UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

„ ION IONESCU DE LA BRAD ” IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI

AGROTURISM

MANAGEMENTUL FERMELOR AGROTURISTICE

PROIECT

PROF. COORDONATOR: STUDENT: BOGZA

SIMEANU CRISTINA ALEXANDRU-GELU

IMAPA III GRUPA:260

- IAȘI 2012-

STUDIU DE EVALUARE A RESURSELOR

TURISTICE LOCALE DIN COMUNA

MIROSLĂVEȘTI,

JUDEȚUL IAȘI

CUPRINS

INTRODUCERE..................................................................................................4

1. CARACTERISTICI GENERALE ALE COMUNEI...............................6

1.1 ISTORIA ȘI CULTURA COMUNEI................................................6

1.2 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CĂILE DE ACCES.......................7

1.3 NIVELUL DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ...................8

CONCLUZIE......................................................................................................13

2. ANALIZA OFERTEI TURISTICE A COMUNEI..................................14

2.1 POTENȚIALUL TURISTIC( RESURSE NATURALE ȘI

ANTROPICE ).....................................................................................................14

2.2 UNITĂȚI DE CAZARE ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ,

BUCĂTĂRIA LOCALĂ.....................................................................................18

2.3 CADRUL ETNOGRAFIC.................................................................22

CONCLUZIE.......................................................................................................25

3. STRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A POTENȚIALULUI

TURISTIC RURAL AL COMUNEI.....................................................................26

3.1 MODALITĂȚI DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A

POTENȚIALULUI TURISTIC AL COMUNEI.................................................26

3.2 DETERMINAREA INDICELUI DE ATRACTIVITATE AL

COMUNEI...........................................................................................................28

3.3 ANALIZA SWOT..............................................................................30

CONCLUZIE FINALĂ............................................................................32

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Oda tă cu dezvo l t a r ea a c t i v i t ă ţ i i t u r i s t i c e ş i cu ex t i nde rea s a

exp loz ivă , a f o s t evidenţiată şi o diversificare a acestuia, în funcţie de

dorinţele turiştilor, particularităţile reliefului, complexitatea serviciilor.O

desprindere masivă din această ramură complexă a turismului care a avut loc

înurmă cu două decenii, o constituie turismul rural. Atenţia deosebită a

factorilor politici şiadmin i s t r a t i v i pen t ru acea s t ă zonă ( ru r a l ă ) , c a r e s e

do re ş t e a f i a t â t p ro t e j a t ă c â t ş i modernizată, a impus ca o posibilitate reală de

dezvoltare această activitate de turism rural.Pe de altă parte tendinţa populaţiei urbane de

a-şi petrece timpul liber în mijlocul naturii, înl i n i ş t e , depa r t e de t o t c e

s emn i f i c ă t e rmenu l u rban i nc lu s iv po lua re , e s t e o ga r an ţ i e a posibilităţii

de dezvoltare a acestei activităţi în mediul sătesc.Agroturismul este o activitate complexă,

incluzând două genuri de activităţi: una pur turistică, iar alta economică, cel mai adesea

agricolă dar şi de altă natură care o deserveşte peprima, o complectează şi întregeşte

Tocmai pentru că presupune o suită de activităţi binecorelate, agroturismul este

mult mai apreciat atât de turişti; care beneficiază de o gamă mai largă, mai cuprinzătoare

şi mai satisfăcătoare de servicii cât şi de iniţiatorii activităţii, care auposibilităţi mai

complexe de valorificare a resurselor materiale şi umane din zona

rurală.Există o interdependeţă între agroturism şi celelalte ramuri economice

săteşti, pentru căpracticarea agroturismului determină dezvoltarea acestora (olărit,

legumicultură, cultivareafructelor de pădure şi prelucrarea lor, pescuitul, etc.),

iar acestea la rândul lor creează noi posibilități de dezvoltare și expansiune a

agroturismului.

1. CARACTERISTICI GENERALE ALE COMUNEI

1.1 ISTORIA ȘI CULTURA COMUNEI

Asezarea geografica a comunei Miroslavesti pet erase bine conservate si cu o vale

fertila, i-a conferit din cele mai vechi timpuri conditii naturale favorabile unor infloritoare

asezari omenesti. Valea Moldovei a fost in veacuri trecute, insasi inima statului feudal.

Poarta amintirile descalecatorilor Dragos si Bogdan, bataliile lui Stefan de la Razboieni

sau a eroismului plaiesilor de la cetatea Neamtului. Acestea si inca multe altele din

istoria neamului, ar trebui sa ne destainuie apa Moldovei, de-a lungul careia s-au cuibarit

inca din secolul al XII-lea uniuni de obsti satesti sau, cum relateaza ,, Letopisetul zis de la

Putna” ca pe aceasta vale s-a inceput tara Moldovei.

Epoca metalelor este prezenta prin urmele asezarilor si a obiectelor de bronz

gasite pe valea Moldovei, in aceasta zona. Este perioada civilizatiei tracilor nord-

dunareni din care s-au dezvoltat mai tarziu geto-dacii. Prezenta unor influente culturale

scitice in imediata apropiere a comunei demostreaza contactul tracilor de aici cu triburile

nomade scitice. Mersul accelerat al societatii geto-dacice sprecivilizatie a dus la epoca

maxima de inflorire a acesteia.

Retragerea romana din a doua jumatate a secolului al III-lea, a lasat aici asa cum o

docedesc cercetarile arheologice, o populatie dacica romanizata, cu un nivel social

economic, limba, cultura si traditii politice care au orientat-o spre romanitatea sud-

dunareana. Marile mutatii etnice si culturale provocate de populatiile migratoare nu au

putut dezradacina populatia daco-romana, ele insele fiind influentate de nivelul social,

economic si cultural al autohtonilor.

In urma cercetarilor efectuate s-a ajuns la concluzia ca pe teritoriul actual al

comunei Miroslavesti au existat doua obsti satesti delimitate de o piatra de hotar. Prima

atestare documentara a comunei dateaza din secolul al XV-lea, iar denumirea comunei

provine de la numele unui boier Miroslav.

1.2 ASEZARE GEOGRAFICA SI CAI DE ACCES

Asezare geografica

Comuna Miroslavesti este situate in sud-estul Podisului Sucevei, ocupand

jumatatea sudica a interfluviului Siret-Moldova, lunca si terasele de pe stanga raului

Moldova, in nord-vestul judetului Iasi.

Vecinii comunei sunt:

Satul Boureni, comuna Motca in nord;

Municipiul Pascani in nord-est;

Satul Bratesti, comuna Stolnicesti-Prajescu in est;

Satul Muncelul de Sus, comuna Mogosesti-Siret in sud-est;

Satul Tupilati, comuna Tupilati, judetul Neamt in vest;

Satul Davideni, comuna Tibucani, judetul Neamt in vest;

Satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt in vest;

Satul Lunca, comuna Patraveni, judetul Neamt in nord-vest.

Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei cuprinde satele:

Miroslavesti, Ciohorani, Verseni, Soci si Mitesti.

Cai de acces

Comuna Miroslavesti este strabatuta de la nord la sud de soseaua europeana E85,

la 36 km distanta de orasul Roman si 38 km distanta de orasul Falticeni.

1.3 NIVELUL DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA

Populatia

Cea mai recenta statistica referitoare la populatia comunei este cea inregistrata de

cel mai complex recensamant efectuat in Romania, cel din 2002.

Populatia comunei la Recensamantul din 2002 era de 7082 de persoane din care

2082 sunt in satul Miroslavesti, 2026 in satul Ciohorani, 1506 in satul Soci, 1202 in satul

Verseni si 266 in satul Mitesti.

Structura populatiei pe sate si pe sexe la Recensamantul din 2002

SATELE COMPONENTE

SEXULTOTAL % DIN

TOTALFEMEI % BARBATI %

MIROSLAVESTI 1042 50.04 1000 48.03 2082 29.39

CIOHORANI 976 48.17 1050 51.82 2026 28.60

SOCI 513 34.06 993 65.93 1506 21.26

VERSENI 603 50.16 599 49.83 1202 16.97

MITESTI 115 43.23 151 56.76 266 3.75

TOTAL 3248 45.86 3834 54.13 7082 100

Sursa: Recensamantul din 2002;

Structura populatiei pe sate

Miroslavesti

Ciohorani

Soci

Verseni

Mitesti

Structura populatiei la nivelul comunei la Recensamantul din 2002

Femei

Barbati

Structura populatiei pe sexe la nivelul satelor la Recensamantul din 2002

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Miroslavesti Ciohorani Soci Verseni Mitesti

Femei Barbati

Agricultura

Revolutia de la 1989 a dus la desfiintarea sistemului socialist sica urmare

cooperativele agricole sau desfiintat. S-au infiintat in comuna 5 asociatii:

2 societati comerciale:SC.LACTOVERMIR si SC.MEGASERV;

3 societati agricole:AGROIND.SA, AGROSEM.SA si AGROVEG.SA;

Toate cele 3 societati agricole sunt profilate pe cultura cerealelor ( grau, porumb,

orz ) 70% si plante tehnice ( floarea soarelui ) 20%. Restul de teren arabil este cultivat de

proprietarii particulari direct sau in arenda.

Modul de folosinta a terenului

Tipul de folosita Suprafata (ha) % din total

TOTAL 7065 100

Agricol: din care: 5353 75.76

Arabil 4273 56.21

Pasune 927 17.31

Fanete 120 2.24

Livezi 33 0.61

Neagricol: din care: 1712 24.23

Paduri 514 6.02

Ape 145 3.46

Drumuri 134 2.82

Constructii 155 4.05

Neproductiv 764 7.88

Sursa: Fondul funciar;

Modul de folosinta a terenului

Agricol

Neagricol

Modul de folosinta a terenului agricol

Arabil

Pasune

Fanete

Livezi

Modul de folosinta a terenului neagricol

Paduri25%

Ape14%

Drumuri12%

Constructii17%

Neproductiv32%

Structura efectivelor de animale

Bovine – 3258;

Ovine – 3740;

Porcine – 2137;

Pasari – 37079;

Cabaline – 663.

Structura culturilor agricole

Denumirea

culturii

Total

suprafata

(ha)

Societati

comerciale

(ha)

Societati

agricole

(ha)

Asociatii

familiale

(ha)

Gospodarii

populatie

(ha)

Alte

unitati

(ha)

Grau, secara 1400 162 570 142 458 68

Orz toamna 50 - - - 50 -

Orzoaica

toamna

20 20 - - - -

Ovas toamna 280 30 110 40 100 -

Orzoaica

primavera

15 - - - 15 -

Sfecla zahar 25 - - - 25 -

Floarea

soarelui

375 40 385 25 25 -

Cartofi

toamna

200 - - - 200 -

Legume 116 - - - 116 -

Porumb boabe 1136 15 220 60 851 -

Plante nutret 656 - 56 80 520 -

TOTAL 4273 267 1241 347 2350 68

Productia zootehnica

Nr crt Specificari Efectiv mediu

furajat

Productie totala

(hl)

Productie

medie la zi

Fond prelucrare

(hl)

1 Lapte vaca 1270 18400 1450 12500

2 Lapte oaie 2380 261 11 261

3 Oua 11000 31700 - -

CONCLUZIE

In concluzie putem spune ca comuna Miroslavesti este o comuna mare care are in

componenta 5 sate si are un numar de locuitori de 7082. Ocupatia de baza a

localnicilor este agricultura si cresterea animalelor. Din punct de vedere economic

comuna Miroslavesti prezinta resurse si un potential turistic suficient pentru a

dezvolta turismul rural sau agroturismul in aceasta localitate.

2. ANALIZA OFERTEI TURISTICE A COMUNEI

2.1 POTENTIALUL TURISTIC. RESURSE NATURALE SI ANTROPICE

Resurse naturale

Relieful

Morfometric relieful comunei prezinta o treapta joasa de lunca terasata, cu latimi de

1-4 km, ale carei altitudini descresc de la 255 m pana la 235 m si un versant mai

accentuat catre partea superioara. Relieful de eroziune ocupa cea mai mare parte a

versantului stang al vaii Moldovei, inclusive culmea inalta in lungul careia se inscrie

cumpana de ape Moldova-Siret. Relieful de acumulare se manifesta atat la nivelul

interfluviului cat si la cel al luncii. Ca pondere lunca Moldovei are cea mai mare

extindere, urmata de terasele de versant si glacisurile proluvio-coluviale.

Clima

Arealul comunei Miroslavesti situate in partea vestica a Podisului Moldovei, la

contactul cu Subcarpatii Moldovei si in calea barajului orografic al Carpatilor Orientali

fata de circulatia maselor de aer mai umede si dominarea circulatiei maselor de aer estice

si nordice poate fi considerat un climat temperat-continental de tranzitie.

Temperature medie anuala: 8.4 grade C;

Temperatura medie a lunii Ianuarie: - 3.7 grade C;

Temperatura medie a lunii Iulie: 19.8 grade C.

Hidrografia

Apele de suprafata apartin in intregime bazinului hidrografic Moldova, sectorul

inferior. Artera principala raul Moldova care parcurge 12 km in linie dreapta si circa 16

km in curs meandrat pe teritoriul comunei, are ca afluenti cateva paraie pe partea stanga

care dreneaza versantul vestic al interfluviului Moldova-Siret.

Din amont in aval principalele paraie sunt:

Paraul Bargau;

Paraul Humaria;

Paraul Gruiu;

Paraul Ciohoranca;

Paraul Topolita.

Paraiele Bargau, Humaria si Gruiul formeaza mici depresiuni de eroziune

favorizate si de structura monoclinala ce versanti asimetrici, cu frecvente alunecari de

teren.

Apele subterane sunt repezentate prin ape freatice, libere, situate pe interfluviu la

o adancime de 8-25m sau la baza teraselor la 3-7m adancime. ]n sesul Moldovei

apare o puternica panza de apa freatica, alimentata in principal de inflitratiile

permanente din albia minora a Moldovei.

Flora si vegetatia

Pe teritoriul comunei s-au indentificat 700 de specii superioare, 25 specii de

muschi, 40 de specii de licheni si 100 de specii de ciuperci. Plantele lemnoase si ierboase

spontane sunt mai ales de origine euroasiatica si europeana si intr-o mica masura de

origine circumboreala.

Din codrul secular in marginea satului Miroslavesti s-a conservat un stejar

cunoscut de localnici sub numele de ,, stejarul lui Andruita” avand aproximativ 600 de

ani. In satul Ciohorani mai rodeste un par numit ,, parul lui Sticea” care are la fel peste

600 de ani.

Teritoriul comunei este situate intr-o zona forestiera, subzona stejarului, cu specii

de stejar, gorun si fag. Dintre gruparile de plante spontane se mentioneaza:

Vegetatia padurilor: stejar, carpen, gorun si fag;

Vegetatia zavoaielor: trestioara, catina de prund, rachita, salcie;

Vegetatia mezofita: firuta, paiusul, leguminoasele;

Vegetatia palustra: papuris, rogoz, trestiis cu tipirig, coada calului;

Vegetatia acvatica: lintita;

Subarboretul: maces, porumbarul, lemnul cainesc.

Fauna

In pamant, pe pamant, in apa, pea pa, pe substrat anorganic sau organic,

elementele faunistice sunt intalnite pretutindeni. Dintre aceste elemente amintim:

Pesti;

Broaste;

Reptile: soparle, naparca, sarpele de casa;

Pasari: corcodelul mare, rata salbatica, lisita, magatul, starcul pitic, uliul

porumbar, sorecarul, cucuveaua, huhurezul, cioara de semanatura, stancuta, tarca,

gaita, vrabiile, randunica, lastunul de casa, mierla, grangurele, privighetoarea,

cucul, graurul, ciocanitoarea, pitigoiul, sticletele, pitpalacul, barza alba, cocori,

ciocarlani;

Mamifere: iepure, harciog, popandau, vulpea, dihor, bursuc, cartita, ariciul.

Resurse antropice

Biserica din Miroslavesti

Ca formă arhitecturală această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn

moldovenești. Se remarcă îndeosebi planul longitudinal cu abside laterale, specific în

Moldova, preluat din arhitectura de zid. Încăperile sunt așezate de la vest la est, în ordine:

pridvorul, tinda, nava și altarul. O altă trăsătură caracteristică se distinge în interior, în

cupola larg desfășurată peste navă și absidele laterale. Temelia acestei biserici este din

piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul din draniță. Pereții sunt înalți, netezi,

ridicați din patrusprezece rânduri de bârne fasonate din lemne crepate în două. „Bârnele

îs închiate în clești cu cuie di lemn.” Ele sunt așezate două câte două într-un singur rând.

Trecerea de la un rând la altul nu se face prin chetoare ci prin cepuri de lemn. Cei trei

meșteri au ridicat biserica într-o tehnică de calitate, care să-i asigure rezistența în timp. Ei

nu s-au oprit doar la nivelul tehnic și funcțional ce s-au întrecut mai departe în a

înfrumuseța volumele clare ale construcției, subliniind astfel rolul ei central în sânul

comunității. Dintre elementele de decor se disting în primul rând trei registre cioplite cu

mult efect jur-împrejurul butei bisericii: un brâu în funie dublat de o undă a apei peste

talpă, un brâu median de cruci cioplite în relief și un rând de ocnițe sub streșini. Decorația

exterioară se intensifică în jurul locurilor de trecere dintr-o încăpere la alta. Se disting

astfel stâlpii și grinzile pridvorului, portalul de intrare, decorația bogată peste golurile

dintre tinda femeilor și biserica bărbaților, culminând cu iconostasul bogat decorat ce

separă altarul de restul bisericii. Ferestrele originale nu sunt lipsite nici ele de decor, fiind

încadrate de mici scobituri „în unghie”.

Biserica din Ciohorani

Actuala Biserica din Ciohorani are hramul ,,Sfantul Ierarh Nicolae” si a fost zidita

in anul 1864 cu cheltuiala beizadelei Mihail Sturdza si ajutorul locuitorilor acestui sat.

Biserica este asezata in mijlocul satului, intrarea in curtea bisericii facandu-se prin partea

de miaza-noapte, pe sub clopotnita.

Biserica din Soci

In satul Soci parohia a luat fiinta in anul 1937, pana atunci biserica fiind afiliata

parohiei Bratesti. In anul 1892 a fost construita o biserica avand hramul "Sfintii Voievozi

Mihail si Gavriil". Pe unul din stalpii de stejar ce se gaseau in Sfantul Altar era o

inscriptie pe care se putea citi ca biserica a fost construita cu cheltuiala satenilor, "cu

staruinta epitropilor Costache Domnicai si Vasile Haratu". Biserica se afla pe un damb in

marginea de sud - est a satului. Era construita din barne de brad, avand grosimea zidurilor

de 0, 25 m, iar planul general al bisericii era sub forma de cruce, avand pronaos, naos si

absida pentru Sfantul Altar. Deasupra pronaosului se inalta o turla octogonala cu acoperis

piramidal. In general, biserica era lipsita de ornamente si alte sculpturi. Catapeteasma,

care se pastreaza in incinta bisericii noi, era formata din cinci registre de icoane, iar usile

imparatesti sculptate rudimentar in motive vegetale (ramuri si frunze). Se mai pastreaza si

alte icoane, pe una din ele existand inscriptia"Ion Bontea - 1890" (probabil autorul

picturii si anul executiei). Se presupune ca acest pictor ar fi fost ucenic al lui Nicolae

Grigorescu.

2.2 UNITATI DE CAZARE SI ALIMENTATIE PUBLICA.BUCATARIA LOCALA

In prezent in comuna Miroslavesti nu exista unitati de cazare si alimentatie publica.

Bucataria locala

De la fiecare masa nu lipseste mamaliguta facuta din faina de papusoi cernuta.

Aceasta se fierbe in ceaunul de tuci si se mesteca cu colisarul san u faca cocoloase. In

cirul de mamaliga se pune branza iute din putina si se serveste in strachini de lut. In

mamaliga fierbinte se pune un bot de branza si se obtine un urs. Uneori acesta se prajeste

pe carbune si este mai gustos. Din faina de porumb se mai face si malai. Faina se

opareste, apoi se caleste cu apa rece pana se obtine un cir gros. Se toarna in tavali unse cu

ulei si se coace la cuptor. Deasupra se pune cir din faina de grau, sa se indulceasca sis a

nu se crape. Se framanta dimineata si se coace dupa amiaza. Se adauga si dovleac alb.

Din aceeasi categorie fac parte si alivencile. Din faina de grau se face painea. Se face mai

rar de obicei la sarbatori, la nunti la cumetrii sau la praznice. Cartofii si fasolea sunt

alimentul de baza in bucataria gospodinei. Laptele dulce sau acru si branza cu smantana

sunt mancaruri frecvente pe masa gospodinei. La Craciune de obicei se taie porcul si se

pregatesc carnatii, chistele si mai recent toba. In Ajunul Craciunului se fac traditionalele

turte cu julfa. Din carnea de pasare se face zama, carnea fripta in letca sau pe jar, cu

mujdei de usturoi si ciulamaua. Din crupele de proumb se face plachia si crupe cu julfa.

O alta mancare traditionala este balmusul care se face din faina de porumb ca o

mamaliga, in unt incins peste care se toarna smantana. Sarbusca este o ciorba cu cartofi,

mult zarzavat si cu zer de lapte. Aceste mancaruri vin din vechime. Astazi se mai

pregatesc cu precadere in familiile care includ si bunicii. Acestia sunt purtatorii

obiceiurilor si datinilor stramosesti.

2.3 CADRUL ETNOGRAFIC

Arhitectura caselor

Construirea unei case este un moment deosebit in viata unei familii si este insotita

de un ceremonial. Locul de constructie se alege cu multa grija , se sfinteste, iar in temelie

se ingroapa bani, cereale pentru spor si belsug in toate. Planul casei traditionale este

dreptunghiular. Cele mai multe case se construiesc cu fata spre est, sud-est si sud. Unele

constructii se fac pe talpi de lemn. Inainte de cel de al II-lea razboi mondial majoritatea

caselor erau construite din barne sau furci parjuite, cu canale cioplite in furca. Acestea

erau gaurite, pentru fixarea braielor pe care se ingradeau nuielele. Intre si peste nuiele se

aplicau doua straturi de lut cu paie. Mai tarziu sau construit case din chirpici.

Cele mai vechi case aveau acoperisul din stuff si paie, apoi din dranita, inalt si

tuguiat, pentru scurgerea apei. Mai recent acoperisul este facut din tabla, tigla, sau placi

de azzbociment, construit in patru ape. Cele mai vechi case erau intr-un perete, cu o

camera si tinda. Cu vremea acestea au devenit o raritate. In fata casei se facea prispa din

lut si paie, mai apoi din pamant si piatra de rau zidita in exterior sau pe bubulaci din lemn

ingropati in pamant, blaniti cu scandura. Cele mai multe case au fost cu cerdac si stalpi

fasonati din cutitoaie si dalta. Casele mai vechi aveau usa dintr-o bucata de scandura, cu

tatanile din ea, cu zavor din lemn si catei pentru incuiat. Ferestrele erau mici din

bardahan de vaca si oblonase de lemn in exterior. Mai tarziu ferestrele sau facut din

sticla. In exterior casele vechi erau varuite in alb sau bleu. Unele case aveau un brau

humuit. Pardoseala era din pamant uscat, bine preset si lipit cu lut amestecat cu balegar.

Mai recent se foloseste dusumeaua din scanduri. Peretii erau varuiti in alb, curat. Casele

mai vechi erau iluminate de opait. Incalzitul si gatitul se faceau la soba din caramida

nearsa, cu vatra si plita din tuci. Lipit de soba era cuptorul. In camera de stat se gasea o

laita simpla si un pat, un blidar din lemn pentru vase, cuiere din lemn pentru agatat

vasele.

Gospodaria traditionala din Miroslavesti era aparata de garduri impletite din

nuiele, cu sau fara streasina, din hartapele, pe leaturi si mai tarziu din scandura.

Mestesugurile

Fieraritul

Fieraria era o activitate straveche practicata de localnici, dar mai ales de cetatenii

rromi. Acestia din urma erau in majoritate fierari si lautari.

Impletitul nuielelor

Nuielele erau folosite la diferite impletituri cum ar fi: cosuri, garduri, plase, leasa

pentru uscat prune, pentru batut porumbul, leasa pentru cas la stana, buduroi pentru

pastrat faina si fasolea, bobul, mazarea, etc. Papura se folosea la impletit ceapa si

usturoiul in cununa, la legatori pentru snopi si la rogojini.

Tesutul

Dintre toate domeniile populare, arta cusutului si tesutului a fost cea mai

raspandita datorita insemnatatii avute in trecut in cadrul gospodariei taranesti. Tesaturile

si cusaturile cele mai vechi au constituit un izvor nesecat de inspiratie pentru creatorii

populari din aceasta zona si vor ramane ca lucrari de arta de o mare valoare.

Portul popular

Costumul traditional este ocazional. Multe din costumele populare existente astazi

in localitate sip e care oamenii le imbraca la anumite manifestari cultural-artistice, nu

pastreaza decat legaturi vagi cu portul popular local.

Costumul femeiesc

Vara in zilele de lucru femeile purtau pe cap batiste albe, intr-un colt, cu ploita in

paianjen pe margine sau basmale colorate cumparate din targ. Iarna purtau bertute si berta

mare cu franjuri peste cojocel. Camasa femeiasca se croia cu platca. Aceasta se

compunea din stani si poale. Gura camasii este separate prin cheite in modele de

bunghisori, paianjen, fire inchedecate. Camasile se impodobeau cu diferite cusaturi in

punctual crucite, sau broderie. Ca motice erau frunza viei, copacei, corbecei, sinatau, cu

stelute, in bujori, in boboci de bujori , etc. peste poale femeile purtau fuste largi si crete in

talie, din lanica, in diferite culori. Fustele se incingeau cu barneata ingusta din lana, in

scaunele dispuse in lung. Fustele cu flori alese se coseau si se pastrau cusute in paturele.

Costumul barbatesc

Acest costum are un numar mai redus de piese, comparative cu cel femeiesc.

Camasa de lucru se croia din 3 lati din panza de canepa sau bumbac, cu platca si creti

multi, cu guler colt sau tunica, cu gura de camasa incheiata in nasturi si incinsala mijloc

cu brau. Fusta costumului barbatesc se croia larga, din 3-5 lati a cate 0.40 m latime, lunga

pana la genunchi, incretica in bata, pe elastic sau pe sfara rasucita din par de lana de oaie

sau din canepa. La poalele fustei se coseau aceleasi modele florale cu ale camasii. Itarii

creti pe picior se gasesc in toata Moldova, dar exceleaza prin bogatia de creti cei din zona

Iasi numiti itaride 101 creti. Itarii se croiau din 6 coti de panza, circa 4 metri. Se purtau

atat in timpul iernii cat si vara la ocazii si sarbatori. Pe cap purtau palarii din postav,

cumparate, iar pet imp de iarna purtau caciuli de mile confectionate chiar de cojocarii

locali. Caciulile erau negre sau brumarii, ascutite la varf, cu fundul plat, drept sau taiat.

Traditii si obiceiuri

Nasterea

A prilejuit dezvoltarea unor bogate credinte si practice populare si de aici a unor

obiceiuri caracteristice.

Botezul

Se facea la 7-8 zile de la nastere. Pentru primul nascut, nasul de botez era nasul de

cununie al parintilor. Nasa pregatea lumanarea de botez punandu-i panza de fuior, bariz,

un material de fusta sau de bluza , busuioc, flori, toate legate cu panglica rosie.

Nunta

Imbinand armonios muzica si dansul, poezia si jocul, nunta avea proportiile unui

spectacol pitoresc. Momentele solemne se topeau in cele de petrecere , de joc si de voie

buna. Cele mai multe nunti se faceau in caslegile de iarna, dupa sarbatori. Atunci avea

comunitatea satului mai mult timp liber.

Obiceiuri de Anul Nou

In zona aceasta nu exista obiceiul colindatului la Craciun, doar grupuri mici de

copii umbla cu steaua. Sarbatoara de Anul Nou este dominat de uratul cu plugusorul, de

jocurile cu masti si de teatrul popular. Dintre jocuri cu masti sunt: jocul caprei, caiutii,

baba si mosneagul, tapul, dansurile populare locale. Dintre datinile de teatru popular este

banda Jianului si irozii.

CONCLUZIE

Din acest capitol referitor la comuna Miroslavesti reiese cel mai bn potentialul

turistic al acestei localitati, un potential turistic care este foarte bun din punct de vedere al

cadrului natural si al cadrului etnografic. Elementele cadrului natural deosebite si

elementele etnografice ale comunei pot avea o putere de atractie asupra turistilor destul

de mare, deoarece in ultima vreme atat turistul roman cat sic el strain cauta mai mult

simplitatea, traditionalismul, rusticitatea.

3. STRATEGII DE DEZVOLTARE SI PPROMOVARE A POTENTIALULUI

TURISTIC RURAL AL COMUNEI

3.1 MODALITATI DE DEZVOLTARE SI PROMOVARE A

POTENTIALULUI TURISTIC RURAL AL COMUNEI

Strategia de dezvoltare a comunei Mirosloveşti prezintă acţiunile pe care

administraţia locală le va iniţia pentru a crea condiţiile necesare dezvoltării viitoare a

comunei şi relevă proiectele şi oportunităţile pe care ni le oferă intrarea Romaniei in

Uniunea Europeană. Ca parte a comunităţii europene, Mirosloveşti, are nevoie de o

viziune clară pentru a putea orienta eforturile proprii şi de o strategie care să sublinieze

rolul important ce revine valorificării potenţialului de absorbţie a fondurilor europene. O

asemenea viziune pe care acum suntem in masură să o prezentăm cetăţenilor comunei are

in vedere principalele direcţii de dezvoltare pe care comuna ar trebui să le urmeze. Aceste

direcţii sunt aliniate strategiilor de dezvoltare regională şi naţională, dar şi directivelor,

valorilor şi principiilor europene. Fără indoială că viitorul nostru se află in mainile

noastre, iar pentru a ni-l face aşa cum il dorim este obligatoriu să urmăm o metodologie

specifică, in acord cu anumite principii şi valori.

Obiective urmarite:

- crearea unei economii agricole si forestiere bazate pe exploatatii care trebuie sa

se angajeze pe calea modernizarii;

- dezvoltarea unei agriculturi care sa favorizeze biodiversitatea si conservarea

mediului;

- imbunatatirea calitatii vietii si dezvoltarii economice in spatiul rural;

- imbunatatirea guvernantei locale in vederea crearii si implementarii strategiilor

de dezvoltare locala.

- introducerea turismului in ppatrimoniul localitatii.

3.2 DETERMINAREA INDICELUI DE ATRACTIVITATE

COMPONENTE TURISTICE PONDEREA NIVELUL

CALITATIV

INDICELE DE

ATRACTIVITATE

Resurse naturale:

peisaj;

climă;

hidrografie;

vegetație și faună.

0.30

0.10

0.03

0.10

0.07

-

3

2

4

3

-

0.30

0.06

0.40

0.21

Resurse antropice:

biserici;

mănăstiri;

0.20

0.10

0.10

-

4

3

-

0.40

0.30

Căi de acces:

rutiere.

0.10

0.10

-

3

-

0.30

Cadrul etnografic 0.25 30.75

Bucătăria tradițională 0.15 3 0.45

TOTAL 1 - 3.17

3.3 ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

Existenţa suprafeţelor de teren propice dezvoltării activităţilor cu specific agricol;

Existenţa culturilor de porumb;

Populaţia deţine păsări şi animale;

Existenţa solurilor fertile;

Zonă ecologică.

Oraşe importante apropiate;

Căi de acces: E85, DJ 208L;

Potenţial existent pentru obţinerea de produse ecologice;

Tradiţii locale in creşterea animalelor;

Populaţie echilibrată;

Forţă de muncă disponibilă;

Existenţa obiceiurilor populare;

Cadru natural deosebit şi bogat in resurse;

Potenţial de dezvoltare a turismului;

Comuna este traversată de raul Moldova;

Existenta unei arii intinse de păduri;

PUNCTE SLABE

Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone reduse;

Lipsa locurilor de cazare,

Pregatire profesională de slabă calitate in domeniul serviciilor turistice;

Lipsa de preocupare a cetăţenilor;

Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinatate, mai cu seama a celor

cu pregatire profesionala inaltă;

Capacitatea financiară relativ scazută a locuitorilor zonei.

Ineexistenţa investiţiilor străine;

Lipsa resurselor financiare la nivel local pentru sprijinirea şi/sau promovarea unor

investiţii;

Promovarea insuficientă a zonei rurale şi a produselor specifice;

Diversificarea slabă a activităţilor economice in zona rurală;

OPORTUNITATI

Creşterea veniturilor populaţiei din agricultură;

Valorificarea potenţialului tradiţional;

Lucrări de regularizare a albiei raului Moldova şi apărări de maluri

pentruprevenirea şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor;

Disponibilitatea de a incheia relaţii de parteneriat a autorităţilor locale, cu

investitori locali sau străini;

Prezenţa in zonă, activitatea şi deschiderea la incheierea de parteneriate a unor

organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare.

Existenţa strategiei naţionale antisărăcie;

Existenţa unor exemple de succes ale unor localnici cu initiaţivă;

AMENINTARI

Scăderea numarului persoanelor calificate prin ieşirea acestora din viaţa activă;

Creşterea somajului in randul tinerilor absolvenţi;

Lipsa de receptivitate şi flexibilitate a populaţiei locale la cerinţele pieţei care

determină decalaje economice mari, greu de recuperat;

Lipsa resurselor financiare pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor prin

Fonduri Structurale;

Lipsa informaţiilor legate de normele europene de mediu in randul micilor

intreprinzători;

Lipsa unui cadru legal pentru protejarea producţiei agricole interne;

Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene;

CONCLUZIE FINALA

Comuna Miroslavesti cu cele 5 sate ale sale si o populatie de 7082 de locuitori, se

afla in partea de vest a judetului Iasi, in sudul Podisului Sucevei, pe terasele de pe

malul stang al raului Moldova. Spiritual locuitorii satelor din aceasta comuna au o

traditie folclorica milenara imprimata cu elemente precrestine dar incarcata de

simbolurile crestinismului bizantin. Referitor la turism, Miroslavesti este o comuna

care prezinta potential bun pentru practicarea turismului rural sau agroturismului,

pentru ca are in structura sa toate elementele necesare pentru a putea demara o

activitate de turism.

BIBLIOGRAFIE

http://www.pgfroma.ro/uploads/resurse/documente/40_resurse_strategie-

comunitara-miroslavesti-judetul_Miroslavesti_Iasi.pdf

ION PARLEA SI COLAB. ,, MONOGRAFIA COMUNEI MIROSLAVESTI”,

EDITURA EMIA, DEVA, 2004.