

Ocupand un rol si o pondere insemnata in universul uman, culoarea este prezenta in viata si

activitatea zilnica a oamenilor la fiecare pas.

Cercetarile psihologice asupra perceptiei culorilor in procesul de invatamant demonstreaza

faptul ca utilizarea unui camp cromatic variat sporeste randamentul activitatii intelectuale si

influenteaza conduita umana prin declansarea de trairi afective, intentii, atitudini pozitive.

Intr-o ambianta coloristica agreabila cu nuante bine alese si asortate de galben, portocaliu si

albastru, inteligenta si creativitatea copiilor creste substantial.

Un mediu inconjurator monoton si rece, din punct de vedere coloristic, produce o crestere a

tensiunii nervoase, o stare de iritare permanenta sau depresie si inactivism. Culorile trebuie

armonizate cu firea oamenilor. Astfel, firile reflexive prefera culorile dulci si reci, cele expansive

culorile vii, indraznete si contrastante.

Adevarata cercetare stiintifica a culorilor incepe in secolul al XVII lea. Pentru prima data in

1666 Isaac Newton descopera ca o raza de lumina ce trece printr-o prisma se descompune in

culorile spectrului si stabileste astfel 7 culori primare. Ulterior, Goethe(1810), Hering (1878), Hess

(1889) si Ladd- Franklin (1893) sustin existenta in spectru cromatic a 4 culori « pure » : rosu,

galben, verde si albastru.. In 1861 Edme Mariotte analizeaza spectrul in trei culori primare ( rosu,

galben si albastru) in adaus cu alb si negru. In aceasta perioada incep sa se dezvolte cercetarile

asupra mecanismelor vederii cromatice. In 1757, Lomonosov, imagineaza existenta a trei

mecanisme retiniene corespunzatoare celor trei culori stabilite de Mariotte, iar in 1798 Dalton

descopera anomalia cromatica ce ii poarta numele.

Inv. Caraliu Aurel

4

POATE NU STIAI…

BECUL SI LUMINA

Priveste in jurul tau, tinere. Oriunde vezi un bec electric, cel care-ti aduce lumina artificiala

in timpul noptilor. Te-ai gandit cum erau iluminate casele si strazile acum 150 de ani?Cu lumanari

sau lampile de petrol.Nu se inventase lumina electrica,becul, atat de banal in zilele noastre.

Cine a inventat lampa electrica? Dupa o multime de incercari si esecuri, Edison a reusit aceasta

inventie.In primul sau bec, el a utilizat un filament de bambus. Lipsa aerului din glob nu a lasat

bambusul sa arda.

Prima lumina artificiala a fost aprinsa in 1879. Este vorba de un bec cu filament de carbune.

La numai doi ani dpa inventia sa, in 1881, inginerul german Werner von Siemens (1816-1892) a

construit prima fabrica de becuri. Desigur la realizarea becului au contribuit practic si alti

inventatori. Sa nu uitam de englezul Joseph Swan (1829-1914), care a conceput si el o lampa

similara, in aceeasi perioada.

Sa ne intoarcemn, pe scara timpului, la “fabrica de inventii” de la MenloPark.Edison

inventase, mai demult, un fel de masina pneumatica, o alta nascocire de-a sa, care scoate aerul prin

vase de sticla.Acum cauta un filament potrivit, rezistent la caldura. Toate ardeau: hartia, lemnul,

canepa, platina, iridiul.. Filamentul de bambus carbonizat I se parea mai bun. La 21 octombrie

1879, lampa sa incabdescenta era gata. Tehnicienii se aflau iarasi in laborator.Afost pus becul in

contact cu curentul electric. O lumina stralucitoare il orbi.

-Doamne, ce munune! Asta e o adevarata minune! Zeita luminii! Exclamau toti. Ce glob de

sticla orbitor!

Unii au stat acolo motaind 47 de ore, pana s-a stins acel bec incandescent, care dadea lumina

omului. Apoi toti lucratorii au cazut intr-un somn de plumb. Inventia era o mare biruinta asupra

intunericului.

Dupa aceea, cladirile laboratorului de la Menlo-Park ale “vrajitorului” s-au luminat puternic

de becuri si veneau oamenii de departe sa vada “ minunea”. Era ca o feerie! Vanzatorii de ziare din

New York strigau:

-Edison a inventat becul electric!

Dupa doi ani, intregul New York se scalda in feeria de lumina a becurilor lui Edison.

MARDARE VALENTIN clasa a VI a A

5

POATE NU STIAI …

15 de curiozităţi incredibile despre lumea în care trăim!

1. Mierea nu expiră niciodată.

2. Meduza Turritopsis Nutricula este singurul organism nemuritor de pe Pământ.

3. Inima balenei albastre este atât de mare încât oamenii pot înota prin arterele sale...

4. ...Şi totuşi, gâtul balenei nu este mai mare decât un crenvust.

5. Fiecărei persoane din lume îi sunt repartizate 1,6 milioane de furnici, iar greutatea totală a tuturor

furnicilor din lume este egală cu greutatea tuturor oamenilor de pe planetă.

6. Caracatiţele au câte trei inimi.

7. Pe Saturn şi pe Jupiter plouă cu diamante.

8. În corpul uman se găsesc de 10 ori mai multe bacterii decât celule.

9. Probabilitatea ca în apa pe care o bem să existe încă o moleculă de apă care a fost băută cândva de un

dinozaur este de aproape 100%.

10. Frankenstein era numele creatorului, nu al creaţiei.

11. Pisicile de mare au 27.000 de papile gustative, de patru ori mai multe decât fiinţele umane.

12. Bolurile în care sunt ţinuţi peştişorii aurii sunt, de fapt, cele mai nocive locuri pentru aceştia.

13. Lectura în lumină slabă sau la lumina făcută de ecranul calculatorului nu are, de fapt, efecte negative

asupra vederii.

14. Universitatea din Oxford este mai veche decât Imperiul Aztec.

15. În Cipru, Moş Crăciun se numeşte Basil.

DUMITRU MARIA CATALINA clasa a V a A

6

SANATATEA NOASTRA

Alimentaţia este un proces natural de care depinde sănătatea noastră.

Cu toate acestea, oamenii s-au îndepărtat de hrana naturală atât de mult, încât astăzi, una dintre cele

mai profitabile industrii este cea a unei diete sănătoase.

Lanţurile de magazine fast-food, care abundă în alimente procesate, sunt la tot pasul. Printre cele

mai periculoase alimente din lume se numără maioneza, carnea grasă, mezelurile, băuturile

carbogazoase, alimentele dulci, chipsurile.

Maioneza este un amestec caloric, care conţine foarte multă grăsime, glucide,

agenţi de colorare, îndulcitori, înlocuitori.

La fel de nocive sunt ketchup-ul şi diverse sosuri, care, în afară de coloranţi şi

înlocuitori de arome, conţin şi produse modificate genetic. Carnea grasă

accelerează procesul de îmbătrânire a celulelor şi contribuie la apariţia bolilor

cardiovasculare.

Mezelurile sunt unele dintre cele mai periculoase alimente. Ele conţin aşa-

numitele grăsimi ascunse, obţinute prin colorare şi arome. Mulţi producători de

produse din carne folosesc soia transgenică (modificată genetic), pentru obţinerea

mezelurilor – cremwurşti, cârnaţi, salam.

Alimentele dulci conţin o mare cantitate de calorii, în combinaţie cu aditivi

chimici, produse modificate genetic, coloranţi şi arome. Băuturile carbogazoase

sunt un amestec de zahăr şi substanţe chimice.

Ele facilitează distribuirea rapidă a substanţelor nocive în organism şi sunt

deosebit de dăunătoare prin conţinutul ridicat de zahăr. Chipsurile sunt dăunătoare

pentru organism, fiind un amestec de carbohidraţi şi grăsimi acoperite cu coloranţi

şi înlocuitori de gust.

Caramelele conţin cantităţi mari de zahăr, aditivi chimici, coloranţi şi înlocuitori.

7 SANATATEA NOASTRA

Alimente și băuturi bune pentru dinții copiilor

Cel mai mare inamic al dinților sănătoși este acidul, care poate fi găsit în anumite alimente sau

băuturi, sau este produs de bacteriile din cavitatea bucală, care metabolizează zahărul și elimină

acizii. Acești acizi sunt răspunzători de apariția cariilor dentare.

Apa este o băutură indispensabilă vieții și dinților sănătoși. Este elementul principal din

salivă, care menține sănătatea dinților și a gingiilor. Apa este importantă și ca agent de spălare a

dinților de resturile de mâncare sau băuturi care conțin zahăr.

Alimentele bogate în fibre funcționează ca un detergent pentru cavitatea bucală, curățând

dinții. Consumul acestor alimente stimulează secreția de salivă, datorită timpului mai mare de

masticație. Saliva este prima linie de apărare a dinților, deoarece neutralizează acizii care afectează

dinții. De asemenea, alimentele bogate în fibre conțin calciu și fosfați care ajută la întărirea dinților.

Fructele și legumele crocante și zemoase au un conținut mare de apă, și sunt sănătoase pentru

întregul organism al copiilor.

Produsele lactate, fără adaos de zahăr, ajută dinții în multe feluri. Brânzeturile stimulează

secreția de salivă, iar conținutul bogat în calciu ajută la întărirea dinților. Alte produse lactate, cum

ar fi laptele, iaurtul și produsele similare, constituie importante surse de calciu și fosfați.

Ceaiurile verzi sau negre conțin polifenoli care omoară sau acționează împotriva bacteriilor

care cauzează placa dentară. Polifenolii omoară sau suprimă acțiunea bacteriilor, prevenind

formarea acidului care atacă dinții. De asemenea, polifenolii din cafea luptă împotriva formării

cariilor. În ceea ce privește cacaua, studiile arată că aceasta are acțiune împotriva streptococilor

mutans, însă consumul de batoane de ciocolată dulce nu este foarte indicat pentru dinți.

Acestea asigură un aport însemnat de vitamine și minerale necesare pentru dinți. Alunele

conțin calciu și vitamina D, migdalele conțin calciu (care ajută atât dinții cât și gingiile), caju

stimulează secreția de salivă și nucile conțin fibre, acid folic, fier, tiamină, magneziu, niacină,

vitamina E, vitamina B6, potasiu și zinc.

Mâncărurile bogate în vitaminele A, C și D, calciu și fosfor, sunt esențiale pentru o sănătate

excelentă a dinților și a întregului orgnism. Acestea includ: carnea de vită, ouăle, peștele, cartofii,

spanacul, tofu, salata verde, fasolea.

DUTU CRISTINA clasa a V-a A

8

ACTIVITATI EXTRASCOLARE

9

ACTIVITATI EXTRASCOLARE

10

ACTIVITATI EXTRASCOLARE

11

ACTIVITATI EXTRASCOLARE

12

HOROSCOPUL AMUZANT

13 APA DE LÂNGA NOI

Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre pământ şi cer.

Concepţiile au evoluat, dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care

Leonardo da Vinci o numea „seva vieţii pe pământ”. Englezii o numesc water, germanii

Wasser, francezii eau, spaniolii şi portughezii água, ruşii voda, italienii acqua, arabii mayah,

chinezii shui, danezii vand, finlandezii vesi, grecii nero, hawaienii wai, evreii mayim, indienii

pani, indonezienii air, japonezii mizu, norvegienii vann, polonezii woda, suedezii vatten,

maghiarii viz, turcii su, celţii suire ... în esperanto se numeşte akvo, în latină aqua, în sanscrită

udan ...

Dacă schimbăm registrul şi ne gândim la apă ca subiect literar …

„Apa este singura băutură pentru un om înţelept.” (Henry David Thoreau)

„Uităm că cercul apei şi al vieţii este acelaşi.” (Jacques-Yves Cousteau)

„Apa trece, pietrele rămân, dar numai ele cunosc preţul.” (Vasile Ghica)

Apa în univers

Până nu demult se credea că apă există numai pe planeta noastră. Cercetările recente au

demonstrat, prin metoda spectroscopiei, prezenţa indubitabilă a apei în univers, atât în formă

gazoasă (vapori), cât şi în formă solidă (gheaţă).

Apa moleculară apare în norii circumstelari şi interstelari şi este un constituent important al

cozii unor comete (de exemplu Halley). De asemenea, apare la suprafaţa stelelor mai puţin

fierbinţi (gigante roşii), unde sunt întrunite cerinţele speciale pentru existenţa moleculei de apă

(presiune ridicată, temperatură relativ joasă şi radiaţie ultravioletă redusă). În sistemul nostru

solar, planeta Marte are - în calotele polare - mari cantităţi de apă, iar relieful tipic pentru fostele

albii de râu indică existenţa unei perioade cu apă lichidă. Pe Venus, procentul ridicat de deuteriu

atmosferic a permis afirmarea existenţei, în trecut, a apei. Sateliţii marilor planete de la periferia

sistemului solar au şi ei apă (solidă), Miranda (satelit al lui Uranus) fiind constituit aproape

exclusiv din gheaţă. Astfel, găsirea apei pe alte planete, care părea cândva un mit, este astăzi

obiect de cercetare febrilă.

14 APA DE LÂNGA NOI

Apa pe Terra

Originea apei terestre este destul de controversată. Se susţine că a existat de la începutul

formării Pământului dar nu în formă lichidă şi nici ca vapori în atmosferă, ci „legată” în roci.

Ea a fost eliberată treptat ca vapori de rocile fierbinţi împreună cu dioxidul de carbon, formând

a doua atmosferă (cea iniţială, de heliu şi hidrogen, de la formarea pământului, se presupune că

ar fi fost rapid "măturată" de vântul solar). Când răcirea scoarţei a progresat destul, apa s-a

condensat, au apărut ploile şi s-au format mările, iar aportul de apă din adâncimi a continuat

prin emanaţiile vulcanilor.

Pământul este unicul loc cunoscut în care apa apare cert şi în formă lichidă. Acesta este

rezultatul convergenţei mai multor factori; mici modificări pot duce la dispariţia apei lichide şi

deci a vieţii: o variaţie de numai +/- 5% a distanţei faţă de Soare sau o variaţie a intensităţii sau

compoziţiei spectrale a radiaţiei acestuia. Câteva date statistice ne pot completa imaginea despre

apă:

70% din suprafaţa planetei este acoperită de apă;

numai 1% din apa planetei este proaspătă şi poate fi folosită, deoarece:

o 97 % este apă sărată şi

o 2% este apă îngheţată (pe care o găsim în gheţari);

rezervele de apă ale planetei sunt limitate şi ameninţate de poluare;

circuitul apei în natură este un fenomen permanent: natura reciclează apa în permanenţă,

dar calitatea acesteia este pusă în pericol datorită noxelor din aer.

Aşadar, APA este lângă noi şi cei DE LÂNGĂ NOI trebuie să o utilizeze judicios pentru a

nu o risipi, dar şi pentru a-i descoperi valenţele terapeutice. Apa de izvor, apa minerală (plată

sau carbogazoasă), apa potabilă, apa de ploaie … atât de multe categorii pentru un element vital:

APA. Dar cum să putem alege ce este mai bun pentru sănătatea noastră? Iată câteva informaţii

pentru a decide singuri.

15

APA DE LÂNGA NOI

1. Apa de izvor

Aşa cum îi arată numele, este acea apă care îşi are originea în izvoarele subterane. Pură în

mod natural, ea nu suferă niciun fel de tratament. România are o mulţime de izvoare naturale

care au o apă extrem de pură şi sănătoasă. Cele mai bune izvoare sunt considerate cele din

zonele de munte, acoperite cu mari suprafeţe de pădure, care se găsesc la distanţe mari de

traseele turistice. Prin consumul de apă de izvor se obţin efecte benefice asupra digestiei, se

reduce incidenţa bolilor renale, a alergiilor, se ameliorează afecţiunile reumatismale şi cele

vasculare.

2. Apele minerale

Acestea provin de obicei din apa de ploaie care urcă din nou la suprafaţă. Acest proces poate

dura de la 14 la 2000 de ani. În timpul acestui drum lent, apa se încarcă cu minerale. O apă

poate fi numită minerală atunci când este recunoscută ca benefică pentru sănătate. Ceea ce pare

uimitor dacă ne uităm cât se consumă!

Cu toate acestea, fiecare din aceste ape are proprietăţi specifice şi - în cazul consumului

exagerat - pot fi nefaste. Iată de ce nu trebuie consumate în exces şi permanent. Ideal ar fi să

schimbaţi din când în când marca pe care o consumaţi. Chiar dacă au anumite efecte terapeutice,

reţineţi că nu sunt bune chiar pentru toată lumea.

3. Apa plată

Este o apă minerală, bogată în oligoelemente, dar cu un conţinut scăzut de dioxid de carbon.

Există mai multe tipuri de apă plată, în funcţie de compoziţie: alcaline, feruginoase, iodurate

ş.a.m.d. Majoritatea au proprietăţi terapeutice remarcabile în afecţiuni ale stomacului, dizolvă

pietrele mici de la rinichi, ameliorează afecţiunile respiratorii (bronşita, astmul).

4. Apa de la robinet

Acum ceva vreme, în Europa, un afiş publicitar ce făcea reclamă unei ape minerale anunţa:

“Cine pretinde că apa de la robinet este bună la gust înseamnă că nu bea prea des”. Acest gen de

publicitate nu este agreat. Apa de la robinet este bună pentru consum, iar compoziţia este

supravegheată.

Trebuie să recunoaştem, însă, că în România, apa de la robinet nu este deloc atât de bună ca

în ţările Uniunii Europene. Gustul de clor este evident. Este adevărat că este extrem de

economic, fiind mult mai ieftină, şi că protejează mediul înconjurător, nefiind ambalată în

recipiente de plastic. Iar dacă chiar vreţi să consumaţi apă de la robinet, adăugaţi câteva picături

de suc de lămâie. Va fi mult mai savuroasă.

Beţi apă, dar aveţi grijă să ştiţi cât mai multe despre provenienţa ei!

APA DE LÂNGA NOI

5. Apa potabilă

Apa este cel mai important aliment. Nu poate fi înlocuit. Aceste afirmaţii nu sunt figuri de

stil, ci citate din standardele de apă din ţări dezvoltate. Omul se poate lipsi în extremis de apă

pentru alte folosinţe, dar nu şi de apa de băut. De aceea pentru om cea mai importantă apă a fost,

este şi va fi APA POTABILĂ. Apa este un constituent fundamental şi indispensabil al

organismului uman. Apa potabilă provine de regulă din ape subterane sau din ape de suprafaţă,

mai rar din alte surse. Această situaţie se va menţine, deoarece 85% din apa dulce de pe Terra e

prinsă în calotele glaciare, dar nu ne putem atinge aproape deloc de ele, iar diminuarea lor ar

însemna creşteri catastrofale de nivel a mărilor şi oceanelor.

6. Apa de ploaie

Dintre toate apele naturale, apa de ploaie este cea mai curată. Ea dizolvă în drumul ei prin

atmosferă mai ales dioxid de carbon, iar în regiunile industriale dioxid de sulf şi hidrogen

sulfurat. Apa de ploaie, sau apa moale, este ideală pentru udat deoarece conţine mai puţin calcar

decât apa potabilă. Stropirea grădinilor cu apă potabilă este o risipă. Este o resursă limitată şi

scumpă. De aceea, vă recomandăm: strângeţi apa de ploaie în butoaie şi udaţi cu ea legumele şi

plantele! Veţi fi eco şi vă veţi ajuta grădina!

7. Apa de mare

Apa mării este deţinătoarea unor virtuţi şi disponibilităţi terapeutice cunoscute şi valorificate

încă din Antichitate. În decursul istoriei medicale a omenirii, numeroşi medici au studiat cu

deosebit interes acest agent terapeutic natural. Medicina mării, cu elementele sale tonifiante, cu

microclimatele sale, reprezintă o terapie naturală cu multiple posibilităţi de vindecare a

diferitelor afecţiuni. Cura heliomarină exercită efecte dintre cele mai benefice asupra

organismului uman, şi anume:

- contribuie la ridicarea tonusului psihic şi fizic;

- ajută în mod substanţial la călirea organismului, ca şi la revigorarea sa prin helioterapie, băi

în mare şi talasoterapie. Apa de mare are un conţinut complex de săruri (sodiu, potasiu,

calciu, brom, rubidiu, litiu ş.a.m.d.), acizi organici, substanţe radioactive, oligoelemente

(zinc, titan, magneziu, cobalt, crom), microorganisme ce secretă substanţe antibiotice,

bacterio-statice şi antivirale.

16

17

APA DE LÂNGA NOI

8. Apă din gheţari

Este în studiu utilizarea apei din aisberguri, care se preconizează să fie remorcate până la ţărmurile

însetate ale Americii, Australiei, Africii etc. Deşi teoretic apa rezultată ar fi ieftină, practic este

tehnic extrem de dificilă remorcarea şi mai ales din punct de vedere ecologic. Sunt mari semne de

întrebare asupra posibilelor efecte, atât pe traseul cât şi la locul unde vor fi remorcaţi gheţarii

plutitori, dar şi pe plan global, dacă se prelevează prea multă gheaţă şi scade cantitatea totală se

poate ajunge la influenţe climatice şi mai ales la creşterea nivelului oceanului, cu inundarea zonelor

costiere.

9. Apa din organismul uman

Proporţia de apă din organism variază după vârstă: de la peste 97 % la embrionul de 7 zile,

scăzând treptat la 80 % la nou-născut, 60-65 % la adult şi 50-55 % la vârstnic. Procentul de apă

variază după intensitatea proceselor metabolice. Acest fapt se reflectă şi în proporţia diferită a

apei în ţesuturi: smalţ dentar 0,2 %, dentină 10 %, ţesut osos 22 %, ţesut adipos 20 %, ţesut

cartilaginos 55 %, muşchi striat 75 %, ficat 75 %, rinichi 80 %, creier (substanţă cenuşie) 85 %,

plasmă sangvină 90%. În organismul uman, apa totală (60% din greutatea corporală) se

repartizează în mai multe compartimente: apa intracelulară (40 %) şi apa extracelulară (20 %).

Dinamica apei în corpul uman şi bilanţul hidric al organismului au fost îndelung studiate în

fiziologie şi sunt astăzi binecunoscute, având largi aplicaţii medicale. Deshidratarea respectiv

hiperhidratarea, cu numeroasele variante fiziopatologice, sunt întâlnite în cadrul multor afecţiuni

şi pun serioase probleme de diagnostic şi tratament.

Dacă cele prezentate v-au făcut curioşi şi nu am bătut apa în piuă, cercetaţi şi beţi cât mai multă apă

… potabilă, nu consideraţi apa de ploaie un lucru fără valoare şi spuneţi celor de lângă voi această

lecţie ca pe apă!

CONTU IOANA ROXANA clasa aVI-a B

18 BRAVO LOR !

REZULTATELE ELEVILOR LA CONCURSURILE SCOLARE

AN SCOLAR 2010-2011 *OLIMPIADA SPORTULUI SCOLAR-FAZA JUDETEANA-BASCHET GIMNAZIU

*Concursul International Scolar “CU EUROPA …LA JOACA EUROSCOLARUL”

PREMIUL II *POPA ALEXANDRU (cls.I ) *LAZAR BIANCA IZABELA (cls.IV ) *DRAGOMIR DIANA (cls.I )

PREMIUL III

* MIU ADINA GEORGIANA (cls.I )

* MIHALACHE ADRIANA (cls.II )

* GRIGORIU IOANA CORNELIA (cls.II )

*ARGESEANU MARIUS (cls.I )

*DUMITRU MARIA CATALINA (cls.I )

*MANEA IUSTINA (cls.IV )

*MIU BIANCA GEORGIANA (cls.IV )

*DOBRE ALEXANDRU (cls.I )

MENTIUNE *RADU CLAUDIA MARIANA (cls.II )

*RIMESCU MIHAI ROBERT (cls.II )

*SPILBERG ANDREEA (cls.IV )

*COVALSCHI RAZVAN (cls.I )

*CONCURS NATIONAL “ICOANA DIN SUFLETUL COPILULUI” * TUDOR IOANA-PREMIUL II

* MOCANU GEORGE ANDREI -MENTIUNE

*CONCURS NATIONAL DE DANS POPULAR"FLORI DE MAI" * FORMATIA RITMIC DANCE -PREMIUL I

* FORMATIA ROMANASUL -PREMIUL I

* FORMATIA PAPUSILE VESELE -PREMIUL I

* FORMATIA TRANDAFIRII DANSATORI -PREMIUL I

*CONCURS NATIONAL “SMART”-LIMBA ENGLEZA

PREMIUL II *CONTU ROXANA (cls.V )

PREMIUL III

*CHIVU JEANINE (cls.VII )

*ALEXE MARINELA NICOLETA (cls.VI )

*VASILE IONELA ANDREEA (cls.V ) *ILIESCU ANDREI COSMIN (cls.VII )

*CONSTANTIN RAJ FLORIN (cls.VIII )

*DIMA LILIANA (cls.VIII )

*TATARU KIM (cls.VIII ) *BEJENARI CEZAR (cls.VIII )

*CONCURS NATIONAL “SMART”-CULTURA GENERALA

PREMIUL III

* CUCOS CARMEN GIULIA (cls.II )

* CUCOS MARIA MARIANITA (cls.II )

* MIHALACHE ADRIANA (cls.II )

* NICOLAE TEODORA (cls.II )

* ENE ANAMARIA DANIELA (cls.II )

* IVAN ELENA ADREEA (cls.II )

*CONCURS INTERJUDETEAN “SA CUNOASTEM LUMEA PRIN ORIGAMI”

PREMIUL I

* RASARIT VALENTINA (cls.III )

* DINA CAMELIA (cls.III )

* MIREA LAURA (cls.III )

* OJOG CARMEN (cls.III )

*CONCURS INTERJUDETEAN “MESTESUGURI ARTISTICE TRADITIONALE”

* RASARIT VALENTINA (cls.III ) - PREMIUL I

* DINA CAMELIA (cls.III ) - PREMIUL II

* MIREA LAURA (cls.III ) - PREMIUL II

* OJOG CARMEN (cls.III ) - PREMIUL I

19

OFERTA EDUCATIONALA

2011-2012

CLASA OPTIONAL INVATATOR/PROFESOR

GR.1 MICII ECOLOGISTI POSNAES CRISTIANA

GR.2 PRIETENII CURCUBEULUI GIURGIUVEANU ELENA

I A TEATRU MATEI LIVIA AURORA

I B MUZICA VOCALA CARALIU AUREL

II A ORIGAMI BADEA GEORGICA

II B DANS POPULAR SI MODERN MIREA MARIANA

III A MICUL GOSPODAR NICULAE IOANA

III B ORTOGRAFIA PRIN POVESTI VRAJITORU SILVIA

IV A MATEMATICA DISTRACTIVA RADULESCU VALERICA

IV B ORTOGRAFIE SI PUNCTUATIE MATEI LIVIA AURORA

V A CALATORI SI CALATORII CELEBRE MARIN CRISTINA

V B CALATORI SI CALATORII CELEBRE MARIN CRISTINA

VI A CALCULATORUL "CLICK SPRE VIITOR" MIHAI MIHAELA

VI B CALCULATORUL "CLICK SPRE VIITOR" MIHAI MIHAELA

VII A PERSONALITATI ISTORICE ALE SEC.IX SI XX BADEA LILIANA ANDREEA

VII B PERSONALITATI ISTORICE ALE SEC.IX SI XX BADEA LILIANA ANDREEA

VIII A CONSILIERE SI ORIENTARE BADEA GEORGICA

VIII B CONSILIERE SI ORIENTARE BADEA GEORGICA

DIMA LILIANA clasa a VII-a A

Director prof. GAISTEANU ANISOARA

SCOALA NR.1 MOGOSOAIA

jud. Ilfov, com.Mogosoaia, sos. Bucuresti-Targoviste, nr.107, Tel/Fax: 0213516694, e-mail:scoalamogosoaia@yahoo.com,

URL:http:// scoala-1-mogosoaia.webgarden.ro , http://scoli.didactic.ro/scoala_1_mogosoaia

ISSN 2066 - 8198