Slide 1

Contaminarea produselor alimentare cu anumite micotoxineStudent:Cristea DianaGrupa:746 IPAProfesor coordonator: Rosu Aurelia

Factorii care favorizeaza contaminarea cu mucegaiuri

Integritatea boabelor si a invelisului produselor vegetaleTemperaturaNatura substratuluiContinutul in apa

Originea micotoxinelor si produselor contaminate

CiuperciToxineleProduseleAspergillusAflatoxineSterigmatocistinaOchratoxina APorumb,arahide,orez,,fasole,preparate din carne(jambon,crenvursti,etc)lapte si derivateFusariumTricotecine(DON,NIV,Toxina T2,DAS)ZearenonaFumonizineFusarinaMoniliforminaGrau,porumb,orz,orez,secara,nuciPenicilliumPatulina,citrininaPenitrem AAcid ciclopiazonicOchratoxina AFructe si sucuri de fructe,grau,orez, branza,nuciAlternaria AlternariolAcid tenuazonicFructe,legume si produse derivate,mere si rosiiClavicepsArcaloizi de ergotOrez si derivate,secaraPrincipalele micotoxine

Aflatoxinele

Ochratoxinele Cea mai importanta este ochratoxina A.Ochratoxina A poate contamina: porumb, fasole uscata,boabe de cacao,soia,orz,,fructe citrice,arahide,bere,vin,suc de mere,suncile sarace,rinichi de porc Ochratoxina A Este puternic toxica si se poate acumula in tesuturi

Patulina Denumita si clavacina sau expansina

Se poate gasi la urmatoarele produse alimentare: paine mucegaita,salamuri mucegaite,fructe(banane,pere,grapefruit)dar mai ales in sucurile de mere si cidru

Doza zilnica de patulina ce poate fi ingerata de adulti este de maxium 0,4 g/kilocorp

Sterigmatocistinele Sterigmatocistinele fac parte din metabolii furofuranici Principalul producator al acestora este A.versicolor .Aceste micotoxine sunt mai putin intalnite la prosudele alimentare naturale,insa au fost decelate in grau,ovaz,boabe de cacao,branza germana.

Micotoxinele din cerealePrezena aflatoxinelor s-a pus n eviden n pine i produsele de panificatie, n crupele de prumb i n diferite tipuri de pine dietetic.

Fina poate fi contaminat cu fungi productori de micotoxine, n timpul depozitrii, n special n condiii de umiditate ridicat a aerului, putndu-se forma substane toxice ca rezultat al metabolismului acestora.

Micotoxinele n legume i fructe n morcovi s-au pus n eviden aflatoxine ca urmare a dezvoltrii lui Aspergillus parasiticus. Pe fructele uscate se pot forma aflatoxine, ordinea frecvenei fiind: caise>smochine>ananas Patulina a fost determinat i n gemuri, deoarece zahrul exercit un efect de protecie asupra micotoxinelor.

Micotoxinele n carne n carnea animalelor se pot detecta micotoxine ca urmare a ingerrii de furaje mucegite. Cantitatea cea mai mare se acumuleaz n rinichi. Preparatele din carne pot fi contaminate cu diverse mucegaiuri din genurile Penicillium, Aspergillus i Fusarium. n salamurile fermentate-uscate, s-au pus n eviden 422 de tulpini de Penicillium. O surs de infectare cu mucegaiuri toxicogene i chiar cu micotoxine a preparatelor din carne o reprezint i condimentele.

Micotoxinele n lapte Laptele i produsele lactate pot fi contaminate cu aflatoxine.Atunci cnd bovinele si alte animale aflate n perioada de lactaie ingereaz furaje contaminate se pot forma metabolii toxici care pot fi prezeni n lapte.Cercetrile efectuate asupra laptelui praf au decelat un numr mare de mucegaiuri n cazul n care depozitarea s-a fcut n condiii necorespunztoare. n cazul brnzeturilor se poate nregistra prezena micotoxinelor datorit att mucegaiurilor din mediul ambiant, ct i celor utilizate n tehnologia de fabricare a brnzeturilor.

Concluzii Toxinele produse de mucegaiurile care se pot dezvolta pe produsele alimentare in conditii necorespunzatoare igienico-sanitare reprezinta un pericol pentru sanatatea oamenilor avand efect asupra organelor interne, in special asupra ficatului daca sunt ingerate in cantitate mare sau timp indelungatBibliografie

C.Banu, E.Barascu, A.Stoica, A.NicolauSuveranitate,securitate si siguranta alimentara,Editura ASAB,Bucuresti 2007,pag nr.135-145G.Popa, S.Dumitrache, C.Apostol, B.Segal, R.Segal, V.Teodoriu Toxicologia produselor alimentare,Editura Academiei Republicii Socialiste Romania,Bucuresti 1986,pag nr.51-69C.TofanIgiena si securitatea produselor alimentare,Editura Agir,Bucuresti 2001,Pag 154-159