Metroul 13-14

Publicație subteranăAnul II

Nr. 13-1413 - 27 Septembrie

8 Pagini1 Leu

SUBTERANE

... scoate adevărul la suprafață !

Pojorâta sau bucuria de a trăi fotbalul

Aşa cum v-am promis, revin cu mai multe despre ACS Bucovina Pojorâta. S-a întâmplat să �u prezent la partida de debut a muntenilor pe cea de-a treia scenă a fotbalului românesc când au trebuit să înfrunte pe teren propriu pe mult mai experimenta-ta Kosarom Paşcani. Şi dacă mi se cam scârbise de fotbal în general şi de cel românesc în special, pojorâtenii m-au făcut să revin la sentimente mai bune. Concret, am găsit acolo un public nu doar �erbinte ci şi numeros. Tribunele, excelent amenajate pentru o echipă de comună (gazonul, ce să mai spun, şi l-ar dori şi echipe de prima ligă) arhipline, �ind înregistraţi, din câte am înţeles, cca 700 de plătitori. Iar biletul a costat 10 lei. Cât priveşte jocul în sine, de mult nu mi-a fost dat să văd atâta dăruire şi ambiţie la o ECHIPĂ (am scris cu majuscule pentru că în acest spirit s-au comportat băieţii pe teren), mai ales tânără precum cea a pojorâtenilor. Acest atu le-a folosit în partida cu Paşcaniul pentru a obţine victoria deşi au jucat aproape o repriză întreagă în 10 oameni. Iar scorul de doar 1-0 nu a re�ectat nici pe departe realitatea. A venit însă repede şi etapa a 2-a, (zic „repede” pentru că s-a desfăşurat la doar 4 zile distanţă dintre care una de duminică) în deplasare la CSM Moineşti. Unde au pierdut cu 1-4. Cârcotaşii vor spune repede că evoluţia din primul meci a fost doar un „foc de paie”. Eu n-aş prea � de acord, având în vedere circumstanţele. Băieţii de la Pojorâta nu sunt profesionişti şi nici nu-s obişnuiţi cu jocuri de asemenea greutate la un interval de timp atât de scurt. Plus că la 1-0 pentru gazde (şi ele cu „vechime” în liga a treia) au avut destule ocazii de a egala dar…ăsta-i fotbalul. Iar după golul 2 a venit şi căderea morală, ambele �ind rodul unor erori de apărare. Totuşi nimic nu-i ireversibil în sport şi sper ca „duşul rece” de la Moineşti să-i � adus cu picioarele pe pământ pentru meciul de pe 13 septembrie, cu FCM Dorohoi, altă formaţie cu pretenţii.

pagina 6-7

Social democraţii se pregătesc, în linişte, de furtună

pagina 2

Vatra Moldoviței, un serios punct de atracție turistică

pagina 3

Milișăuți: festival, varză, castraveți și distracție

pagina 4

Programul Ligii a 2-a și a 3-a la fotbal

pagina 7

Ziua comunei Sadova, la prima ediție

pagina 5

Gura Humorului va � luminat cu leduri

pagina 5


2

Social democraţii se pregătesc, în linişte, de furtună

Seminarul „Iniţiative Transfrontaliere”, prima ediţie

Şcoliţi �ind, tinerii PSD-iști şi-au ales un nou şef

Alexandru Solcan, noul şef al TSD Suceava

Tinerii social democraţi s-au şcolit politic în perioada 5-7 septembrie la Câmpulung Moldovenesc în cea de-a treia ediţie a unei tabere care, anul acesta a purtat titulatura „Liniştea dinaintea furtunii”. Practic, cea mai importantă zi a fost cea de vineri, 6 septembrie, când actualii tesedişti şi viitori pesedişti au luat contact direct cu majoritatea liderilor suceveni şi nu numai ai partidului celor trei tranda�ri dar şi cu presa. Cât îi priveşte pe politicieni aceştia s-au numit Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava,

senatorii Neculai Bereanu şi Ovidiu Donţu, deputaţii Gavril Mârza şi Mihai Sturzu, viceprimarul de Câmpulung Moldovenesc, Silviu Florin Robciuc plus încă alţi aleşi sau numiţi ai PSD şi, în calitate de gazdă, primarul liberal Mihăiţă Negură. În �ne, Cătălin Nechifor a rostit cuvântul de introducere şi a prezentat, pe rând, în funcţie de ora la care au ajuns, invitaţii din rândul „seniorilor” partidului dar şi pe cei din afară. Acelaşi Nechifor, a explicat şi care-i treaba cu „Liniştea dinaintea furtunii”.

Mai exact, s-a referit la faptul că, dacă după alegerile de anul trecut s-a instaurat, în opinia sa, puţină linişte politică (ori au învăţat oamenii ăştia să te mintă în faţă, ori nu, că numai linişte n-a fost) urmează anul 2014 când populaţia este chemată să dea iar cu ştampila la europarlamentare şi prezidenţiale. De fapt, s-ar putea totuşi să aibă dreptate că înţepăturile de anul acesta s-ar putea să �e o nimica toată faţă de muşcăturile care se pregătesc pentru anul viitor. Maidanezii n-au nici o şansă dacă s-ar pune, pe bune, cu politicienii.

Despre Patronatul Teritorial „Centrul de Dezvoltare Nord-Est” am mai scris. Dar vă readucem aminte că acesta s-a constituit în ianuarie 2013 la iniţiativa a 14 societăţi comerciale şi are sediul în Gura Humorului. Ce n-am scris însă este care sunt membrii. O facem acum: Adrian Bădăluţă („Casa Design” SRL), Gabriel Moroşanu (Eurodesign” SRL), Gheorghe Roşu („Top Construct” SRL), Dorin Moldovan („Impact FM” SRL), Gheorghe Nastiuc („Ramy Forest” SRL), Cristian Gheban

(„Sibelius” SRL), Cătălin Blanariu („Giumalău Bucovina” SRL), Gheorghiţă Moldoveanu („Conswood” SRL), Bogdan Adomniţei („Moldoproiect ASD” SRL), Maria - Georgiana Titi („Total Design Construct” SRL), Rudolf – Eduard Wendling („Albertemma” SRL), Edward – Viorel Fluture („Euroconstruct” SRL), Adrian Oniceag („Oniceag Scarface” SRL), Ionuţ Ţiprigan („Ferma Mas Fina” SRL), Gheorghe Arteni („Dasti” SRL), George - Marius Butnariu („OMG Construct Proiect” SRL şi Luiza

- Maria Alexandru („Ave Huron” SRL �liala Neamţ). Reprezentanţii amintitelor �rmei s-au încumetat, care va să zică, să „încerce marea cu degetul”, tineri �ind toţi, adică să „rupă” anumite bariere şi să conştientizeze pe cât mai mulţi că dacă nu există micro-economia, nu va exista nici aia de mijloc. Că aia „macro” este oricum în mâna altora independenţi de interesle simplilor pălmaşi.

În �ne, cuvântări şi saluturi către tinerii prezenţi plus mulţumiri aduse celor din mass-media. (În acest context a fost simpatic colegul Sorin Avram care i-a prevenit pe pesedişti să nu creadă că dacă au fost ţinuţi în braţe pe vremea când erau în opoziţie la fel trebuie să se întâmple şi acum şi să întrerupă comunicarea cu presa precum fosta putere „ Dacă vreţi peste 4 ani să vă întoarceţi în opoziţie, faceţi ca PDL-ul.”) În �ne, distractiv a fost şi deputatul Mihai Sturzu (acela de la „Hi-Q” care mai nou e şi pilot de aviaţie) care a demonstrat că pe lângă multele-i veleităţi o are şi pe aceea de economist şi care într-un discurs lunguţ asezonat cu nişte mâzgăleli cu pretenţii de reprezentări gra�ce şi termeni de

Despre seminar, numai de bine Visuri, care se vor transformate în realitateTerminând cu înşiruirea membrilor, şi cu ceva comentarii

poate nu prea plăcute unora, trebuie să vă spunem că nu demult, Patronatul amintit (în extindere, după cum s-a văzut şi în alte judeţe) a organizat la Mănăstirea Humorului un seminar cu tema „Iniţiative Transfrontaliere” la care au participat atât reprezentanţi ai unor �rme cât şi ONG-uri din ţară, Republica Moldova şi Ucraina. Să vă prezentăm şi lista invitaţilor: Alex Filipschi (A.O. Prietenia Tinerilor din Moldova), Olga Batar (A.O. Media Point), Lucia Gori (A.O. AEGE, Chişinău), Victor Gavrilaş (Uniunea Naţională a Studenţilor şi Tineretului din Moldova), Mihai Pascu (Asociaţia Pro Iniţiativa Bucureşti), Nicolae Ciubotaru (Asociaţia Juventus), Manuela Silter (Asociaţia INTERCULT), Nelu Todireanu (Fundaţia Ana), Mariana Rusnac (specialist scriere proiecte, Fundaţia Ana), Nicu

Am a�at că tabăra, sau mă rog, şcoala politică, s-a lăsat cu alegeri în rândul juniorilor social democraţi la nivel de judeţ, unde câştig de cauză a avut Alexandru Solcan, acesta detronându-l pe Lucian Galeş din funcţia de preşedinte pe judeţ. Onoare câştigătorului, felicitări învinsului! Fain a fost, însă, mesajul actualului „senior” Cătălin Nechifor care le-a explicat urmaşilor că şi el şi Victor Ponta au fost membri în organizaţia de tineret a partidului. Uitând să spună că şi antecesorii lor au fost membri UTC.

Daniel Leahu

Ei bine cam ce s-a discutat timp de 3 zile la acest seminar. Despre, normal, crearea unui incubator de afaceri, despre o caravană denumită generic „Înfrăţirea”, despre realizarea unui duplex de promovare, despre sănătate şi economie, consiliere IT, zone declarate libere şi despre dezvoltarea prin proiecte POSDRU. Din câte am înţeles, această manifestare este începutul unui lung şir de activităţi menite să asigure extinderea Centrului de Dezvoltare Nord-Est, crearea de relaţii de colaborare între ONG-uri şi accesarea de fonduri europene care să ducă, într-un �nal, la însănătoşirea mediului de afaceri în zona IMM-urilor şi, implicit, a economiei româneşti cu efecte majore în societatea civilă. (MdM)

specialitate ( „nasol”, „ce naiba” şi încă alte cele) a încercat să explice participanţilor cum stă treaba cu impozitele (unic şi gradual).

Tot el a mai făcut o declaraţie, suntem siguri, plină de sinceritate. Cică la Casa Poporului sunt în prezent vreo 30-40 de parlamentari tineri: „Păi când ne întâlnim vorbim şi noi despre fotbal şi alte cele nu suntem în sferele alea înalte.” Păi nu-i „mişto” să � parlamentar? În �ne, ce-au priceput tinereii din toate discursurile sau din dezbateri nu mai ştim.

Pantelimon (Asociaţia de Tineret ONESTIN-�liala Bacău), Alexandru Cristea ( consilier local Oneşti), Vasile Zegrea (Radio Bucovina International Ucraina), Cornel Grosar (Asociaţia Juventus, consilier local Suceava), Iordănel Secrieru (Blocul Naţional Sindical, �liala Suceava) şi Alexandru Daniel.


3

Vatra Moldoviţei, un serios punct de atracţie turistică

Centru de informare şi promovare turistică chiar lângă primărie

„Sală polivalentă” la Ciumârna

S-au modernizat până şi drumurile agricole

Comuna Vatra Moldoviţei este ancorată de mult în istorie dar este recunoscută în actuala formă administrativă de abia din 1968. Dacă ne luăm însă după datele istorice şi după constatările specialiştilor (comunităţile se formau în jurul lăcaşelor de cult) aceasta este mult mai veche. Mai exact, în zonă ar � existat (nu se ştie exact de când) o mănăstire încă de pe vremea Muşatinilor (ocrotită şi

înzestrată şi pe vremea lui Alexandru cel Bun) care pe la sfârşitul secolului XV s-a prăbuşit din cauza unei alunecări de teren (ruinele se văd şi acum). Conform scrierilor, Petru Rareş nu a rămas indiferent la dorinţa strămoşilor săi ca în acea zonă să �e un locaş de cult ortodox şi a construit (se spune că ar � atestată la istoricul 1532) o alta ceva mai la şes, îmbogăţind-o cu picturi de

mare valoare artistică. Iar „noua” biserică pictată este în ziua de astăzi trecută în patrimoniul UNESCO. Cam acesta ar �, pe scurt, istoricul comunei Vatra Moldoviţei. Că se a�ă în centrul Obcinelor Bucovinei, la 15 km de Vama, la 20 de km de Câmpulung Moldovenesc şi la vreo 30 de km de Gura Humorului, ce să vă spunem. N-aveţi decât să veri�caţi singuri.

Până una alta, cei din Vatra Moldoviţei, în frunte cu edilul Virgil Saghin, vor ca localitatea lor să �e în rând cu mai toate celelalte din zona de munte, că gospodari sunt şi ei. Aşa că s-au apucat de tot felul de proiecte. Unul dintre ele, care este şi viabil, însemnând construirea unui Centru de Informare şi Promovare Turistică, cu fonduri europene, inaugurat chiar în iunie anul curent. E lângă primărie, are toate dotările, doritorii pot a�a orice informaţii legate de zonă atât prin viu grai cât şi prin materiale promoţionale, etc. Din câte am a�at, deja acest centru şi-a dovedit funcţionalitatea prin faptul că sunt turişti care apelează la el. Reprezentanţii autorităţilor recunosc însă şi faptul că mai au de rezolvat unele probleme, dar le vor face pe parcurs, în funcţie de cerinţe. La urma urmei nimeni nu le ştie pe toate de la început.

Deşi făcând parte din zona mai scăzută de interes, uliţele din Vatra Moldoviţei nu au fost nici ele uitate ci asfaltate şi întreţinute. De asemenea, s-a modernizat piaţa agro-alimentară, în hala nou construită acolo, funcţionând un târg de mărfuri. Ca să nu mai vorbim de „sala polivalentă” (cămin cultural mai pe înţelesul oamenilor de rând, dar ceva mai „modern”) construit în Ciumârna.

Comuna este electri�cată în proporţie de 90%

La Vatra Moldoviţei sunt aproape de toate

Bineînţeles că mai sunt proiecte aprobate de ministeriabili dar care au rămas în stand-by. Unul dintre ele se referă la extinderea reţelei de energie electrică către 5 grupuri de case din zonele Palma, Poiana Hâj, Vatra Moldoviţei spre Moldoviţa, Dealu Vasile şi Runc iar un altul la modernizarea căminelor culturale din Vatra Moldoviţei şi Paltinu. De menţionat, referitor la primul caz, că în anul 2013, secolul XXI, în comuna Vatra Moldoviţei, şi ea un punct de atracţie turistică, cca 90 % din zonă este electri�cată.

Ca să încheiem apoteotic, cei din Vatra Moldoviţei au aproape de toate. Drumuri asfaltate, şcoli modernizate, un centru de informare turistică şi altul pentru copiii cu probleme, ba chiar şi un stadion în curs de modernizare, pe care joacă echipa locală Victoria, componentă a ligii a 5-a. Dar, mai ales, au nişte peisaje extraordinare plus o istorie care le dă tot dreptul să acceadă pe un loc important în ierarhia turismului. Şi mai au încă ceva important. Speranţa de mai bine. (MdM)

Alt proiect pus în aplicare de autorităţile din Vatra Moldoviţei a fost cel legat de modernizarea drumurilor agricole, pentru care au obţinut, de asemenea, �nanţare europeană. Punerea în aplicare a acestuia (adică s-au început lucrările) a început în 2012 şi s-a recepţionat în iulie 2013. Deşi, ca la noi, tot a mai rămas ceva de completat pe ici pe colo. Mai exact, acte. Dar astea sunt amănunte. Până una alta, sunt modernizate 3 drumuri agricole, între Drumul Comunal (DC) 32 Paltinu şi Valcan (1253 m), între DC 32 Paltinu şi Drumul Naţional (DN) 17 A, Trifu (2017 m) şi între DN 17 A şi Dealu Vasile (1675 m). Plus că s-au construit şi două poduri (de 11, respectiv 18 metri).

Copiii cu probleme au şi ei…centrul lorTot legat de infrastructură şi tot din fonduri europene, este gata de �nalizare şi un proiect privind asfaltarea a cca 9,3 de km de drumuri comunale, construirea de podeţe şi rigole, amenajarea şanţurilor şi acostamentelor. Fiind vorba de ceea ce se numeşte”proiect integrat”, acesta are şi o parte a doua care prevedea construirea unui centru special de zi pentru copiii cu probleme din zonă, în vederea integrării în societate a acestora.

Zis şi făcut. Clădirea există şi bene�ciază de toate dotările necesare. Bineînţeles, la respectiva instituţie vor � şi cadre didactice, un medic şi chiar un psiholog, întreg personalul �ind plătit din fondurile proprii ale primăriei. Iar după cum se laudă autorităţile, instituţia amintită va deveni funcţională chiar din această toamnă.


4

Milişăuţi: festival, varză, castraveţi şi distracţieAşa cum v-aţi obişnuit, sărbători şi festivaluri la ordinea zilei. Dar dacă multe sărbători sunt ori căutate ori inventate, festivalurile au un speci�c al localităţilor care le organizează. Fălticenii cu mărul, Ciocăneştii cu păstrăvul,

Vama cu hribii, Humorul cu barabulele iar Milişăuţiul cu varza. Ei bine, de Sfânta Marie Mare, s-a întâmplat a 7-a ediţie a ultimului festival enumerat. Lume multă, că era…3 în 1. O duminică, o Sfântă Marie şi de restul zile

de comune, hramuri şi festivaluri. Oricum, la Milişăuţi a fost fain. Până şi lui Cătălin Nechifor, preşedintele CJ şi prefectului Florin Sinescu am sesizat că le-a plăcut chiar dacă au ajuns „la spartul târgului”.

Primarul de Milişăuţi, la al patrulea mandat

Marfă multă, desfacere slabă

Nu aveam cum să-l ratăm la o asemenea manifestare pe Mircea Laurus, primarul Milişăuţilor de 4 mandate încoace. Care ne-a declarat că se bucură de vreme şi de a�uxul de populaţie pentru sărbătorirea produsului tradiţional, varza, care este renumită şi în ţară şi peste hotare. Şi, conform lui Laurus, există deja o asociaţie din zonă care exportă acest produs prin Italia şi Spania. Dar nu doar varza este la modă în zonă ci şi castraveţii. „Astea sunt produsele noastre tradiţionale, varza şi castraveţii. Cine nu a auzit de murăturile de Milişăuţi? La noi 95% sunt producători, deci lucrăm în industrie. Dar e mai mult decât industrie. Primăvara semeni, vara culegi, toamna pui la murat, iarna distribui şi primăvara iar te apuci de semănat. N-ai timp să te odihneşti. Aşa că, odată pe an, se pot bucura şi oamenii de munca lor. Ştiu că vor comenta mulţi faţă de această a�rmaţie dar pentru noi este ca un fel de „Ziua recoltei” de pe vremea comuniştilor”, a mai spus primarul.

Lăsând la o parte sărbătoarea, Mircea Laurus s-a plâns în numele cetăţenilor de problema legată de desfacerea produselor: „Mai avem varză, castraveţi, nişte carto�, dar cu desfacerea e de jale. N-avem unde vinde. Mai mergem la Suceava la en-gros dar acolo ţiganii au monopolizat totul. Şi la fel e prin toate pieţele din ţară. Samsarii vin şi te obligă să le dai. De super-market-uri nici nu te poţi apropia că ăia nu se complică cu afaceri mici, câteva zeci de tone. Au ei altele de afară. Iar la exporturi, se fac iar afaceri mari. Ca spre exemplu cu grâul. Pleacă la export, se plimbă pe mare câteva săptămâni şi după aia se vinde la noi ca marfă de import din Italia, Germania sau mai ştiu eu de unde. Poate că sub actuala guvernare vom bene�cia şi noi, ţăranii, de nişte facilităţi. Că, la urma urmei, scaunele alea mari tot de aicea de la ţăran se ocupă. Dar după ce se ocupă se cam uită de țăran, de omul de jos. Şi după patru ani iar vin la primar, la viceprimar, la

Nemulţumiri faţă de impozitul agricol şi aiciReferitor la nemulţumirile primarilor de prin toată ţara, indiferent de culoarea politică, legate de unele măsuri ale actualei guvernări, vulcanicul Mircea Laurus a declarat: „Cum să pui impozit pe pământul oamenilor dintr-o localitate şi să iei banii la stat. În loc să ţi-i lase ţie, să faci ceva, să dezvolţi localitatea. Domnul prim-ministru ca domnul prim-ministru, dar mă refer la domnul Dragnea care are o mai vastă experienţă în administraţie şi înţelege ce-i aia. Ce-am în guşă am şi-n păpuşă. Dar vă repet dacă ăştia de acum vor greşi or să plătească. Pentru mine e tot aia. Am patru mandate �indcă lumea a avut încredere în mine. Iar eu am tras pesedeul după mine nu invers. Însă trebuie să le dăm ceva şi alegătorilor, trebuie să rezolvăm ceva şi pentru oameni. Am criticat pedeleul că pune taxe şi pe fumuri şi venim noi să facem la fel sau chiar mai rău. E dureros. Eu cred totuşi că este cineva care pune beţe în roate şi îl îmbârligă pe domnul prim-ministru Ponta şi pe Dragnea ca să meargă treburile prost. Nu din interiorul USL-ului ci din altă parte. Nu vreau să dau amănunte (le-a dat ulterior referindu-se la Uniunea Europeană şi FMI, n.r.). dar trebuie pus piciorul în prag. Poate nici domnul prim-ministru nu ştie ce se întâmplă cu ţărănimea că-l mint consilierii.

Că aşa era şi pe vremuri. Se semănau 500 de hectare şi erau raportate culturile de pe 1000. De aceea ieşeau nu ştiu câte mii de tone la hectar. Eu sper să se pună până la urmă baza pe ţăranul care lucrează zi-lumină ca să putem scoate ţara asta din criză.”

Ţăranii nu vor să se asociezeŞtie toată lumea că legea retrocedării pământurilor a declanşat un haos general în agricultură, existând şi astăzi procese în instanţă încă din 1991. Mai mult, ideea de asociere a fost distrusă de comunişti prin cooperativizarea forţată, iar acum omul nu vrea nici în ruptul capului să intre într-un asemenea sistem, chiar dacă nu-şi pierde proprietatea asupra pământului şi nici nu este obligat să facă „zile de muncă”. În acest sens, Mircea Laurus a fost de acord că este mai e�cient să lucrezi pe suprafeţe mari şi cu producţii pe măsură: „Eu am încercat să-i conving pe oameni să se asocieze dar imediat au sărit unii: Uite, ăsta vrea să ne bage înapoi la CAP, că a fost brigadier pe vremuri, e comunist. Şi când am văzut aşa, am renunţat să încerc să-i mai conving.”

Statutul de oraş, între avantaje şi inconveniente

Aşa cum se ştie, patria murăturilor s-a făcut de ceva vreme oraş. Că, deh, sunt oameni gospodari şi le e cumva jenă să spună că sunt „de la ţară”. Chiar şi edilul, deşi înjură oarecum printre dinţi �indcă schimbându-şi statutul nu mai au acces la anumite fonduri europene, se mândreşte cu şcoala din localitate: „ păi una e să spui că vii la şcoala din oraş şi alta că la cea din nu ştiu care sat.” Se îmbăţoşează chiar cu faptul că a ştiut să-şi administreze localitatea, împărţind-o ca arie de taxare pe zone, încât sunt unii care, spune el, plătesc mai puţin decât alţii din comunele de rang I. Revenind la inconvenientele statutului de oraş, Laurus a declarat că imediat după ce s-au procopsit cu acesta, au căzut toate proiectele cu fonduri europene dar, în schimb, au fost ajutaţi cu bani de la guvern pe vremea lui Tăriceanu şi a lui Gavril Mârza: „După ce s-a schimbat guvernul şi a ajuns preşedinte la judeţ Gheorghe Flutur, pentru Milişăuţi nu s-a mai găsit nici un ban. Am fost odată în audienţă la Flutur şi după ce m-a lăsat să aştept o oră a ieşit din birou şi mi-a spus că discutăm altă dată �indcă are o problemă urgentă. Nici n-am mai fost. Ne-am descurcat noi, aici, cum am putut.”

La Milişăuţi se speră în mai bine

În concluzie, cu bune şi cu rele, milişăuţenii ştiu să şi petreacă. Şi au speranţă. S-au cel puţin aşa susţine primarul: „Am încredere în copiii ăştia, în domnul Ponta şi domnul Antonescu. Poate în următorii 3 ani va ieşi şi ţăranul din necaz. Că altfel, e jale. Vor pierde. Păi eu dacă nu voi mai � la PSD nu ştiu dacă vor obţine 5 voturi la Milişăuţi. Dar ei nu la mine trebuie să se gândească ci la tineri, să aibă şi ăştia un viitor nu să termine o facultate şi după aia să se ducă să spele wc-uri prin Italia sau Anglia. Să poată să-şi facă o mică afacere fără să-l calce garda de 5 ori pe lună. Repet eu am încă încredere.” (MdM)

gospodari şi spun că gata, de acuma va � lapte şi miere şi colaci pe coadă la câini. Asta e, ăsta-i românul, ne-am obişnuit cu minciunile politicienilor. Eu, cel puţin, am stat 8 ani de zile fără să mă ajute guvernul cu nici un ban. Ne-am autogospodărit. Acum mai am încredere în USL şi, în special în PSD, unde activez din 1990, că se va face ceva. Dar dacă PSD-ul împreună cu PNL-ul vor greşi în actualul mandat or să plătească mai rău ca PDL-ul.”


5

Ziua comunei Sadova, la prima ediţie

Gura Humorului va � luminat cu leduri

Iată că ce nu s-a reuşit pe vremea când partidul (PDL) actualului primar de Sadova era la putere, s-a reuşit în acest an. Mai exact, în ziua de 8 septembrie, de Naşterea Maici Domnului (Sfânta Marie Mare), s-a organizat

prima ediţie a Zilei comunei. Atmosferă sărbătorească, muzică, mici bere şi invitaţi o�ciali. Mai exact, tot tacâmul. Dacă am vorbit de o�cialităţi, să le şi enumerăm: preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor,

prefectul Florin Sinescu, senatorul Neculai Bereanu, deputatul Radu Surugiu, ministrul secretar de stat Gelu Puiu precum şi mai toţi primarii din comunele învecinate plus cel al municipiului Câmpulung Moldovenesc.

De multă vreme, zona Humorului este prezentă pe scena turismului. Prin mănăstiri (mai ales Voroneţul şi cea din localitatea Mănăstirea Humorului), prin pârtia de schi, prin parcul Ariniş şi, nu în ultimul rând, prin peisajul extraordinar. Conform unui scurt istoric, oraşul Gura

Humorului îşi trage numele de la gura de vărsare a pârâului Humor în râul Moldova. Localitatea a fost atestată documentar după înscrisurile medievale ale Cancelariei Moldovei la începutul secolului XV (1415) când vornicul Oană a întemeiat

vechea Mănăstire a Humorului, la o distanţă de 6 km de oraşul de astăzi (Gura Humorului a primit acest statut în 1904). În �ne, revenind în prezentul apropiat, Gura Humorului este declarat oraş staţiune cu acte în regulă din 2005.

Manifestările au fost susţinute în principal de sponsori

Sadovenii mai fac şi împăduriri

Primarul Sadovei, Mihai Constantinescu Otcu, era foarte emoţionat şi bucuros la sărbătoarea zilei comunei şi a anunţat că speră ca aceasta să devină o tradiţie şi să se ţină, în �ecare an, pe 8 septembrie. De asemenea, i-a felicitat pe toţi cei care şi-au sărbătorit onomastica dar şi cele 50 de cupluri care au împlinit 50 de de ani de căsnicie. „Suntem la prima ediţie, de aia am avut atât de multe”, s-a scuzat cumva edilul. Una peste alta el a ţinut să precizeze că la organizarea manifestării au contribuit mulţi agenţi comerciali din comună �indcă altfel, din bugetul local şi aşa destul de sărac,

Dacă tot s-a vorbit de lucrări, am insistat niţel pe acest subiect a�ând că acestea s-au �nalizat la şcoala şi sala de sport din Sadova şi s-au început altele la un pod în zona Pârâul Morii, acestea �ind ajunse la jumătate, existând speranţe că se vor �naliza până la �nele anului. De asemenea s-au construit 7 poduri din lemn („mulţumim lui Dumnezeu că mai există ceva pădure prin zonă”), s-au mai reparat drumuri şi s-a lucrat la iluminatul public (au fost montate peste 200 de lămpi). Iar toate au fost făcute din fondurile proprii. Din alţi bani (fonduri europene obţinute prin Grupul de Acţiune Locală “Bucovina de Munte”) s-au executat lucrări de reabilitare a dispensarului din comună (s-a făcut faţada, s-au schimbat geamurile, uşile interioare şi alte cele, clădirea �ind cam dărăpănată. Şi tot la capitolul realizări, sadovenii se laudă şi cu faptul că au efectuat lucrări de împădurire, platind cu sprijinul

Încasarea taxelor şi impozitelor a scăzut cu 50%

Ca mai peste tot şi comuna Sadova se confruntă cu scăderea numărului de încasări la taxe şi impozite, procentajul reducându-se în 2012 şi 2013 la 50%. „Lumea este necăjită, e foarte greu şi îi înţelegem şi noi. Totuşi, încet-încet, sperăm să �e mai bine”, a spus primarul Constantinescu. În cazul agenţilor economici, administraţia locală nu se plânge, aceştia �ind buni platnici iar intraţi în insolvenţă sunt vreo trei, acestora neputându-li-se face nimic. Că ar � prin alte zone şmecheri care pro�tă de legislaţie şi se joacă de-a insolvenţa pentru a scăpa de datorii, „de ăştia nu sunt în Sadova, deocamdată”, este de părere edilul. (MdM)

Ei bine, nu doar acestea sunt proiectele administraţiei humorene. Conform edilului Marius Ursaciuc, un alt proiect realizat cu care se laudă autorităţile este

Proiecte de miliarde pentru oraşul-staţiune

E-ON vrea bani pe stâlpii de iluminat dezafectaţi

Dar să ajungem în zilele noastre. A�at în plină dezvoltare, mai ales de la preluarea conducerii administrative de către echipa primarului Marius Ursaciuc, Gura Humorului se poate lăuda că este unul dintre oraşele cele mai proli�ce din zona de munte. Spre exemplu, nu mai puţin de 7 mari proiecte au fost realizate sau sunt în curs de realizare în 2013. Primul, pus în practică deja, se referă la sistemul de monitorizare video pentru creşterea siguranţei cetăţenilor şi prevenirea criminalităţii, a costat aproximativ 3.000.000 lei, bani

Alt proiect pus în aplicare de autorităţile din Vatra Moldoviţei a fost cel legat de modernizarea drumurilor agricole, pentru care au obţinut, de asemenea, �nanţare europeană. Punerea în aplicare a acestuia (adică s-au început lucrările) a început în 2012 şi s-a recepţionat în iulie 2013. Deşi, ca la noi, tot a mai rămas ceva de completat pe ici pe colo. Mai exact, acte. Dar astea sunt amănunte. Până una alta, sunt modernizate 3 drumuri agricole, între Drumul Comunal (DC) 32 Paltinu şi Valcan (1253 m), între DC 32 Paltinu şi Drumul Naţional (DN) 17 A, Trifu (2017 m) şi între DN 17 A şi Dealu Vasile (1675 m). Plus că s-au construit şi două poduri (de 11, respectiv 18 metri).

nu s-ar � putut face nimic. Mai ales că avem destule lucrări de continuat în comună iar banii trebuie să �e dirijaţi preponderent înspre acestea. Adică din cele 40.000 de lei cât au costat manifestările, doar 10.000 au fost alocaţi din banii publici, restul venind din sponsorizări. „În acest context vreau să mulţumesc personal Companiei de Construcţii Căi Ferate cu care colaborăm de mai multă vreme (au o carieră aici în Sadova, pe care noi le-am închiriat-o) care a participat cu suma de 15.000 de lei, diferenţa venind de la alţi agenţi economici mai mici”, a spus Constantinescu.

Colegiului Silvic Bucovina din Câmpulung Moldovenesc mai multe sute de puieţi. În altă ordine de idei, primăria din Sadova este pregătită cu nişte proiecte şi pentru anul viitor. Unul pentru apă şi altul pentru canalizare cel pentru aducţiunea de apă �ind considerat primordial de Mihai Constantinescu, deoarece sunt cam 700 de locuinţe care ar trebui racordate.

proveniţi din fonduri europene (majoritatea), bugetul naţional şi bugetul local. Un alt proiect deja realizat este şi cel privind reabilitarea şi modernizarea Casei de Cultură cu bani de la bugetul naţional şi cel local. Cât priveşte cele în curs de implementare acestea ar �: reabilitarea infrastructurii rutiere din oraş, mai exact a 16 străzi plus în�inţarea unei piste pentru biciclete, cu o valoare totală de cca 8.400.000 de lei, unde sursele de �nanţare sunt atât fondurile europene cât şi bugetele naţional şi local; cel numit P.O.P.A.S., în traducere „pârtie de schi, orientare turistică, parc Lunca Moldovei, agrement, sport”, cu termen de �nalizare în 2017 în valoare de nu mai puţin de 10.543. 408 euro, sumă adunată din 3 surse, adică fonduri PHARE, buget naţional şi buget local; cel legat de reţelele de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi ape pluviale, cei 4.583.198 de lei necesari �ind asiguraţi de la bugetele naţional şi local; cel privind modernizarea stadionului „Tineretului” , în valoare de 510.000 de lei, de asemenea cu dublă �nanţare naţională şi locală.

modernizarea piaţetei din faţa Catedralei. În plus, Gura Humorului va deveni în scurt timp primul oraş din judeţ a cărui iluminat public va � asigurat de lampioane cu led-uri, în acest sens, �ind deja schimbaţi stâlpii.

Apropo de stâlpi, cică cei de la E-ON l-au contactat pe Ursaciuc cerându-i să le plătească stâlpii dezafectaţi. „ Păi ce să vă plătesc? Veniţi şi luaţi-i că oricum n-am nevoie de ei”, ar � spus primarul. Ei bine, conform aceleiaşi surse, cei care vor vizita Humorul vor putea admira în curând şi singura statuie a voievodului Ştefan cel Mare care îl întruchipează pe acesta într-o postură paşnică. Dacă vreţi mai multe detalii, n-aveţi decât să treceţi pe acolo. (Cosmin Voronca)


6

Pojorâta sau bucuria de a trăi fotbalulAşa cum v-am promis, revin cu mai multe despre ACS Bucovina Pojorâta. S-a întâmplat să �u prezent la partida de debut a muntenilor pe cea de-a treia scenă a fotbalului românesc când au trebuit să înfrunte pe teren propriu pe mult mai experimentata Kosarom Paşcani. Şi dacă mi se cam scârbise de fotbal în general şi de cel românesc în special, pojorâtenii m-au făcut să revin la sentimente mai bune. Concret, am găsit acolo un public nu doar �erbinte ci şi numeros. Tribunele, excelent amenajate pentru o echipă de comună (gazonul, ce să mai spun, şi l-ar dori şi echipe de prima ligă), arhipline, �ind înregistraţi, din câte am înţeles, cca 700 de plătitori. Iar biletul a costat 10 lei.

Cât priveşte jocul în sine, de mult nu mi-a fost dat să văd atâta dăruire şi ambiţie la o ECHIPĂ (am scris cu majuscule pentru că în acest spirit s-au comportat băieţii pe teren), mai ales tânără precum cea a pojorâtenilor. Acest atu le-a folosit în partida cu Paşcaniul pentru a obţine victoria deşi au jucat aproape o repriză întreagă în 10 oameni. Iar scorul de doar 1-0 nu a re�ectat nici pe departe realitatea. A venit însă repede şi etapa a 2-a, (zic „repede” pentru că s-a desfăşurat la doar 4 zile distanţă, dintre care una de duminică) în deplasare la CSM Moineşti. Unde au pierdut cu 1-4. Cârcotaşii vor spune repede că evoluţia

din primul meci a fost doar un „foc de paie”. Eu n-aş prea � de acord, având în vedere circumstanţele. Băieţii de la Pojorâta nu sunt profesionişti şi nici nu-s obişnuiţi cu jocuri de asemenea greutate la un interval de timp atât de scurt. Plus că la 1-0 pentru gazde (şi ele cu „vechime” în liga a treia) au avut destule ocazii de a egala dar…ăsta-i fotbalul. Iar după golul 2 a venit şi căderea morală, ambele �ind rodul unor erori de apărare. Totuşi nimic nu-i ireversibil în sport şi sper ca „duşul rece” de la Moineşti să-i � adus cu picioarele pe pământ pentru meciul de pe 13 septembrie, cu FCM Dorohoi, altă formaţie cu pretenţii.

Simionaş a felicitat echipa din Pojorâta cu o jumătate de gură Lotul echipei ACS Bucovina

Pojorâta are 22 de jucători

90% din bugetul echipei e asigurat de sponsori

Se visează la încă o tribună

Nimic nu se face numai cu bani

Concluzie

Printre cei din sta�-ul păşcănenilor la primul joc s-a numărat şi celebrul Vasile Simionaş, cel care promova prin ’85- ’86 cu CSM Suceava în divizia „A”. N-am putut să îl ratez şi să nu-i cer părerea chiar dacă m-a avertizat că „nu are nici o calitate o�cială”. Iată ce a răspuns: „A fost un meci de luptă, dintre o echipă nou promovată, cu entuziasmul de rigoare, şi noi, Paşcaniul, cu o echipă descompletată, cu 7 absenţe, condiţii în care nu am putut să obţinem un rezultat bun. Felicit echipa gazdă pentru efort şi abnegaţie şi le urez pe mai departe succes.” Era şi normal ca domnul Simionaş, la experienţa lui în fotbal, să transmită felicitări nu doar de complezenţă celor de la Pojorâta, deşi cam cu jumătate de gură şi să invoce accidentările din lotul Kosaromului pentru meciul pierdut. Dar totuşi, vin de la unul dintre foştii mari fotbalişti şi actualmente mari antrenori de la noi.

Pentru că sunt multe echipe care în afară de lipsa banilor se confruntă şi cu oarece penurie de jucători, cei de la ACS Bucovina Pojorâta (fostă FC) se pot lăuda şi cu un buget sigur dar şi cu un lot de 22. Iată care sunt aceştia: Axinte, Turiţă şi Puian (portari), Neagoe, Prundean, Nuţu Vlad, Fortună, Botezatu, Cherariu, Dodan, Nemeş, Irimia, Beleca, Tivodar, Stroe, Ioniţă, Donise, Cornel Ilie, I�imie, Erhan, Lazăr şi Scrab (jucători de câmp). Conform antrenorului Dănuţ Mândrilă, s-ar putea ca în viitor lotul să se mai întărească dar nu cu mulţi alţii deoarece „nu se doreşte să se strice omogenitatea”.

Pentru că am tot vorbit de jucători, de antrenori, de baza sportivă şi de sponsori, (trebuie să amintesc că aici funcţionează şi 3 grupe de copii) am fost curios cam cum se stă cu bugetul şi ce obiective are ACS Bucovina Pojorâta în acest sezon. Acelaşi Ioan Bogdan Codreanu a făcut public faptul că echipa îşi propune pur şi simplu să se claseze la �nal între primele 6 şi să joace în play-o�. Cât priveşte bugetul, primarul a reamintit că acesta este susţinut în proporţie de cca 90% de agenţi economici şi persoane �zice iar banii sunt contabilizaţi de un consiliu de administraţie format din principalii �nanţatori. În plus, acesta este asigurat până la �nalul sezonului, asta însemnând bani pentru deplasări, prime de joc şi alte cheltuieli. Şi tot referitor la fonduri, Codreanu a mai spus: „Degeaba ai adunat bani dacă nu există atitudine. Nimic nu se face numai cu bani.”

În concluzie, la Pojorâta se lucrează în echipă, toţi punând umărul cu mic cu mare pentru punerea în practică şi funcţionarea unui proiect. Echipă în liga a 3-a, bază sportivă modernizată, buget asigurat. Acolo poţi simţi, practic, bucuria de a trăi fotbalul. Acolo, în Bucovina de Nord. (Dan T. Gurtesch)

Am ajuns şi la primarul Ioan Bogdan Codreanu, cel care a susţinut şi susţine în continuare acest proiect frumos care se numeşte ACS Bucovina Pojorâta, care a declarat: „Tonul la acest proiect a fost dat de comunitatea din Pojorâta dar la care s-au raliat rapid şi cele din jur. Asta s-a datorat în principal jocului echipei care ne-a demonstrat că putem merge mai departe. La început de drum în liga a 4-a nici nu ne-am gândit că vom ajunge să jucăm barajul de promovare şi chiar să îl câştigăm. Noi n-am dorit altceva decât să creăm pentru oameni o alternativă în week-end vis-a-vis de ce însemnă relaxare, sport, etc. Meritul principal este al celor care au pus umărul la ceea ce se întâmplă, acum vorbind în acest caz despre un procent de 90% din fonduri care vin de la agenţii economici şi persoane �zice. În plus, mulţi dintre aceştia chiar nu au nici o treabă cu fotbalul. Efectiv au văzut ce se întâmplă la Pojorâta ca fenomen, şi vorbesc nu doar de agenţi economici din comună ci şi din jurul Câmpulungului, Humorului, Dornei sau chiar din Bucureşti, Bacău ori Braşov, unde sunt oameni plecaţi de aici şi şi-au făcut afaceri iar acum au venit să se implice din plăcere. Bine, pe acelaşi plan trebuie să pun şi atitudinea

Aşa cum am mai scris, stadionul din Pojorâta a fost neîncăpător la jocul din prima etapă. În acest sens, edilul comunei a declarat că nici el nu se aştepta la un public atât de numeros: „Mă gândeam că vor veni mulţi oameni dar nici chiar 800 câţi au fost astăzi. Am discutat şi cu agenţii economici implicaţi în club şi ne-am hotărât să găsim o soluţie, chiar de a mai construi o aripă de tribună. Rămâne de văzut. Va conta mult şi jocul echipei şi rezultatele dar mai ales jocul pentru că trebuie să învăţăm să şi pierdem. Iar dacă echipa va evolua bine, lumea va veni în număr din ce în ce mai mare la stadion. La urma urmei cine credea că de la 30-40 de spectatori câţi aveam anul trecut se va ajunge la atâtea sute. Chiar legat de mine s-au făcut pariuri, ba că nu voi reuşi eu şi echipa mea să terminăm baza sportivă şi să o omologăm şi voi trimite echipa să joace la Câmpulung, ba că o voi vinde… Păi cum să fac aşa ceva, pentru ce atâta muncă? Şi referitor la baza sportivă, gazonul este adus de un pojorâtean care are afaceri cu Germania, la reamenajrea ei au muncit timp de 4 săptămâni câte 30-40 de oameni fără vreo pretenţie. Veneau pe rând diverşi agenţi economici sau persoane �zice şi-i duceau la masă. Acum trebuie să bene�cieze de roadele muncii lor. Iar eu sunt de părere că cel care a semănat trebuie să bene�cieze de roade.”

Antrenorul Mândrilă i-a dedicat victoria �icei primarului

Bineînţeles, l-am luat la rând şi pe antrenorul gazdelor, Dănuţ Mândrilă. „A fost o victorie muncită, dar ştiţi cum e. Cu cât e mai greu, cu atâta e mai frumos. Am � putut „închide partida” dar am ratat la 1-0 vreo 3-4 ocazii mari. Eu vreau totuşi să îi felicit pe jucători pentru felul în care s-au dăruit şi să le mulţumesc spectatorilor care ne-au ajutat astăzi ca şi în meciurile de baraj pentru promovare. Nu în ultimul rând îi dedic această victorie domnului primar a cărui �ică împlineşte astăzi doi anişori. Oricum, este bine pentru moralul nostru chiar dacă avem şi câţiva jucători care au mai evoluat în divizia „C”. Majoritatea însă sunt tineri, de douăzeci, douăzecişiceva de ani. La extreme sunt un portar, Puian, de 18 ani şi Costel Ilie, de 32 de ani”, a spus Mândrilă. Cât priveşte efervescenţa publicului, antrenorul ne-a explicat că în zonă există „o mare sete de fotbal”. Cât priveşte faptul că o mică comună a ajuns să aibă echipă în liga a 3-a iar oraşele din jur, mult mai potente �nanciar de abia se târâie în ligile a 4-a şi a 5-a, Dănuţ Mândrilă a declarat: „Uitaţi-vă la Dorna, nu sunt în stare să menţină o echipă în liga a 4-a, cei de la Humor se chinuie cu una iar Câmpulungul nu mai are deloc. De ce să mint, nici noi nu am avut intenţia să promovăm. Chiar ne-am reunit cu vreo două săptămâni înainte de a începe campionatul. A fost

jocul rezultatelor. Iar din iarnă ni s-a stabilit obiectiv clar promovarea şi iată-ne aici.”

jucătorilor şi a profesorului Dănuţ Mândrilă, care a ştiut să-i adune şi să construiască o adevărată familie. Chiar şi eu le-am spus că pe teren intră echipa ACS Pojorâta şi nu jucătorul X sau Y. Cât priveşte prima victorie, o dedic comunităţii locale şi tuturor celorlalte din Bucovina de Munte.”


7

Echipele sucevene în turul campionatului de fotbal 2013-2014, ligile a 2-a şi a 3-a După o lungă perioadă de bulibăşeală onorabilii de la Federaţia Română de Fotbal au reuşit să încropească şi programele pentru noul sezon competiţional în ligile a 2-a şi a 3-a. Ba chiar a început şi campionatul. În �ne, conform ultimelor directive ale FRF, dacă în seria a 2-a vor evolua 12 formaţii, seria I, din care face parte şi Rapid Suceava, va � formată din 13 echipe: Rapid Bucureşti, CSMS Iaşi, CF

Brăila, ACS Clinceni, Unirea Slobozia, Dunărea Galaţi, Sportul Studenţesc, Farul Constanţa, ASC Berceni, Gloria Buzău, SC Bacău, Unirea Tărlungeni şi Rapid Suceava. Conform noului regulament de desfăşurare al competiţiei, campionatul ligii secunde se va disputa după un sistem mult mai complex. Astfel, după încheierea sezonului regulat, primele 6 clasate vor lupta pentru promovare în

play-o�, în vreme ce echipele situate între poziţiile a 7-a şi a 12-a se vor confrunta în play-out, miza �ind menţinerea în eşalonul secund. Cât priveşte seria I, ocupanta poziţiei a 13-a la �nalul sezonului regulat va retrograda automat în eşalonul al treilea. Dar, iată care este programul echipei Rapid CFR Suceava:

Cât priveşte liga a 3-a, aceasta a adus sucevenilor şi bucurii şi dezamăgiri. Spre exemplu, echipele mai cu experienţă, să spunem, la acest nivel (Sporting Suceava şi Bucovina Rădăuţi) au dat-o cu „mucii-n fasole”, pe când nou promovata ACS Bucovina Pojorâta (fostă FC) a „scos din bocanci” o altă echipă cu pretenţii şi experienţă, Kosarom Paşcani, reuşind să câştige la limită (deşi meritau un scor mai

„băţos” la câte ocazii clare de gol au avut). Că pojorâtenii au clacat în etapa a doua, jucând la cererea gazdelor, miercuri, 5 august, e altă poveste. Pe care o puteţi citi mai pe-alături. Cum în aceeaşi etapă a doua, rădăuţenii au făcut o remiză albă la Roman iar Sporting Suceava s-a încurcat şi ea în deplasare la Miroslava, ne rămâne doar să sperăm la rezultate mai bune în etapa cu numărul 3.

Etapa I (7 septembrie)Rapid Suceava - Sportul Studenţesc (partida nu s-a disputat, studenţii bucureşteni ne�ind programaţi din cauza datoriei de 9.500 de lei noi pe care o au faţă de suceveni din sezonul trecut)Etapa a II-a (14 septembrie)Unirea Slobozia - Rapid SuceavaEtapa a III-a (18 septembrie)Dunărea Galaţi - Rapid SuceavaEtapa a IV-a (21 septembrie)Rapid Suceava - ACS BerceniEtapa a V-a (28 septembrie)Gloria Buzău - Rapid SuceavaEtapa a VI-a (5 octombrie)Rapid Suceava - Unirea TârlungeniEtapa a VII-a (9 octombrie)SC Bacău - Rapid SuceavaEtapa a VIII-a (12 octombrie)Rapid Suceava - CF BrăilaEtapa a IX-a (19 octombrie)F.C. Clinceni - Rapid SuceavaEtapa a X-a (26 octombrie)Rapid Suceava - CSMS IaşiEtapa a XI-a (2 noiembrie)Farul Constanţa - Rapid Suceava Etapa XII-a (6 noiembrie) Rapid Suceava - Rapid BucureştiEtapa XIII-a (9 noiembrie)Rapid Suceava stă.

Returul va începe, conform site-ului o�cial al federaţiei tot anul acesta, urmând ca echipele de liga a 2-a să mai dispute încă 5 partide, vacanţa venind după data de 13 decembrie. După aceasta, competiţia se va relua de abia la anul, de Ziua Femeii, pe 8 martie.

Etapa I (30-31 iulie) FC Pojorâta - Kasarom Paşcani (1-0) Sporting Suceava - Ceahlăul II (1-1) Bucovina Rădăuţi - Ştiinţa Miroslava (1-3) Etapa a II-a (4-7 septembrie) CSM Moineşti - FC Pojorâta (4-1) Ştiinţa Miroslava - Sporting Suceava (1-0) Petrotub Roman - Bucovina Rădăuţi (0-0) Etapa a III-a (13 septembrie)FC Pojorâta - FCM DorohoiSporting Suceava - Petrotub RomanBucovina Rădăuţi - FCM BacăuEtapa a IV-a (20 septembrie)Ceahlăul II - FC PojorâtaFCM Bacău - Sporting SuceavaKosarom Paşcani - Bucovina RădăuţiEtapa a V-a (27 septembrie)FC Pojorâta - Ştiinţa MiroslavaSporting Suceava - Bucovina RădăuţiEtapa a VI-a (4 octombrie)Petrotub Roman - FC PojorâtaBucovina Rădăuţi - Cetatea Tg. NeamţSporting Suceava - Kasarom PaşcaniEtapa a VII-a (8 octombrie)FC Pojorâta - FCM BacăuAerostar Bacău - Bucovina RădăuţiCetatea Tg. Neamţ - Sporting SuceavaEtapa a VIII-a (11 octombrie)Bucovina Rădăuţi - FC PojorâtaSporting Suceava - Aerostar BacăuEtapa a IX-a (18 octombrie)CSM Moineşti - Bucovina RădăuţiFC Pojorâta - Sporting SuceavaEtapa a X-a (25 octombrie)Bucovina Rădăuţi - FCM DorohoiSporting Suceava - CSM MoineştiCetatea Tg. Neamţ - FC PojorâtaEtapa a XI-a ( 1 noiembrie)FC Pojorâta - Aerostar Bacău FCM Dorohoi - Sporting SuceavaCeahlăul II - Bucovina Rădăuţi

Şi în acest eşalon mai sunt programate meciuri contând pentru returul competiţiei în perioada 8 noiembrie - 6 decembrie, urmând ca restul să se desfăşoare începând cu 7 martie 2014. În �ne, să nu luaţi ca literă de lege datele pe care le-am trecut, deoarece onor conducătorii fotbalului îşi pot permite să le modi�ce oricând.

Liga a 2-a

ACS Bucovina Pojorâta, supriza frumoasă (pentru noi) a Ligii a 3-a

Liga a 3-a

HORROR STOPBerbec: Deşi ar cam � cazul, încă nu sunteţi…cu toate oile acasă. Taur: Poate şi din cauza căldurii, dar în ultima vreme vedeţi numai…roşu în faţa ochilor. Atenţie că vă aşteaptă unii cu lănciile, săbiile şi grătarele pregătite.Gemeni: Sunteţi cam plictisiţi şi fără chef. Apropierea toamnei vă face cam

„melalcoolici”.Rac: Ca să nu vă dezminţiţi, susţineţi că mergeţi tot înainte doar �indcă…înainte era mai bine.Leu: Se anunţă o veste cât de cât bunişoară. Cică nu veţi slăbi prea mult în viitorul apropiat. Nu de altceva dar nici nu prea aveţi de unde.Fecioară: Vă menţineţi pe poziţii deşi tot nu vă crede mai nimeni.

Balanţă: Deşi veniţi din vacanţă tot nu sunteţi în formă. Faceţi urgent o vizită la…metrologie.Scorpion: Atenţie, duşmanii au început să devină imuni la înţepăturile dumneavoastră. Luaţi-vă măsuri de precauţie şi staţi mai mult la dos. Săgetător: Aveţi grijă pe capul cui stă mărul pe care vreţi să dovediţi că îl puteţi nimeri. Dacă nu vă ies socotelile, ochiţi

ţinta mai mare şi vă luaţi de-o grijă.Capricorn: Sunteţi pe cale să ajungeţi doar nişte murături.Vărsător: Toamna vă convine ca anotimp dar încercaţi să nu exageraţi în activităţile voastre. Peşti: Unii dintre voi se dau din ce în ce mai artişti. O parte îşi oferă solzii pentru cântat, dar cei mai mulţi cântă chiar ei. Şi toţi la cobză.


RedacțiaRedactor șef : Dan T. Gürtesch Redactori: Daniel Leahu Flaviu Sfîca Dan Damian Cosmin VoroncaFotoreporter: Flaviu SfîcaTehnoredactor: Paul Alexandru

Contact: [email protected] Telefon: 0748 418 044 Tiparul executat la S.C. Tipo Tonic S.R.L. Suceava str. Calea Unirii nr. 37 (incinta fostului CONSUC) tel: 0745 536 420 e-mail:[email protected] Această publicație poate � considerată pam�et sau re�exia crudei realități.

Pe ulițe ...

“Întâlniri Bucovinene” Slovacia

“Festivalul Verzei” Milișăuți

“Ziua Comunei” Sadova

Şi în Slovacia sunt bucovineni

Fără titlu…

Recent, în oraşul Turcianske Teplice din Slovacia a avut loc cea de VI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene” la care au participat, în afară de gazde, formaţii din România, Ungaria, Croaţia, Serbia, Polonia şi Cehia. Prima ediţie a manifestării s-a desfăşurat în 1991, când purta denumirea de Festivalul de folclor al polonezilor originari din Bucovina, iar din 1992 a fost rebotezat în varianta actuală. La ediţia din acest an, România a fost reprezentată de un grup folcloric din Bazinul etnogra�c Corlata, condus de Violeta Zenovia Ţăran, care s-a declarat plăcut impresionată atât de primire cât şi de prezenţa ambasadorului României în Slovacia, Florin Vodiţă. Primarul localităţii, Michal Sygut, a ţinut să sublinieze importanţa acestui festival pentru păstrarea tradiţiilor bucovinene atât pentru cei de peste Prut sau de pe Siret, cât şi pentru bucovinenii migranţi. În �ne, la modul general, Festivalul „Întâlniri Bucovinene” înseamnă, practic, reprezentarea prin folclor a relaţiilor de bună vecinătate şi a faptului că pe primul plan trebuie pus omul şi nu încurcatele sisteme politice.

Am tot scris despre faptul că Iliescu este singurul politician care s-a ţinut de cuvânt. Ne-a promis „democraţie originală”. Păi mai „originală” ca la noi nu găseşti cât ai căta. Printre alte efecte ale „parolismului” iliescian, mai nou, într-un festival de muzichie, un tânăr s-a apucat să-şi exprime nemulţumirea faţă de actualul prezident al dragii noastre ţărişoare, pe ritmuri de rap. Motiv pentru care a fost întrerupt de prezentatoare şi aproape fugărit de pe scenă. Explicaţia gestului a fost una simplă: „A folosit cuvinte triviale”. Dar, pur şi simplu, băiatul s-a considerat ca făcând parte dintre proştii care au „dat cu ştampila”, rămânând dezamăgiţi ulterior şi a făcut public lucrul acesta. Gândindu-mă, însă, mai bine, cred că organizatorii au avut dreptate cu privire la vorbele cele triviale. Păi ce poate � dezgustător şi trivial (în sensul peiorativ al cuvântului) decât să pronunţi pe scenă, la o oră nepotrivită, numele Băsescu. Şi dacă tot am ajuns la actualul nostru prezident, să comentez niţel şi ştirea care a bulversat presa mondenă. Nepoata lui Băse nu se va mai numi So�a Raisa Ionescu ci So�a Anaisa Ionescu-Băsescu. Adică, după abreviere, în loc de S.R.I., va � S.A.I.B.. S.R.I.-ul ştie toată lumea ce înseamnă ca siglă încetăţenită aşa că voi încerca să traduc, după imaginaţia mea, cum ar putea � interpretat S.A.I.B.: Serviciul Afacerilor Interne ale lui Băsescu, zic eu. Şi pentru că sunt ale lui, mă opresc aici cu speculaţiile. Deşi n-are prea mare legătură cu contextul, vreau totuşi să salut în acest material şi o mare victorie a democraţiei şi justiţiei de pe plaiurile mioritice. A fost pus sub învinuire un fost torţionar din perioada 1956-1963 de la Penitenciarul Râmnicu Sărat. Acuzaţia? Genocid. Nici nu vă închipuiţi ce satisfacţie simt când un „ghijoc” de aproape 90 de ani, care a pro�tat de o mulţime de facilităţi şi de pensie de aia „greţoasă” şi înainte şi după ’89, este pus în rând cu Ceauşescu (ăla ce a fost împuşcat într-o zi de Crăciun împreună cu consoarta). Şi care mai are vreo două pârţuri şi „închină steagul”, aşa că e posibil să prindă condamnarea post-mortem. În schimb nu mai interesează pe nimeni cine a instrumentat şi regizat, pe bune, „circul horror” din decembrie 1989 sau „mineriada” din ’91. Probabil, adevărul se va a�a în aceste cazuri, dacă se va a�a, „într-un trist şi departe târziu”. Când numărul celor care au trăit vremurile se va reduce la unu, precum în cazul deţinuţilor politici de la Râmnicu Sărat, sau totul va deveni o simplă poveste pentru un număr redus de indivizi dornici să a�e istoria modernă. (Dan T. Gurtesch)

Metroul 13-14

Documents

Transcript of Metroul 13-14