Metode.activ.participative

7/17/2019 Metode.activ.participative

http://slidepdf.com/reader/full/metodeactivparticipative-568d51bc4638b 1/11

Ghid de metode - materiale - ideipentru profesori - învăţători - diriginţi

În activitatea didactică şi educativă

Metodeactiv-participativede predare-învăţare

Probleme tratate:

A.- Mediul emoţional al clasei pentru elevii de ciclu gimnazial....................................................................................1Câteva aspecte legate de crearea clsei orientate după interesele copilului ......................................................1Principii de organizare ale clasei orientate după necesităţile copilului:..................................................................2

Învăţarea activă:..................................................................................................................................................2valuarea discuţiilor din grup:.............................................................................................................................2!ă "olosim descriptori #n evaluare.......................................................................................................................$%espre studiul #n grupuri mici. lemente metodologice......................................................................................$

&.- Modele 'i e(emple de materiale pentru pro"esori 'i diriginţi.................................................................................)1.- Model de scrisoare de bun venit

2.-Scrisoare de la un părinte îngrijorat3.-Exemplu de scrisoare de urmărire şi control trimisă familiei în legătură cu reolvarea temelor.!.-"regătirea dirigintelui pentru adunarea generală a clasei#.-"regătirea învă$ătorilor şi a profesorilor de specialitate pentru şedin$ele cu părin$i%.-&nstruc$iuni pentru părin$i în legătură cu temele elevilor '.-&ndica$ii pentru reuşita întrunirilor - înt(lnirilor cu părin$i).-*e mai poate să facă un profesor + învă$ător pentru a avea o bună comunicare cu părin$ii,.-Exemplu de model de autoevaluare pentru elevi

1



A.- Mediul emoţional al clasei pentru elevii de ciclu gimnazial

Câteva aspecte legate de crearea clasei orientate

după interesele copilului

Constanţă:Mai ales la această v(rstă/ copii au nevoie să aibă încredere în profesori. 0e aceea/ constan$a este

esen$ială.

Încurajare:"entru a-i ajuta pe elevi să fie independen$i şi pentru a le arăta că pot avea succes.

Toleranţă:Elevii trebuie să în$eleagă că profesorul lor acceptă în acelaşi mod elevii provenind din medii sociale

diferite şi aşteaptă de la ei acelaşi lucru. 1in(nd cont de perioada de creştere/ elevilor trebuie să li se unanumit de mişcare/ în măsura în care acest lucru nu-i deranjeaă la învă$ătură pe ei sau pe colegii lor. av(rsta lor/ elevii aşeaă picior peste picior/ scimb(nd frecvent piciorul/ scimbă poi$ia trupului şi găsesc oricescuă ca să se ridice în picioare şi să circule pu$in. 1ine de dreptul lor de devoltare naturală şi să intre în rela$iicu ceilal$i4 de aceea activită$ile de grup/ învă$area prin cooperare/ ca şi predarea în fa$a colegilor sunt at(t de

eficiente la adolescen$i tineri.

Exprimarea individualităţii: 5corda$i elevilor de această v(rstă c(t mai multe ocaii să-şi exprime părerile personale. 5ceste ocaii

sunt căi foarte eficiente de a clădii pun$i între profesor şi elev4 ele devoltă deprinderile superioare de g(ndire.

ensi!ilitate "i dezvoltare emoţională: 5sigura$i ajutor şi contacte individuale/ oferi$i sprijin fără judecă$i de valoare.

imţul umorului:6morul este una din tenicile de conducere cele mai eficace cu copii de această v(rstă şi poate

însufle$ii orice lec$ie7 8u există clipe mai plăcute dec(t acela în care profesorul r(de împreună cu clasa. 9(sulsi momentele distractive pot detensiona posibile situa$ii dificile. Există însă o mare diferen$ă între umor şisarcasm sau ironie. 6ltimele două pot avea efecte nedorite.

A#ecţiune necondiţionată:*opiilor de această v(rstă le place să experimentee. *omunica$i-le sentimentele voastre poitive.

:(mbi$i şi arăta$i elevilor că vă preocupa$i de ei ;ciar dacă nu ave$i aceste sentimente în această clipă<. Sepoate să fi$i mul$umi$i de ac$iunile lor şi le ve$i spune acest lucru/ dar în orice situa$ie vă referi$i la comportarea lor/ nu la persoana lor.

2



Principii de organizare ale clasei orientate după necesităţile copilului:

$elaţiile:fac legătura cu experien$ele elevilor/ oferind legături naturale între cunoştin$ele noi şi cele deja

dob(ndite de elevi.

Învăţarea activă:elevii se implică activ cu conceptele pe care le înva$ă/ şi nu ascultă numai explica$iile date în

prelegerile profesorilor.

Aplicarea:elevii sprijină în$elegerea conceptelor prin reolvarea unor probleme reale folosind conceptele pe care

le înva$ă.

Cooperarea:a lucra în grupuri/ elevii pun împreună cunoştin$ele şi întrebările/ reconsideră ideile în lumina ideilor

celorlal$i membrii ai grupului şi participă în diferite roluri ca membrii ai unei ecipe de proiect.

Evaluarea:progresele în învă$ătură ale elevului sunt evaluate în contextul clasei/ nu ca eveniment separat. Elevii

încep să evaluee crit ic reultatele grupurilor lor sau ale grupului/ fără interven$ia profesorului. Se alocă timppentru meditare ce a mers bine şi ce nu şi pentru a sărbători reultatelor grupului de lucru sau altor grupuri.

Evaluarea discuţiilor din grup:=iecare elevi care a participat la discu$ii va primii

%uncte pozitive:► 5 avut o poi$ie► 5 preentat date actuale

► 5 făcut un comentariu relevant► 5 ajutat la continuarea discu$iei► 5 pus întrebări bune/ clarificatoare► 5 folosit analogii/ metafore/ compara$ii

%uncte negative:► 5 scimbat subiectul► 5 întrerupt discu$ia► 5 făcut comentarii irelevante► 5 monopoliat discu$ia► 5 jignit colegii

Să folosim descriptori în evaluareScrie$i o scrisoare unei persoane oficiale în care să vă expune$i punctul de vedere asupra problemei

c(inilor comunitari.

&.- Înţelegerea pro!lemei:'ună - problema este corect în$eleasă/ există suficientă informa$ie(oarte !ună - problema este corelată cu legile în vigoare şi cu normele locale

3



Excelent - problema este interpretată caual şi se desprind consecin$ele nereolvării ei/ se propune osolu$ie

) - Exprimarea poziţiei personale:'ine - exprimă o poi$ie/ oferă 2 argumente(oarte !ine - dă exemple/ fapte/ evalueaă/ formuleaă un punct de vedere diferit d(nd un argumentExcelent - argumente foarte puternice pentru poi$ia opusă/ formuleaă un argument pentru

necesitatea unei interven$ii oficiale

*.- E#icienţă+ prezentare clară!ine - preentare completă/ alegeri bune/ pu$ine greşeli/ exprimare neclară/ greu de în$eles ce se

sus$ine#oarte !ine - o singură greşealăexcelent - clar/ uşor de în$eles/ corect

Despre studiul în grupuri mici. Elemente metodologice

&.-,e ce studiu n grupuri mici>ferim c(teva argumente pentru folosirea cu precădere în clasă a acestui mod de lucru

► Elevii înva$ă mai bine dacă discută între ei4► Sensul conceptelor este mai bine conturat prin activită$i comune► 0evoltă creativitatea elevilor4► 0evoltă abilită$i de comunicare4► 0evoltă încrederea în sine4► &mplică metodele alternative de evaluare care sunt

o Mai descriptive ;nu strict valorice<o &ndividualiate ;nu generale/ adres(ndu-se tuturor<o *u elemente poitive şi negative/ care se ecilibreaă ;nu doar cu marcarea erorilor<o *u descidere spre ceea ce elevul poate face în continuare ;nu sumativ - constatative/

fără posibilitatea de a mai influen$a evolu$ia viitoare<.

).- $eguli preliminare ale lucrului n grupEste indicat ca grupul să lucree cu c(teva reguli pe care to$i elevii să le cunoască de la începutul anului şcolar.Ele devin pe parcurs reguli tactice care vor sprijini activitatea. ?nceputul anului şcolar/ trebuie să se facă printr-o discu$ie comună despre aceste reguli.

&ată/ însă/ c(teva reguli importante mai mult pentru profesorul clasei► 5ten$ie la tonul pe care folosi$i/ el contribuie la men$inerea unei atmosfere de lucru4► Structura grupurilor este importan$ă/ ea trebuie să fie în folosul fiecărui participant4► 0acă vă baa$i pe elevii mai buni / cărora le cere$i să-i ajute pe ceilal$i/ întreba$i-vă cum anume voravansa cei dint(i în cunoaştere4► 5juta$i elevii în op$iunile pe care trebuie să le facă/ astfel ei c(ştigă timp efectiv de lucru4►

6neori elevii pot lucra singuri/ lăsa$i-i/ alteori au nevoie de ajutor/ nu aştepta$i să vi-l ceară4► ucrul pe grupe înseamnă pentru profesor/ un efort mai mare în proiectarea lec$iei şi un alt tip deactivitate în clasă4► *omponen$a grupurilor trebuie scimbată pe parcursul anului4 dacă formeaă permanent acelaşigrupuri/ elevii nu-şi vor devolta capacită$ile implicate de acest mod de lucru în aceeaşi manieră ca încaul varierii.

*.- Cum sta!ilim grupurile► @rupuri de 3-# elevi

4



Mărimea grupurilor poate să variee între 3-# elevi. "entru unele cestiuni se poate folosi lucrul pe pereci ;maiales în caul limbilor străine/ dar nu numai<

5ceste grupuri de 3-# elevi sunt indicate pentru căo Elevii se simt mai siguri4o 5jung mai uşor la un punct de vedere comun4o Se discută fără un coordonator4

o =iecare membru poate să-şi spună punctul de vedere.► @rupuri de ) şi peste ) elevi 5ceste grupuri se formeaă atunci c(nd clasa are de reolvat probleme ce implică două solu$ii de tipul da-nu/pro sau contra.

5vantajul lor constă îno *reşte varietatea ideilor4o 5ctivitatea în grup este mai dinamică4o ?n interiorul grupului se exerseaă mai multe roluri.

Exemple de situa$ii în care se opteaă pentru asemenea grupuri ar putea fio *(nd se practică brain-storming-ul4o *(nd se lucreaă în cerc4o *(nd se devoltă o idee în lan$.

&ndiferent de mărimea grupului/ important este să adecvăm modul de constituire a lui la problema pecare o avem de reolvat/ fără să defavoriăm nici un elev.

/.- %roceduri simple cu urmări e#icienteSugerăm c(teva proceduri simple care pot/ prin aplicarea lor/ să uşuree munca elevilor în grup şi pe adumneavoastră cu grupurile.► 0acă ave$i o clasă nouă şi nu cunoaşte$i numele tuturor elevilor/ ruga$ii să $i-l scrie pe un carton şi să aibă în fa$ă4 pute$i să construi$i dumneavoastră o oglindă a clasei pe care să multiplica$i şi să oferi$i tuturor celor careau nevoie.►

*onstrui$i şi preenta$i elevilor un plan al activită$ilor de desfăşurat. ?ncerca$i să-l respecta$i pe parcursulactivită$ii.► "ute$i începe anul discut(nd despre eperienţa lor de discuţii în grup. 9e$ine$i elementele poitive care serepetă. ?ncerca$i să arăta$i dacă este ceva de evitat. Scrie$i fiecare pe o foaie c(teva propoi$ii concludentedespre comportamentul viitor/ de tipul Eu voi încerca pe parcursul discuţiilor să ........ . !oi face următoarele..... .

► =olosi$i lucrul în piramidăo Elevul se gânde"te individual / sci$eaă un răspuns4o Discută pe perec#i şi combină răspunsurile4o =ormeaă grupe de c(te patru elevi şi construiesc un răspuns la problema dată4

► 0acă grupul nu răspunde/ organia$i un mic moment de discuţii pe perec#i despreo 0espre ce dori$i să mai discutăm în continuare,o Se întrebări mai ave$i de pus,o a ce concluii a-$i ajuns p(nă acum,

► >rgania$i grupuri de lucru care să pregătească teme pentru alte grupuri. ?n felul aceasta ve$i şti mai binecum văd elevii acest mod de lucru.

o 9uga$i un elev să re$ină ceea ce se discută în grup/ succesiunea punctelor de vedere "i să prezinte clasei cum s-a construit răspunsul. 5cest fapt va determina elevii să fie mai aten$i lapropria participare.

o 9earanja$i/ dacă este posibil/ mobilierul în clasă/ astfel înc(t să construi$i un spaţiu educaţionaladecvat discu$iilor.

o >rgania$i momente aşa isă tăcere totală. Aoate răspunsurile se construiesc în scris."reentarea se face oral.

5



o "une$i elevii în situa$ia de a$"i asuma anumite roluri . 5sigura$ii-vă însă că a$i stabilit roluriopuse pentru a face posibilă debaterea.

o =olosi$i metoda acvariului / pun(nd un observator în afara grupului să observe modul dederulare a lucrului. 5stfel ve$i putea avea feed-bacB în raport cu toate grupurile. 9aportul lor seva face în fa$a clasei.

o 5corda$i din c(nd în c(nd c(teva momente citirii individuale a părţilor teoretice ale lecţiei . Ce$iuşura exemplificarea/ aplicarea/ compara$ia/ etc. 5tunci c(nd elevii nu sunt tocmai bine

pregăti$i. Ce$i folosi mai bine timpul acordat disciplinei.o 8u uita$i să evalua$i/ să încuraja$i elevii după ce au preentat reultatele muncii în grup.

5ceasta îi va motiva să continue ;sau nu<.

0.-Ce stil de lucru adoptăm ?nainte de a începe lucrul/ va trebui să decide$i ce stil ve$i adopta în lucrul cu grupurile. ?n consecin$ă/ vor filucruri pe care trebuie să le face$i/ dar şi lucruri pe care va trebui să face$i mai pu$in sau deloc.

► Stilul de lucru al profesorului este descris în literatura de specialitate ca av(nd una dintre următoareletrăsături opuse

-directiv ;c(nd reolva$i dvs. Aoate problemele grupurilor<sau

-non - directiv ;c(nd încuraja$i mai degrabă elevii să facă<

-interpretează/ explică propriul comportamentsau

-nu interpretează/ încurajeaă elevii să-şi explice propriul comportament

- i contrazice pe elevi/ intervenind în discu$iesau

-nu-i contrazice pe elevi ci el încurajeaă pe elevi să discute în grupa

-are o in#luenţă emoţională pozitivă/ asupra elevilorsau

-are o in#luenţă negativă asupra elevilor

-structurează şi ajută pe elevi să-şi organiee muncasau

-nu lucrează structurat

-comunică cu elevii/ le împărtăşeşte g(ndurile/ stări/ experien$esau

-nu comunică/ îşi păstreaă g(ndurile pentru sine

"ute$i să vă autoanalia$i stilul de lucru şi să face$i o compara$ie între cum este acum şi cum ar trebui să fie.*onsecin$ele practice/ referitoare la propriul comportament le ve$i desprinde imediat ;dacă lucra$i cu sinceritate<

1.- Aprecierea muncii des#ă"urate> ultimă problemă este legată de modul în care face$i aprecierile şi evaluările.

&ată c(teva elemente de care trebuie să $ine$i seama

► 2u ntrerupeţi pe ceilal$i ca să face$i aprecieri ;mai ales negative<

► Spune$i un lucru pozitiv şi apoi unul negativ

6



► Spune$i ceva negativ despre dvs. şi apoi comunica$i aprecierea negativă

► 2u replicaţi atunci c3nd se explică anumite lucruri/ important este să afla$i cum a g(ndit elevulreolvarea problemelor

►

2u con#undaţi evaluarea cuno"tinţelor elevilor cu aprecierea modului n care ei au lucrat ngrup la reolvarea sarcinilor.

4.- %aradigma educaţională: Elemente 5EC67 "i 287Că reamintim pe scurt c(teva elemente ale noii paradigme educa$ionale/ puse în opoi$ie cu ceea ce seconsideră p(nă nu demult ca fiind important în procesele de predare-învă$are.

55ec9ea paradigmă

2oua paradigmă

D o -Succesul şcolar este atribuit doar unor elevi ;premian$ii<

• -Succesul şcolar este urmărit pentruto$i elevii

*o -5ccent pe competi$ie

• -5ccent pe colaborare/ conlucrare

0 o -ec$iile sunt liniare/ cu secven$e însuccesiune

• -ec$iile se deruleaă în spirală/fiind orientate spre un obiectiv final

Eo -*entrare pe produsul final

• ->rientare pe procesul dedevoltare a capacită$ilor

= o -Cia$a cotidiană/ experien$a personală nusunt folosite. Sunt ocolite ca fiind neştiin$ifice

• -Cia$a cotidiană/ experien$apersonală sunt folosite în învă$are

@ o -Sarcinile şcolare sunt o povară/ obliga$ieneplăcute

• -Se încearcă transformarea

sarcinilor şcolare în activită$i interesante/atractive

o -Elevilor li se predă/ ei înva$ă

• "rofesorii experimenteaă şi-şi îmbunătă$esc experien$a didactică/ îşi

diversifică metodologia

& o -"rofesorii ac$ioneaă iolat/ independentunii de al$ii

• -"rofesorii tind să scimbe impresii/au oportunită$i de a lucra împreună

F o -*onducerile şcolilor sunt văute dreptadversari ai profesorilor

• -*onducerile şcolilor sunt parteneriai profesorilor în procesul de scimbare

G o -"rofesorii sunt vău$i ca adversari aielevilor

• -"rofesorii sunt instrui$i să devinăparteneri/ consilieri ai elevilor

o -Metode tradi$ionale de verificare acunoştin$elor elevilor. Ele constată nu

îndreaptă

• -Metode alternative de evaluareportofolii/ expoi$ii/ proiecte ş.a.

Mo -Se urmăresc doar răspunsurile bune

• -Se urmăreşte şi capacitatea de aformula întrebări pertinente/ de a face

investiga$ii şi de a răspunde

8 o -"rofesorii dau informa$ii pe care elevii lememoreaă şi apoi le uită

• -Elevii înva$ă de la profesori/ colegi/comunitate fiind ajuta$i să integree

ceea ce află în experien$a lor de via$ă

7



>o -"ărin$ii sunt exteriori proceselor şcolare

• -"ărin$ii sunt parteneri ai şcolii înstabilirea curriculum-ului la deciia

şcolii/ în conducerea ei

" o -Hcoala nu are legături cu comunitatealocală

• -Hcoala se integreaă încomunitatea locală

Io -Elevul este produsul şcolii

• -Elevul este reultatul proprieicolaborări cu şcoala/ comunitateafamilia. Este invitat să participe la

scimbarea în bine a lor

Dibliografie selectivăJ. Ferome Druner/ Ae *ultur of Educa$ion/2. Fon Donstingl/ Scool of IalitK3. @raam @ibbs/ Arevor abesaL/ "reparing to easc!. MatteL ipman/ AinBing in Education#. "eggK Sarp/ Saring Kour good ideas

'.- Modele "i exemple de materiale pentru nvăţători+ pro#esori

"i diriginţiJ. Model de scrisoare de bun venit

• 0ragi elevi şi părin$i/ 5nul acesta voi preda istoria la clasele a C-a şi mă bucur că ve$i fi elevi în clasa mea. ?n timpul verii am cititdespre căderea &mperiului 9oman şi am multe idei pe care aş vrea să vi le comunic. 5nul acesta clasa mea va f i în sala J% şi voi fi diriginta clasei. =unc$ia de dirigintă este nouă pentru mine/ deşiam o vecime de cincispreece ani în învă$ăm(nt. 5nexe o listă de căr$i pe care poate o să reuşi$i să le parcurge$i în timpul vostru liber. 8u este vorba de lecturiobligatorii/ dar sunt convinsă că o vă placă unele titluri pe care le am ales. 5ş dori să vă anun$i că am făcut mari eforturi pentru a crea un spa$iu în care sunt încurajate ideile şi g(ndireaindependentă. Sper să vă bucura$i de ultima săptăm(nă de vacan$ă $i aştept să vă revăd din nou la şcoală cuocaia desciderii noului an şcolar/ în iua de J% septembrie.

*u stimă :. "etra

2. Scrisoare de la un părinte îngrijorat• Stimată doamnă :. "etra

5stăi anna s-a întors acasă foarte supărată din caua unui incident din timpul orei de educa$ie fiică. annasimte că DettK îşi bate tot timpul joc de ea c(nd e în sala de sport. Mereu atrage aten$ia asupra greută$ii anneişi creeaă în clasă o atmosferă de care anna se simte neplăcut. 5cum anna doreşte să fie scutită deeduca$ie fiică şi în general să nu mai facă sport. 5ş dori să ne înt(lnim să discutăm această situa$ie/ deoarece dvs. sunte$i diriginta annei. Că rog să măanun$a$i c(nd este un moment potrivit să ne înt(lnim. 5m încurajat pe anna să discute direct cu dvs. Sper căa făcut-o. Că mul$umesc pentru aten$ia acordată problemei. 5 dumneavoastră/ 0na. .9usso

3. Exemplu de scrisoare de urmărire şi control trimisă familiei în legătură cu reolvarea temelor.• Stimată familie

Mă bucur că am avut ocaia să înt(lnesc at(tea familii la ?ntrunirea de început a anului şcolar. 5ştept săconlucre cu dumneavoastră şi copii dumneavoastră în acest an şcolar. 9eolvarea temelor este o parte foarteimportantă în experien$a şcolară a unui copil. 5ceasta este şi un domeniu în care putem colabora pentru asprijini succesul copilului. Că trimit o listă de indica$ii care vă pot ajuta să în$elege$i ce aştept eu de la elevi înanul acesta• Elevii trebuie să-şi notee într-un caiet ce teme au de făcut• Aema trebuie preentată la lec$ia următoare/ dacă nu există altă indica$ie• 6neori se dau note pe aceste teme

8



• Eu voi controla la fiecare lec$ie temele pentru acasă• 0acă lipseşte de la şcoală/ copilul va primi timp suplimentar pentru a recupera temele• 0acă temele nu sunt făcute/ ve$i primi o înştiin$are în scris prin carnetul de elev. Că rog să semna$i acestanun$/ iar copilul trebuie să-mi preinte anun$ul semnat/ împreună cu temele restante. 0acă va acumula treiastfel de anun$uri copilul va trebui să stea la şcoală după cursuri. 5cest lucru se va reflecta şi în notă.• 0acă copilul nu poate reolva temele/ şi vi se pare că motivele sunt serioase/ vă rog să-mi scrie$i un bilet.• Că rog să-mi aduce$i la cunoştin$ă dacă observa$i că în mod obişnuit copilul dvs. are dificultă$i în a reolva

temele sau să în$eleagă ca are de făcut. ?mpreună putem găsi o solu$ie de ajutorare.Că mul$umesc pentru colaborare.*u stimă/ ...

!. "regătirea învă$ătorului + dirigintelui pentru adunarea generală a clasei

• Salutul şi introducerea• 0eclara$ie limpede a filosofiei educa$ionale urmate de şcoală• 0eclara$ie limpede a ce se speră să se realiee în acest an şcolar ca şi comunitate şcolară• *e aşteaptă şcoala de la elevi şi părin$i• 0eclara$ie de principii despre ce repreintă elevii de ciclul mediu şi cum va răspunde şcoala la nevoile lor • &nforma$ii generale despre cum şi c(nd pot fi contacta$i profesorii şi administratorii şcolii/ şi căile de

reolvare a problemelor/ dacă se ivesc neîn$elegeri• 8ormele de vestimenta$ie şi regulamentul general al şcolii. - 0repturile $i îndatoririle părin$ilor • 0eclara$ie de principii privind modalită$ile de testare şi anun$are datelor testelor şi lucrărilor scrise• *alendarul evenimentelor şi datele importante ale activită$ilor elevi-părin$i• >re - şedin$e de primire a părin$ilor • Aabel nominal cu părin$i care se oferă pentru sponsoriări sau alte activită$i de sus$inere a clasei sau a

unită$ii

#. "regătirea învă$ătorilor + profesorilor de specialitate pentru şedin$ele cu părin$i

• "reentarea generală a programei şcolare• "reentarea obiectivelor/ standardelor de atins de către clasă• 0iscu$ie despre proiecte $i activită$i speciale cu elevi• "rincipii legate de tema de acasă• 0atele/ perioadele întrunirilor• Momentul optim pentru a lua legătura cu un profesor • Metodele de verificare altele dec(t testele/ - cum va evalua profesorul/ învă$ătorul activită$ile scrise/

interven$iile şi răspunsurile orale/ proiectele şi portofoliile ale elevilor.• 0osar informativ pentru părin$i ;în ca că există absen$i/ acest material va fi trimis acasă la părin$i<

%. &nstruc$iuni pentru părin$i în legătură cu temele elevilor

Este important ca familiile să ştie că pot avea un rol important în experien$a şcolară de ciclu primar şi gimnaiala copilului lor/ continu(nd să se implice în reolvare temelor. Explica$i părin$ilor că este important ca ei sădiscute cu copiii despre teme şi despre activită$ile şcolare. 5ve$i mai jos o listă de sugestii şi indica$ii pentru asprijini implicarea familiei. 5t(t implicările exagerate c(t şi lipsa totală de cooperare a familie îngreuneaămunca profesorului sau învă$ătorului. > listă asemănătoare poate să vă ajute la delimitarea şi direc$ionareaaşteptărilor dvs. şi ar permite şi părin$ilor să-şi găsească rostul şi locul lor în raport cu munca dvs.• 5răta$i copilului că reolvarea temelor este o prioritate importantă în activitatea ilnică. 5juta$i-l pe copilul

dvs. să facă o planificare a temelor. 5ctivită$ile extraşcolare nu trebuie să se interferee cu efectuare temelor • 8u reolva$i dvs. temele copilului. ?n scimb spune$i-i că sunte$i gata să-l ajuta$i.• ?ncuraja$i copilul să-şi planif ice din timp pregătirea temelor. 8u lăsa$i pregătirea pentru seara din ajun.• =amiliaria$i-vă cu activită$ile copilului/ răsfoind caietele/ noti$ele. *ere$i-i să vi le arate.• ?ncerca$i să vă da$i seama la ce materii se descurcă copilul dvs. şi care preintă dif icultă$i pentru el.

6rmări$i dacă apar modificări în această direc$ie. >bserva$i ce face atunci c(nd nu în$elege o temă sau unconcept

9



• *rea$i un spa$iu de studiu liniştit pentru copilul dvs.• 0acă există fra$i surori mai mici/ explica$i-le că fratele ;sora< lor are nevoie de linişte $i să fie singur.

Aemele sunt o treabă serioasă şi cel mai bine îl ajutăm dacă nu-l deranjăm

'. &ndica$ii pentru reuşita întrunirilor - înt(lnirilor cu părin$i

• *rea$i un mediu plăcut şi face$i pe participan$i să se simtă bine veni$i

• =i$i prietenoşi şi cooperativi. 5sculta$i cu aten$ie/ pune$i întrebări/ şi comunica$i informa$ii.• "reenta$i dovei specifice activită$ii elevului/ care să reflectee bunele reultate/ ca şi motivele de

îngrijorare - note la teste/ note la proiecte/ aprecierea participării la lec$ie şi exemple de teme.• ?ncepe$i prin a lăuda un aspect al activită$i i/ caracterului sau personalită$ii elevului.• Areptat conduce$i discu$ia spre sectoarele unde se impun ameliorări. Sublinia$i politicos dar ferm

necesitatea de a se concentra asupra acestor sectoare pentru a ameliora reultateleo calitatea muncii/o comportament/o deprinderi de lucru în clasăo etc.

• >b$ine$i sugestii de la părin$i asupra manierei în care pot sprijini procesul de ameliorare a performan$elor/ aparticipării sau a atitudinii copilului lor. *um pot participa părin$ii la solu$ionarea lor ;în raportul de parteneriat cetrebuie să existe între familie şi şcoală< ,• 5dopta$i împreună un plan de urmărire şi control/ l istă de comunicare eficientă.

). *e mai poate să facă un profesor + învă$ător pentru a avea o bună comunicare cu părin$ii,• Salută pe cei preen$i/• 0emonstreaă dorin$a de a asculta şi a răspunde în mod corespunător/• Stabileşte o atmosferă descisă şu dătătoare de încredere/• 0ovedeşte respect pentru preocupările părin$ilor/• 8u eticeteaă părin$ii şi elevii/• "ăstreaă profesionalism într-o manieră de lucru neautoritară/• 0emonstreaă empatie şi preocupare sinceră pentru succesul elevilor/• 9ecomandă solu$ie pentru problemele ridicate.

. Exemplu de model de autoevaluare pentru elevi în următoarele ile găseşte c(teva momente tinite şi reciteşte aceste întrebări acasă/ împreună cu

părin$ii. *(nd eşti gata/ răspunde la întrebări şi adu această evaluare complectat la şcoală pentru următoareaoră de dirigen$ie.

a şcoală• *(nd sunt la şcoală/ îmi place ..................................................... .........• Materia care îmi place cel mai mult este ..................................... ..........• Sunt foarte m(ndru de ce fac la şcoală atunci c(nd ................................• *red că cel mai bine învă$ă c(nd...........................................................• 6neori am + nu am dificultă$i în a în$elege informa$ia nouă. *(nd se înt(mplă acest lucru/ măsimt ..........................................................................................• 0e obicei c(nd am dificultă$i la şcoală/ procedei în felul următor ............•

Mă simt + nu mă simt bine să particip la discu$iile din clasă sau să ridic m(na.• 0acă am nevoie de ajutor la activită$ile şcolare sau la integrarea în colectiv/ de obicei măadrese ................................. pentru că ...................................• 0escrie$i-vă singur în calitatea de elev ........................ ........................... ?n familie• 5casă îmi place să ................. ...... ...... ...... ................. ........... ...... ...... ...• 5m nevoie de cel pu$in .......... .... ore ca să termin temele.• *el mai bine lucre c(nd ................................................................... ....• 0acă nu sunt sigur ce am de făcut/ deseori ............................................• E greu + uşor să-mi organie timpul de studiu.

10



• *el mai bine îmi fac temele cu un coleg + în grup + lucr(nd singur.• ucruri care mă intereseaă ......................................................... .........• M-am g(ndit la şcoală şi la reultatele mele/ cel mai satisfăcut sunt de ....

b.< "arte pentru familieEu + 8oi am revăut această autoapreciere împreună cu fiul + fiica noastră. 5m discutat îndelung reultatele ei +lui şcolare şi domeniile unde este gata de lucru anul acesta. 5m stabilit următoarele obiective

J. ...........2. ...........3. ...........

?n$eleg că sunt răspunător de obiectivele pe care le-am stabilit pentru mine + noi. ?n$eleg de asemenea că încaul în care am nevoie de ajutor/ pot face apel la familie sau la consilierul şcolar. ?n$eleg că părin$ii mei/ învă$ătoarea + dirigintele + consilierul şcolar vor controla periodic activitatea mea/ întruc(t sunt interesa$i să măajute să-mi ating obiectivele stabilite.

Semnătura elevului.........."ărinte............0iriginte + învă$ător............*onsilier şcolar...................

11

Metode.activ.participative

Documents

Transcript of Metode.activ.participative