Metode Si Tehnici de Studiu

6
 Metode şi tehnici de studiu şi analiză a procesului de producţie şi a organizării lui 3 3.1 Metode de studiu şi analiză a procesului de producţie Pentru a face o analiză a modului de organizare a procesului de produc ţie se folosesc numeroase metode, dintre care cele mai folosite sunt urm ătoarele: - graficul de analiză generală a procesului de producţie; - graficul de analiză detaliată a procesului de producţie; - graficul de circulaţie. Graficul de analiz ă general ă se întocmeşte pentru un singur produs, reper sau piesă, având rolul de a da o imagine de ansamblu asupra întregului proces de  producţie. Elaborarea acestui grafic presupune evidenţierea operaţiilor de control simbolizate cu şi a operaţiilor de bază simbolizate cu . Graficul de analiz ă generală prezintă fluxul tehnologic principal şi locurile în care intr ă în acest flux, fluxurile tehnologice secundare. Numerotarea opera ţiilor din fluxul tehnologic se face în succesiunea fiecărui fel de operaţie în parte, începând cu fluxul tehnologic  principal şi continuând cu numerotarea opera ţiilor din fluxurile tehnologice secundare, din locul de unde acestea intr ă în fluxul tehnologic principal. Atât operaţiile de bază cât şi cele de control sunt însoţite pe grafic de duratele lor de execuţie. Graficul de analiz ă detaliat ă a procesului de produc  ţ ie face o analiză mai amănunţită a procesului de producţie urmărind în afara operaţiilor de bază şi de control şi operaţiile de transport , aşteptare şi depozitare . Graficul de analiză detaliată prezintă odată cu simbolurile specifice celor cinci operaţii şi timpul lor de execuţie, distanţele de transport (pentru operaţiile de transport) şi numărul de muncitori care execută fiecare operaţie în parte. Graficul se elaborează de doua ori: odată pentru situaţia existentă, iar dacă procesul de producţie sufer ă unele îmbunătăţiri, graficul se mai întocmeşte şi pentru situaţia îmbunătăţită. Se compar ă rezultatele celor două variante de grafic de analiz ă detaliate şi apoi se calculează efectele economice-reduceri de durate de execu ţie, scurtare de distanţe de transport sau reducere de număr de muncitori. Graficele de analiz ă detaliata se execută în formulare tipizate, care au un antet în care se înscriu date referitoare la  procesul de producţie pentru care se face analiza. METODE ŞI TEHNICI DE STUDIU ŞI ANALIZĂ A PROCESULUI DE PRODUCŢIE ŞI A ORGANIZĂRII LUI

description

erwg

Transcript of Metode Si Tehnici de Studiu

  • Metode i tehnici de studiu i analiz a procesului de producie i a organizrii lui

    3

    3.1 Metode de studiu i analiz a procesului de producie Pentru a face o analiz a modului de organizare a procesului de producie se folosesc numeroase metode, dintre care cele mai folosite sunt urmtoarele: - graficul de analiz general a procesului de producie; - graficul de analiz detaliat a procesului de producie; - graficul de circulaie. Graficul de analiz general se ntocmete pentru un singur produs, reper sau pies, avnd rolul de a da o imagine de ansamblu asupra ntregului proces de producie. Elaborarea acestui grafic presupune evidenierea operaiilor de control

    simbolizate cu i a operaiilor de baz simbolizate cu . Graficul de analiz general prezint fluxul tehnologic principal i locurile n care intr n acest flux, fluxurile tehnologice secundare. Numerotarea operaiilor din fluxul tehnologic se face n succesiunea fiecrui fel de operaie n parte, ncepnd cu fluxul tehnologic principal i continund cu numerotarea operaiilor din fluxurile tehnologice secundare, din locul de unde acestea intr n fluxul tehnologic principal. Att operaiile de baz ct i cele de control sunt nsoite pe grafic de duratele lor de execuie. Graficul de analiz detaliat a procesului de producie face o analiz mai amnunit a procesului de producie urmrind n afara operaiilor de baz i de

    control i operaiile de transport , ateptare i depozitare . Graficul de analiz detaliat prezint odat cu simbolurile specifice celor cinci operaii i timpul lor de execuie, distanele de transport (pentru operaiile de transport) i numrul de muncitori care execut fiecare operaie n parte. Graficul se elaboreaz de doua ori: odat pentru situaia existent, iar dac procesul de producie sufer unele mbuntiri, graficul se mai ntocmete i pentru situaia mbuntit. Se compar rezultatele celor dou variante de grafic de analiz detaliate i apoi se calculeaz efectele economice-reduceri de durate de execuie, scurtare de distane de transport sau reducere de numr de muncitori. Graficele de analiz detaliata se execut n formulare tipizate, care au un antet n care se nscriu date referitoare la procesul de producie pentru care se face analiza.

    METODE I TEHNICI DE STUDIU I ANALIZ A PROCESULUI

    DE PRODUCIE I A ORGANIZRII LUI

  • Metode i tehnici de studiu i analiz a procesului de producie i a organizrii lui Graficul de circulaie este o reprezentare pe o suprafa dat a graficului de analiz detaliat. Acest grafic red la o scar convenabil amplasarea diferitelor locuri de munc pe suprafaa de producie, fluxurile de materii i materiale dintre aceste locuri de munc i distanele dintre acestea. Simbolurile folosite sunt comune cu cele ale graficului de analiz detaliat i se ntocmete att pentru situaia existent ct i pentru situaia mbuntit.

    3.2 Metode de dimensionare a suprafeelor de producie

    n urma analizei modului de organizare a procesului de producie poate rezulta necesitatea unor modificri de fluxuri tehnologice sau de amplasri sau reamplasri de utilaje. n acest caz este nevoie s se fac o dimensionare judicioas a suprafeelor de producie. Pentru aceasta se folosesc mai multe metode dintre care mai utilizate sunt urmtoarele: metoda pe baz de calcul; metoda prin elaborarea unui proiect sumar; metoda pe baza tendinei coeficienilor i a extrapolrii.

    a) Metoda pe baz de calcul const n stabilirea necesarului de maini, utilaje i instalaii i a necesarului de suprafa pentru fiecare tip de utilaj sau instalaie n parte. n final se calculeaz suprafaa pe total grup de utilaje prin nmulirea normativului de suprafa i numrul de utilaje de acelai tip. Tot pe baza normativelor de suprafa se stabilesc i suprafeele necesare deplasrii muncitorilor, a mijloacelor de transport sau pentru depozitarea materiilor i materialelor sau a echipamentelor tehnologice. Suprafaa totala de producie se obine prin nsumare la suprafa de producie suprafeele necesare serviciilor auxiliare sau de servire sau pentru administraia ntreprinderii.

    Determinarea necesarului de maini, utilaje sau instalaii se poate face prin utilizarea unor relaii de calcul specifice. Acestea sunt difereniate dup cum utilajele sunt de prelucrare mecanic, elaboreaz arje sau sunt folosite n turntorii. Pentru utilajele din prelucrri mecanice numrul acestora se determin cu ajutorul relaiei:

    NuQ tn

    Kn Td

    j jj

    n

    j

    = = .

    .1

    unde: - Qj- cantitatea de produse de tipul j ; - tnj- norma de timp pe unitatea de produs j; - Knj- coeficientul de ndeplinire a normelor pentru produsul j; - Td- timpul disponibil al utilajului.

  • Metode i tehnici de studiu i analiz a procesului de producie i a organizrii lui Pentru utilajele care elaboreaz arje, necesarul acestora se stabilete cu ajutorul relaiei:

    Nu Q

    Gmp Kp Tdds

    =. .

    unde: -Q- cantitatea de produse care trebuie fabricat; -Gmp- greutatea materiei prime care intr o singur dat n instalaie; -Kp- coeficientul de transformare din materie prim n produs finit; -Td- timpul disponibil al instalaiei; -ds- durata de elaborare a unei arje. n turnatorii necesarul de instalaii de turnare se determin cu ajutorul relaiei:

    Nu QNp rama Nrame ora Td

    =/ . / .

    unde: -Q- cantitatea de produse care va fi turnat n rame; -Np/rama- numrul produselor care se formeaz pe o ram de turnare; -Nrame/or- numrul de rame realizate ntr-o or; -Td- timpul disponibil al instalaiei de turnare. Calculul necesarului de suprafa se face pornind de la fiecare utilaj n parte pentru care se calculeaz suprafaa totala de producie dup relaia:

    St Ss Sg Se= + +

    unde: -Ss- suprafaa static; -Sg- suprafaa de gravitaie; -Se- suprafaa de evoluie. Suprafaa static reprezint suprafaa pe care se aeaz efectiv utilajul, putndu-se determina n funcie de dimensiunile acestuia. Suprafaa de gravitaie este necesar pentru servirea de ctre muncitor a locurilor de munc, sau pentru depozitarea materialelor. Aceast suprafa se determin dup relaia:

    Sg Ss N= . unde: -N - numrul laturilor din care poate fi servit utilajul de ctre muncitor Suprafaa de evoluie este necesar pentru deplasarea personalului din secie i pentru efectuarea diferitelor transporturi i se determin cu ajutorul urmtoarei relaii:

    Se Ss Sg K= +( ) unde:

    -K - este un coeficient de suprafa, ale crui valori sunt cuprinse ntre 0,05 i 3 n funcie de specificul locului de munca.

  • Metode i tehnici de studiu i analiz a procesului de producie i a organizrii lui b) Metoda pe baza unui proiect sumar const n aceea c se elaboreaz un proiect

    de detaliu care s ofere o prim orientare asupra spaiilor necesare n funcie de soluiile de amplasare adoptate, soluiilor adoptate. Dimensionarea spaiilor pe baza normativelor de utilizare a spaiului se folosete n mod frecvent n cazul n care anumite tipuri de suprafee se repet de la un proiect la altul.

    n concluzie, folosirea acestei metode se bazeaz pe normativele existente pentru diferitele maini sau utilaje. Astfel, pentru mainile mici este necesar o suprafa de 10-12 mp, pentru cele mijlocii 15-25 mp, iar pentru cele mari 30-45 mp. La fel se stabilete suprafaa de producie necesar pentru activitii de control tehnic de calitate sau auxiliare. c) Metoda pe baza tendinei coeficienilor sau a extrapolrii . Pe baza acestei

    metode se pot determina indicatori precum raportul dintre suprafaa util i suprafaa totala, sau ntre suprafaa construit i cea util etc.

    Suprafeele de producie se pot determina i prin extrapolare, adic inndu-se seama de tendina acestor coeficieni i necesarul de suprafa estimat ntr-o perioad viitoare.

    3.3 Tipuri de amplasare a mijloacelor de munc pe suprafeele

    de producie O problem care se cere rezolvat din punctul de vedere a organizrii produciei o constituie tipul optim de amplasare a locurilor de munc pe suprafeele de producie i modul n care se va face circulaia produselor i deplasarea personalului pentru executarea operaiilor de prelucrare. Din acest punct de vedere pot fi adoptate trei soluii i anume: proiectare pe baza poziiei fixe a obiectului de prelucrat; proiectare pe baza procesului tehnologic sau pe grupe omogene de maini; proiectare n funcie de produsul prelucrat sau pe linii tehnologice.

    a) Proiectarea pe baza poziiei fixe a obiectului de prelucrat const n aceea ca produsul care trebuie prelucrat ocup o poziie fix, iar muncitorii mpreun cu echipamentele tehnologice se deplaseaz la acesta, n ordinea impus de succesiunea operaiilor tehnologice. Acest tip de organizare a procesului de producie se recomand a se folosi n acele uniti de producie care fabric produse grele i de dimensiuni mari, numrul produselor este mic, iar procesul tehnologic este relativ simplu.

    b) Proiectarea pe baza procesului tehnologic presupune faptul c utilajele au o poziie fix n acest caz deplasarea fiind efectuat de produsele care urmeaz a fi prelucrate. Utilajele sunt grupate pe grupe omogene de maini asemntoare din punctul de vedere al tehnologiei de prelucrare. Va exista n acest caz grupa de maini strunguri, freze, raboteze etc. Acest mod de amplasare a locurilor de munca este specific unitarilor de producie cu tip de producie de serie mic sau unicate.

  • Metode i tehnici de studiu i analiz a procesului de producie i a organizrii lui c) Proiectarea n funcie de produsul prelucrat se folosete n unitile de

    producie care au un tip de producie de serie mare sau de mas. Amplasarea utilajelor se face n cadrul unor linii tehnologice specializate n fabricarea unui produs sau a unor produse asemntoare din punct de vedere tehnologic, n succesiunea impus de fluxul tehnologic al produselor.

    CAPITOLUL 3 METODE I TEHNICI DE STUDIU I ANALIZ A PROCESULUI DE PRODUCIE I A ORGANIZRII LUI3.1 Metode de studiu i analiz a procesului de producie3.2 Metode de dimensionare a suprafeelor de producie3.3 Tipuri de amplasare a mijloacelor de munc pe suprafeele de producie