Microproiect birnaz

19
Introducere Sensul educaţiei moderne este de a transmite către studenţi bazele şi metodele autoformării, de autoeducare pentru o viaţă întregă, adică de a transforma omul care este educat de alţii în omul care se educă pe sine însuşi. Între învăţarea şcolară şi cea academică există o mare discrepanţă. Astfel: Şcoala solicită elevilor: conformare excesivă, dependenţă exagerată faţă de rutina şcolii şi cadrele didactice, „supravieţuirea” în şcoală fiind susţinută de protecţia din partea structurilor instituţiei. Universitatea procedează la: extinderea şi aprofundarea relaţiei studentului cu obiectul de studiu; creşterea şi diversificarea caracterului aplicativ şi integrativ al acestei relaţii; se schimbă gradul de dependenţă – independenţă în relaţia profesor – student: scade timpul auditorial dedicat predării în favoarea timpului când studentul munceşte de unul singur în lipsa profesorului sau a mentorului/tutorelui, care i-ar „controla şi conduce” continuu învăţarea, se aşteaptă ca studentul să deţină controlul şi managementul propriului timp, spaţiu şi conţinut de învăţare; studentul este agentul activ implicat, rolul lui constând mai ales în ghidarea, corectarea şi evaluarea studentului. Procesul de studiu este îndrumat de profesor prin subiecte propuse spre investigare şi realizare studentului şi prin monitorizarea dezbaterilor ulterioare realizării sarcinilor academice independente; structurile instituţionale ce susţin şi promovează învăţarea trebuie contactate de însăşi studenţii; studenţii, ca regulă, trebuie să înveţe a învăţa de unii singuri. De aici, oportunitatea

description

lucrare

Transcript of Microproiect birnaz

Introducere

Sensul educaiei moderne este de a transmite ctre studeni bazele i metodele autoformrii, de autoeducare pentru o via ntreg, adic de a transforma omul care este educat de alii n omul care se educ pe sine nsui.ntre nvarea colar i cea academic exist o mare discrepan. Astfel: coala solicit elevilor: conformare excesiv, dependen exagerat fa de rutina colii i cadrele didactice, supravieuirea n coal fiind susinut de protecia din partea structurilor instituiei.

Universitatea procedeaz la: extinderea i aprofundarea relaiei studentului cu obiectul de studiu; creterea i diversificarea caracterului aplicativ i integrativ al acestei relaii; se schimb gradul de dependen independen n relaia profesor student: scade timpul auditorial dedicat predrii n favoarea timpului cnd studentul muncete de unul singur n lipsa profesorului sau a mentorului/tutorelui, care i-ar controla i conduce continuu nvarea, se ateapt ca studentul s dein controlul i managementul propriului timp, spaiu i coninut de nvare; studentul este agentul activ implicat, rolul lui constnd mai ales n ghidarea, corectarea i evaluarea studentului. Procesul de studiu este ndrumat de profesor prin subiecte propuse spre investigare i realizare studentului i prin monitorizarea dezbaterilor ulterioare realizrii sarcinilor academice independente; structurile instituionale ce susin i promoveaz nvarea trebuie contactate de nsi studenii; studenii, ca regul, trebuie s nvee a nva de unii singuri. De aici, oportunitatea cultivrii i mbuntirii progresive a competenei de nvare academic independent i autoreglat.I. Abordri teoretice

I.1. Argumentarea nvrii independente n cadrul universitar

nvarea academic independent i autoreglat este plurivalent ntrunind deziderate ale societii, individului, curriculum-ului:Necesiti ale societii:

Democraia implicare, luare de decizii;

Schimbri n societate nvare pe parcursul vieii ntregi; Angajament cetenesc responsabilitate.

Necesiti ale individului:

Preluarea responsabilitii pentru propria nvare; Iniierea i participarea activ la propria nvare;

Proces de dezvoltare a independenei ca persoan matur; mbuntirea conceptului de sine;

Libertate i responsabilitate;

Motivaie i dezvoltare personal i profesional.Dispoziii curriculare:

Pregtirea studenilor pentru nvare de-a lungul ntregii viei; Reducerea dependenei studenilor fa de instituie i cadrele didactice;

Dezvoltarea i fortificarea capacitii studenilor de a stabili i realiza propriile scopuri de nvare.I.1. Obiective ale nvrii academice independente. Formele de nvare independentAbordarea modern asupra nvrii academice universitare independente i autoreglate presupun formularea urmtoarelor obiective:1. formarea unui student pentru care nvarea este o activitate cu puternic impact de valoare personal i social;

2. abilitarea studentului n direcia realizrii succesului optim n nvarea academic universitar;3. armonizarea relaiilor subiect-subiect n cadrul procesului educaional universitar;

4. contientizarea i nelegerea sa ca i persoan care nva, cu punctele sale tari i slabe;

5. formarea competenei de nvare eficient, independent i autoreglat;6. orientarea spre atingerea obiectivelor educaionale i de carier profesional;

7. dezvoltarea flexibilitii ca persoan care nva pentru a face fa schimbrilor rapide;8. fundamentarea competenei de nvare pe parcursul ntregii viei;9. extinderea cunoaterii i stpnirii instrumentului strategic al nvrii independente i autoreglate;

10. sensibilizarea i abilitarea studenilor privind: mecanismele autoreglatorii ale nvrii, controlul i managementul acestora; metacogniia i gestionarea ei n nvare;

planificarea i organizarea studiului independent i autoreglat; programarea eficient a ritmului de studiu prin raportare la timpul real disponibil, experiena curent n domeniu, modele accesibile i relevante situaiei i persoanei concrete, factorii de mediu etc.;

accesarea i buna funcionalitate a mecanismelor energizante ale nvrii, precum motivaia, afectivitatea (controlul i managementul stresului i anxietii, odihnei, automotivrii);

managementul mecanismelor reglatorii ale nvrii: atenia, voina, depirea procrastinrii;

operaionalizarea strategiilor care pun n funciune mecanismele cognitive ale nvrii: strategii de lectur inteligent a textului i prelucrare inteligent a coninuturilor, strategii de luare a notielor, strategii de organizare i reprezentare grafic a coninuturilor, strategii de pregtire eficient ctre examene, strategii de gestionare a stilului personal de nvare .a.m.d.

Tabelul 1. Forme de nvare independent

n cadrul orelor auditorialen afara orelor auditoriale

Luarea de notieStabilirea obiectivelor de nvare, proiectarea activitilor i a timpului de nvare

Realizarea de sarcini academiceDocumentarea din surse diferite

Formulare de ntrebri i rspunsuri la ntrebriStudierea notelor de curs, completarea i extinderea lor

Soluionarea studiilor de caz, situaiilor de problemConsultarea i studiul dup manuale, suporturi de curs, articole tiinifice, dicionare

Comentarii criticeElaborarea comunicrilor, prezentrilor, referatelor, sintezelor, rezumatelor, proiectelor, avizelor etc.

Reflecii personaleElaborarea studiilor de caz

Feedback constructivProiectarea i elaborarea tezei de an, tezei de licen i tezei de master

Prezentri individuale/de grup (proiecte, comunicri tematice, sinteze teoretice etc.)Iniierea i realizarea unor activiti de cercetare pe teren (observare, anchetare, chestionare etc.)

Investigaii i experimentePregtire pentru evaluri intermediare i finale (examene)

Inventarul extins al deprinderilor care asigur i susin propria nvare i performanele n nvarea independent a studentului vizeaz trei categorii de abiliti de nvare: procesuale, interpersonale i caliti/atribute personale:1. Abiliti procesuale: stabilete scopuri-int, planific nvarea, revizuiete progresele;2. Abiliti interpersonale: comunic propriile nevoi, accept feedback-ul constructiv, negociaz oportuniti i suport pentru nvare;3. Caliti/atribute personale: ncredere/siguran de sine, motivare, persisten.Pornind de aici, se contureaz profilurile distincte ale studentului dependent i independent n nvarea academic (tabelul 2):

Tabelul 2 Profilurile distincte ale studentuluiStudentul dependentStudentul independent

Mizeaz mult pe sprijinul profesorului

Nu poate lua decizii despre propria nvare

Nu-i cunoate punctele tari i slabe

Gndete c profesorul este cel responsabil de ntreaga lui nvare

Nu poate planifica i stabili scopuri/obiective

Nu poate stabili conexiuni ntre cunotinele academice i viaa real

Nu poate reflecta supra propriei nvri Cunoate propriul stil de nvare

Este sigur de sine

Poate lua decizii argumentate despre propria nvare

Cunoate punctele tari i slabe

Asum responsabiliti pentru propria nvare

Planific i stabilete scopuri/obiective

Face conexiuni ntre cunotinele auditoriale i lumea real

Este motivat de progresele realizate n studiu

Reflect asupra procesului de nvare i asupra performanelor realizate

I.2. Comportamente de nvare la studenin funcie de modul de abordare a materiei de studiu i a motivaiei manifestate n cadrul procesului instructiv, comportamentele de nvare ale studenilor se pot clasifica n trei grupuri mari:1. Comportamente ale studenilor care procedeaz la nvarea superficial: Cred c materia de nvat este plicticoas, irelevant i inutil; Sarcinile de nvare sunt doar cerine i nu oportuniti;

Se concentreaz asupra aspectelor literale ale informaiei i nu asupra nelesurilor i semnificaiei acesteia;

Revin la material de nenumrate ori, iar pentru a atinge performana l memorizeaz; Evit conexiunile personale cu materialul de nvat sau implicaiile acestuia asupra sa;

i fac griji s nu sufere eec;

Detest timpul necesar studiului.

2. Comportamente ale studenilor care procedeaz la nvarea profund: Cred c materia de nvat este interesant i potenial util; Accept sarcinile de nvare ca oportuniti;

Se concentreaz asupra nelesurilor i semnificaiei materialului;

Relaioneaz nelegerea noului material cu cunotinele anterioare prin lecturi i discuii;

Reflecteaz asupra informaiei i creeaz ipoteze asupra conexiunii acesteia cu alte teme i subiecte studiate i/sau cu implicaiile acesteia aupra sa; nvarea o consider emoional pozitiv i c le aduce satisfacie.

3. Comportamente ale studenilor care procedeaz la nvarea pentru performan: Consider notele mari ca foarte importante; Sunt competitivi n mediile academice;

Abordeaz cerinele academice cu mult atenie i grij, ca timp investit, durat i subiecte;

Utilizeaz timpul de nvare strategic; Valorizeaz propria autodisciplin i obinuinele sistematice de nvare;

Se concentreaz asupra nvrii materialului considerat important de profesor i evit materialul care nu ar trebui la obinerea notei mari;

Prefer cursurile bine structurate i au nevoie de puine interaciuni cu profesorul;

Le place aprecierea extern a succeselor i savureaz plcerea personal interior trit de la autorealizare.I.3. Caracteristici ale stilurilor personale de nvare

Distincia teoretic ntre caracteristicile definitorii pentru fiecare stil pot fi structurate dup ase criterii experimentale: (1) receptarea informaiei, (2) sensibilitatea fa de ambient, (3) ce remarc la ntlnirea cu o persoan necunoscut, (4) micarea ochilor, (5) vorbirea, (6) memoria.Tabelul 3. Caracteristici distincte ale stilurilor personale de nvare dup R.Lincksman

Studeni vizualiStudeni auditiviStudeni tactiliStudeni kinestetici

Receptarea informaiei

- preponderent prin vz, folosind materiale sau urmrind demonstraii n direct- percep preponderent i eficient prin auz, vorbind, citind n voce tare, discutnd sau procesnd gndurile cu glas tare- preferenial prin senzaiile pielii, prin pipit, implicarea degetelor, percepii fizice sau emoionale- implicarea musculaturii grosiere, micarea n spaiu, explorarea i experimentarea

Sensibilitate fa de ambient

- sensibili fa de vizual din ambient, necesit mediu de nvare atractiv, sunt acordai la felul cum arat lucrurile i i distrage dezordinea vizual din ambient. ncep i finiseaz sarcina conform timpului personal i cerinelor proiectului i nu conform unui grafic prestabilit- au nevoie permanent de stimuli auditivi; cnd n jurul lor este linite vor produce propriile lor sunete, fredonnd, cntnd, fluernd, cu excepia cazurilor cnd studiaz i au nevoie de linite sau pentru a acoperi distragerile auditive produse de alii- sensibili fa de senzaiile fizice, att personale ct i ale altora; contieni de modalitile de comunicare nonverbal; limbajul corpului, mimica, tonurile vocii; descifreaz mai bine sentimentele altor persoane dect cuvintele acestora; nu pot neglija negativismul i sentimentel altora pentru a se concentra asupra muncii- adaptai la micrile i aciunile din ambient, au nevoie de spaiu pentru a se deplasa; atenia le este capturat de micrile altora, cu toate c ei nii au nevoie s se mite pentru a nva

Ce remarc la ntlnirea cu o persoan necunoscut

- chipul persoanei, hainele i aspecul general- numele, timbrul vocii, felul n care vorbete i ce anume spune- modul n care se simt n prezena respectivei persoane- modul cum reacioneaz persoana, ce face i ce au fcut mpreun

Micarea ochilor

Observaie: descrierile micrilor ochilor sunt, n general, adevrate pentru fiecare stil de nvare, dar exist numeroase excepii, datorate influenelor culturale i sociale, familiale i trsturilor de personalitate. Cercetrile recente investigheaz diferite micri ale ochilor asociate momentelor cnd indivizii utilizeaz memoria pe termen scurt, sau pe cea de lung durat

- cnd gndesc tind s ridice ochii spre tavan, cnd ascult au nevoie de contact vizual cu interlocutorul i au nevoie ca atunci cnd vorbesc ei, audiena de asemenea s le asigure contact vizual- tind s priveasc n stnga i n dreapta, n direcia urechilor interlocutorilor, avnd doar scurte contacte vizuale- tind s priveasc interlocutorii, pentru a le descifra expresiile faciale i limbajul corpului, dar ascult cel mai bine cnd in ochii n jos sau privesc n deprtare poziia ochilor pentru procesarea informaiei la nivel emoional- ascult i gndesc cel mai bine cnd in ochii n jos i privesc n deprtare, cu contact vizual redus, deoarece aceasta este poziia pentru conectarea nvrii cu micarea, iar dac n jur exist micare, ochii li se ndreapt ntr-acolo

Vorbirea

- descriu elementele vizuale din ambient, cum ar fi culoarea, forma, mrimea i aspectul general- descriu sunetele, vocile, muzica, efectele sonore i zgomotele din fundal, reproduc cu lux ceea ce s-a spus- descriu lejer confortul personal, senzaiile fizice i emoiile, se exprim folosind micrile minilor i limbajul nonverbal- folosesc verbe de aciune, vorbesc despre fcut, ctigat, obinut, n general, ajung foarte rapid la subiect; n timp ce vorbesc pot ntrebuina gesturi i micri ale corpului

Memoria

- bun n privina aspectului vizual al ambientului, amplasrii lucrurilor n spaiu, a textelor scrise, a desenelor, organizatorilor grafici i a ideilor difereniate prin amplasare ntr-o structur, difereniere prin culoare, mrime etc.- bun pentru dialog, muzic i fondal sonor- bun pentru evenimente, informaie legat de sentimente i senzaii fizice, pentru ceea ce este legat de gesticulare- bun pentru aciuni i micri; pentru a memora mai bine au nevoie s se mite, s ntreprind aciuni

II. Abordri practice

A fost elaborat un test pentru a identifica cum se autoevalueaz i cum se pregatesc studenii pentru ore. Testul a fost aplicat asupra masteranzilor anului I de la Facultatea de Chimie i Tehnologie Chimic, specialitatea Chimie Coordinativ.

Test: Cum nv eu?ntrebri:

1. Cum i pregteti temele pentru acas?

a. Scrii la pauz de la un coleg;

b. Le rezolvi acas;

c. Mergi la bibliotec.

2. Ct timp i pregteti temele pentru acas?

a. Mai puin de o or;

b. 1 or;

c. Mai mult de 2 ore.

3. Ce faci dac nu i este clar tema predat de profesor?

a. ntrebi de un coleg;

b. Rogi profesorul s i explice;

c. Mergi la bibliotec.

4. Ce faci dac ai luat o not joas la test?

a. Rezolvi testul din nou, cu rspunsuri corecte;

b. l lai aa cum este, oricum nu va schimba nimic;

c. ntrebi profesorul despre ntrebrile la care ai rspuns incorect.

5. Ce faci dac nu eti de acord cu o anumit afirmaie/idee expus la un anumit subiect, discutat n timpul orelor:

a. Nu participi;

b. Spui c eti/nu eti de acord;

c. Participi activ n dezbateri.

6. Cnd profesorul propune s elaborai proiecte, prezentri, cum reacionezi?

a. i creeaz o problem n plus;

b. Nu ai ncotro, trebuie de realizat;

c. Te bucuri, de mult ateptai s scrii un proiect.

7. nainte de a ncepe lucrul sau realizarea unui proiect, ce faci n primul rnd?

a. i propui anumite obiective;

b. Te apuci de lucru fr a stabili anumite conexiuni ntre paii de lucru;

c. Stabileti obiectivele pe parcurs.

8. nvei pentru:

a. Note;

b. A fi lider;

c. Pentru a dezvolta propria personalitate.

Rspunsuri:

n urma realizrii testului fiecare rspuns se apreciaz dup cum urmeaz:

Nr. ntrebrii12345678

a11231131

b22122212

c33313323

Dup calculare punctelor acumulate putem identifica cum nvm pentru ore, dac avem nevoie ntotdeauna s ne ghideze cineva sau din contra, suntem independeni i ne putem rezolva singuri problemele:

19-24 puncte Independent. Eti o persoan independent, i realizezi singur temele pentru acas, chiar dac apar ntrebri, ncerci sa caui singur rspuns la ele consultnd literatura de specialitate.

9-18 puncte Parial dependent. Realizezi singur temele pentru acas, ns ai nevoie de cineva pentru a te orienta n cutare informaiei sau rezolvarea unei probleme. Ar trebui s ncerci s i rezolvi singur probleme i s te organizezi n ceea ce i propui.

1-8 puncte Dependent. ncearc s iei singur decizii, fii mai activ n timpul orelor, afirm-te pentru a fi auzit. Contribuie de sine stttor la formarea personalitii.Rezultate obinute:

Dup realizarea testului am stabilit faptul c 87% din studenii testai (18) sunt parial dependeni i 18% sunt independeni.

Studeni dependeni de cineva n procesul de nvare nu au fost depistai: majoritatea i pregtesc temele acas singuri, iar n caz c ceva nu le este clar, ntreab de colegi. S-a stabilit faptul c atunci cnd respondenii nu sunt de acord cu o idee expus, ei nu particip de loc sau din contra, sunt foarte activi n dezbateri.

Dac au obinut o not mic la lucrare, studenii de cele mai multe ori vor ntreba de profesor, pentru a acoperi lacunele n cunotine.

Atunci cnd au de realizat un proiect sau referat stundenii l realizeaz din nevoie, dar nu din placere, iar n cazul cnd l realizeaz nu stabilesc obiectivele din start, dar pe parcursul ndeplinirii lucrrii.

Nu e de mirare c 90% din masteranzii chestionai nva pentru a-i dezvolta personalitatea, i nu pentru note sau altceva.

Rezultatele testului sunt mbucurtoare i confirm faptul c studenii au capacitatea de autoevaluare a propriilor cunotine, realiznd importana lor n formarea sa profesional, precum i la ncadrarea n cmpul muncii. Chiar dac unii din respondeni nu reuesc sa realizeze de sine stttor propriile scopuri, avnd uneori nevoie de ajutor, majoritatea dintre ei tind a fi independeni intelectual.Concluzii i recomandri:Analiznd literatura de specialitate referitoare la subiect, precum i n baza rezultatelor obinute prin aplicarea testului prezentat anterior, pot fi formulate urmtoarele concluzii i recomandri:1. Sensul educaiei moderne este de a transforma omul educat de alii n omul care se educ pe sine nsui;2. Universitatea procedeaz la extinderea i aprofundarea relaiei studentului cu obiectul de studiu; creterea i diversificarea caracterului aplicativ i integrativ al acestei relaii;3. Este foarte important de a schimba gradul de dependen independen n relaia profesor student n favoarea creterii independenei intelectuale i n luarea deciziilor ale studentului;4. Importan primordial n procesul educaional universitar trebuie s aib formarea competenei de nvare eficient, independent i autoreglat a studentului;5. n sensul creterii ponderii studenilor independeni este necesar de a aplica msuri precum: ncurajarea lucrului de sine stttor la rezolvarea temelor de acas, cutarea rspunsurilor n biblioteci sau pe internet;

ncurajarea participrii active la dezbateri, conferine tiinifice i alte forme de comunicare interactiv cu scopul creterii ncrederii de sine i formrii competenei de expunere i aprare argumentat a punctului de vedere; Anunarea studenilor la nceputul cursului n privina proiectelor necesare de realizat, pentru a permite elaborarea unei lucrri calitative i evitarea plagierii; Mrirea numrului de ore practice i de seminar cu scopul de a dezvolta capacitile de autoevaluare a cunotinelor la studeni, prin contrapunerea lor cu cele ale colegilor, precum i cu cunotinele i competenele necesare pentru rezolvarea exerciiilor, problemelor, ndeplinirii lucrrilor practice etc.Bibliografie:

1. Foca-Semionov, Svetlana. nvarea academic independent i autoreglat: suport teoretic i aplicaie practic, Chiinu, 2009;2. Gardner D., Miller L. Establishing Self-Access: from theory to practice, Cambridge, 1999.3. Little D., Learner Autonomy 1: definitions, issues and problems, Dublin: Authentik, 1995;4. Negre-Dobridor I., Pnioar I. tiina nvrii, Bucureti, 2005.