Publicație subteranăAnul III

Nr. 29-3014 - 28 Iunie

8 Pagini1 Leu

... scoate adevărul la suprafață !

pagina 4

Ca să nu spuneţi că nu ne mai băgăm nasul şi prin târgul de unde s-a relansat publicaţia noastră, iată că venim astăzi cu un subiect de prima pagină. Nu că am vâna doar senzaţionalul ie�in, dar cazul pe care vi-l prezentăm are multe conotaţii. Mai exact, este vorba de o tânără în călduri supărată când i se spune cam cum este. Sau, po�im, cum pozează. Protagoniştii sunt o tânără de 24 de ani, Lavinia Racz şi trei adolescenţi: Vlad, de 15 ani, Roxana, de 16 ani şi Andrei, de 17 ani, primii doi elevi iar ultimul prieten de-al Laviniei.

Sexy Dorneanca ... în acțiune

Fostul şef al Poliției Județene, mutat la „Prevenire”

pagina 3

Finanțarea pârtiei de pe Rarău,

blocată de birocraţiepagina 2

Câmpulungeanul Ion Piticari,

latifundiarul cu iz penalpagina 4-5

Şe�i APIA de la Bucureşti şi

Suceava erau amorezipagina 6

Bradul Putna visează la Liga a III-a

pagina 7

... scoate adevărul la suprafață !

2

Finanțarea pârtiei de pe Rarău, blocată de birocraţiePrezent la o întâlnire cu primarii şi parlamentarii suceveni, vicepremierul Liviu Dragnea a fost întrebat de edilul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, dacă există soluţii pentru continuarea �nanţării pârtiei de pe masivul Rarău, care este executată în proporţie de 80 la sută. El i-a explicat ministrului că până în 2012 au fost investiţi zece milioane de euro în această pârtie, care este necesară în staţiune, şi că mai este nevoie de o investiţie de 2,5–3 milioane de euro pentru �nalizare. Negură şi-a exprimat îngrijorarea că investiţia făcută până acum se va degrada dacă nu va � �nalizată întreaga lucrare. Iată, însă, răspunsul lui Dragnea: “A fost o abordare greşită pentru că a fost foarte multă dorinţă, dar nimeni nu s-a gândit la neputinţă. Suntem în situaţia că avem aproape 500 de milioane de lei de lucrări executate şi nedecontate pe pârtii. Asta e, de fapt, marea problemă. Au fost încurajaţi primarii să continue aceste lucrări, au fost încurajate şi companiile private să lucreze, cu speranţa că vor primi banii, fără să se gândească cineva în mod serios dacă va avea forţă ministerul acesta ca să poată să susţină”. El a subliniat şi că această situaţie este în atenţia ministerului, dincolo de neregulile constatate în cadrul derulării acestui program în diverse zone din ţară. Tot Dragnea a spus că nu se pot �nanţa aceste lucrări din fonduri europene pentru că nu s-au făcut pe o procedură de acest tip şi nu crede că se vor putea aloca 500 de milioane de lei acum la pârtii pentru a se tăia fonduri de la lucrări de apă, canalizare, drumuri, şcoli sau grădiniţe. Ministrul a mai declarat că se va face o prioritizare a acestor investiţii şi se vor stabili care sunt cele care ar putea � �nanţate, dacă s-ar găsi fonduri.

În acelaşi context, preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, consideră că investiţia în construcția pârtiei de schi de pe masivul Rarău ar trebui veri�cată de Corpul de Control al Guvernului. El a ţinut să facă o serie de clari�cări cu privire la proiectul pentru construcţia acestei pârtii, dar şi la sprijinul pe care administraţia judeţeană l-a acordat Primăriei Câmpulung Moldovenesc. Nechifor a ţinut să precizeze că subiectul legat de pârtia de schi de pe Rarău, din Câmpulung Moldovenesc, este unul foarte important pentru judeţ şi a subliniat faptul că anul acesta, Consiliul Judeţean a alocat Primăriei din Câmpulung Moldovenesc cea mai mare sumă, comparativ cu celelalte primării , respectiv 2,25 de milioane de lei.

Primăria Câmpulung ar putea � veri�cată de Guvern

În altă ordine de idei, Nechifor a mai spus: „Din anumite discuţii şi evaluări la care am participat am încercat să găsim soluţii şi cu constructorii, dar în urmă cu două luni, Primăria a acţionat în instanţă �rmele constructoare şi din punctul meu de vedere, asta creează un handicap major la continuarea lucrărilor. Nu se poate comenta oportunitatea acţiunii în instanţă, dar juridic, cât timp va exista acţiunea nu se pot continua lucrările”. El consideră că din cauza acestui „moment juridic” creat de Primăria Câmpulung Moldovenesc, chiar dacă s-ar identi�ca fonduri pentru continuarea investiţiei acestea nu ar putea � decontate. „Va trebui stabilit de ce au fost continuate lucrările în 2012 fără ca decontările să �e acceptate de Ministerul Dezvoltării sau de ce s-a ajuns în situaţia ca datoriile de 7,1 milioane de lei pentru lucrările executate să nu �e înregistrate din timp ca arierate ale primăriei”, a conchis şeful administraţiei judeţene.

Lucrările la pârtie  nu vor putea continua

La recenta întâlnire cu vicepremierul Liviu Dragnea de la  Suceava, primarul din Milişăuţi, Mircea Laurus, a ţinut să se plângă: „Din anul 2004, când ne-am transformat în oraş, şi până în prezent, Milişăuţiul a rămas numai cu murăturile, fără drumuri, trotuare şi fără nici un sprijin”. Laurus i-a solicitat lui Dragnea să sprijine oraşele noi, având în vedere că acestea nu au putut să acceseze fonduri europene, deşi au pregătite proiecte în acest sens. După ce i-a transmis lui Mircea Laurus că vrea să meargă în Milişăuţi pentru că „toată lumea vă laudă cu murăturile şi vreau să văd dacă sunt mai bune decât alea pe care le fac eu acasă”, Liviu Dragnea a precizat că în viitorul exerciţiu bugetar oraşele vor avea la dispoziţie 2,8 miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare urbană. „Cele care vor bene�cia în special şi care au neapărată nevoie de aceste fonduri europene, pentru că nu au avut până acum, sunt oraşele mici, exact genul oraşului dumneavoastră. Şi cum celelalte localităţi vor � tratate corect, şi oraşul dumneavoastră va � tratat corect”, l-a asigurat Liviu Dragnea pe primarul din Milişăuţi.

Pentru că nu am scris de mult de el, vă readucem aminte de oraşul Liteni. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 9.398 locuitori, �ind al nouălea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava. În ciuda promovării de la statutul de comună la cel de oraș, Liteni este o așezare cu un aspect preponderent rural și cu îndeletniciri în general agrare ale locuitorilor. Aria de in�uență urbană a localității asupra celorlalte localități din jurul acesteia este aproape inexistentă, deoarece Liteni rămâne în umbra orașului Dolhasca cu care se învecinează, un oraș asemănător, ce și-a căpătat acest statut de asemenea prin Legea 83/2004. Localitatea are o mică industrie proprie reprezentată de balastiere, confecții textile, abatoare, fabrică de lactate și altele. În Liteni există 4 grădinițe, 8 școli și un liceu (Grupul Școlar „Iorgu Vârnav Liteanu”). Din structura orașului Liteni fac parte satele: Corni, Roșcani,Rotunda, Siliștea și Vercicani.Dar iată nişte chestii drăguţe scoase de pe un site destinat agricultorilor care îşi dau cu părerea despre edilul Tomiţă Onisii:„Bai nu sunt din Liteni, dar ce oraș urat și mizer, crecă primaru vostru stă la băut toata ziua, oare cine la votat?”; „V-ați obișnuit toată ziua, primarul în sus, primarul în jos, vă plingeți ca niște milogi, v-a făcut drumuri, v-a făcut șanturi pe care voi trebuia să le faceți în fața propretății, faceți-vă poduri gospodărești să poată curge apa și să intrați în curți, treceți pe la Primărie, platiți-vă taxele să aibă din ce face”; „Pentru Tanasa Laura, madam venerabilul tău tatuc cred că a fost de multe ori la PRIVAT si nu la PRIMARIE, ce ține de apă-canal se rezolvă pe loc, sunt foarte operativi, au pus apă-canal în Liteni într-o lună cât ceilanți în 3 ani, apropo primăria este în centru”; „Țin să-l felicit pe domnul primar Onisii Tomiță și pe consilierii și angajații primăriei orașului Liteni. Vă doresc să o țineți tot așa. Cu mult respect din Spania, PRISĂCARIU MARIUS(cetatean al orasului LITENI)”

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a anunţat că DN 18 care face legătura dintre judeţele Suceava şi Maramureş, prin localitatea Ciocăneşti, va � plombat în această vară. Nechifor a arătat că după rezilierea contractului cu Shapir Structures din Israel, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale va putea să înceapă lucrările de plombare, având în vedere că acest drum este extrem de deteriorat în momentul de faţă. „După ştiinţa mea a fost reziliat acest contract, iar licitaţia existenţă nu mai are obiect. Eu sper ca la următoarea licitaţie costurile să scadă. Dacă nu greşesc, pe partea suceveană era vorba de 50 şi ceva de kilometri, iar suma licitată era de 360 de milioane de lei, adică aproximativ 80 de milioane de euro. Ceea ce ca şi cost pe kilometru era un pic cam mult. Vedem la noua licitaţie ce se va întâmpla. Important este că CNADNR poate să facă lucrări pe drumul respectiv şi să asigure o cale de acces mai normală şi mai bună”, a spus şeful de la judeţ. Pe de altă parte, el a anunţat că un alt drum care ar putea � construit pe fonduri europene este cel care face legătura dintre Putna şi Moldoviţa. Şeful administraţiei judeţene a arătat că acest proiect a fost discutat în prezenţa vicepremierului Liviu Dragnea, în cadrul vizitei pe care acesta a efectuat-o la Sihăstria Putnei. „Acest proiect va face ca atât Putna, cât şi Moldoviţa, să nu mai �e capăt de linie. Va � un drum care traversează pădurea, şi care va potenţa şi turismul, dar şi dezvoltarea economică în general a zonei de munte, şi în special în Putna şi Moldoviţa”, a mai spus  Nechifor. (MdM)

De când e oraş, Milişăuţiul a rămas doar cu murăturile

Primarul oraşului Liteni, înjurat şi lăudat, totodată

Asfalt la Ciocănești

„Am alocat această sumă ţinând cont tocmai de această situaţie �nanciară. Şi pentru că, din păcate, domnul primar nu a reuşit să introducă facturile spre decontare de la pârtie în regimul arieratelor la momentul potrivit, s-a pierdut o ocazie importantă. Aşadar, în acest moment am asigurat prin transfer din bugetul Consiliului Judeţean către Câmpulung Moldovenesc sume importante, şi din ce am vorbit cu domnul primar al acestui municipiu înţeleg că în acest an există resursa �nanciară pentru a acoperi restanţele”, a mai spus Nechifor.

... scoate adevărul la suprafață !

3

Sexy Dorneanca ... în acțiune

Fostul şef al Poliției Județene, mutat la „prevenire”Cum a ajuns Ioan Crap în această situaţie ?

Ca să nu spuneţi că nu ne mai băgăm nasul şi prin târgul de unde s-a relansat publicaţia noastră, iată că venim astăzi cu un subiect de prima pagină. Nu că am vâna doar senzaţionalul ie�in, dar cazul pe care vi-l prezentăm are multe conotaţii. Mai exact, este vorba de o tânără în călduri supărată când i se spune cam cum este. Sau, po�im, cum pozează. Protagoniştii sunt o tânără de 24 de ani, Lavinia Racz şi trei adolescenţi: Vlad, de 15 ani, Roxana, de 16 ani şi Andrei, de 17 ani, primii doi elevi iar ultimul prieten de-al Laviniei.

Pumni şi pupături de mână

Iată cum a început paranghelia. Duminică, 8 iunie a.c., în urma unei postări pe pagina de facebook a Laviniei Racz (h�p://facebook.com/racz.lavinialavi) cu o fotogra�e indecentă, Vlad a început o conversaţie în privat cu aceasta, spunându-i că, după părerea lui, ea este prostituată. Dar măcar nu a vorbit-o pe la colţuri, că ce se spune despre ea pe acolo... În �ne, pentru început, Lavinia l-a ameninţat pe Vlad doar pe chat. Două zile mai târziu însă, tânăra a dat peste băiat la un club din oraş. Şi acolo s-a dezlănţuit amazoanca din ea. Aşa că l-a lovit şi umilit de faţă cu alţi cinci colegi de-ai acestuia. Din declaraţia adolescentului, nervoasa Lavinia l-a lovit cu pumnul în faţă şi l-a pus în genunchi, să îi sărute mâna.

Poliţia s-a autosesizat de pe facebookUn lucru mai rar întâlnit la noi, poliţiştii dorneni au luat atitudine fără să aibă vreo reclamaţie. Ceea ce dovedeşte că îşi petrec şi ei timpul în mod util chiar stând cu ochii pe facebook. Iată declaraţia lor:

EpilogFiindcă v-am promis ceva şi din gura târgului, cică sexi-bătăuşa ar � un fel de... peştoaică. Ba, mai mult, ar � implicată într-un dosar penal pentru posesie de etnobotanice. Oare de ce nu ne miră? (MdM)

A scăpat ie�in că nu l-a pus să-i facă altceva din poziţia aia. În următoarea zi, sexi-bătăuşa s-a intors în respectivul club unde ştia ca îl va găsi din nou pe Vlad şi a repetat scena, deoarece cu o zi în urmă a uitat să imortalizeze momentele. Aşa că Vlad a fost supus din nou aceluiaşi tratament de faţă cu colegii de clasă. Scenele au fost imortalizate de al treilea adolescent, Andrei.

Cealaltă victimă, Roxana, a suferit acelaşi tratament, dar, mai ghinionistă, chiar în centrul municipiului Vatra Dornei, pe str. Luceafărului, lângă librărie. Motivul? Tot o ceartă pe chatul de facebook. Fotograf de serviciu, acelaşi Andrei. Chiar oare ce i-o da fătuca aia în schimb pentru aceste servicii? În �ne...

”Ne-am autosesizat în acest caz, am audiat persoanele implicate, întocmindu-se dosar penal pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire şi alte violenţe pe numele Lavinie Racz”. Directorul liceului unde învaţă copiii, însă, a fost mai rezervat şi a făcut o declaraţie generală referitor la acest caz: “Nu am ştiut nimic, noi nu putem face nimic, doar am constatat cele întâmplate, dar sprijinim organele abilitate în privinţa cercetărilor”. Bineînţeles, ce să mai spună şi omul când a�ă de la poliţie că un sfert dintr-o clasă stau mai mult pe la cluburi. Cât îi priveşte pe părinţi, aceştia nu-şi închipuie cum se poate întâmpla aşa ceva în anul de graţie 2014 şi cer poliţiei să-şi facă datoria. Mai ales că adolescenţii au rămas traumatizaţi după asemenea experienţă. “Nu ştiu ce aş face dacă aş vedea această femeie pe stradă”, a spus unul dintre ei.

Şeful interimar al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava, comisarul-şef Ioan Crap, care a fost suspendat din funcţia de conducere după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, l-au pus sub acuzare pentru infracţiunea de abuz în serviciu, a fost detaşat pe un post de execuţie în cadrul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii al poliţiei judeţene. Comisarul-şef, care nu şi-a preluat încă efectiv postul, deoarece a intrat în concediu, va lucra la „Prevenire” alături de încă patru colegi, coordonatorul acestui compartiment �ind subcomisarul Ionuţ Epureanu, care este printre altele purtătorul de cuvânt al IPJ Suceava. Acest compartiment se ocupă de tot ceea ce înseamnă acţiuni şi proiecte de prevenire a infracţionalităţii, fără nici o implicare în gestionarea problemelor operative care apar zilnic pe raza judeţului Suceava.

Comisarul-şef Ioan Crap este acuzat de procurorii DNA Suceava că a intervenit pe lângă un subaltern,

un agent rutier, pentru ca acesta să nu-i reţină permisul de conducere Deliei Moldoveanu, fost director adjunct al APIA, cercetată sub control judiciar în dosarul fraudelor cu fonduri europene instrumentat de DNA. Comisarul-şef ar � primit un telefon de la un preot, care i-a solicitat să intervină, însă Crap neagă că l-ar � sunat efectiv pe agentul constatator. Până când acest dosar va � �nalizat, comisarul-şef Ioan Crap este pus la dispoziţie şi nu are dreptul să ocupe un post de conducere ori să instrumenteze cauze penale. Deşi era împuternicit la comanda IPJ Suceava, Ioan Crap, era încadrat pe postul de adjunct al şefului IPJ Suceava, iar acest post va rămâne blocat cel mai probabil până când o�ţerul va � condamnat de�nitiv ori, din contră, va � achitat şi găsit nevinovat. În această din urmă variantă, el va reveni pe postul de adjunct al IPJ Suceava şi îşi va putea recupera toate drepturile salariale pierdute.

... scoate adevărul la suprafață !

4

Câmpulungeanul Ion Piticari, latifundiarul cu iz penal

Caii nu mai au voie să pască pe Bodea

Cetăţenii sunt supăraţi şi pe concesionar şi pe primar

În opinia concesionarei, cele susţinute de oamenii din zonă sunt fabulaţii

Cetăţenii de pe Bodea au fost ameninţaţi de concesionar

Între locuitorii din cartierul Bodea şi concesionarul păşunii din zonă, Întreprinderea Individuală Alvirescu, condusă de Ioana Tatiana Alvirescu, nimeni alta decât �ica consilierului judeţean PNL, Ioan Piticari, cel anchetat de DNA pentru obţinerea de subvenţii agricole necuvenite din bani europeni a ieşit scandal de  scandal. Îţi reamintim că împotriva lui Piticari  procurorii au decis reţinerea sa pentru 24 de ore şi că a fost prezentat recent instanţei cu propunerea de arestare preventivă, Tribunalul dispunând însă cercetarea sa sub control judiciar.

Zilele trecute, pe imaşul Bodea, s-au adunat cam 20 de oameni nemulţumiţi de felul în care sunt trataţi de administratorii pajiştii, preluată în concesiune până în 2023. Purtătorul lor de cuvânt, Ion Roată, a arătat cum gospodarii din zonă au ajuns să �e umiliţi de atitudinea s�dătoare a lui Ion Piticari şi, mai nou, a �icei acestuia, noua concesionară a păşunii. El a arătat că, deşi concesionarul a acceptat păşunatul pentru vite în imensul perimetru, nu a fost de acord să lase şi cei câţiva cai la păşune, pe motiv că strică iarba iar dacă doresc să �e primiţi, ar trebui să plătească �ecare proprietar de cal câte un milion de lei vechi. Ion Roată a arătat că înainte de a veni moda cu concesionările iar păşunea era a Primăriei, �ecare deţinător de animale achita lunar o taxă de 35 de lei pe cap de animal, în casieria instituţiei şi nu mai aveau grijă. Acum, dacă ar � să plătească, ar primi chitanţă de la familia extinsă a consilierului judeţean Piticari? Mai mult, izlazul a fost împrejmuit de noul concesionar iar într-un exces de zel, au pus gard şi poartă de acces chiar de-a curmezişul unei uliţe de-a lungul căreia sunt amplasate câteva case, care au rămas, în acest fel, în interiorul “rezervaţiei” Alvirescu – Piticari, fără să � cerut ori dorit acest lucru. Pentru “întreţinerea” păşunii, concesionarii au adus pe vârful dealului un munte de gunoi de grajd din care, la �ecare ploaie, „mustul” se scurge în grădinile şi fântânile oamenilor din vale. Başca un adăpost pentru câini pus tot pe piscul izlazului, un fel de vilă mare, cu un şopron mic alături, oamenii neînţelegând care este rostul acestei disproporţii între spaţiul imens rezervat, se presupune, administraţiei, şi cel minuscul destinat caninelor comunitare. Şi de aici, supărarea se îndreaptă şi către primarul municipiului, Mihăiţă Negură, cel care este bănuit că merge mână în mână cu clanul Piticari, căruia îi face toate plăcerile, iar pe cei mulţi şi mai puţin avuţi îi lasă la mila latifundiarilor din zonă.

40 de gospodari din zona Bodea au ajuns în situaţia de a nu mai avea unde să păşuneze animalele după ce izlazul pe care îl foloseau în acest scop din moşi-strămoşi, a fost concesionat de Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc întreprinderii individuale sus-amintite. Contractul de concesiune, care vizează suprafaţa de 92.34 de hectare a izlazului Bodea a fost semnat în data de 17 mai 2013. Tot de atunci par să � apărut şi problemele. Anterior, izlazul fusese preluat în concesiune de către tatăl Tatianei Alvirescu, Ion Piticari, care, deşi cunoscut între locuitorii din zonă ca o persoană cu nasul pe sus, ce nu îi considera gospodari pe cei care au în grajd doar un cal şi o vită - două, a acceptat ca animalele din gospodăriile riverane să poată păşuna pe izlazul ce îl avea în concesiune, cu şicanele de rigoare. Anul acesta, lucrurile s-au schimbat radical, după ce concesiunea a fost preluată de �ica lui. Din start, Ioana Alvirescu a intrat în con�ict cu proprietarii de cai, vre-o 17 la număr, cărora le-a transmis că nu mai

au voie să lase caii să păşuneze pe izlazul de peste 92 de hectare.

Oamenii adunaţi pe vârful imaşului Bodea şi-au povestit �ecare păsul propriu. Unul a arătat cum cineva din familia Piticari i-a sechestrat o viţică pe

care a găsit-o păscând pe terenul concesionat şi abia după intervenţia poliţiei a fost pusă în libertate, altul a povestit cum membrii aceleiaşi familii i-au luat calul, unii vorbeau despre ameninţări felurite la adresa lor, dacă nu se potolesc, venite din aceeaşi parte. S-a vorbit şi despre faptul că păşunea concesionată, în loc să �e întreţinută cu subvenţiile venite de la Uniunea Europeană, care înseamnă bani frumoşi, a devenit pe alocuri depozit de deşeuri pentru familia „extinsă” Piticari. Ion Roată a reclamat şi faptul că, separat de împrejmuirea izlazului în ansamblu, s-a făcut şi una mai mică, în apropierea unei proprietăţi a familiei Piticari, cu scopul de a schimba destinaţia terenului.

Necazuri sunt mari pe vârful dealului Bodea iar la problemele ridicate de cetăţenii nemulţumiţi, primarul Mihăiţă Negură nu a putut răspunde, pentru că se a�a la Bucureşti.A fost însă dispusă să vorbească cu reporterii veniţi să se lămurească despre ce este vorba �ica lui Ioan Piticari, titulara contractului de concesiune încheiat cu primăria pentru izlazul din zonă, Ioana Tatiana Alvirescu. Primul contact cu presa al tinerei doamnei s-a produs săptămâna trecută când tatăl ei, consilierul judeţean Ioan Piticari, a fost adus la instanţă, unde urma să se judece solicitarea procurorilor de păstrare a lui în arest preventiv pe perioada cercetărilor. Atunci ea s-a comportat agresiv, lovind în stânga şi în dreapta camerele şi microfoanele cameramanilor, fotoreporterilor şi reporterilor veniţi să surprindă evenimentul. Fără stresul de săptămâna trecută, Ioan Tatiana Alvirescu a explicat calm că, atâta vreme cât a încheiat un contract de concesiune cu Primăria pentru cele 92 de hectare de teren, pentru zece ani de acum încolo, este ca şi proprietară pe păşune. A arătat că a acceptat ca pe izlazul pe care deocamdată îl foloseşte pentru cele câteva zeci de vite ce le are în proprietate să pască şi vacile riveranilor. Dar numai acestea, nu şi caii, pentru că aceştia strică păşunea şi, mai mult, printre vitele ce păşunează mai sunt şi vaci gestante şi cine ştie ce se poate întâmpla (ferească Dumnezeu să-i facă vreunei vaci gestante

ceva ruşinos şi să iasă după aia vreun inorog, ceva). Ea a mai arătat că a pus la dispoziţia proprietarilor de cai câteva hectare de teren din perimetrul concesionat pe care să le îngrădească singuri şi în care să îşi poarte cabaline la păşune, dar nu au fost de acord. Mai ales că suprafaţa respectivă este una desţelnită. Dar au venit şi cu o variantă. Cailor să li se aducă iarbă cu braţul. Halal păscut, nu-i aşa? Cât priveşte suma de un milion de lei vechi pe care oamenii spun că le-ar � pretins-o dacă vor să scoată caii la iarbă, Ioana Alvirescu spune că, la fel cu sechestrarea viţicii ori a cailor oamenilor, sunt simple fabulaţii. Probabil la fel ca în cazul lui Ion Roată care a fost ameninţat de soţul concesionarei că îi va împuşca iapa, proprietarul animalului făcând şi o plângere la poliţie în acest sens. Bineînţeles, însă, cercetările continuă. 

... scoate adevărul la suprafață !

5

Câmpulungeanul Ion Piticari, latifundiarul cu iz penalAcuzele aduse celor din linia a doua din dosarul APIA

Contre ale familiei „extinse” Piticari

Ultima oră dar nu…ultima oară

Necazuri sunt mari pe vârful dealului Bodea iar la problemele ridicate de cetăţenii nemulţumiţi, primarul Mihăiţă Negură nu a putut răspunde, pentru că se a�a la Bucureşti.A fost însă dispusă să vorbească cu reporterii veniţi să se lămurească despre ce este vorba �ica lui Ioan Piticari, titulara contractului de concesiune încheiat cu primăria pentru izlazul din zonă, Ioana Tatiana Alvirescu. Primul contact cu presa al tinerei doamnei s-a produs săptămâna trecută când tatăl ei, consilierul judeţean Ioan Piticari, a fost adus la instanţă, unde urma să se judece solicitarea procurorilor de păstrare a lui în arest preventiv pe perioada cercetărilor. Atunci ea s-a comportat agresiv, lovind în stânga şi în dreapta camerele şi microfoanele cameramanilor, fotoreporterilor şi reporterilor veniţi să surprindă evenimentul. Fără stresul de săptămâna trecută, Ioan Tatiana Alvirescu a explicat calm că, atâta vreme cât a încheiat un contract de concesiune cu Primăria pentru cele 92 de hectare de teren, pentru zece ani de acum încolo, este ca şi proprietară pe păşune. A arătat că a acceptat ca pe izlazul pe care deocamdată îl foloseşte pentru cele câteva zeci de vite ce le are în proprietate să pască şi vacile riveranilor. Dar numai acestea, nu şi caii, pentru că aceştia strică păşunea şi, mai mult, printre vitele ce păşunează mai sunt şi vaci gestante şi cine ştie ce se poate întâmpla (ferească Dumnezeu să-i facă vreunei vaci gestante

ceva ruşinos şi să iasă după aia vreun inorog, ceva). Ea a mai arătat că a pus la dispoziţia proprietarilor de cai câteva hectare de teren din perimetrul concesionat pe care să le îngrădească singuri şi în care să îşi poarte cabaline la păşune, dar nu au fost de acord. Mai ales că suprafaţa respectivă este una desţelnită. Dar au venit şi cu o variantă. Cailor să li se aducă iarbă cu braţul. Halal păscut, nu-i aşa? Cât priveşte suma de un milion de lei vechi pe care oamenii spun că le-ar � pretins-o dacă vor să scoată caii la iarbă, Ioana Alvirescu spune că, la fel cu sechestrarea viţicii ori a cailor oamenilor, sunt simple fabulaţii. Probabil la fel ca în cazul lui Ion Roată care a fost ameninţat de soţul concesionarei că îi va împuşca iapa, proprietarul animalului făcând şi o plângere la poliţie în acest sens. Bineînţeles, însă, cercetările continuă. 

La rândul ei, Ioana Alvirescu îi acuză pe cei care i se împotrivesc că proferează ameninţări la adresa familiei dânsei, unul dintre ceştia exprimându-se chiar, într-o şedinţă de consiliu local că, dacă nu li se dă dreptate se va ajunge şi la moarte de om. Omul la supărare spune multe...

Reprezentantul Primăriei ţine partea concesionarului

În absenţa primarului şi a viceprimarului municipiului Câmpulung Moldovenesc, am putut discuta totuşi cu un inspector de specialitate din Primărie, Tudor Catargiu. El a prezentat situaţia ţinând vădit partea concesionarului, arătând că acesta plăteşte anual 435 de lei pentru �ecare hectar din trupul de păşune, iar dacă se achită de această obligaie, în conformitate cu prevederile contractului semnat în mai anul trecut, Primăria nu are de ce să intervină. Cât priveşte împrejmuirea izlazului, este bine că s-a făcut dar nu are ştiinţă de porţile puse de-a curmezişul unei străzi, dar îşi închipuie că, ne�ind “din �er forjat”, pot � des�inţate. Ca urmare, cetăţenii din zonă ar trebui să se mulţumească cu faptul că concesionarul le tolerează vitele pe imaşul ce l-a preluat şi să „dea la pace” cu acesta, mergând, s-ar putea înţelege, cu cuşma în mână sub cerdacul

latifundiarului, să cerşească milă, îndurare şi îngăduinţă. Numai că, precum am văzut, chiar şi fără multe animale în curte, oamenii din zonă nu prea sunt dispuşi să facă acest lucru, mai ales că, după ce patriarhul familiei, Ion Piticari a intrat în mari belele cu subvenţii obţinute nelegal prin APIA Suceava, de la Uniunea Europeană, construcţia latifundiară pe pământul comunităţii începe să se clatine. Mai mult, oamenii au cerut, nici mai mult nici mai puţin decât rezilierea contractului de concesiune şi distribuirea imaşului echitabil, cu acces pentru toţi riveranii, unei entităţi agricole care să nu-i trateze ca pe nişte mujici.

Într-un comunicat de presă transmis  de DNA Central se arată, ca un fel de completare a comunicatelor de presă anterioare, de ce sunt acuzaţi funcţionarii care nu sunt în prim-planul anchetei în cazul acordării ilegale de subvenţii europene prin APIA Suceava. Conform acestuia, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava, au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpaţii enumeraţi, pentru infracţiuni speci�ce calităţii lor de funcţionari publici. Pentru Eugen Mogoş, director executiv al APIA – Centrul Judeţean Suceava, rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite, în formă continuată; In ceea ce o proveşte pe Lya Chiriac, şef Serviciu Măsuri Speci�ce în cadrul APIA CJ Suceava, în cauză a rezultat suspiciunea rezonabilă că aceasta a săvârşit infracţiunile de: acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiei, în formă continuată; abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite, în formă continuată; – dare de mită. Ionela Melania Blanariu, consilier în cadrul APIA – CJ Suceava, este de asemenea inculpată, în cauză rezultând suspiciunea rezonabilă că aceasta a săvârşit infracţiunile de: acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiei, în formă continuată; abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite, în formă continuată. Nicoleta Cheler, consilier superior în cadrul APIA CJ Suceava, este inculpată în cauză rezultând suspiciunea rezonabilă că aceasta a săvârşit infracţiunile de: acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, în formă continuată; abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite, în formă continuată. În ceea ce îl priveşte pe Gabriel Constantin Şerban, fost primar al municipiului Câmpulung Moldovenesc, acesta este inculpat, în cauză rezultând ca şi mai înainte, suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit infracţiunile de: complicitate la comiterea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată; abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite, în formă continuată.Cât îl priveşte pe Lucian Ciobanu, inspector în cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare şi Siguranţa Alimentelor Suceava, el este suspectat că a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite, în formă continuată. (MdM)

Imediat după ce în presă au apărut detalii despre cazul de la Câmpulung Moldovenesc, primarul Mihăiţă Negură a şi luat măsuri. Aşa că, proaspăt reîntors de la capitală, l-a chemat pe Ion Roată căruia i-a înmânat o adresă prin care se susţine că în marea ei milă, concesionara Ioana Tatiana Alvirescu este de acord să-i lase pe oameni să-şi păşuneze caii pe o suprafaţă de 10 ha. Bineînţeles, este vorba de acea suprafaţă desţelnită, pe care trebuie să o şi îngrădească pe banii lor. Mai interesant este că, deşi reprezentantul petenţilor a fost chemat să i se dea respectiva hârţoagă pe 12 iunie, ea este înregistrată ca �ind emisă pe 11 mai şi face vorbire despre un memoriu al cetăţenilor depus pe 26 mai. În plus, semnatarul ţidulei, Mihăiţă Negură, susţine că respectiva adresă a fost întocmită în urma unei deplasări în teren împreună cu Ion Roată şi cu bărbatul concesionarei, Cătălin Alvirescu. Cu toate eforturile disperate ale autorităţilor şi familiei „extinse” Piticari de a stinge con�ictul, oamenii sunt în continuare nemulţumiţi. Prin Ion Roată, am fost informaţi că la respectiva „deplasare în teren” ar � participat chiar şi consilierul judeţean Ion Piticari, care nu este menţionat în recipisă. În plus, oamenii vor cu tot dinadinsul să se rezilieze contractul de concesiune precum cerut-au prin memoriul adresat Primăriei pe 26 mai. Sau, în cazul în care nu este posibil, să se facă un act adiţional în care să se menţioneze că proprietarii de animale riverani pot să-şi  pască vacile şi caii pe păşunea concesionată de Ioana Alvirescu. Ba chiar, în momentul în care concesionara nu va mai primi subvenţii de la APIA sunt dispuşi să şi plătească o sumă modică pentru această activitate. (MdM)       

... scoate adevărul la suprafață !

6

Şe�i APIA de la Bucureşti şi Suceava erau amorezi

Delia Moldoveanu, coordonatoarea unei adevărate reţele

Ca să bată chiar şi telenovelele, scandalul subvenţiilor acordate ilegal la APIA Suceava are şi o parte amoroasă. Conform unor surse care se dau bine informate, marele mahăr de la Bucureşti, Gheorghe Benu şi mai mititica în funcţie de la Suceava, Delia Moldoveanu aveau, şi poate mai au, o relaţie sentimentală. 

În dosarul obţinerii ilegale de subvenţii europene la APIA Suceava, cotidianul Evenimentul Zilei a aprofundat ancheta, prezentând ieri detalii picante din conspiraţia care a dus la prejudicierea bugetului european cu sute de mii de euro. Potrivit unor surse judiciare citate de ziarul bucureştean, în acest caz sunt veri�cate dosarele pentru aprobarea de subvenţii depuse la APIA care au fost “promovate” de parlamentari. Se ştie, pe de altă parte, că Tribunalul Suceava a decis că directorul APIA Central, Gheorghe Benu, de 57 de ani şi Delia Moldoveanu, directoarea adjunctă a APIA Suceava, de 38 de ani, vor � cercetaţi în arest la domiciliu.  Anchetatorii arată că Delia Moldoveanu coordona din umbră o adevărată reţea de acordare ilegală de subvenţii din fondurile europene, care mergeau către ferme zootehnice sau plantaţii care existau doar pe hârtie. Ea ar � avut sprijin direct din partea lui Gheorghe Benu, de la Bucureşti, agenţii care i-au monitorizat observând că între cei doi funcţionari exista o relaţie sentimentală, iar Benu făcea tot posibilul pentru a o proteja pe Delia.

Conturile APIA au fost blocate

Precum se ştie, în acest fel, s-au obţinut pe nedrept fonduri europene în 246 de dosare de acordare a sprijinului �nanciar. Tot ilegal, banii au ajuns şi la parohii şi mănăstiri din judeţul Suceava, care desfăşurau activităţi agricole sau zootehnice. Prejudiciul total a fost estimat la 5 milioane de lei. De reţinut că în momentul în care DNA a început ancheta la APIA, Gheorghe Benu a decis efectuarea unui control la nivel naţional, descoperind şi alte probleme. El a observat, de exemplu, că procedura nu prevedea ca solicitantul să ataşeze la cerere documente de proprietate, arendă sau concesiune pentru terenuri, ceea ce ar � impus schimbarea procedurii. El a preferat să nu propună modi�carea acestei proceduri, dând vina pe presiunile politice. “Întreabă-l pe domn ministru, că mă întreabă şi mă sună toată lumea, parlamentarii, că de ce le cerem documente, ştii?”, arăta şeful APIA. Mai mult, într-o discuţie cu unul din demnitarii de la Ministerul Agriculturii, Gheorghe Benu recunoştea că ştie care sunt problemele la APIA: ”Avem numai dosare cu probleme, toţi stau cu gura pe noi să nu le cerem documente şi ne ducem şi găsim dosarele goale”. Situaţia este cu atât mai gravă în condiţiile în care Comisia Europeană a pus sub supraveghere România, în ceea ce priveşte subvenţiile, blocând conturile APIA

Delia Moldoveanu a fost avertizată despre anchetă

 Pupila mahărului de la Bucureşti, Delia Moldoveanu a fost avertizată de Benu că procurorii DNA au cerut

Relaţia dintre Delia şi Benu era notorie printre angajaţi

Procurorii DNA Suceava au mai arătat că au transmis în atenţia directorului Gheorghe Benu şase solicitări privind veri�carea dosarelor de acordare a subvenţiei şi, în special, a modului în care funcţionarii APIA Suceava nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu. Solicitările au fost trimise în decembrie 2013, dar au rămas fără răspuns. De asemenea, răspunsurile întocmite pentru organele de urmărire penală de Delia Moldoveanu erau atent studiate de Benu, pentru ca acestea să nu-i incrimineze pe funcţionarii APIA Suceava. Seful APIA a mai fost interceptat atunci când îi dădea sfaturi cum să răspundă adreselor DNA. De altfel, relaţia de prietenie dintre Delia şi Benu era de notorietate printre angajaţii APIA Suceava. Colegii au rugat-o, de exemplu să-i solicite sprijinul acestuia pentru a obţine plata preferenţială faţă de alte centre judeţene a unor drepturi băneşti stabilite prin sentinţe judecătoreşti ce au fost aprobate de APIA Central. Mai mult, la solicitarea Deliei Moldoveanu, Gheorghe Benu a dublat posturile pentru APIA Suceava, de la 16 la 32 de angajaţi, directorul solicitându-i să refacă şi să falsi�ce notele de fundamentare.(MdM)

date despre subvenţiile date de APIA Suceava asociaţiei controlate de consilierul judeţean Ioan Piticari. Femeia a fost interceptată când a contactat un judecător căruia i-a solicitat consultanţă pentru întocmirea unor documente prin care să transfere responsabilitatea pentru prejudiciu exclusiv în sarcina solicitanţilor subvenţiilor. Miza  era ca vina să cadă pe fermieri, iar funcţionarii APIA să �e cercetaţi pentru neglijenţă în serviciu, nu pentru abuz în serviciu. Se mai arată că procurorii DNA au stabilit faptul că Delia Moldoveanu şi colega sa, Lya Chiriac foloseau fondurile Sindicatului Funcţionarilor Publici APIA Suceava pentru achiziţionarea de diverse produse alimentare tradiţionale pe care, de Cărciun şi de Paşti, le trimiteau colegilor de la APIA Central. Printre bene�ciari, directorii Gheorghe Benu şi Stela Tănase, dar şi funcţionari cu statut mai mic, Elena Victoriţa Boberşilă, Ani-Larisa Hîru sau Adrian Chirea. Adevăratul conducător al APIA Suceava era de fapt Delia Moldoveanu, dar şi directorul plin, Eugen Mogoş, este cercetat pentru că a semnat ilegal, la insistenţele adjunctei, un contract de asistenţă judiciară.

... scoate adevărul la suprafață !

7

Bradul Putna visează la Liga a III-a

„…virgulele cântă, iar punctele aşteaptă risipirea ecourilor.” (II) Domnul Virgulă

Câștigătoarea Ligii a IV-a din acest sezon în județul

Suceava, Bradul Putna, va evolua în barajul de promovare pentru Liga a III-a împotriva reprezentantei județului Bistrița-Năsăud, nimeni alta decât echipa secundă a clubului Gloria Bistrița. Acest lucru a fost hotărât de Comitetul de Urgență al Federației Române de Fotbal, când s-a aprobat regulamentul privind organizarea jocurilor de baraj pentru promovarea în eșalonul trei. Meciul dintre Putna și Gloria II Bistrița va avea loc pe data de 21 iunie, de la ora 18.00, pe un teren neutru din județul Neamț, cel mai probabil la Târgu Neamț. Antrenorul echipei Bradul Putna, Ciprian Crețan, a declarat: „Vom întâlni cel mai di�cil adversar cu care am � putut pica, o echipă a unui club de tradiție în fotbalul românesc, asta chiar dacă în prezent evoluează în Liga a II-a. Din câte am văzut, a reușit să câștige primul loc într-o

manieră categorică și-i vom putea studia duminică, la ultimul lor meci din campionat. Dacă ne luăm după nume, putem spune că ei sunt favoriți, dar noi ne vom juca șansa și sper că nu ne vom face de râs în fața suporterilor și a județului. Ne vom pregăti foarte bine, mai ales că ne apasă cele 11 cali�cări consecutive ale reprezentantelor județului nostru”.Tot pe 21 iunie, Asociația Județeană de Fotbal Suceava va organiza la Pojorâta barajul de promovare a reprezentantelor județelor Botoșani și Iași, în care se vor întâlni Rapid Dumești, echipă ce a câștigat în județul Iași, și una dintre formațiile Luceafărul Mihai Eminescu şi Transdor Tudora, din Botoșani.

Virgula(,), ca poziţionare, stă lipită de cuvântul anterior şi separată, cu un spaţiu, de cuvântul următor. Virgula este necesară nu doar când dorim să facem o pauză în comunicare, ci şi pentru a înlătura orice confuzie. De cunoaşterea utilizării corecte a virgulei, depinde comunicarea noastră. Aspectul îngrijit al exprimării scrise clari�că înţelesul enunţului, evită ambiguităţile. Un judecător hotăra soarta unui om, după felul cum plasa virgula în sentinţa sa. Ordinul era: Să-l executaţi nu se poate de iertat. Dacă posta virgula după să-l executaţi, omul era condamnat la moarte: Să-l executaţi,nu se poate de iertat. Dacă punea virgula după să-l executaţi nu se poate, acesta rămânea în viaţă: Să-l executaţi nu se poate, de iertat. O virgulă poate salva viaţa unui om. Lucrările de normare a limbii române stabilesc reguli pentru uzul virgulei, în propoziţii şi �aze. A. Coordonarea în �ază ■ In situaţia  raportului de coordonare între propoziţiile �azei. •  propoziţiile  juxtapuse se despart prin virgulă: A venit,/ a văzut/şi a plecat./• se  pune virgulă între coordonate de orice fel: Vreau/ să citesc, /să ascult  muzică, /să mă relaxez. - completive directe;• între  coordonate adversative: S-a întors în clasă,/ dar nu l-am auzit. • între  coordonate disjunctive, când încep amândouă cu ba, când, �e, ori, sau: Ba vine, / ba pleacă.Când nu  vede, / când nu aude. Fie vrea,/ �e nu  vrea, /tot va pleca. Ori ştie, / ori habar  n-are despre ce e vorba?Sau pleacă, /sau vine. •  se  pune virgulă totdeauna înainte de o coordonată conclusivă: Învaţă super�cial, / aşa că nu va lua examenul./• se pune virgulă  înainte de conjuncţia şi atunci când este narativă:   Şi-au  mers,  şi-au mers,  şi-au  mers, până au ajuns la cabană.Atenţie! NU  se  despart niciodată  prin virgulă: coordonatele legate prin şi copulativ ori prin sau: George  învaţă / şi scrie poezii. A chiulit /sau este într-adevăr bolnav?B. Subordonarea în �ază &1. Propoziția subiectivă aşezată după regentă, nu se desparte prin virgulă: Nu-i �umos cine se ţine… Situată înaintea regentei, se desparte dacă este reluată în regentă

printr-un pronume demonstrativ: Cine nu respectă pe alţii, acela nu merită să �e respectat. Dacă nu este reluată, nu se desparte: Cine întreabă nu greşeşte. &2. Propoziţia predicativă nu se desparte, prin virgulă, de regentă: Ce simţea era că va face un gest necugetat.&3. În funcție de gradul legăturii cu termenul determinat, marcat în pronunțare prin pauză și intonație, iar în scris prin punctuație, propozițiile atributive se clasi�că în propoziții atributive explicative (izolate) și propoziții atributive determinative (neizolate). Propoziţia atributivă explicativă (izolată) se desparte prin virgulă de cuvântul pe care îl determină: „Părțile au convenit că echilibrul prezentului acord,  care constituie un pachet de concesii reciproce, depinde de punerea în aplicare completă și corectă a tuturor termenilor acordurilor”. Propoziția atributivă determinativă (neizolată) nu se desparte prin virgulă de cuvântul pe care îl determină: „Obiectivul este promovarea  unei arhitecturi care să includă o rețea națională de bază”.Atenţie!În limba română contemporană există tendința greșită de a folosi, pentru a introduce o atributivă, forma de nominativ a pronumelui relativ care  în locul formei de acuzativ (cu rol de complement de obiect, cerut de predicatul regentei) pe care. Corect: Comerciantul rambursează toate  sumele pe care le-a primit drept plată din partea consumatorului. &4. Completiva directă şi completiva indirectă așezate după regentă nu se desparte prin virgulă de aceasta: Nu scapi de ce ţi-e teamă. Cunosc ce răutăţi v-a făcut. * Când se a�ă înaintea regentei, se despart prin virgulă: Ce ai a�at tu, eu ştiu de ieri. De ce ţi-e teamă, nu scapi. &5. Circumstanțiala de loc se desparte prin virgulă, când este așezată înaintea regentei și când nu se insistă în mod deosebit asupra ei: Unde pică nuca, pică o bucăţică din talpa iadului. * Înainte de regentă, când se insistă asupra ei, nu se desparte: Unde mi-ai spus te aştept. * După regentă, introdusă prin acolo, se desparte: Unde e aţa mai subţire, acolo se rupe. * Se pune, de obicei, între virgule, când este intercalată şi aşezată înaintea predicatului regentei: Pe dealuri, unde te întorci, sunt pluguri. &6. Propoziţia circumstanţială de timp se desparte prin virgulă, dacă în regentă se a�ă un complement circumstanţial: Mai �umoasă este toamna, când codrul e o paletă de culori. * Înaintea regentei, când nu se insistă asupra ei, se desparte prin virgulă: Când a intrat, căţeluşa a lătrat. * Când are în regentă adverb corelativ, se

desparte prin virgulă: Când te-ai săturat de privit, atunci să vii.&7. Propoziţia circumstanţială de mod, înainte sau după regentă, se desparte prin virgulă: Fără să se tulbure câtuşi de puţin, Gelu şi-a văzut de drum.&8. Propoziţia subordonată cauzală se desparte de regenta ei prin virgulă, indiferent de locul regentei.Dacă, prin formularea cauzalei, autorul ține să arate că ea exprimă singura cauză (sau cauzele principale), care justi�că acțiunea din regentă, cauzala nu se mai desparte prin virgulă, indiferent de locul ei față de regentă.Decizia a fost anulată întrucât procedura de adoptare nu a fost respectată.&9. Propoziţia subordonată de scop (�nală) se desparte, de obicei, de regentă. Când este introdusă prin de, nu se desparte prin virgulă. S-a dus la �atele său, ca să-i spună bucuria. * Zilnic mergea la fântână de aducea apă.&10. Propoziţia subordonată condiţională se poate despărți de regenta ei prin virgulă, în funcție de gradul legăturii cu regenta. Părțile invită la acest dialog părțile interesate private și alte părți relevante, în cazul în care consideră că acest lucru este pertinent, necesar.Dacă un conținut digital este livrat pe un suport material, acesta ar trebui considerat drept un bun, în sensul prezentei directive.&11. Subordonatele consecutive, concesive, opoziţionale, cumulative se despart prin virgulă de regentă, indiferent de topică. E atât de rău, încât nimeni nu-i calcă pragul.* Deşi s-a înserat, s-a dus să se plimbe. &12. Propoziţiile completive de agent nu se despart, prin virgulă, de regenta lor.Aceste măsuri au fost luate de cine este interesat pentru siguranţa statului. Pentru unii „jurnalişti”, a rămas cuvânt de ordine al gazetăriei, vestitul îndemn al lui Ion Heliade-Rădulescu, Scrieţi, băieţi, numai scrieţi! ,de acum două secole (CURIERUL ROMÂNESC,1829). „Prea plinul intelectual”, licenţă a diacului agramat Mişu Boţitu, mă obligă de a � imperativ (vipersensibil) cu acei care nu sunt informaţi cu normele limbii române actuale. Teama majoră, că asemenea falşi formatori pot deveni „modele”, pentru cei care „au încredere” în pagina tipărită, mă solicită să continui comentariul, pe text, a greşelilor gramaticale prezente în paginile unor ziare, redactate de �lologi străini de regulile prezentate de Dicţionarul ortogra�c, ortoepic şi morfologic (DOOM2, 2005).

prof. Făgel Proboteanu

... scoate adevărul la suprafață !

Redacția

Redactor Șef : Dan T. Gürtesch Redactori: Daniel Leahu Dan Damian Cosmin VoroncaFotoreporter: Flaviu SfîcaTehnoredactor: Paul AlexandruContact: metrouldemunte@gmail.com Telefon: 0748 418 044

Tiparul executat la S.C. Tipo Tonic S.R.L. Suceava, Str. Calea Unirii nr. 37 (incinta fostului CONSUC) tel: 0745 536 420 e-mail: georgetipotonic@yahoo.com

Această publicație poate fi considerată pamflet sau reflexia crudei realități.

IT BeatEmoții nostalgice în gamă majoră

Colțul lu’ Făgel

Salba de amintiri îmi sensibilizează reiterarea acelor evenimente în care am fost actant, în roluri principale sau secundare, descoperind o altă cunoaştere într-o lume în continuă schimbare, în care vremurile mi-au vremuit existenţa. Dacă la început, arbitrajul a fost provocarea cu mine însumi, în timp, a devenit pasiune. Ani şi ani, în �ecare duminică, evadam din liniştea familiei, pentru a � arbitru de fotbal, �e că era ploaie, arşiţă sau ninsoare. Condiţiile vitrege erau diminuate, însă, de plăcerea �nalului meciului, �ind mulţumit de participarea la desfăşurarea jocului în condiţii regulamentare. Am trăit bucurii şi supărări alături de colegii mei, arbitri de fotbal, din Câmpulung Moldovenesc. Seriozitatea pregătirii teoretice şi �zice, perseverenţa, prietenia, respectul reciproc, obiectivitatea, comunicarea - erau atributele arbitrilor: Virgil Macovei, Emil Pazar, Gheorghe Niţă, Manole Vais, Tibi Florescu, Florea Alexandru, Mircea Cojocaru, Gheorghe Boghean, Traian Brânduşe, Nelu Munteanu (Aprozar)… Cu �ecare dintre ei am trăit întâmplări, crâmpeie de viaţă, care le doresc ocrotite de colbul uitării şi prezentate, în splendoarea lor, acelora care vor trăi câteva clipe de simţire empatică şi „luare-aminte”. Neuitate au rămas meciurile cu �nal de normalitate, dar şi cele di�cile, care mă „sensibilizau” atât de puternic, încât mă întrebam, uneori, retoric: „ce caut eu aici?”. Din arhiva memoriei, decupez o secvenţă, care evidenţiază reacţia, lucidă şi spontană, într-un moment tensionat din timpul meciului. Întâmplarea are, ca moment de acţiune, două meciuri, ale aceleaşi echipe, în două duminici succesive. Eram delegaţi să arbitrăm un meci cu miză…undeva în judeţul nostru. Manole Vais la centru, eu la una din linii. Trecuse mai bine de jumătate din repriza a doua … atmosferă tensionată… scorul 1-2… nefavorabil gazdelor. Arbitrul de centru şi fundaşul central al echipei oaspeţilor dominau imaginea de pe gazon, prin �zicul lor, dar şi prin prezenţa sonoră. Eu eram atent la jocul ofensiv al gazdelor, care asaltau permanent careul advers, pentru a egala…şi… în urma deciziei centralului de a acorda lovitură liberă pentru echipa în atac, din marginea careului mare, fundaşul, nemulţumit, se aruncă „medalion” la gâtul arbitrului. Pe moment, Manole a rămas împietrit, neexplicându-şi prezenţa mâinilor-menghină de la gâtul său. În faţa mea, scena agresiunii se derula, cadru după cadru, cu încetinitorul. Am alergat înspre ei cu fanionul ridicat exclamativ, şi, cu voce imperativă, am strigat, adresându-mă „apărătorului-atacator”: -Hei!…dacă nu te potoleşti, te lovesc peste gură…de-ţi sar dinţii !!!Acesta nu a realizat imediat semni�caţia intervenţiei mele, dar după o mică ezitare, expresia feţei i s-a congestionat şi, după privirea sa nimicitoare, am conştientizat că „promisiunea” mea, de a-i „deranja” dantura, i-a înzecit furia. Apropiindu-se de mine, “goliat” şi-a ridicat pumnul-baros, pregătit să mă lovească şi, cu o voce glisantă, de soprană de coloratură până la bariton, mi se adresă bâlbâit- agresiv:-Cuuum…Cuuum…bă??! Spontaneitatea răspunsului avea să mă salveze:-Uite aşa, pe rând…câte unul…câte doi !!!Replica neaşteptată a avut efectul dezmeticirii spontane…s- a răzgândit să folosească pumnul, iar furia i-a dispărut într-un zâmbet disimulat. Salutând-mă din mers, s-a îndreptat spre arbitrul de centru, pregătit să-l elimine (cartonaş roşu), pentru comportamentul său nesportiv.Duminica următoare, am fost delegat pentru a arbitra meciul din localitatea “pacientului meu”. La �nalul jocului, am fost invitat de „noul meu prieten”,de profesie medic dentist, în oaspeţie, acasă la dânsul, pentru ca familia să audă direct, de la sursa credibilă, replica-avertisment. Astfel, întâmplarea a devenit eveniment, iar eu am fost desemnat simpaticul inventator al interesantei tehnici de scoatere a dinţilor, … aşa…câte unul, câte doi! Regret că nu am brevetat invenţia mea, înlocuirea cleştelui de extras dinţii cu fanionul, pentru a avea licenţa la purtător. Am satisfacţia deplină a reuşitei arbitrului-asistent de ieri de a � astăzi, pentru Dumneavoastră, memorialistul acelor vremuri, pagină din existenţa “�uieraşilor” de Câmpulung. Această povestioară o dedic celui de care mă leagă frumoase aduceri-aminte şi care a plecat înspre cele veşnice, Manole Vais, gură bogată şi un su�et mare! Dumnezeu să-l odihnească!

prof. Făgel Proboteanu

Router wireless N 300Mbps TP-LINK TL-WR841NDRouter-ul TL-WR841ND 300Mbps Wireless N este un dispozitiv ce oferă conexiuni cu �r şi wireless, �ind proiectat pentru utilizarea cu echipamente de reţea atât pentru acasă, cât şi pentru birouri mici.Folosind tehnologia 2T2R MIMO Technology, TL-WR841ND oferă o performanţa exceptionala în mod wireless, �ind ideal pentru streaming video HD, apeluri VoIP şi jocuri online.Fiind compatibil cu standardul IEEE 802.11n, TL-WR841ND oferă posibilitatea implementării unei reţele wireless, oferind de 15X viteza şi de 5X zona de acoperire a produselor convenţionale 802.11g.Viteza maximă de transfer oferită este de 300Mbps.PRO: Super uşor de con�gurat şi are şi o rază de acţiune bună, cu un semnal bun,design plăcut, nu ocupa mult spaţiu.CONT�: Trebuie resetat din când în când, deoarece laptopul nu se mai reconectează bine prin VPN.  În rest merge bine, cu orice mobil şi desktop.Preţ magazine DATIS COMPUTERS SRL- 119 RON cu TVA inclus.

Router wireless N 300Mpbs TP-LINK TL-WR941NDEchipat cu 3 antene si tehnologia MIMO 3x3, TL-WR941ND poate stabili cu uşurinţă o reţea wireless şi poate atinge o viteză de transmisie şi o arie de acoperire de

până la 18 ori, şi respectiv 6 ori mai mare decât produsele 11g convenţionale. Acesta oferă capabilităţi excelente de atenuare a pierderilor de date pe distanţe lungi şi la traversarea unor obstacole în birouri mici sau apartamente, chiar şi ţn clădiri cu structura din beton armat. Mai mult, semnalul wireless poate � detectat cu uşurinţă pe distanţe extinse, acolo unde produsele 11g convenţionale nu permit acest lucru!Routerul asigură calitatea aplicaţiilor consumatoare de bandă precum streaming video HD, apeluri VoIP sau jocuri online, fără întârzieri. Datorită tehnologiei N, routerul este capabil să minimizeze pierderile de date pe distanţe lungi şi prin obstacole, transformând orice locuinţă şi spaţiile adiacente într-un imens hot-spot.Reduce semni�cativ frecvenţa deconectărilor, ampli�că stabilitatea conexiunii şi rata medie de transfer, asigurând, în medie, o creştere de 50% pentru throughput la distanţă faţă de sistemele 2x2 MIMO.IP QoS - alocarea e�cientă a lăţimii de banda-  într-o reţea wireless, navigarea haotică pe Internet şi activităţile de download intens ale utilizatorilor interni conduc de cele mai multe ori la o suprasolicitare a acesteia şi la o lăţime de bandă insu�cientă. TL-WR941ND suportă funcţia IP QoS, care asigură o utilizare optimă a lăţimii de bandă, prevenind congestionările şi abuzurile. in acest fel, utilizatorii unei reţele mici bene�ciază de lăţime de bandă proprie alocată, �ind diminuat impactul negativ al aplicaţiilor mai puţin importante asupra performanţelor reţelei.PRO: - aspect plăcut- nu se supraîncălzeşte, este doar uşor călduţ;- cele 3 antene îşi fac foarte bine treaba, semnalul este foarte bun pe laptop cât şi pe telefon, iar pe desktop viteza este foarte bună;- nu au apărut intreruperi, nu a fost nevoie să �e resetat.CONT�: preţul mai mare faţă de cel de mai susPret magazine DATIS COMPUTERS SRL 199 RON cu TVA inclus.

Recomandarea lunii, de la expertul DATIS COMPUTERS SRL, Bogdan Andrei Goraş.Pentru acest număr, o comparaţie între două routere TP-LINK, în urma feedback-urilor clienţilor noştri şi a testelor efectuate la sediul nostru.