Metodica Formarii Lui o
Click here to load reader
-
Upload
oana-bunea -
Category
Documents
-
view
213 -
download
0
Transcript of Metodica Formarii Lui o
8/16/2019 Metodica Formarii Lui o
http://slidepdf.com/reader/full/metodica-formarii-lui-o 1/5
LOGOPEDIE.dap.ro
METODICA FORMARII SEGMENTULUI
VOCALIC SIMPLU « o »
Sterea Andreea
UNIVERSITATEA BABES – BOLYAI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI
PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA
Emiterea
a) Dupa gradul de deschidere a gurii: medie b) Dupa modul de participare a buzelor: labializata
c) Dupa locul de articulare: posterioaraVocala posterioara “o” se obtine pornind de la articulatia vocalei centrale “a”,
prin ridicarea partii posterioare a limbii, ingustand canalul vocal in partea posterioara a
cavitatii bucale. O a doua ingustare se realizeaza la nivelul buzelor, care se inchid progresiv, proemina si se rotunjesc, trecand de la “a” la “o”, similar ca si la suntele din
seria “e-I”. In realizarea vocalei posterioare labiale “o” buzele joaca rolul cel mai eviden,apropiindu-se si proeminand tot mai mult de la “a” spre “o”. Din perspectiva vizuala, a
labiolecturii, “o” poate fi discriminat pe baza urmatoarelor elemente vizuale: buzerotunjite, obrajii usoer retractati dina cauza pozitiei buzelor, gura deschisa.
Limba se ridica cu partea sa posterioara tot mai sus, pentru a forma cu valul
palatin o ingustare a canalului vocal. Varful limbii este in spatele incisivilor inferiori, iar
partea ei anterioara este coborata.Maxilarul inferior realizeaza o deschidere medie, distanta dintre dinti fiind de
aproape 8 mm. Marginile dintilor superiori cat si inferiori nu se vad, fiind ascunsi de
buze. Acestea, rotunjindu-se prin contractia muschilor orbiculari formeaza o deschizatura
ovala sau circulara al carei diametru vertical este de aproximativ 10mm.Vibratia corzilor vocale poate fi perceputa prin apelul la informatiile tactil-
vibratile directe, prin asezarea mainii pe laringe sau torace.
Ca si in cazul vocale “a” , emiterea vocalei “o” se face pe cale spontana, mai ales
in perioada pregatitoare a emiterii, prin exprimare miarii, a dezaprobarii, a compasiunii
sau a prieteniei: ooo!
Emiterea prin imitatie in fata oglinzii si sub supravegherea specialistului se poate
face fie prin pronuntarea izolata a lui “o”, fie pornind de la pronuntia lui “a”, asa cum amaratat anterior, fie pornind de la pronuntia vocalei “u”, daca aceasta este pronuntata corect
si suficient fixata si consolidata. In acest caz se olosesc aceleasi procedee ca la trecerea de
la “a” la “o”.
Acestea constau in:?? Asezarea in fata oglinzii si atragere atentiei asupra labializarii, ridicarii
maxilarului, ingustarii orificiului bucal;?? In cazul in care copilul nu reuseste prin imitatie sa rotnjeasca buzele, specialistul
ii apropie colturile gurii strangandu-le usor intre degetul mare si aratator, in timp
ce copilul pronunta un “a” prelung;
8/16/2019 Metodica Formarii Lui o
http://slidepdf.com/reader/full/metodica-formarii-lui-o 2/5
LOGOPEDIE.dap.ro
Avand in vedere ca diferentele de emitere a sunetelor “o” si “u” nu sunt foartemari, constand doar in modificari ale pozitiei limbii si deschizaturii buzelor, nu exista
dificultati in emitere vocalei ”o” pornind de la vocala “u”, acesta realizandu-se prin
imitatia in fata oglinzii cu sprijinul acordat de logoped.In ceea ce priveste emitere lui “o”, modelul calsic propune , asa cum stim, doua
repere fundamentale :instruire pozitiei limbii si apoi reproducerea de catre copil amodelului complet, ce consta in inchiderea corespunzatoare a gurii si labializarea .In
cazul in care copilul nu reuseste, se recurge la aportul informational tactil-vibratil.Un alt model recomandat de cercetatori este cel al simultaneitatii intre intuitie si
reproducere .In timp ce specialistul reproduce modelul, copilul incearca sa pronunte .Incazul in care copilul emite un sunet neinteligibil, se va recurge la intuirea dirijata.
In concluzie, emiterea vocalei “o” din “a” poate fi facilitata demonstrand
miscarile de avansare si retragere a limbii, de extensie si proeminare a buzelor, in fataoglinzii logopedice. Cu toate acestea, unele miscari globale ale corpului pot oferii conditii
avantajoase pentru relizarea vocalelor. Vocala “o” se pronunta din pozitie de extensie cuo miscare de inchidere partiala a membrelor si cu o balansare a capului.
Fixarea, dezvoltarea si automatizareaSistemul de exercitii cu ajutorul caruia se face fixarea, discriminarea si dezvoltarea
autocontrolului pronuntiei corecte a vocalei “o” este acelasi ca si la celelalte vocale.
I. Exercitii de pronuntie izolata a vocalei “o”
a) Pronuntarea prelungita intr-o singura expiratie;
b) Pronuntarea scurta, repetata, intr-o singura expiratie;
c) Pronuntarea accentuata si neaccentuata de mai multe ori intr-o singura expiratie, sau in
diferite ritmuri, repede, rar, potrivit.d) Diferentierea lui “o” de alte vocale prin realizarea unor comparatii.
II. Exercitii de silabisire
Acestea se folosesc pentru formarea deprinderilor de coarticulare, legand vocala “o” de
toate consoanele, pe masura emiterii lor. Se fac exercitii cu toate tipurile de silabe, inceea ce priveste modalitatea de pronuntie a acestora existand mai multe variante care se
folosesc gradat.
a) prelungirea vocalei “o” in silaba cat mai mult, pentru a se forma o expiratie cat mai
lunga (pooo, dooo);
b) pronuntarea repetata a silabei astfel incat copilul sa cuprinda cat mai multe silabe intr-
o expiratie (totototo);c) pronuntarea accentuata si neaccentuata a silabei cu ritm si accent diferite;d) exercitii de silabisire pentru diferentierea vocalei “o” de celelalte sunete ale limbii:
?? Silabe directe: ot, op, od, ot
?? Silabe indirecte: po, do, go, to
?? Silabe intermediare: tot, dop, pop
?? Logatomi: oto, odo, opo, do
?? Grupe consonantice: pro, tro, bro, gro
8/16/2019 Metodica Formarii Lui o
http://slidepdf.com/reader/full/metodica-formarii-lui-o 3/5
LOGOPEDIE.dap.ro
III. Evercitii de pronuntie in cuvintea) cuvinte cu “o” initial:
?? monosilabice: ou, os, om?? bisilabice: otet, ogar, opac
?? polisilabice: omenos, orologiu, ofilit
b) cuvinte cu “o” median
?? monosilabice: dop, foc, loc, gros
?? bisilabice: topor, mosor, topaz, colaj
?? polisilabice: foisor, croitor, pompierc) cuvinte cu “o” final:
?? monosilabice: do?? bisilabice: maro, coro
?? polisilabice
IV. Exercitii de pronuntie in propozitie
?? Ogarul ingroapa un pantof maro.
?? Pompierul scoate un om din foc.
3. Corectarea defectelor de pronuntie.
Pronuntia lui “o” este defectuoasa in 43,75% din cazuri.
a) ”O” deschis, foarte asemanator cu “a”
Eeste cel mai frecvent defect de pronuntie (ex:os=oas) si se datoreaza pe de-o parte
deschiderii prea mari a gurii si in acelasi timp unei usoare delabializari a sunetului, iar pe
de alta parte, defectul putand fi determinat si de o pozitie incorecta a limbii, neretrasa, cala “a”, deoarece copii nu-I percep pozitia corecta.Pentru corectare se indica folosirea unor exercitii de motricitate labiala (rotunjire),
fara voce, cu trecerea de la “a” la “o”. Urmeaza pronuntarea ritmica in fata oglinzii, apoi
la exercitii de alternare si diferentiere: pa, po; da, do…
Daca nu este suficient controlul vizual si copilul nu poate reproduce modelul, va fi
ajutat de logoped, acesta apeland la o seriede procedee menite sa justeze pozitia organelor
cavitatii bucale.
b) “O” inchis
Acest defect este determinat de rotunjirea exagereta a buzelor si impingerea lor
mult in fata, fapt ce implica inchiderea pre mare a gurii sau ridicarea prea mult a limbii.Defectul se poate corecta in fata oglinzii logopedice prin procedeul comparatiei pronuntiei corecte cu una gresita. Logopedul apeleaza si in acest caz la corectarea pozitiei
maxilarului, indepartandu-l pe cel inferior de cel superior prin apasarea barbiei.
d) “O” pronuntat ca “a”
Buzele sunt insuficient rotunjite, iar varful limbii se apropie de alveoleleincisivilor superiori. Se corecteaza prin impingerea usoara a limbii catre partea
posterioara, si realizarea unei labialaizari corecte.
e) “O” pronuntat ca “E”
8/16/2019 Metodica Formarii Lui o
http://slidepdf.com/reader/full/metodica-formarii-lui-o 4/5
LOGOPEDIE.dap.ro
Desi buzele au o pozitie corecta, limba se arcuieste catre palat in partea anterioaraa cavitatii bucale. In fata oglinzii se arata greseala, limba impingandu-se apoi putin cu
ajutorul spatulei spre partea posterioara a cavitatii bucale.
f) DiftongareaDefect des intalnit in cazul vocalelor, in acest caz nefiind o problema de fonatie,
ci de articulatie. Cel mai fecvent diftong este “oa” sau “ao”. Corectarea se face prin
pronuntarea vocalei in trei timpi:1. Punerea organelor articulatorii in pozitia corespunzatoare;
2. Atacarea vocalei;3. Incetarea pronuntiei cu revenirea organelor fonatoriiin pozitia de repaus.
In ceea ce-i priveste pe copiii cu deficiente de auz, acestia pot percepe o serie de
indici acustici specifici vocalei “o” ce pot fi perceputi in mod obisnuit de catre ceilaltisubiecti, doar folosind aparatura de amplificare. In cazul in care exista pierderi de auz in
zona frecventelor joase, este stanjenita perceptia auditiva a vocalei “o”, deoarece aceastaare un caracter grav. Ca si copiii valizi, copiii cu deficiente de auz pot apela la
informatiile tactil-vibratile sau se pot folosi de labiolectura.
BIBLIOGRAFIE:
1. ANCA, M (2002) “ LOGOPEDIE ”, CLUJ-NAPOCA, P.U.C.
2. GUTU, M “(1974) “ LOGOPEDIA
”, U.B.B. CLIJ-NAPOCA3. JURCAU, E; JURCAU, N (1999) “SA INVATAM SA VORBIM CORECT ” CLUJ-NAPOCA, EDITURA PARINTELE
http://logopedie.dap.ro
8/16/2019 Metodica Formarii Lui o
http://slidepdf.com/reader/full/metodica-formarii-lui-o 5/5
LOGOPEDIE.dap.ro