(gr.Mykes-ciuperca, fung, lat. Toxicum-otrava)

Caracteristici structura chimica complexa molecule nepolare masa moleculara mica rezistente la actiunea agentilor fizici si chimici nu pot fi distruse prin fierbere sau prin

metabolism toxicitate ridicata efecte asupra sistemelor biologice

Micotoxine (gr.Mykes-ciuperca, fung, lat. Toxicum-otrava)

Caracteristici structură chimică complexă molecule nepolare masă moleculară mică rezistente la acțiunea agenților fizici și chimici nu pot fi distruse prin fierbere sau prin

metabolism toxicitate ridicată efecte asupra sistemelor biologice

Depinde de:

structura chimică timpul de ingerare prezența concomitentă a mai multor micotoxine specia și linia genetică a organismului expus starea de sănătate a organismului

Toxicitatea micotoxinelor

Efecte ale ingerării de micotoxine

hepatice (necroze hepatice, fibroză) efecte nefrotoxice digestive induc imunosupresie efecte estrogenice și anabolizante inhibă replicarea AND și sinteza proteinelor edeme subcutanate

MICOTOXICOZE

ASPERGILLUS PARASITICUS

ASPERGILLUS NOMIUS

ASPERGILLUS FLAVUS

STACHYBOTRYSASPERGILLUS ŞI PENICILLUM

Infecția este favorizată de :

- temperaturi ridicate

- umiditate redusă a solului

- creșterea numărului de spori în aer

Colonizarea este favorizată de:

- distrugerea barierelor fizice de către insecte

- distrugerea pericarpului bobului

- descreșterea umidității boabelor

Producerea de micotoxine este favorizată de:

- temperaturi ridicate

- temperaturi ridicate ale solului (28 - 31°C)

- precipitații reduse (seceta de peste 20 zile)

- aerare

- prezența prolinei, factor semnal de stress (porumb) induce sinteza aflatoxinelor

Scleroții – supraviețuire 3 ani

Conidii – supraviețuire 1 an în sol și în resturi vegetale

GENUL ASPERGILLUS

AFLATOXINE

• AFB1, AFB2, AFM1, AFM2, AFG1, AFG2, • Aspergillius (flavus, parasiticus, chevalieri, nomius, wentii)• Penicillium (puberulum, frequentas) Distribuția aflatoxinelor1. Alimente de origine vegetală - cerealele: porumb, orz, grâu, orez - semințe oleaginoase - legume și fructe - băuturi fermentate: cidru, bere2. Alimente de origine animală - carnea și preparatele din carne - laptele și produsele lactate

Limita maximă admisă: 10 µg/kg produs(adulți), 5 µg/kg produs(copii)

OCHRATOXINE

• Aspergillius• Penicillium

DistribuțieProduse de origine vegetală: - cereale: porumb, secară, orz, orez - leguminoase: soia, mazăre, fasole, arahide, cafea Produse de origine animală - pește sărat, rinichi de porc, ficat, mușchi - lapte

Limita maximă admisă: 10 µg/kg produs (adulți) 5 µg/kg produs (copii)

DEOXINIVALENOL (DON)• Fusarium (graminearum)

Trichotecium,Trichoderma, Stachybotrys

Distribuție: cereale: grâu dur, secară, orz semințe oleaginoase mușchi, ficat

CITRINUL

• Aspergillius, Penicillium(citrinum), Monascus

TRICHOTHECENE• Fusarium sporotrichioides Distribuție: cereale: grâu, orz, ovaz, porumb semințe oleaginoase produse din carne, ficat Limita maxima admisa: 10 µg/kg produs (adulți), 5 µg/kg produs(copii) ZEARALENONE• Fusarium (graminearum,oxysporum, roseum), Giberella Distributie: cereale: porumb, orz, grâu semințe oleaginoase legume, fructe, fructe uscate, băuturi extrase din pulpa fructelor cafea, cacao

FUMOZINE• Fusarium moniliforme Distributie: cereale semințe oleaginoase

PATULINA• Penicillium expansum, Aspergillius clavatus

Distribuție: cereale: orez, orz, grâu, malț produse lactate: brânza

Metode de detecție Cromatografia în strat subțire (TLC)

Gazcromatografia (GC)

Cromatografia lichidă de înaltă performanță (HPLC)

Spectroscopia de masă (MS)

Metode imunoenzimatice (ELISA)

Micotoxina Aflatoxina B1 (ppm)

Toxina T2 (ppm)

Ochratoxina A (ppb)

Citrinina (ppb)

Zearalenona (ppb)

Fumonisina (ppm)

DON(ppm)

Ulei floarea soarelui Muntenia

<5 304,9 11,2 21,7 >400 2,1 <0,222

Malai Atifco <5 201,5 >40 <15 >400 1,4 0,493

Alune cu coaja 40,4 >400 >40 >405 377,4 >6 >6

Ficat pui <5 145,5 5,3 22,2 >400 0,860 <0,222

Gris <5 250,4 9,6 254,2 237,6 2,1 >6

Faina grau titan

<5 296,6 18,8 64,7 >400 1,8 0

Painea alba <5 238,8 7,4 196,8 >400 2,2 >6

Graham <5 >400 12,2 177,1 >400 1,9 >6

Micotoxine în produse alimentare

Micotoxinele sunt de 10.000 ori mai periculoase decât reziduurile de pesticide ca urmare a faptului că:

- Pesticidele sunt monitorizate, se urmăresc efectele de baza, efectele reziduale, efectele metaboliților lor

- Pesticidele sunt selecționate înainte de a fi lansate în producție și urmărite pe parcurs dacă devin periculoase

- Pesticidele sunt puține numeric în comparație cu micotoxinele existente în natură, altele foarte numeroase fiind încă necunoscute. Sunt monitorizate accidental, deci intră ușor în lanțul alimentar

- Micotoxinele au găsit în noile plante selecționate, productive, un mediu extrem de favorabil de dezvoltare, acestea devenind cu atât mai puțin rezistente la fungi cu cât sunt mai productive.

COMPARATIE ÎNTRE MICOTOXINE ȘI PESTICIDE

Metode de decontaminare1.Utilizarea proceselor fermentative -acolo unde este cazul- precum și

a hidrolizei acide sau alcaline

2.Utilizarea de enzime multifuncționale ca agenți antifungici

3.Evidențierea unor gene responsabile cu toxigeneza întrucât nu toate tulpinile aparținând aceleiași specii de fungi produc toxine

4.Purificarea enzimelor care se utilizează în ameliorarea calităţii făinurilor. Activităţi enzimatice parazite ale unor enzime care nu au fost îndepărtate catalizează sinteza unor compuşi secundari care pot fi toxici

5.Izolarea și identificarea de fungi de alterare din produsele alimentare și determinarea puterii lor toxicogene

6.Utilizarea unor antioxidanți cum este borul

7.Realizarea cineticii apariției toxinelor pentru elaborarea sistemelor de diagnostic

8.Modelarea dezvoltării fungilor de alterare în funcție de factorii de mediu