Marin Sorescu

Ugor cu pianulDe scarlI

Cronici literare

Edigie ingrijiti gi postfagi

de Mihaela Constantinescu llodocea

AED]TURAART

916 / haanrNr soRrscu

scRIsoRI pROVINCIAIT. Publicat innr. 38, l8 seprembrie 1976, p.6.

AMATORISM MASIV. EUGEN BARBU, ,,AINTR-UN FoI$oR SINGULAR". poEzrt R)MACONTEMPOR 4NA, Textdatat 1975. Publicatprimain volumul USor cupianulpe scdri.

Cuprins

PrefaEi ..........,.5

Penrr,t tNrArAPROXTMATTT DEFrNrTrvE ...................................,.. I 3

Geo Bogza, poetul ............. .........,.,.......... 15Miturile pe cAntar * greutatea omenirii ln vise

Mircea Eliade: Aspecte ale mituhai .............."...,.... 24Constantin Noica gi sentimentul fiin,tei ........,.... ....,,, 3TRomane despre girani gi critici de la orag

Ion Lincrlnjan t Suferinya annasilor ..........,;........... 47Un magnat al poeziei qi Magna sa

Nichita Stlnescu - oui gi sfere .......,..... .....,,.......... SgA. E. Baconsky gi drumurile flri drum

Corabia lui Sebastian ..................,......,...........,......... 7lEseurile luiDanHlulici ....,................... glAdrian Piunescu; Fragmente dintr-o epopee

L lstoria unei secunde ,,,,,,.,...,,,.,..,9lIl. Medicul de circd planetar,i

Manfest pentru's,inri.tatea p,i.mdntului .,,.,,,,.. 96$erban Cioculescu * omul, operaqi mai ales,,Aminririle" .,,,,.....,.........,.,,. llzEug:n Ionescu fagi cu Victor Hugo

Insemnlri neisprlviredespre un studiu neterminat ..,,,..,. l}g

Social ;i pace in Cel rnai iubit dintre pdm,inteni .... l3gGheorghe Grigurcu: Poeyi rornini de azi ............... l j8Calmul creagiei

I. Vin,itoarea regali. ........... ,......... l7ZII. Despre,FgiD..R. ...................... 175

Maiorescu 9i dublul siu, Titu:Risfoind,jurnalul" maiorescian .,....................... 188

DonJuan sau Don... Narcis ? Eul supradimensionatNicolae Breban:DonJuan........... ..... ZO5Eugeh Simion gi scriitori romAni de azi ....................2L9Recondicionarea arristicl a literaturii ....................,.. ZZ7

.

Argumente pentru liricaIui dexandru Macedonski ..................237 ,Cobra gi mangustaOctavian Paler r Pobm.iri cordi.ale , Wapa pe un peron,Carninante ... ......................251Prozatorul Dionisie Eclesiarhul .........268Cu carteape masi ............. ..................... 288Borges sau,,inffnirul incepe de la degetul mare" .... 298Henri Michaux : in c,intecul m,4niei rnele e un ou

A. Fantasricul in poezia lui Michaux.Sau: A inffat un morr .,........,..... 316

B. Halucinagia.Sau: Delirul pislrii nu interbseazi copac sl ... 3ZL

C. Magia.Sau: Cilarepe mlturl .,......,.,....325

Pireri de post despre poezia de dulcealuiVasko Popa ............ .........................329Vasile Voiculescu, un Fra Angelico mireanalpoeziei romAne

I. $indrila de aripi ............. ........... 342IL Chervanul cu melancolii ............................... 351

III. ,,Bacanta dansAnd" ................... 357Avangarda cu garda descoperirl ............. ................... 362George Magheru, un poer nedreptigit.

Ake poeziipostume ........................3g9Cioran sau ,,a fi trist cu metodi"

I. RomAneasca unui mare sdlistfrancez ......., 404IL ,,A introduce salciile plAngltoare

in categorii" ,.....,... 417

PanrreA DouANEADAUGrTELE............ ..................... 427

Eminescu, cel din umbrlDionis ......................... 429

Un mare poet: Ady Endre .................... 432Vladimir Streinu: Ritrn irnanent .........,....,............. 434Bacovianul Bacovia ..,..... 440Victor F elea : Curnp,i n a b u c urie i ................... :........ 443Constanga Buzea; De pe p,irnint ............................ 447Nichita Srlnescu: O uiziune a sentirnentelor.,........ 453Cei care au cuvAntul .......46tEugenJebele anu: Cirutece irnponiua rnorlii ........... 465o. Henry ..........................47rScrisori prouinciale .............. ................... 43 1

Amatorism masivEugen Barbu, ,,arbirru intr-un foigor singular.,:Po e zia ro rn dn:d c o n te rnp o rand ................................. +g S

Postfagl ......493Referinge critice .......... ....497Note ............ ...................... 505

PnRrsa lNrAr

APROXMATII DEFINITIVE

Geo Bogza, poetul

Geo Bogza, de cAte ori s-a uitat la cer, ne-a spus. ,,Co-municlrile" sale, cAnd nu au fost prea savante ori minatede acea artificialitate disperantl a celui care se simte obli-gat sI fie cosmic perperuu, cu ochii ginti pe Orion, s-au

transformat in vibrante pulsaqii lirice. Esre primul gAnd laimpactul cu volumul antologic, ce se afli de cAteva luni inlibrlrii, in format mare de tor, cu o forografie gi un desenremarcabile, dar frri amprentele digitale ale autorului.

Orion este o carte de poezii, flcuti din clrgi de poezii,migllite intr-o viagi de om. Geo Bogza este mai ales poer.A fost, am purea spune, zilnic poet gi doar siptimAnalprozator. Un liric cu iegire la prozl, pe care a dinamirat-o,supunAnd-o regulilor altui gen, spllAnd-o pAnI la alb cuputernice jeturi de metafore. Multe din reportajele salesunt cAntece, balade ale documentului. Scriind prozb.,

simgi c[ autorul ar vrea mereu s5. poarte catalige 9i si-givAre gAtul in vreo orbiti de stea ori cel pugin de satelitartificial, pentru avedea ce mai e pe acolo. AceastS. sete dealtitudine este, prin gradul de concenragie, unici la noi si

dacl s-ar da medalii pentru hihduirea spagiului cosmic,Geo Bogza ar merita-o pe cea mai grea. Are iniml depoet andc gi bicicletl de suprarealist, mereu pe drumurimari, constelatii, galaxii, cu popasuri pentru necfologurigi exclamagii, uimiri, perplexitlgi, riscruci, poduri, ode si

16 / uanrN SoRESCU

epode. Din gcoala suprarealigtilor se intoarce, gffengar,

cu buzunarele pline de alge, din care mai scoate - giroindde paradoxuri - ;i azi cAte una 9i o vAnturi la Academia

unde este de demult activ fbri si-i facl riu (Academiei).

Bogza inseamnS., paslmite, huhurez. O pasire ciudati,singuraticl, trasl de curent gi cu fular de pene, cu ochimari gi simg cosmic. Nu e cobea de bufnigi, dar nu-ilipsegte mult. Pe de altl parte, rudi cu cea care simbo-lizeazlingelepciunea (iar pictorul Ion Gheorghiu intr-oserie faimoasl ne-a fhcut s-o aliturlm catedralelor gotice,

care, ca si fim sinceri, nici n-o meritl) - pasirea numitlbogzi, cuvAnt rar, poate chiar de substrat, este gi ea o

vestitoare a sublimului contemplat noaptea pe rlcoare.Oricum bufniga, ciurezul, cucuvaia sunt ale noastre 9i nu

le dim nimlnui. Iar Geo Bogzale-a agezat sus, aProape

de lun[, in badgtea privirilor. Dar si procedim mai siste-

matic. Partea rezistentS., frage dI (rezistenti prin, ciudat !

frlgezimea ei) o constituie cea grupatl in ciclul Arnuz,1928-l932.Versuri sculptate in tlcerea universali. Poe-

tul trebuie si-gi creeze - acum ne vine ideea - o ticere,pe care si-qi inscrie vorbirea, ca fondul muzical pentru un

concert de vioari. ,,Ticerea dezlinEuiti" ne oferi un ta-

blou apocaliptic al agresiunii linigtei, tablou realizatparcidin colaje: ,,Femei se azvArleau de la etaj ingol / dar /din gura lor larg deschisi / nu ie;ea nici un giplt / pringlri trenurile se ciocneau ca nigte ginginii / innebunit /primarul a dat ordin si se audi cu orice pre!:' ii sti bine

aceasti pozl teribili, insu;iti cu mare naturalege. ,,Cummucezeste timpu-n calendare / Prin iniml cum trece cu

slgegi / Dormim acum / La umbra unorveacuri niruitel'Poeziile acestea sunt frumoase pentru ci, vorba poetului,sunt ,,facultative ca piramidele Egiptului". Au un hazard

U;or cu pianul pe sc,iri / 17

al asociagiilor, bine strunit totugi, cici nimic nu este maipenibil in poezie decAt hazardul Ia intAmplare. (Si ni se

ingiduie acest pleonasm.) Cu alte cuvinte, aici logicasuprarealistl funcgioneazl bine. Versuri ca acestea: ,,pi-ianjenii nu mai procurl scobitori", ,,$i trec fantomele cuflori la butonieri", ,,pe sobolani / vin toate fetele pe carele-am iubit", ,,Ochii mi s-au copt ca nigte oul", ,,CAineledemn gi roscat", sunt concludente in acest sens. in notapoemelor rase -n cap din Flori de rnucigai, Geo Bogza cre-eazd. cdteva admirabile porrrere, scogAnd insi modeleledin incinta penitenciarului, recrutAndu-le din lumea ne-blestematl si lnamorar5. Aga este Olga: ,,Erablondi (doaratAt mai gin minte) si nu voia decfu / cirare Ia mijloc. /Era nebunl dupi Hary Liedtke // I-ascris de mai multeori / Dar autograful atreprar n-a sosir niciodati. / / inci.tastlzi o poate vedea oricine / tecind regulat si foartemodest la biroui'

Am spus in nota Florilor d.e mucigai, dar imi vinesi-mi retrag cuvintul. intAlnim, mai degrabl, tot sugestiiurmuziene de parodie mecanicS., preluate 9i desfbcure inpoezie de cltre roti urmuzienii dadaigti si suprarealigti,de la Thistan Tzara pdni- la Stephan Roll gi Sasa PanI.Nici nu e bine s[ vorbim prea apisat de influente, ade-vlrul este ci in epoci s-a crear un magnetism, o anumitiinclinagie penrru un fel de a scrie, la care toEi au contri-buit, in mai mare sau mai mici mlsuri. Arghezi insugi a

beneffciat de afluend Urmuz, la urma urmei. ,,Iati-mi,in sfirsit Elefant", spune Geo Bogza, mai departe, inElefantiada. $iJ cre dem pentru ci e convingitor: ,,Cutrompa mea / Vechi semn de intrebare / Cel mai vechisemn de intrebare / Absorb apa canalelor din Marte /$i o improgc mai sus de Zenit / Ca si sring soarele, /

18 / MARIN SORESCU

lelul meu: / Si ingheg Universul / Lazero absolutl' Po-

ezia mai are o strofi, Pe care n-ag mai cita-o, cici imi

place mai pugin, nu gtiu de ce. Ba o transcriu, sPre a nu

face afirmagii gratuite: ,,Atunci nemaiavind ce roade /Viermii vor pieri definitiv / $i va incepe era noastri /A / Elefangilorl' DupI,,Zero absolut", aceasti explicaqie

relativi plonleaz|in minor. Oricum, relinem umorul

fin din prima parte. Aceasti laturi nu e nici ea de dis-

preguit in producgia primilor ani. O poezie se numeste

Prindereaf.oro;ilor asasinl, parodiind, mai bine decAt o

face de la o vreme Mircea Micu (contaminat in industrie

poligrafici, ar spune Cilinescu),limbajul epocii. Sau: ,,in

noaptea in care te-am ciutat cu / disperare / girile se

iveau din beznl asemeni lupilor I flfuminzi / (Imaginea

e fericiti intrucAt 9i girile, 9i lupii au ochii rogii)l' Poezia

aceasta se numegte 25 noientbrie. Sau: ,,Pirisind piman-

rul / Discugi cu Dumnezeu despre / Sinucidere / $i in /Contradictorii' (Made i.n Ertgland).Apar numele pro-

prii exotice, ca la Minulescu, barbarismele: ,,Prin ochii

vogtri frumogi / in chaiselongue",,,Madame Michonz-

nicky fluturase de pe deal un gervet" etc. Misterioasa

cri.nt,i d.in cunturua Bastenari este un titlu ce trimite Ia

romanele poligiste gi relatlrile de fapte diverse. (Poemul

fiind insi grav.) O virtute care se cere evidengiati: oricum

ar incepe gi oricum s-ar termina multe din aceste Poeme,

ci incep parodic gi se sfArgesc solemn, sau invers, ele se

mengin mereu in sfera poeticului' Care e misterul? Unul

singur: talentul. Poetul adevlrat nu face niciodatl creagie

care poate fi analizati intr-un singur fel. Topeqte cele mai

diverse elemente - unii vid. unele, algii altele, algii nimic,

;i poezia poate fi analizat|lainfinit.

[Jyr cu pianul pe scnri / 19

Sigur, e un pic de umor aici, in felul in care e luati in

serios gi de...iri exact o picturi suprare alisti . in Noul

mers al iruirnii (de-acwne-arn obignuit cu astfel de ti-

tluri Ei incepem si fim atenti gi la fabricagie) ,,pupila se

inchide in faga delirului gi nici o amintire nu trebuie si

tulbure". Poemul e un colaj de notagii' Se face iarigi apel

la ,,nedefinitul interminabil". (Frumos, foarte frumos e

botezat misterul poetic.) Reaua uestire e pe acelagi cala-

pod. Excelen t Pl,insul cu stinci, din catetrebuie citate pri-

mele doui terline: ,,Predestinat Ia margini de pimAnt /SiptlmAnal plAng cu stinci / SlptimAnal rostesc un bles-

r.em. //Blestemul umple iadul cu regi / Ochii ingerilor

alarmagi / Dureros de prismatic privescl' $i cu asta am

epuizaprima secgiune a volumului. Mai puqin vorbesc

sensibilitlgii de azi poemul din 1937 - Ioana Maria - ca

qi multe piese din celelalte cicluri 9i anume cele in care nu

ricerea se dezlinguie, ci vorbirea e dezlinguiti: ,,Bitrinag vrea si fiu, tare bitrAn / DacLag putea si am glasul lui

Homer / SI cAnt, eu cel dintii pe pimA'nt, Sincrofazotro-

nul" - intilnim o exclamagie la sfArgirul unei compuneri.

Dar s-o luim mai de sus: ,,O cum aq putea si nu cAnt /Giganticul electromagnet / Din care zece miliarde elec-

tronvolgi / Izbucnesc ca din miezul de foc al soarelui /Punand protonii pe fugi cu viteza luminiil' Prea tehnic'

Ia sI ne ridiclm ochii gi mai sus: ,,Din largul lumii mi-au

venit / Vqti despre el. / $i iati sunt nopgi de cAnd mi tot

gAndesc: Cum a9 putea si-l cAnt? Ag vrea si fiu bitrAn /Mai b1trAn decAt bltrAnul Homer / $i cu glasul lui pe

care-l auzeau ;izeii / Sl deschid Poarta poeziei / Ca sL

pitrundl in cetatea ei, Sincrofazotronulj' Ca s[ fim in-

giduitori, vom spune ci rivalul lui Homer se repeti' ingenere, nu preYestesc nimic bun poeziile care ne vorbesc

20 / MARIN SORESCU

despre ce ar vrea sI se cAnte (si se laude, s5. se descAnte),

in poezie, toate terminAndu-se la nivelul promisiunii.Sunt autori a ciror operi intreagl e fhcuti din lista a ceea

ce ar ff dorit sI proshveascl, sau sI imortalizeze prin vers.

Tentagia de a saluta e mare la Geo Bogza. $i salutul siu infalduri somptuoase (cel puEin) seamlni a binecuvAntare,

a impirgirea anaforei, a lansare pe orbitl. De fapt, toatela un loc. Dilatarea prin invArtirea la maniveh, mereu inacelagi sens, igi poate juca feste. Mergi pe linia inchipu-iti deasupra cAmpiei si nici nu gtii cAnd ti s-a terminatfirul magic. in poemul,Ia ana Mariaprea marii bolovanide vorbe nu reusesc si se transfigureze, nu gtiu de ce.

Poerul uiri sI puni 9i focul sacru in cuptorul clldit cutrudi uriegeascl, 9i un vers ca,,Ioana Maria este cea maifrumoasX floare" nu se ridicl peste enunt. Nu acelagi lu-cru se poate spune despre Poernal petrolifer incepe ca o

epopee in care autorul nu redl decAt inceputul, cum ar

veni, invocaqia: ,Vi voi vorbi despre oamenii petrolului /qi despre sufletul lor mai negru 9i mai inflamabil decAt

petrolull' Dar ce cuprinzitoare este aceastl invocagie ! $ibrutalitatea clutati din versurile lungi, revirsate, aici lalocul ei, prilejuindu-ne pasaje mai poetice decit suavita-

tea, unde Bugtenarii caplti aurl de Niagara a petrolului,de Sodomi gi Gomori a gigeiului. E parci glasul materieivlscoase, intr-o erupgie care nu-i va mai reugi nici lui GeoBogza si nici altora, atunci cAnd se vor apropia de astfel

de teme.

Prin cele mai bune creafii ale sale, Geo Bogza con-tribuie la democratizarea versului, lirgind marginileinspiragiei admise indeobgte, prin introducerea fie a

unor teme proletare, ffe a unor medii inedite gi insolite.Apoi, incetlgenind perioada luatl din discursul oratoric,

U;or cu pianul pe sc,iri / 2l

permite o mai mare cantitate de concret, de viagi in po-

eziapreamult gAtuitl de riml ori regulile prozodiei cla-

sice. E gi pugin \7alt'Whitman gi nu numai in poemul

dedicat lui (care rlmAne mai palid, liricul american ne-

putAnd fi biruit cu armele proprii). Bineingeles, autorul

igi asuml gi riscurile respective. Am spus de retorism?

Parcl am spus de retorism. Sau n-am spus cum se infil-rreazl rerorismul? Cum se infiltreazi retorismul? (Sl me

ierte maestrul, am dat de cuvAntul retorism 9i imi place

s[ mi joc cu el, ah! retorismul.) CIci aga se strecoariretorismul, invArtindu-te in jurul unui cuvAnt - retoris-

mul. $i la urmi iar luAnd-o din loc, pAnI dim peste alt

cuvint. Prin urmare, cam acesta ar fi unul din pericole,

prinderea cozii versului. Pericol de care aed,tL Orion-alui

scapl de cele mai multe ori, gi dus este in Casiopeea'

Minus poeziile de tot exclamative ca O Guadalqaiuir(,,O Guadalquivir, fratele meu, cAt te-am iubit"). Douiaspecte pot fi semnalate, in ce privegte metoda. Autorulcauti concretul, aminuntul, fapnrl exact, apoi cauti un

sens mare, enorm, universal in acest fapt. I se infizeazL,

uneori cu orice preg, sens cosmic, ser galactic' Cind con-

cretul accepti, ,,inghite" sensul acesta, e bine, se creeazi o

fericiti metafori, pusl pe cel mai inalt piedestal. Uneori

insi faptul refuz|solemnizarea 9i stocul de patos cade

inert alituri, ingrlmldindu-se in mormane. E curios

cum se intAlnesc la acela;i autor tendinge centrifuge gi

tendinge centripete, fuga dupi real gi fuga de real. Totce e la marginea palpabilului nu interes eazd gi oricAt de

ingenios s-ar construi uimirile, nu Pot ascunde uneori

senzagia de artificiu gi vid. in alti ordine de idei: parcur-

gAnd aceastl antologie, traverslm 9i o mare perioadi de

evolugie a liricii rominegti, un simg mimetic excePfional

22 / MARIN SORESCU

fhcAnduJ pe poet sl asimileze totul, de la suprarealism la

realismul socialist. Un burete ascet, dar setos.

Ultimul ciclu Statul in lun,i se parcurge cu interes

sporit. intAlnim aici multe poeme admirabile. Lecgii de

sobrietate, de stlpAnire a mijloacelor. Le-am putea grupain doui categorii: confesiuni lirice;i mici parabole mo-rale. Din prima categorie mi se pare semniff cativ Orice

ont: ,,Orice om pe care nu pot si-l iubesc este pentrumine un / izvor de adAnci tristege. / / Orice om pe care

l-am iubit gi nu pot si-l mai iubesc / inseamnl pentrumine un pas spre moartel Din cea de-a doua categorie se

desprinde Cocorul albastru: ,,Am yrut si zbor / Dar toc-

mai atunci umblau unii / Care tliau aripile oricui voias[ zboare / / Amvrut si ffu albastru / Dar tocmai atuncicldea o funingine / Care murdirea tot ce era albastruj'

DacI in unele tablete cu care ne-a obignuit siptimA-nal, Geo Bogza priveste in sus mai ales, in poezii se uitiin jos, mai interiorizat, mai flri gesturi, mai cald, maiuman. Se scruteazl pe sine. Preferirn miregia umili. a ce-

lei de-a doua ipostaze. Cel care pare ci a dat tonul unei

solemnitlgi minerale se depige;te pe sine, desflcAndu-se

din vidul interstelar si coborALnd printre oameni. E foarte

obositor intr-adevlr sI intArzii mereu in nebuloasi, ne-

maipunAnd piciorul pe nimic. Autorul C,iryii Ohului qi-a

construit, cu o trudi intr-adevlr remarcabill prin tena-

citate gi duratl, o anumitl pirere despre sine, o anumitlpozL,pecare ne-o livreazi sistematic, cu obstinagie. SI ne

ierte dacivom afirma ci omul adevirat este mai colguros,

mai frlmAntat gi mai profund. Este ceea ce am incercat s5.

demonstrim cl Orionulpe masi, o carte de aleasi trudipoetici, operi intr-adevlr de ,,oase frAnte".

Uyr cu pianul pe sc,iri / 23

Totodati 9i un prilej de istorie literarl' Scoase din re-

viste ca (lrrnuz, (Jnu, Bilete de papagal, Cimpina, Frize,

I/rentea, Meridiaz etc., poemele ne pot da o idee gi des-

pre nivelul ridicat, efervescenga publicagiilor mici de pe

vremuri. lJnele sunt elaborate la vArsta ,,jurnalului de

sex", repudiat de autor, qr a Poernului inuectiud, din care

admite c[ s-ar putea regine cite ceva, ,,ca document asu-

pra unei vocagii poetice cu evolugii irnprevizibile". $i inciceva ag vrea si mai spun, ceva care depigegte cadrul es-

teticului de care ne ocuP[m aici, dar trebuie mentionat'

fiind vorba de Geo Bogza: sentimentul (parcurgAnd

intreaga sa operl) ci te-ai confruntat cu o congtiinll,ai asistat Ia inchegarea unei atitudini fagi de viagl. Dinmomentul in care a lnvins aceast[ atitudine, dispare' evi-

dent, dramatismul, uneori se poate infiltra monotonia,

dar gi se deschide priveligtea afirmirii unui ideal. O pre-

zen![. Mirturia unei Permanenle impresioneazl fluxul

moral, pulsagia unui eticism, angajarea' Grafic, poemelor

le-ar corespunde paralaxa gi parabola. Un desen lunguieg,

simbolizAnd un plop, pe coPerta unui volum anterior

uildeaz|.maiexact obsesiaveghii celui ce se autodefinea:

,,Paznicde far cu sprAnceana mereu incruntatll

r978