ŞCOALA NR.1 MOGOŞOAIA – JUD.ILFOV

MICUL MEU UNIVERS

NR.16

ISSN 2066 - 8198

Anul IX

Decembrie

2012

Revistă şcolară, pentru elevi, părinţi şi ….profesori

2 EDITORIAL

DATINI ŞI SĂRBĂTORI DE IARNĂ LA ROMÂNI

Poporul român a păstrat cu sfinţenie,din cele mai vechi timpuri, forma originală a

obiceiurilor,datinilor,creaţiilor materiale şi cultural-artistice.Acestea,strâns legate de viaţa socială a

ţăranului,l-au însoţit de la naştere până la ultima suflare.

Sărbătorile de iarnă au avut dintotdeauna o mare importanţă socială

începând cu 23decembrie şi până la 7 ianuarie,în fiecare an satele şi oraşele noastre sunt animate de

o pregătire specială,tradiţională,specifică poporului nostru,în întâmpinarea sărbătorilor de iarnă

:CRĂCIUNUL, ANUL NOU şi BOBOTEAZA.În cele 12 zile,oamenii ţin să marcheze caracterul

deosebit,sărbătoresc,al timpului de trecere de la un an la altul prin acte rituale,ceremoniale şi

spectaculoase,care sunt menite să întărească coeziunea familiei,a grupurilor sociale.

În AJUNUL CRĂCIUNULUI,pe înserat, în toate satele şi oraşele din ţară începe colindatul

. Acest obicei a înglobat în el nu numai cântec şi gest ritual ci şi numeroase mesaje şi simboluri ale

unei străvechi spiritualităţi româneşti .El s-a păstrat asociindu-se cu celebrarea marelui eveniment

creştin care este NAŞTEREA DOMNULUI IISUS HRISTOS .Colindătorii ,copii şi adulţi , merg

din casă în casă vestind prin cântec naşterea pruncului Iisus .Gazdele oferă colindătorilor covrigi

,fructe şi crăciunei ( colăceii de CRĂCIUN ) .De pregătirea colăceilor se ocupă gospodinele şi

fetele acestora . Aluatul din care se prepară colăceii este pregătit cu drojdie , după reţeta pâinii .

Pentru colindători se prepară colăci dintr-o singură fâşie de aluat ,care se termină cu o bifurcaţie ,

amintind de mâinile ciunţite ale MAMEI CRĂCIUNOAIA, pedepsită de furia bărbatului ei

,CRĂCIUN .Se prepară şi colaci împletiţi din mai multe fâşii , colaci ce se dăruiesc oaspeţilor de

seamă prezenţi la masa festivă de Crăciun .Se spune că în seara de Ajun se deschid cerurile şi cei

evlavioşi pot auzi glasurile îngerilor , dacă vor veghea până la primul cântat de cocoş .În aşteptarea

acestei minuni credincioşii obişnuiesc să ardă tămâie pentru ca grijile şi paguba din casă să fie

alungate . Ei se roagă Mântuitorului Iisus pentru îndeplinirea dorinţelor dar numărul acestora nu

trebuie să depăşească cifra trei .

Din ziua Naşterii Domnului şi până la Sfântul Ioan , copiii colindă cu steaua .Cântecul de

stea reaminteşte povestea Naşterii lui Iisus şi poartă simbolul steluţei care i-a călăuzit pe cei trei

magi .Pentru prosperitatea casei , gospodinele obişnuiesc , în prima zi de Crăciun , să pună pe un

platou diferite feluri de bucate sfinţite de preot la masa de ajun .Cu acest platou înconjoară casa de

trei ori cu convingerea că până la Crăciunul viitor , familia va avea un trai mai îmbelşugat . O bună

parte din bucate sunt consumate de membrii familiei şi restul se dau animalelor din gospodărie .Pe

masa festivă se aşează , sub o icoană , diferite obiecte cu care membrii familiei vor lucra tot timpul

anului . Timpul a demonstrat că acest obicei aduce multe satisfacţii familiei care-l urmează cu

sfinţenie an de an .

Pentru cel mai important moment trecerea în noul an , pregătirile se reiau .În săptămâna

dintre CRĂCIUN şi ANUL NOU , în toate satele cetele de flăcăi se pregătesc pentru „urat” , sistem

complex de datini şi obiceiuri . Pe înserat în ajunul ANULUI NOU sunt aşteptaţi să apară „Ursul” ,

„Capra” , „Bunghierii” , „Căiuţii” , „Malanca” , „Jienii”, „Mascaţii” , etc . Concretizarea

spectaculoasă a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor , aceste manifestări reprezintă o

modalitate originală de exprimare a arhaicelor asociaţii rituale dintre animale şi cultul

cvasiuniversal al soarelui . Există şi un cuvânt generic pentru aceste obiceiuri : „mascaţii”

.Recuzita , măştile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginaţia şi umorul săteanului

român . Anume meşteri s-au specializat în confecţionarea lor , ele devenind cu timpul adevărate

podoabe de artă populară .Faptul că aceste obiceiuri se practică la cumpăna dintre ani este justificat

de simbolistica zilei de 31 decembrie care în gândirea populară reprezintă data morţii dar şi a

renaşterii ordinei cosmice .Structura ceremonială a obiceiului este în acelaşi timp plină de forţă şi

vitalitate . Muzica şi dansul remarcabile prin virtuozitate şi dinamism , măştile pline de

expresivitate , alcătuiesc un spectacol unic .În diferite zone ale ţării , costumaţia , interpretarea pot

fi diferite , dar obiceiul în esenţă este acelaşi .Dacă acest fel de manifestare ne duce cu gândul la

arhaice practici magice de alungare a maleficului , „PLUGUŞORUL” , alt obicei , este strâns legat

de mitul fertilităţii . Vorbe frumoase de prosperitate şi belşug sunt adresate de cetele care vin cu

„Pluguşorul” , fiecărei gospodării .Ca o incantaţie magică , textul urării se transmite din tată în fiu

şi nu este român care să nu-l cunoască

În noaptea de 31 decembrie timpul capătă o nouă dimensiune , cosmică , iar vatra satului

devine un perimetru sacru în care urmează a se oficia , marile rituri de purificare . Este noaptea în

care nimeni nu are voie să doarmă deoarece este noaptea împăcărilor şi a „ tuturor nebuniilor” ,

menite a anula „ordinea existentă” pentru a instaura „legea armoniei universale” . Aproape fără

egal , prin intermediul datinilor şi obiceiurilor strămoşeşti practicate în Moldova , sunt reiterate

străvechi simboluri ale umanităţii . Sub semnul unor forme plastice de o excepţională expresivitate

artistică şi valoare documentară –măştile şi costumaţiile ceremoniale – firul vieţii noastre se

împleteşte tainic cu rădăcinile mitologiei româneşti .

În dimineaţa zilei de Sfântul Vasile grupuri de fete şi băieţi merg pe la rude şi vecini cu

SORCOVA şÎ SEMĂNATUL pentru a le ura sănătate şi belşug în anul care începe . Copiii poartă

în mâini simbolul obiceiului: SORCOVA ,confecţionată odinioară. Din ramuri înflorite de pom

roditor (cele puse la înmugurit de Sfântul Andrei ) şi împodobite cu ciucuri roşii . În zilele noastre

SORCOVA este confecţionată din flori artificiale puse pe o nuia . Copiii intră în casele oamenilor

urându-i cu SORCOVA şi semănându-i cu boabe de grâu , porumb sau orez având credinţa că

acestea vor determina belşugul recoltei viitoare .

În majoritatea satelor româneşti din Transilvania şi Moldova , în ajunul BOBOTEZEI (5

spre 6 ianuarie ) grupuri mai mari sau mai mici de fete şi băieţi , umblă din casă în casă , pentru a

vesti sosirea preotului cu „crucea” . Ca structură ceremonială , această datină este asemănătoare

colindatului din ajun de CRĂCIUN. Copiii care umblă cu „CHIRALEISA” nu rostesc însă texte

versificate ci strigă doar „CHIRALEISA!”-de trei ori . Răsplata copiilor sunt merele , nucile

,alunele pe care ei le strâng în traistuţele petrecute peste umăr .

Pe 6 ianuarie există la români obiceiul aruncării crucii în apă . În majoritatea satelor , dar şi

la oraşe ,la BOBOTEAZĂ există obiceiul ca după oficierea slujbei religioase din biserică , să se

meargă în procesiune către o apă curgătoare (râu , fluviu).Pentru a „sfinţi apele” . Când preotul

aruncă crucea în apa îngheţată ,uneori în copcile făcute de enoriaşi , este o mare cinste ca un bărbat

să se scufunde în apă pentru a recupera crucea . Se spune că acel bărbat va fi ferit de toate

necazurile tot timpul anului .

Sărbătorile de iarnă se încheie cu 7 ianuarie , ziua Sfântului Ioan ,ziua în care au loc

diverse ceremonialuri de sărbătorire a celor care poartă numele Ioan.

Iarna este sobră , plină de privaţiuni şi primejdioasă , dar sărbătorile acestui anotimp ,cele

mai spectaculoase din tradiţia românilor , prefigurează parcă clipele în care totul va reveni la viaţă .

CONTU IOANA ROXANA clasa a VII a B

4

CREAŢIILE NOASTRE

Cucos Maria Marianita cls. a IV–a A Cucos Carmen cls. a IV–a A

5 BUNELE MANIERE

Ce nu ştiai despre regulile de bune maniere la masă

Cum stai la masă

Dacă eşti invitat la cineva la masă şi nu există cartonaşe care să îţi indice locul, aşteaptă să

îţi indice gazda unde să stai. Este neplăcut atât pentru tine, cât şi pentru gazdă să vină să te ridice. Când

te-ai aşezat, picioarele trebuie să stea ferm pe podea. Nu se întind picioarele în faţă, nu se îndoaie sub

scaun, nu se stă picior peste picior. Coatele trebuie păstrate pe lângă corp. Nu te apleci peste farfurie când

mănânci. Mâncarea se aduce spre gură.În Anglia, mâinile se ţin în poală când nu se folosesc. Iar în Franţa

se ţin deasupra mesei, tot timpul. Însă, coatele nu se ţin pe masă.

Când se mănâncă

Nu se începe un fel dacă nu a fost servită toată lumea. În cazul în care eşti în vizită, gazda va da startul

mesei. Dacă ai luat ceva ce nu poţi înghiţi, cere-ţi scuze şi ridică-te de la masă pentru a te “elibera” în

altă parte. NU la masă. Nu pune ceea ce ai scuipat într-un şerveţel lângă farfurie, de unde toată lumea îl

poate vedea. Dacă ţi-a rămas ceva între dinţi, ridică-te de la masă şi înlătură-l la baie. Nu se foloseşte

scobitoare la masă şi nici nu se suflă nasul. Nu adăuga sare înainte să guşti. Va fi o insultă faţă de gazdă.

Dacă înainte de masă sunt servite gustări, pune din farfuria de prezentare în farfuria ta. NU mânca

niciodată din farfuria de prezentare.

Conversaţiile

Dacă nu cunoşti pe absolut toată lumea de la masă nu discuta subiecte legate de politică şi religie. NU

se ţipă la masă pentru a fi auzit de cei din capătul celălalt, însă nici nu trebuie să fie atmosferă de

catedrală sau sală de lectură. Dacă nu-i cunoşti foarte bine pe cei de lângă tine, îi poţi întreba lucruri

despre ei (însă nu chestiuni foarte personale).

Ce să NU faci la masă

– NU te agita. Dacă nu-ţi place ceva, lasă-l în farfurie.

– NU sufla în mâncare. Aşteaptă să se răcească de la sine.

– NU fuma la masă, decât dacă ai fost invitat de către gazdă.

– NU fotografia masa, vei părea disperat.

– NU te certa cu chelnerul.

– NU folosi tacâmurile pentru a indica ceva cu ele.

– NU ţine furculiţa în mână când bei.

Nu uita să mulţumeşti gazdei pentru invitaţie şi pentru masă.

DUMITRU MARIA CATALINA clasa a VI a A

6

GHICITORI

Răspunsurile la ghicitori sunt, într-o ordine aleatoare: radiaţia, laboratorul, Newton, Soarele, profesorul.

DUTU CRISTINA clasa a VI a A

x c v

f

E un mare invaţat .

Lui i-a cazut maru-n cap

Binomul l-a inventat

Si mult de furca mi-a dat .

În această încăpere

Să intri-ţi face plăcere.

În dulapuri, aranjate,

Se află multe aparate

Elevi pe grupe lucreaza,

Natura o cercetează.

Vei fi auzit tu, oare,

Ce formă de propagare

Face să se încălzească

Pământul de la distanţă?

El încearcă să te-ndrume

Să spui lucrului pe nume

Chiar de-ţi pare că e rău,

Cugetă la scopul său!

Pentru Universul mare

E un astru ca oricare.

Pentru simplul pământean,

Acest astru e vital

7 SĂNĂTATEA NOASTRĂ

Îmbunătăţirea mediului de viaţă al omului prin ozonare

Ozonul ( O3 ) a fost descoperit şi menţionat înainte de 1785 de către olandezul Martinus

Van Marum, care a observat prezenţa lui în aerul proaspăt de după ploaie şi a remarcat mirosul

specific de iarbă verde. Mai târziu acest gaz a fost denumit folosind cuvântul grecesc ,,ozon” care

înseamnă ,,aer proaspăt” sau cum s-ar spune în engleză ,,fresh air”. Genialul inventator Nikola

Tesla a patentat în SUA primul generator de ozon la 22 septembrie 1896.

Nikola Tesla a fost un inventator, fizician, inginer mecanic şi inginer electrician considerat

de către biografii americani ca fiind un emigrant de origine sârbă. În realitate el a fost istro-român,

născut în noaptea de 9 spre 10 iulie 1856 ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea şi al Gicăi

Mandici. Numele iniţial de familie era Drăghici, dar el a fost înlocuit în timp, prin porecla de

Teslea, după meseria transmisă în familie, de dulgher (teslar). Tesla este considerat ca fiind unul

dintre cei mai mari oameni de ştiinţă ai sfârşitului de secol 19 şi început de secol 20. El considera

cercetarea diferitelor întrebări ridicate de către ştiinţă drept cea mai nobilă metodă de îmbunătăţire a

condiţiei umane cu ajutorul principiilor ştiinţei şi progresului industrial şi una care să fie

compatibilă cu natura.

Formula moleculară a ozonului este O3 , masa moleculară fiind de 48 , adică de 1,5 ori mai

mare decât cea a oxigenului, fiind prezent în atmosfera în cantităţi foarte mici. În concentraţii foarte

mici este un gaz aproape incolor şi inodor, dar în concentraţii mai mari apare mirosul puternic de

iarbă verde, iar când aceasta depăşeşte 15% are culoarea verde deschis.

În anul 1985, oamenii de ştiinţă au descoperit pe cerul Antarcticii o gaură enormă în stratul

de ozon. Stratul de ozon este îngerul păzitor al planetei noastre, el este produs la altitudini de

15.000 metri până la 50.000 metri, în stratosferă, prin electrizarea oxigenului. Rolul lui este de a

proteja Pământul pentru că poate absorbi şi reţine 90% din razele ultraviolete care ajung pe Pământ.

Gaura observată de către oamenii de ştiinţă în stratul de ozon avea suprafaţa de 8.110.000 Km

pătraţi, egală cu cea a Braziliei. După cercetări s-a aflat că distrugerea stratului de ozon este un

efect al poluării determinate de activităţile de zi cu zi: frigiderele, agentul frigorific din automobile,

covoarele din materiale sintetice, parfumurile, soluţia de formaldehidă din lacul de unghi,

microundele produse de televizoare, ionii pozitivi produşi de calculatoare, gazele de eşapament

eliberate de automobile, insecticidele, fertilizatorii şi lista poate continua, toate acestea eliberează

poluanţi în atmosferă.

Ozonul are proprietăţi antibacteriene, elimină mirosurile neplăcute, descompune gazele

otrăvitoare, stopează procesul de dezvoltare a bacteriilor, purifică aerul. Deci, folosirea ozonului în

încăperi (bucătării, subsoluri, toalete, birouri, săli de conferinţe, etc.) poate elimina efectele nocive

ale fumului şi a diverselor gaze, previne infecţia cu diverşi viruşi creşte foarte mult calitatea aerului.

Ozonul este cea mai mare binefacere pe care ne-a dat-o natura. Noi, nu numai că nu trebuie

să-l distrugem cu excesele noastre sau să ne mulţumim cu refacerea stratului de ozon din atmosfera,

dar trebuie să aprofundăm cunoaşterea şi folosirea lui astfel încât să păstram pentru totdeauna

munţii înverziţi, apele curate, parfumul pământului proaspăt, pentru ca istoria omenirii să continue

pentru multe mii de ani de acum încolo.

Prof. Gaisteanu Anisoara

8

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE

9

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE

10

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE

11

CUPRINS

EDITORIAL CREAŢIILE NOASTRE

GHICITORI SĂNĂTATEA NOASTRĂ

ACTIVITĂŢI DIN

ŞCOALĂ

BUNELE MANIERE

COORDONATOR DIR.PROF. GĂIŞTEANU ANIŞOARA

REDACTOR

elev CONTU IOANA ROXANA clasa aVII-a B

TEHNOREDACTARE

elev DUMITRU MARIA CATALINA clasa aVI-a A

elev DUTU CRISTINA clasa a VI-a A

COLABORATORI INV. BADEA GEORGICA

INV. MIREA MARIANA

INV. MATEI LIVIA

INV. CARALIU AUREL

DIMA LILIANA clasa a VII-a A

Director prof. GAISTEANU ANISOARA

ŞCOALA NR.1 MOGOŞOAIA

jud. Ilfov, com.Mogoşoaia, şos. Bucureşti-Târgovişte, nr.107, Tel/Fax: 0213516694, e-mail:scoalamogosoaia@yahoo.com,

URL:http:// scoala-1-mogosoaia.webgarden.ro , http://scoli.didactic.ro/scoala_1_mogosoaia

ISSN 2066 - 8198