Metode Educaționale Interactive Utilizate La Ora de Dirigenție

16
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7, TG. MUREȘ COMISIA METODICĂ A PROFESORILOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Prof. ADRIANA NISTOR METODE EDUCAȚIONALE INTERACTIVE UTILIZATE LA ORA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Lumea în care trăim se schimbă şi o dată cu ea şi educaţia. Sursele de informare pentru adulţi şi copii se multiplică, încât pentru cei atraşi de nou, de spectaculos, una pare mai atractivă decât alta. Şi în învăţământ, au loc transformări rapide pornind de la crearea mediului de învăţare care poate eficientiza tehnicile de învăţare şi de muncă intelectuală. Nevoile şi cerinţele copiilor, ,,actori’’ pe scena educaţională, pretind dascălilor o schimbare radicală a modului de abordare a activităţilor didactice. Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste, cum spune Jean Piaget, este de a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă, cu activităţile de cooperare, de învăţare în grup şi de muncă interdependentă. Acest imperativ vizează şi activităţile din cadrul orei de limba şi literatura română. Activitatea desfăşurată în această oră trebuie să încerce să evite forma clasică a lecţiilor. Nu trebuie să se uite nici o clipă că ora de limba şi literatura română trebuie să-i mobilizeze pe elevi, îndeosebi în plan afectiv, de aceea trebuie alese acele forme şi metode care să-i angajeze. Nu

Transcript of Metode Educaționale Interactive Utilizate La Ora de Dirigenție

Page 1: Metode Educaționale Interactive Utilizate La Ora de Dirigenție

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR 7 TG MUREȘ

COMISIA METODICĂ A PROFESORILOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMAcircNĂ

Prof ADRIANA NISTOR

METODE EDUCAȚIONALE INTERACTIVE UTILIZATE LA ORA DE

LIMBA ȘI LITERATURA ROMAcircNĂ

Lumea icircn care trăim se schimbă şi o dată cu ea şi educaţia Sursele de informare pentru adulţi

şi copii se multiplică icircncacirct pentru cei atraşi de nou de spectaculos una pare mai atractivă decacirct

alta Şi icircn icircnvăţămacircnt au loc transformări rapide pornind de la crearea mediului de icircnvăţare care

poate eficientiza tehnicile de icircnvăţare şi de muncă intelectuală Nevoile şi cerinţele

copiilor actorirsquorsquo pe scena educaţională pretind dascălilor o schimbare radicală a modului de

abordare a activităţilor didactice Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste cum spune Jean

Piaget este de a asigura o metodologie diversificată bazată pe icircmbinarea activităţilor de icircnvăţare şi

de muncă independentă cu activităţile de cooperare de icircnvăţare icircn grup şi de muncă

interdependentă

Acest imperativ vizează și activitățile din cadrul orei de limba și literatura romacircnă Activitatea

desfășurată icircn această oră trebuie să icircncerce să evite forma clasică a lecțiilor Nu trebuie să se uite

nici o clipă că ora de limba și literatura romacircnă trebuie să-i mobilizeze pe elevi icircndeosebi icircn plan

afectiv de aceea trebuie alese acele forme și metode care să-i angajeze Nu metoda (metodele) icircn

sine asigură reușita orei ci folosirea (lor) adecvată icircn raport cu situația concretă de la nivelul clasei

Regacircndirea educaţiei formale se impune şi ne impune ca icircn calitate de profesori să schimbăm

icircn primul racircnd relaţia cu copiii şi icircntre copii promovacircnd sprijinul reciproc şi dialogul constructiv

S-a dovedit faptul că dialogul (dezbaterea) este ldquoforma principală de desfăşurare a orei de

dirigenţierdquo (Fischbein E 1973 p 93) acel dialog icircnţeles ca mijloc total de comunicare care

cuprinde nu numai un schimb de informaţii ci şi icircmpărtăşire de sentimente idei experienţe

Dialogul trebuie să permită puncte de vedere contradictorii şi să stimuleze participarea unui număr

cacirct mai mare de elevi Este metoda care convinge cel mai mult

Dincolo de dialog icircnsă toate activităţile cu copiii trebuie să aibă un caracter spontan să

contribuie la dezvoltarea independentă icircn gacircndire şi acţiune Noul necunoscutul căutarea de idei

prin modele interactive conferă activităţii mister didacticrsquorsquo se constituie ca o aventură a

cunoaşteriirsquorsquo icircn care copilul e participant activ pentru că el icircntacirclneşte probleme situaţii complexe

dar lucracircnd icircn grup prin cooperare prin analize dezbateri descoperă răspunsurile la icircntrebări

rezolvă sarcini de icircnvăţare se simte responsabil şi mulţumit icircn finalul activităţii

Practica a validat icircn acest sens o serie de metode educaționale interactive care icircnvaţă copiii să

rezolve probleme cu care se confruntă să ia decizii icircn grup să aplaneze conflictele dacă sunt

prezentate ca jocuri de icircnvăţare de cooperare distractive

Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre

minţile participanţilor dintre personalităţile lor ducacircnd la o icircnvăţare mai activă şi cu rezultate

evidente Acest tip de interactivitate determină ldquoidentificarea subiectului cu situaţia de icircnvăţare icircn

care acesta este antrenatrdquo (Idem) ceea ce duce la trans-formarea elevului icircn stăpacircnul propriei

transformări şi formări bdquoMetodele interactive urmăresc optimizarea comunicării observacircnd

tendinţele inhibitorii care pot apărea icircn interiorul grupuluirdquo ( Ion-Ovidiu Pacircnişoară 2003 p 140)

Nu icircn ultimul racircnd prin aceste metode se stimulează creativitatea iar copiii descoperă o nouă

experienţă inter-relaţionacircnd icircn grupuri de icircnvăţare activă capătacircnd totodată icircncredere icircn capacităţile

individuale şi ale grupului

Icircnvăţămacircntul modern preconizează iată o metodologie axată pe acţiune operatorie deci pe

promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gacircndirii ale inteligenţei ale

imaginaţiei şi creativităţii ldquoActivrdquo este elevul care ldquodepune efort de reflecţie personală interioară şi

abstractă care icircntreprinde o acţiune mintală de căutare de cercetare şi redescoperire a adevărurilor

de elaborarea a noilor cunoştinţe ldquoActivismul exteriorrdquo vine deci să servească drept suport material

ldquoactivismului interiorrdquo psihic mental să devină un purtător al acestuiardquo (Ioan Cerghit 1997

p73)

După funcţia didactică principală putem clasifica metodele şi tehnicile interactive de grup

astfel

Metode de predare-icircnvăţare interactivă icircn grup

1048707 Metoda predăriiicircnvăţării reciproce (Reciprocal teaching ndash Palinscar)

1048707 Metoda Jigsaw (Mozaicul)

1048707 Citirea cuprinzătoare

1048707 Cascada (Cascade)

1048707 STAD (Student Teams Achievement Division) ndash Metoda icircnvăţării pe grupe

mici

1048707 TGT (TeamsGamesTournaments) ndash Metoda turnirurilor icircntre echipe

1048707 Metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles)

1048707 Metoda piramidei

1048707 Icircnvăţarea dramatizată

Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare

1048707 Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map Conceptual map)

1048707 Matricele

1048707 Lanţurile cognitive

1048707 Fishbone maps (scheletul de peşte)

1048707 Diagrama cauzelor şi a efectului

1048707 Pacircnza de păianjăn ( Spider map ndash Webs)

1048707 Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique)

1048707 Metoda RAI

1048707 Cartonaşele luminoase

Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

1048707 Brainstorming

1048707 Starbursting (Explozia stelară)

1048707 Metoda Pălăriilor gacircnditoare (Thinking hats ndash Edward de Bono)

1048707 Caruselul

1048707 Multi-voting

1048707 Masa rotundă

1048707 Interviul de grup

1048707 Studiul de caz

1048707 Incidentul critic

1048707 Phillips 66

1048707 Tehnica 635

1048707 Controversa creativă

1048707 Fishbowl (tehnica acvariului)

1048707 Tehnica focus grup

1048707 Patru colţuri (Four corners)

1048707 Metoda Frisco

1048707 Sinectica

1048707 Buzz-groups

1048707 Metoda Delphi

Metode de cercetare icircn grup

1048707 Tema sau proiectul de cercetare icircn grup

1048707 Experimentul pe echipe

1048707 Portofoliul de grup

Iată cacircteva metode interactive care pot fi utilizate cu succes icircn ora de dirigenție

Brainstorming (Furtună icircn creier)

Un mod simplu şi eficient de a genera idei noiREGULI Notează fiecare idee care icircţi vine icircn minteUnele idei s-ar putea să pară nebuneşti sau imposibil de realizat dar acest lucru nu este rău

Uneori cele mai năstruşnice idei ne determină să ne gacircndim la alte idei cu efect deosebit Gacircndeşte-te la cacirct se poate de multe idei

Cu cacirct ne vin icircn minte mai multe idei cu atacirct cresc şansele să găsim ideile folositoare Nu judeca nici o idee ca bună sau rea Nu gacircndi şi nu vorbi despre aceste idei

Tot ce ci de făcut este să le noteziCiorchinele

tehnică ce icirci icircncurajează pe elevi să gacircndească liber deschis să realizeze conexiuni icircntre idei şi să facă asociaţii

paşii ciorchinelui sunt următorii scrierea unei noţiuni idei cuvacircnt ndash cheie icircn mijlocul tablei sau foii identificarea şi scrierea cuvintelor ideilor care vin icircn minte elevilor despre cuvacircntul ndash cheie

din centrul paginii sau tablei legarea cuvintelor ideilor scrise prin linii sau săgeţi evidenţiindu-se legăturile conexiunile

care se stabilesc icircntre ele şi icircntre ele şi tema centrală regulile ce trebuie respectate sunt asemănătoare cu cele de la brainstorming

Cvintetul

instrument eficient de sinteză rezumare a conceptelor sau informaţiilor icircnvăţate poezie din 5 versuri care sintetizează informaţia concis la obiect la tema propusă reguli de realizare a poeziei versul 1 constă dintr-un cuvacircnt care exprimă subiectul poeziei (de obicei un substantiv) versul 2 format din 2 cuvinte care descriu subiectul (de obicei adjective) versul 3 format din 3 cuvinte care exprimă acţiuni (de obicei verbe) versul 4 format din 4 cuvinte care exprimă sentimentele elevului faţă de subiect

versul 5 format dintr-un cuvacircnt care exprimă esenţa subiectului

Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii)

Menţine implicarea activă a gacircndirii elevilor icircn citirea unui text Monitorizează gradul de icircnţelegere a unui conţinut de ideiREGULI Elevii sunt rugaţi să se gacircndească la subiectul propus şi să noteze pe o hacircrtie ceea ce

ştiu despre acesta (subiect)(Ideile vor fi notate pe tablă) Apoi sunt rugaţi să citească cu atenţie un text nou şi să marcheze pe marginea textului următoarele semne

- bdquordquo dacă ceea ce au citit confirmă ceea ce ştiau deja- bdquo-rdquo dacă ceea ce au citit contrazice sau diferă de ceea ce

ştiau deja- bdquo+rdquo dacă ceea ce au citit este ceva nou faţă de ceea ce ştiau deja- bdquordquo dacă ceea ce au citit li se pare confuz sau dacă doresc să afle mai mult decacirct

ceea ce ştiau deja

- +

Se realizează apoi o discuţie pe marginea temei studiate consemnacircndu-se aspectele remarcate de elevi

Există și o serie de metode și instrumente de dezvoltare a gacircndirii critice precum Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

tehnică utilizată pentru analiza textelor informative sau icircn momentele de prelegere şi explicaţie ale lecţiei

REGULI se aplică individual sau pe perechi iniţial li se cere elevilor să scrie pe o foaie de hacircrtie informaţiile pe care le ştiu ei cu

privire la tema pusă icircn discuţie pe tablă sau pe foaie flip-chart cadrul didactic va face tabelul de mai jos şi va

completa apoi prima coloană bdquoŞtiurdquo cu informaţiile luate de la elevi din foile completate anterior

se continuă prin ajutarea elevilor să completeze icircn tabelul lor coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo cu informaţiile pe care doresc elevii să le afle despre tema discutată (se notează sub formă de icircntrebări)

li se cere apoi elevilor să citească textul şi să completeze tabelul icircn coloana bdquoAm icircnvăţatrdquo cu informaţiile care le-au reţinut din text şi acele informaţii care surprind răspunsul la ceea ce şi-au dorit ei să afle să icircnveţe (coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo)

cadrul didactic analizează icircmpreună cu elevii informaţiile din coloana bdquoAm icircnvăţatrdquo urmărind printre altele dacă au fost găsite răspunsuri la toate icircntrebările din coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo Sunt aflate şi alte informaţii găsite de elevi icircn text interesante pentru ei

Să se răspundă la toate icircntrebările din coloana din mijloc Sau Să fie trimişi elevi la o sursă exactă unde să caute informaţia

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢAT

Predicţii pe baza unor termeni cheie

tehnică prin care elevii sunt solicitaţi să anticipeze derularea evenimentelor ce vor fi prezentate icircntr-un text pornind de la cacircţiva termeni cheie

REGULI elevii sunt icircnştiinţaţi că vor citi şi discuta un text dar mai icircntacirci li se oferă o listă cu

un număr aproximativ de 5 termeni cheie selectaţi din textul ce urmează a fi studiat

şi sunt solicitaţi să realizeze o scurtă povestioară care să cuprindă termenii prezentaţi anterior

după scrierea povestioarelor elevii citesc povestirea icircn perechi şi se pun de acord icircn privinţa conţinutului acesteia

se citeşte apoi textul tot icircn perechi şi se vor opri icircn anumite locuri pentru a face predicţii şi a le verifica completacircnd tabelul

textul este icircmpărţit anterior de dascăl icircn trei părţi iar la finalul primei părţi perechile se opresc din citit şi prezic ce se va icircntacircmpla icircn continuare timp de un minut notacircnd apoi predicţia icircn spaţiul din prima coloană (bdquoCe crezi că se va icircntacircmplardquo) apoi coloana bdquoCe dovezi airdquo

citesc textul icircn continuare pacircnă la următoarea oprire cacircnd repetă operaţiunea de scriere icircn tabel icircn cele trei coloane revăzacircndu-se predicţiile făcute anterior

la final elevii fac comparaţia cu povestirile lor (pornind de la termenii cheie şi conţinutul de idei al textului citit se vor constata asemănările şi deosebirile cu povestioara gacircndită de elevi la icircnceput )

activitatea se poate desfăşura şi icircn grup de 4-5 elevi

Tabelul predicțiilor

PARTEA I

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

PARTEA II

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

PARTEA III

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

Cubul

este un instrument cu ajutorul căruia putem studia o temă un subiect din perspective diferite

se consideră un cub iar celor 6 feţe (fiecăreia icircn parte) icirci corespund 6 instrucţiuni de lucru bdquoDescrierdquo bdquoComparărdquo bdquoAsociazărdquo bdquoAnalizeazărdquo bdquoAplicărdquo bdquoArgumentează pro sau contrardquo

iniţial tehnica presupune ca profesorul să solicite elevilor timp de 5 minute să scrie liber despre tema pusă icircn discuţie

urmează aplicarea tehnicii cubului prin parcurgerea celor 6 faţete icircn ordinea prezentată mai sus astfel

Descrie ndash Cum arată (Priveşte cu atenţie chiar şi mintal şi spune ce vezi culori formă mărime etc)

Compară ndash Cu ce seamănă Cu ce nu seamănă Asociază ndash La ce te face să te gacircndeşti De ce icircţi aminteşte (Lasă-ţi

mintea să zboare să facă asociaţii) Analizează ndash Din ce este făcut (Spune cum este făcut iar dacă nu şti

imaginează-ţi) Aplică ndash Cum poate fi folosit Argumentează pro sau contra ndash Este bun sau rău De ce (Adoptă un

punct de vedere Foloseşte orice fel de argument doreşti) după aplicarea tehnicii cubului elevii citesc ceea ce au scris de obicei lucracircndu-se icircn diadăNotă

- icircn funcţie de situaţie (clasă temă) nu este necesară parcurgerea tuturor faţetelor cubului

- este de preferat să se respecte ordinea prezentată mai sus de parcurgere a faţetelor deoarece această tehnică de lucru icirci conduce pe elevi de la o gacircndire simplă la una mai complexă

Jurnalul cu dublă intrare

tehnică ce icirci determină pe elevi să coreleze informaţia veche din experienţa lor anterioară cu cea nouă şi să reflecteze la semnificaţia pe care o are un text pentru ei personal

REGULI elevii sunt rugaţi să icircmpartă o foaie de hacircrtie icircn două cu o linie verticală sunt rugaţi apoi să citească un text cu atenţie fiecare elev va alege din textul citit un fragment care l-a impresionat icircn mod deosebit

(sunt rugaţi să se raporteze la propria lor experienţă personală) pe pagină vor copia icircn prima coloană fragmentul iar icircn cea de a doua coloană sunt

rugaţi să noteze comentariilor lor personale referitoare la pasajul ales răspunzacircnd la icircntrebări de tipul De ce au ales acel pasaj La ce i-a făcut să se gacircndească Ce au simţit Ce nedumeriri au avut

Se continuă cu analizarea fragmentelor alese şi argumentele elevilor

Lasă-mi mie ultimul cuvacircnt

tehnică prin care se realizează reflecţia ce urmează lecturării şi studierii unui text icircncurajacircnd elevii timizi mai tăcuţi fără icircncredere icircn ei să participe la activitate

REGULI

se citeşte un text ceracircnduli-se elevilor să selecteze din cadrul acestuia citate fragmente pasaje interesante şi să le scrie pe o hacircrtie

pe verso sunt rugaţi să noteze argumentarea alegerii făcute acordul sau dezacordul lor

profesorul solicită mai mulţi elevi să citească fragmentul ales nu şi comentariul alţi elevi sunt solicitaţi să comenteze să interpreteze fragmentul citit mai devreme icircn finalul exerciţiului profesorul icircl pune pe elevul care a bdquooferitrdquo fragmentul să

citească propriul argument după care nu mai urmează nici un fel de discuţii

Un rol important icircl au și metodele și instrumentele de icircnvăţare prin cooperare Predarea reciprocă

tehnică prin intermediul căreia elevii sunt puşi icircn situaţia de a juca rolul profesorului fiind puşi icircn situaţia de a preda colegilor lor de grup

REGULI

se poate aplica icircn diadă sau grup de 4-6 persoane toţi elevii au acelaşi text care va fi icircmpărţit icircn atacirctea părţi cacircţi membri are grupul fiecare elev predă colegilor fragmentul său de text şi are următoarele sarcini

- prezintă apoi rezumă fragmentul- pune icircntrebări colegilor cu scop de lămurire şi icircnţelegere mai profundă a textului

citit- clarifică aspectele ce nu sunt icircnţelese- anticipează ce se va icircntacircmpla icircn fragmentul următor

Metoda Mozaic I II

tehnică ce promovează icircnvăţarea prin cooperare şi colaborareREGULI

se alcătuiesc grupe de 4-5 elevi fiecare elev are un număr profesorul icircmparte textul ce urmează a fi studiat elevilor se alcătuiesc grupurile bdquoexpertrdquo elevii nr1 din fiecare grup vor forma un grup nr 2

un alt grup etc Fiecare grup de bdquoexperţirdquo are sarcina de a studia o anumită parte din text de a o discuta icircnţelege cacirct mai bine pentru ca ulterior să o explice colegilor şi să stabilească strategia de predare

se revine la grupul iniţial şi se predă colegilor conţinutul Se pot cere explicaţii bdquoexpertuluirdquo sau grupului de bdquoexperţirdquo

MOZAIC II se deosebeşte de Mozaic I prin aceea că presupune o activitate de icircnvăţare mai dirijată iar grupurile de bdquoexperţirdquo dispun de o fişă cu icircntrebări care ghidează lectura şi icircnţelegerea exactă a textului

Gacircndiţi Lucraţi icircn perechi Comunicaţi

tehnică ce stimulează elevii să reflecteze asupra conţinutului unui text colaboracircnd cu un coleg icircn formularea ideilor şi comunicarea lor celorlalţi colegi

REGULI

se lucrează icircn diadă La icircnceput fiecare dintre elevi lucrează independent pe sarcina dată de profesor

se unesc in diadă prezintă şi discută ce au răspuns fiecare apoi se pun de acord asupra unui răspuns comun

dascălul roagă 2-3 perechi să prezinte rezultatul icircn funcţie de timp

Reţeaua de discuţii

tehnică ce presupune studiul individual al unui conţinut informaţional şi formularea de către elevi a unui punct de vedere şi a unei liste de argumente pro şi contra de la care se pleacă icircn dezbaterea ce urmează să aibă loc

dascălul pune icircn discuţie o temă oferă materialul de studiat elevilor care alcătuiesc listele pro contra şi icircşi exprimă punctul de vedere iar ceilalţi sunt invitaţi să-i contrazică

Unul stă trei circulă

tehnică prin care elevii interacţionează schimbă idei şi colaborează icircn rezolvarea unor sarcini propuse de dascăl

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupe de 3-4 fiecare grup şi elev are cacircte un număr dascălul dă sarcina de lucru iar elevii o rezolvă şi notează soluţia elevii se rotesc astfel cei cu nr 1 se mută icircn grupul următor cei cu nr 2 se mută peste

două grupuri etc Icircntotdeauna un elev rămacircne bdquogazdărdquo şi explică bdquovizitatorilorrdquo soluţia oferită de ei la sarcina de lucru bdquoGazdardquo notează ceea ce spun bdquovizitatoriirdquo iar aceştia notează soluţia grupului la care sunt icircn vizită

se revine la locurile iniţiale şi se discută bdquogazdardquo prezintă comentariile ceilalţi care au vizitat observaţiile lor cu asemănările şi deosebirile apoi elevii discută din nou sarcina de lucru şi rezolvarea propusă de ei

Turul galeriei

tehnică prin care elevii sunt icircncurajaţi să-şi exprime opiniile referitoare la soluţiile date de colegii lor la o problemă pusă icircn discuţie

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupuri li se dă să rezolve o sarcină de lucru care poate avea mai multe soluţii materializată icircntr-un poster

se expun rezultatele muncii(posterele) fiecare grup trece icircn mod ordonat la fiecare poster examinează soluţiile colegilor şi

notează pe poster comentarii după ce se icircncheie turul grupurile revin la loc şi icircşi reexaminează produsul muncii lor

comentariile şi compară cu produsul celorlalţi

Linia valorilor

tehnică ce presupune ca dascălul să vină cu o sarcină de lucru cu mai multe soluţii posibile Elevii gacircndesc şi independent icircşi conturează o poziţie răspuns

la solicitarea dascălului elevii se aşează pe o linie icircn funcţie de poziţia adoptată pro contra sau indecişi (la mijloc)

are loc o discuţie cu vecinii icircn care sunt expuse punctele de vedere icircncercacircndu-se convingerea celorlalţi să treacă pe segmentul lor de linie

Icircn ansmabul este adevărat că toate aceste metode interactive şi de grup sunt cronofage

(solicită mult timp) icircnsă aplicarea lor presupune și diversitate de idei angajare icircn acţiune

descoperirea unor noi valori responsabilitate didactică icircn a le aplica creator pentru eficientizarea

procesului instructiv-educativ Situaţiile de icircnvăţare rezolvate prin aceste metode dezvoltă copiilor

gacircndirea critică deoarece ei exersează gacircndirea critică şi icircnţeleg că atunci cacircnd analizează un

personaj comportamentul unui copil o faptă o idee un eveniment ei critică comportamentul

ideea fapta nu critică personajul copilul sau adultul aducacircnd argumente găsind soluţii sau dacircnd

sfaturi din care toţi icircnvaţă

Icircn concluzie aplicate cu mult tact metodele interactive şi de grup au o serie de valențe

formative deosebite

1048707 stimulează implicarea activă icircn sarcină a elevilor aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă

1048707 exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit stimulacircnd iniţiativa tuturor elevilor implicaţi icircn sarcină

1048707 asigură o mai bună punere icircn practică a cunoştinţelor exersarea priceperilor şi capacităţilor icircn variate contexte şi situaţii

1048707 asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate icircn sistemul noţional devenind astfel operaţionale

1048707 unele dintre ele cum ar fi portofoliul oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj şi materie şi icircntre elevi

1048707 asigură un demers interactiv al actului de predarendashicircnvăţarendashevaluare adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev valorificacircnd şi stimulacircnd potenţialul creativ şi originalitatea acestuia

1048707 descurajează practicile de speculare sau de icircnvăţare doar pentru notă 1048707 realizează unele obiective interdisciplinare a şti să culeagă informaţii despre o temă dată a şti să facă conexiuni 1048707 icircncurajează autonomia copilului şi promovează icircnvăţămacircntului prin cooperare 1048707 formează deprinderea de a gacircndi critic

BIBLIOGRAFIE

Cosma Traian Ora de dirigenție icircn gimnaziu Icircndrumări și texte icircn sprijinul profesorului

diriginte Ediția a III-a Editura Didactică și pedagogică București 2008

Curteanu Doru et al Ghidul trainerului Editura Irecson Bucureşti 2005

Iancu Stela Teodor Cozma Ora de dirigenţie icircntre rutină şi profesionalism Editura Gama

Iaşi 1995

Savin Irina-Isabella Metode educaţionale interactive utilizate la ora de dirigenţie Editura

Princeps Edit Iaşi 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Suporturi tematice icircn activitatea

dirigintelui auxiliar didactic Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Managementul activităţilor educative

Ghidul şi caietul profesorului diriginte Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2006

Page 2: Metode Educaționale Interactive Utilizate La Ora de Dirigenție

dar lucracircnd icircn grup prin cooperare prin analize dezbateri descoperă răspunsurile la icircntrebări

rezolvă sarcini de icircnvăţare se simte responsabil şi mulţumit icircn finalul activităţii

Practica a validat icircn acest sens o serie de metode educaționale interactive care icircnvaţă copiii să

rezolve probleme cu care se confruntă să ia decizii icircn grup să aplaneze conflictele dacă sunt

prezentate ca jocuri de icircnvăţare de cooperare distractive

Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre

minţile participanţilor dintre personalităţile lor ducacircnd la o icircnvăţare mai activă şi cu rezultate

evidente Acest tip de interactivitate determină ldquoidentificarea subiectului cu situaţia de icircnvăţare icircn

care acesta este antrenatrdquo (Idem) ceea ce duce la trans-formarea elevului icircn stăpacircnul propriei

transformări şi formări bdquoMetodele interactive urmăresc optimizarea comunicării observacircnd

tendinţele inhibitorii care pot apărea icircn interiorul grupuluirdquo ( Ion-Ovidiu Pacircnişoară 2003 p 140)

Nu icircn ultimul racircnd prin aceste metode se stimulează creativitatea iar copiii descoperă o nouă

experienţă inter-relaţionacircnd icircn grupuri de icircnvăţare activă capătacircnd totodată icircncredere icircn capacităţile

individuale şi ale grupului

Icircnvăţămacircntul modern preconizează iată o metodologie axată pe acţiune operatorie deci pe

promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gacircndirii ale inteligenţei ale

imaginaţiei şi creativităţii ldquoActivrdquo este elevul care ldquodepune efort de reflecţie personală interioară şi

abstractă care icircntreprinde o acţiune mintală de căutare de cercetare şi redescoperire a adevărurilor

de elaborarea a noilor cunoştinţe ldquoActivismul exteriorrdquo vine deci să servească drept suport material

ldquoactivismului interiorrdquo psihic mental să devină un purtător al acestuiardquo (Ioan Cerghit 1997

p73)

După funcţia didactică principală putem clasifica metodele şi tehnicile interactive de grup

astfel

Metode de predare-icircnvăţare interactivă icircn grup

1048707 Metoda predăriiicircnvăţării reciproce (Reciprocal teaching ndash Palinscar)

1048707 Metoda Jigsaw (Mozaicul)

1048707 Citirea cuprinzătoare

1048707 Cascada (Cascade)

1048707 STAD (Student Teams Achievement Division) ndash Metoda icircnvăţării pe grupe

mici

1048707 TGT (TeamsGamesTournaments) ndash Metoda turnirurilor icircntre echipe

1048707 Metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles)

1048707 Metoda piramidei

1048707 Icircnvăţarea dramatizată

Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare

1048707 Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map Conceptual map)

1048707 Matricele

1048707 Lanţurile cognitive

1048707 Fishbone maps (scheletul de peşte)

1048707 Diagrama cauzelor şi a efectului

1048707 Pacircnza de păianjăn ( Spider map ndash Webs)

1048707 Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique)

1048707 Metoda RAI

1048707 Cartonaşele luminoase

Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

1048707 Brainstorming

1048707 Starbursting (Explozia stelară)

1048707 Metoda Pălăriilor gacircnditoare (Thinking hats ndash Edward de Bono)

1048707 Caruselul

1048707 Multi-voting

1048707 Masa rotundă

1048707 Interviul de grup

1048707 Studiul de caz

1048707 Incidentul critic

1048707 Phillips 66

1048707 Tehnica 635

1048707 Controversa creativă

1048707 Fishbowl (tehnica acvariului)

1048707 Tehnica focus grup

1048707 Patru colţuri (Four corners)

1048707 Metoda Frisco

1048707 Sinectica

1048707 Buzz-groups

1048707 Metoda Delphi

Metode de cercetare icircn grup

1048707 Tema sau proiectul de cercetare icircn grup

1048707 Experimentul pe echipe

1048707 Portofoliul de grup

Iată cacircteva metode interactive care pot fi utilizate cu succes icircn ora de dirigenție

Brainstorming (Furtună icircn creier)

Un mod simplu şi eficient de a genera idei noiREGULI Notează fiecare idee care icircţi vine icircn minteUnele idei s-ar putea să pară nebuneşti sau imposibil de realizat dar acest lucru nu este rău

Uneori cele mai năstruşnice idei ne determină să ne gacircndim la alte idei cu efect deosebit Gacircndeşte-te la cacirct se poate de multe idei

Cu cacirct ne vin icircn minte mai multe idei cu atacirct cresc şansele să găsim ideile folositoare Nu judeca nici o idee ca bună sau rea Nu gacircndi şi nu vorbi despre aceste idei

Tot ce ci de făcut este să le noteziCiorchinele

tehnică ce icirci icircncurajează pe elevi să gacircndească liber deschis să realizeze conexiuni icircntre idei şi să facă asociaţii

paşii ciorchinelui sunt următorii scrierea unei noţiuni idei cuvacircnt ndash cheie icircn mijlocul tablei sau foii identificarea şi scrierea cuvintelor ideilor care vin icircn minte elevilor despre cuvacircntul ndash cheie

din centrul paginii sau tablei legarea cuvintelor ideilor scrise prin linii sau săgeţi evidenţiindu-se legăturile conexiunile

care se stabilesc icircntre ele şi icircntre ele şi tema centrală regulile ce trebuie respectate sunt asemănătoare cu cele de la brainstorming

Cvintetul

instrument eficient de sinteză rezumare a conceptelor sau informaţiilor icircnvăţate poezie din 5 versuri care sintetizează informaţia concis la obiect la tema propusă reguli de realizare a poeziei versul 1 constă dintr-un cuvacircnt care exprimă subiectul poeziei (de obicei un substantiv) versul 2 format din 2 cuvinte care descriu subiectul (de obicei adjective) versul 3 format din 3 cuvinte care exprimă acţiuni (de obicei verbe) versul 4 format din 4 cuvinte care exprimă sentimentele elevului faţă de subiect

versul 5 format dintr-un cuvacircnt care exprimă esenţa subiectului

Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii)

Menţine implicarea activă a gacircndirii elevilor icircn citirea unui text Monitorizează gradul de icircnţelegere a unui conţinut de ideiREGULI Elevii sunt rugaţi să se gacircndească la subiectul propus şi să noteze pe o hacircrtie ceea ce

ştiu despre acesta (subiect)(Ideile vor fi notate pe tablă) Apoi sunt rugaţi să citească cu atenţie un text nou şi să marcheze pe marginea textului următoarele semne

- bdquordquo dacă ceea ce au citit confirmă ceea ce ştiau deja- bdquo-rdquo dacă ceea ce au citit contrazice sau diferă de ceea ce

ştiau deja- bdquo+rdquo dacă ceea ce au citit este ceva nou faţă de ceea ce ştiau deja- bdquordquo dacă ceea ce au citit li se pare confuz sau dacă doresc să afle mai mult decacirct

ceea ce ştiau deja

- +

Se realizează apoi o discuţie pe marginea temei studiate consemnacircndu-se aspectele remarcate de elevi

Există și o serie de metode și instrumente de dezvoltare a gacircndirii critice precum Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

tehnică utilizată pentru analiza textelor informative sau icircn momentele de prelegere şi explicaţie ale lecţiei

REGULI se aplică individual sau pe perechi iniţial li se cere elevilor să scrie pe o foaie de hacircrtie informaţiile pe care le ştiu ei cu

privire la tema pusă icircn discuţie pe tablă sau pe foaie flip-chart cadrul didactic va face tabelul de mai jos şi va

completa apoi prima coloană bdquoŞtiurdquo cu informaţiile luate de la elevi din foile completate anterior

se continuă prin ajutarea elevilor să completeze icircn tabelul lor coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo cu informaţiile pe care doresc elevii să le afle despre tema discutată (se notează sub formă de icircntrebări)

li se cere apoi elevilor să citească textul şi să completeze tabelul icircn coloana bdquoAm icircnvăţatrdquo cu informaţiile care le-au reţinut din text şi acele informaţii care surprind răspunsul la ceea ce şi-au dorit ei să afle să icircnveţe (coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo)

cadrul didactic analizează icircmpreună cu elevii informaţiile din coloana bdquoAm icircnvăţatrdquo urmărind printre altele dacă au fost găsite răspunsuri la toate icircntrebările din coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo Sunt aflate şi alte informaţii găsite de elevi icircn text interesante pentru ei

Să se răspundă la toate icircntrebările din coloana din mijloc Sau Să fie trimişi elevi la o sursă exactă unde să caute informaţia

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢAT

Predicţii pe baza unor termeni cheie

tehnică prin care elevii sunt solicitaţi să anticipeze derularea evenimentelor ce vor fi prezentate icircntr-un text pornind de la cacircţiva termeni cheie

REGULI elevii sunt icircnştiinţaţi că vor citi şi discuta un text dar mai icircntacirci li se oferă o listă cu

un număr aproximativ de 5 termeni cheie selectaţi din textul ce urmează a fi studiat

şi sunt solicitaţi să realizeze o scurtă povestioară care să cuprindă termenii prezentaţi anterior

după scrierea povestioarelor elevii citesc povestirea icircn perechi şi se pun de acord icircn privinţa conţinutului acesteia

se citeşte apoi textul tot icircn perechi şi se vor opri icircn anumite locuri pentru a face predicţii şi a le verifica completacircnd tabelul

textul este icircmpărţit anterior de dascăl icircn trei părţi iar la finalul primei părţi perechile se opresc din citit şi prezic ce se va icircntacircmpla icircn continuare timp de un minut notacircnd apoi predicţia icircn spaţiul din prima coloană (bdquoCe crezi că se va icircntacircmplardquo) apoi coloana bdquoCe dovezi airdquo

citesc textul icircn continuare pacircnă la următoarea oprire cacircnd repetă operaţiunea de scriere icircn tabel icircn cele trei coloane revăzacircndu-se predicţiile făcute anterior

la final elevii fac comparaţia cu povestirile lor (pornind de la termenii cheie şi conţinutul de idei al textului citit se vor constata asemănările şi deosebirile cu povestioara gacircndită de elevi la icircnceput )

activitatea se poate desfăşura şi icircn grup de 4-5 elevi

Tabelul predicțiilor

PARTEA I

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

PARTEA II

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

PARTEA III

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

Cubul

este un instrument cu ajutorul căruia putem studia o temă un subiect din perspective diferite

se consideră un cub iar celor 6 feţe (fiecăreia icircn parte) icirci corespund 6 instrucţiuni de lucru bdquoDescrierdquo bdquoComparărdquo bdquoAsociazărdquo bdquoAnalizeazărdquo bdquoAplicărdquo bdquoArgumentează pro sau contrardquo

iniţial tehnica presupune ca profesorul să solicite elevilor timp de 5 minute să scrie liber despre tema pusă icircn discuţie

urmează aplicarea tehnicii cubului prin parcurgerea celor 6 faţete icircn ordinea prezentată mai sus astfel

Descrie ndash Cum arată (Priveşte cu atenţie chiar şi mintal şi spune ce vezi culori formă mărime etc)

Compară ndash Cu ce seamănă Cu ce nu seamănă Asociază ndash La ce te face să te gacircndeşti De ce icircţi aminteşte (Lasă-ţi

mintea să zboare să facă asociaţii) Analizează ndash Din ce este făcut (Spune cum este făcut iar dacă nu şti

imaginează-ţi) Aplică ndash Cum poate fi folosit Argumentează pro sau contra ndash Este bun sau rău De ce (Adoptă un

punct de vedere Foloseşte orice fel de argument doreşti) după aplicarea tehnicii cubului elevii citesc ceea ce au scris de obicei lucracircndu-se icircn diadăNotă

- icircn funcţie de situaţie (clasă temă) nu este necesară parcurgerea tuturor faţetelor cubului

- este de preferat să se respecte ordinea prezentată mai sus de parcurgere a faţetelor deoarece această tehnică de lucru icirci conduce pe elevi de la o gacircndire simplă la una mai complexă

Jurnalul cu dublă intrare

tehnică ce icirci determină pe elevi să coreleze informaţia veche din experienţa lor anterioară cu cea nouă şi să reflecteze la semnificaţia pe care o are un text pentru ei personal

REGULI elevii sunt rugaţi să icircmpartă o foaie de hacircrtie icircn două cu o linie verticală sunt rugaţi apoi să citească un text cu atenţie fiecare elev va alege din textul citit un fragment care l-a impresionat icircn mod deosebit

(sunt rugaţi să se raporteze la propria lor experienţă personală) pe pagină vor copia icircn prima coloană fragmentul iar icircn cea de a doua coloană sunt

rugaţi să noteze comentariilor lor personale referitoare la pasajul ales răspunzacircnd la icircntrebări de tipul De ce au ales acel pasaj La ce i-a făcut să se gacircndească Ce au simţit Ce nedumeriri au avut

Se continuă cu analizarea fragmentelor alese şi argumentele elevilor

Lasă-mi mie ultimul cuvacircnt

tehnică prin care se realizează reflecţia ce urmează lecturării şi studierii unui text icircncurajacircnd elevii timizi mai tăcuţi fără icircncredere icircn ei să participe la activitate

REGULI

se citeşte un text ceracircnduli-se elevilor să selecteze din cadrul acestuia citate fragmente pasaje interesante şi să le scrie pe o hacircrtie

pe verso sunt rugaţi să noteze argumentarea alegerii făcute acordul sau dezacordul lor

profesorul solicită mai mulţi elevi să citească fragmentul ales nu şi comentariul alţi elevi sunt solicitaţi să comenteze să interpreteze fragmentul citit mai devreme icircn finalul exerciţiului profesorul icircl pune pe elevul care a bdquooferitrdquo fragmentul să

citească propriul argument după care nu mai urmează nici un fel de discuţii

Un rol important icircl au și metodele și instrumentele de icircnvăţare prin cooperare Predarea reciprocă

tehnică prin intermediul căreia elevii sunt puşi icircn situaţia de a juca rolul profesorului fiind puşi icircn situaţia de a preda colegilor lor de grup

REGULI

se poate aplica icircn diadă sau grup de 4-6 persoane toţi elevii au acelaşi text care va fi icircmpărţit icircn atacirctea părţi cacircţi membri are grupul fiecare elev predă colegilor fragmentul său de text şi are următoarele sarcini

- prezintă apoi rezumă fragmentul- pune icircntrebări colegilor cu scop de lămurire şi icircnţelegere mai profundă a textului

citit- clarifică aspectele ce nu sunt icircnţelese- anticipează ce se va icircntacircmpla icircn fragmentul următor

Metoda Mozaic I II

tehnică ce promovează icircnvăţarea prin cooperare şi colaborareREGULI

se alcătuiesc grupe de 4-5 elevi fiecare elev are un număr profesorul icircmparte textul ce urmează a fi studiat elevilor se alcătuiesc grupurile bdquoexpertrdquo elevii nr1 din fiecare grup vor forma un grup nr 2

un alt grup etc Fiecare grup de bdquoexperţirdquo are sarcina de a studia o anumită parte din text de a o discuta icircnţelege cacirct mai bine pentru ca ulterior să o explice colegilor şi să stabilească strategia de predare

se revine la grupul iniţial şi se predă colegilor conţinutul Se pot cere explicaţii bdquoexpertuluirdquo sau grupului de bdquoexperţirdquo

MOZAIC II se deosebeşte de Mozaic I prin aceea că presupune o activitate de icircnvăţare mai dirijată iar grupurile de bdquoexperţirdquo dispun de o fişă cu icircntrebări care ghidează lectura şi icircnţelegerea exactă a textului

Gacircndiţi Lucraţi icircn perechi Comunicaţi

tehnică ce stimulează elevii să reflecteze asupra conţinutului unui text colaboracircnd cu un coleg icircn formularea ideilor şi comunicarea lor celorlalţi colegi

REGULI

se lucrează icircn diadă La icircnceput fiecare dintre elevi lucrează independent pe sarcina dată de profesor

se unesc in diadă prezintă şi discută ce au răspuns fiecare apoi se pun de acord asupra unui răspuns comun

dascălul roagă 2-3 perechi să prezinte rezultatul icircn funcţie de timp

Reţeaua de discuţii

tehnică ce presupune studiul individual al unui conţinut informaţional şi formularea de către elevi a unui punct de vedere şi a unei liste de argumente pro şi contra de la care se pleacă icircn dezbaterea ce urmează să aibă loc

dascălul pune icircn discuţie o temă oferă materialul de studiat elevilor care alcătuiesc listele pro contra şi icircşi exprimă punctul de vedere iar ceilalţi sunt invitaţi să-i contrazică

Unul stă trei circulă

tehnică prin care elevii interacţionează schimbă idei şi colaborează icircn rezolvarea unor sarcini propuse de dascăl

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupe de 3-4 fiecare grup şi elev are cacircte un număr dascălul dă sarcina de lucru iar elevii o rezolvă şi notează soluţia elevii se rotesc astfel cei cu nr 1 se mută icircn grupul următor cei cu nr 2 se mută peste

două grupuri etc Icircntotdeauna un elev rămacircne bdquogazdărdquo şi explică bdquovizitatorilorrdquo soluţia oferită de ei la sarcina de lucru bdquoGazdardquo notează ceea ce spun bdquovizitatoriirdquo iar aceştia notează soluţia grupului la care sunt icircn vizită

se revine la locurile iniţiale şi se discută bdquogazdardquo prezintă comentariile ceilalţi care au vizitat observaţiile lor cu asemănările şi deosebirile apoi elevii discută din nou sarcina de lucru şi rezolvarea propusă de ei

Turul galeriei

tehnică prin care elevii sunt icircncurajaţi să-şi exprime opiniile referitoare la soluţiile date de colegii lor la o problemă pusă icircn discuţie

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupuri li se dă să rezolve o sarcină de lucru care poate avea mai multe soluţii materializată icircntr-un poster

se expun rezultatele muncii(posterele) fiecare grup trece icircn mod ordonat la fiecare poster examinează soluţiile colegilor şi

notează pe poster comentarii după ce se icircncheie turul grupurile revin la loc şi icircşi reexaminează produsul muncii lor

comentariile şi compară cu produsul celorlalţi

Linia valorilor

tehnică ce presupune ca dascălul să vină cu o sarcină de lucru cu mai multe soluţii posibile Elevii gacircndesc şi independent icircşi conturează o poziţie răspuns

la solicitarea dascălului elevii se aşează pe o linie icircn funcţie de poziţia adoptată pro contra sau indecişi (la mijloc)

are loc o discuţie cu vecinii icircn care sunt expuse punctele de vedere icircncercacircndu-se convingerea celorlalţi să treacă pe segmentul lor de linie

Icircn ansmabul este adevărat că toate aceste metode interactive şi de grup sunt cronofage

(solicită mult timp) icircnsă aplicarea lor presupune și diversitate de idei angajare icircn acţiune

descoperirea unor noi valori responsabilitate didactică icircn a le aplica creator pentru eficientizarea

procesului instructiv-educativ Situaţiile de icircnvăţare rezolvate prin aceste metode dezvoltă copiilor

gacircndirea critică deoarece ei exersează gacircndirea critică şi icircnţeleg că atunci cacircnd analizează un

personaj comportamentul unui copil o faptă o idee un eveniment ei critică comportamentul

ideea fapta nu critică personajul copilul sau adultul aducacircnd argumente găsind soluţii sau dacircnd

sfaturi din care toţi icircnvaţă

Icircn concluzie aplicate cu mult tact metodele interactive şi de grup au o serie de valențe

formative deosebite

1048707 stimulează implicarea activă icircn sarcină a elevilor aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă

1048707 exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit stimulacircnd iniţiativa tuturor elevilor implicaţi icircn sarcină

1048707 asigură o mai bună punere icircn practică a cunoştinţelor exersarea priceperilor şi capacităţilor icircn variate contexte şi situaţii

1048707 asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate icircn sistemul noţional devenind astfel operaţionale

1048707 unele dintre ele cum ar fi portofoliul oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj şi materie şi icircntre elevi

1048707 asigură un demers interactiv al actului de predarendashicircnvăţarendashevaluare adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev valorificacircnd şi stimulacircnd potenţialul creativ şi originalitatea acestuia

1048707 descurajează practicile de speculare sau de icircnvăţare doar pentru notă 1048707 realizează unele obiective interdisciplinare a şti să culeagă informaţii despre o temă dată a şti să facă conexiuni 1048707 icircncurajează autonomia copilului şi promovează icircnvăţămacircntului prin cooperare 1048707 formează deprinderea de a gacircndi critic

BIBLIOGRAFIE

Cosma Traian Ora de dirigenție icircn gimnaziu Icircndrumări și texte icircn sprijinul profesorului

diriginte Ediția a III-a Editura Didactică și pedagogică București 2008

Curteanu Doru et al Ghidul trainerului Editura Irecson Bucureşti 2005

Iancu Stela Teodor Cozma Ora de dirigenţie icircntre rutină şi profesionalism Editura Gama

Iaşi 1995

Savin Irina-Isabella Metode educaţionale interactive utilizate la ora de dirigenţie Editura

Princeps Edit Iaşi 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Suporturi tematice icircn activitatea

dirigintelui auxiliar didactic Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Managementul activităţilor educative

Ghidul şi caietul profesorului diriginte Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2006

Page 3: Metode Educaționale Interactive Utilizate La Ora de Dirigenție

1048707 Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map Conceptual map)

1048707 Matricele

1048707 Lanţurile cognitive

1048707 Fishbone maps (scheletul de peşte)

1048707 Diagrama cauzelor şi a efectului

1048707 Pacircnza de păianjăn ( Spider map ndash Webs)

1048707 Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique)

1048707 Metoda RAI

1048707 Cartonaşele luminoase

Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

1048707 Brainstorming

1048707 Starbursting (Explozia stelară)

1048707 Metoda Pălăriilor gacircnditoare (Thinking hats ndash Edward de Bono)

1048707 Caruselul

1048707 Multi-voting

1048707 Masa rotundă

1048707 Interviul de grup

1048707 Studiul de caz

1048707 Incidentul critic

1048707 Phillips 66

1048707 Tehnica 635

1048707 Controversa creativă

1048707 Fishbowl (tehnica acvariului)

1048707 Tehnica focus grup

1048707 Patru colţuri (Four corners)

1048707 Metoda Frisco

1048707 Sinectica

1048707 Buzz-groups

1048707 Metoda Delphi

Metode de cercetare icircn grup

1048707 Tema sau proiectul de cercetare icircn grup

1048707 Experimentul pe echipe

1048707 Portofoliul de grup

Iată cacircteva metode interactive care pot fi utilizate cu succes icircn ora de dirigenție

Brainstorming (Furtună icircn creier)

Un mod simplu şi eficient de a genera idei noiREGULI Notează fiecare idee care icircţi vine icircn minteUnele idei s-ar putea să pară nebuneşti sau imposibil de realizat dar acest lucru nu este rău

Uneori cele mai năstruşnice idei ne determină să ne gacircndim la alte idei cu efect deosebit Gacircndeşte-te la cacirct se poate de multe idei

Cu cacirct ne vin icircn minte mai multe idei cu atacirct cresc şansele să găsim ideile folositoare Nu judeca nici o idee ca bună sau rea Nu gacircndi şi nu vorbi despre aceste idei

Tot ce ci de făcut este să le noteziCiorchinele

tehnică ce icirci icircncurajează pe elevi să gacircndească liber deschis să realizeze conexiuni icircntre idei şi să facă asociaţii

paşii ciorchinelui sunt următorii scrierea unei noţiuni idei cuvacircnt ndash cheie icircn mijlocul tablei sau foii identificarea şi scrierea cuvintelor ideilor care vin icircn minte elevilor despre cuvacircntul ndash cheie

din centrul paginii sau tablei legarea cuvintelor ideilor scrise prin linii sau săgeţi evidenţiindu-se legăturile conexiunile

care se stabilesc icircntre ele şi icircntre ele şi tema centrală regulile ce trebuie respectate sunt asemănătoare cu cele de la brainstorming

Cvintetul

instrument eficient de sinteză rezumare a conceptelor sau informaţiilor icircnvăţate poezie din 5 versuri care sintetizează informaţia concis la obiect la tema propusă reguli de realizare a poeziei versul 1 constă dintr-un cuvacircnt care exprimă subiectul poeziei (de obicei un substantiv) versul 2 format din 2 cuvinte care descriu subiectul (de obicei adjective) versul 3 format din 3 cuvinte care exprimă acţiuni (de obicei verbe) versul 4 format din 4 cuvinte care exprimă sentimentele elevului faţă de subiect

versul 5 format dintr-un cuvacircnt care exprimă esenţa subiectului

Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii)

Menţine implicarea activă a gacircndirii elevilor icircn citirea unui text Monitorizează gradul de icircnţelegere a unui conţinut de ideiREGULI Elevii sunt rugaţi să se gacircndească la subiectul propus şi să noteze pe o hacircrtie ceea ce

ştiu despre acesta (subiect)(Ideile vor fi notate pe tablă) Apoi sunt rugaţi să citească cu atenţie un text nou şi să marcheze pe marginea textului următoarele semne

- bdquordquo dacă ceea ce au citit confirmă ceea ce ştiau deja- bdquo-rdquo dacă ceea ce au citit contrazice sau diferă de ceea ce

ştiau deja- bdquo+rdquo dacă ceea ce au citit este ceva nou faţă de ceea ce ştiau deja- bdquordquo dacă ceea ce au citit li se pare confuz sau dacă doresc să afle mai mult decacirct

ceea ce ştiau deja

- +

Se realizează apoi o discuţie pe marginea temei studiate consemnacircndu-se aspectele remarcate de elevi

Există și o serie de metode și instrumente de dezvoltare a gacircndirii critice precum Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

tehnică utilizată pentru analiza textelor informative sau icircn momentele de prelegere şi explicaţie ale lecţiei

REGULI se aplică individual sau pe perechi iniţial li se cere elevilor să scrie pe o foaie de hacircrtie informaţiile pe care le ştiu ei cu

privire la tema pusă icircn discuţie pe tablă sau pe foaie flip-chart cadrul didactic va face tabelul de mai jos şi va

completa apoi prima coloană bdquoŞtiurdquo cu informaţiile luate de la elevi din foile completate anterior

se continuă prin ajutarea elevilor să completeze icircn tabelul lor coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo cu informaţiile pe care doresc elevii să le afle despre tema discutată (se notează sub formă de icircntrebări)

li se cere apoi elevilor să citească textul şi să completeze tabelul icircn coloana bdquoAm icircnvăţatrdquo cu informaţiile care le-au reţinut din text şi acele informaţii care surprind răspunsul la ceea ce şi-au dorit ei să afle să icircnveţe (coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo)

cadrul didactic analizează icircmpreună cu elevii informaţiile din coloana bdquoAm icircnvăţatrdquo urmărind printre altele dacă au fost găsite răspunsuri la toate icircntrebările din coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo Sunt aflate şi alte informaţii găsite de elevi icircn text interesante pentru ei

Să se răspundă la toate icircntrebările din coloana din mijloc Sau Să fie trimişi elevi la o sursă exactă unde să caute informaţia

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢAT

Predicţii pe baza unor termeni cheie

tehnică prin care elevii sunt solicitaţi să anticipeze derularea evenimentelor ce vor fi prezentate icircntr-un text pornind de la cacircţiva termeni cheie

REGULI elevii sunt icircnştiinţaţi că vor citi şi discuta un text dar mai icircntacirci li se oferă o listă cu

un număr aproximativ de 5 termeni cheie selectaţi din textul ce urmează a fi studiat

şi sunt solicitaţi să realizeze o scurtă povestioară care să cuprindă termenii prezentaţi anterior

după scrierea povestioarelor elevii citesc povestirea icircn perechi şi se pun de acord icircn privinţa conţinutului acesteia

se citeşte apoi textul tot icircn perechi şi se vor opri icircn anumite locuri pentru a face predicţii şi a le verifica completacircnd tabelul

textul este icircmpărţit anterior de dascăl icircn trei părţi iar la finalul primei părţi perechile se opresc din citit şi prezic ce se va icircntacircmpla icircn continuare timp de un minut notacircnd apoi predicţia icircn spaţiul din prima coloană (bdquoCe crezi că se va icircntacircmplardquo) apoi coloana bdquoCe dovezi airdquo

citesc textul icircn continuare pacircnă la următoarea oprire cacircnd repetă operaţiunea de scriere icircn tabel icircn cele trei coloane revăzacircndu-se predicţiile făcute anterior

la final elevii fac comparaţia cu povestirile lor (pornind de la termenii cheie şi conţinutul de idei al textului citit se vor constata asemănările şi deosebirile cu povestioara gacircndită de elevi la icircnceput )

activitatea se poate desfăşura şi icircn grup de 4-5 elevi

Tabelul predicțiilor

PARTEA I

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

PARTEA II

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

PARTEA III

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

Cubul

este un instrument cu ajutorul căruia putem studia o temă un subiect din perspective diferite

se consideră un cub iar celor 6 feţe (fiecăreia icircn parte) icirci corespund 6 instrucţiuni de lucru bdquoDescrierdquo bdquoComparărdquo bdquoAsociazărdquo bdquoAnalizeazărdquo bdquoAplicărdquo bdquoArgumentează pro sau contrardquo

iniţial tehnica presupune ca profesorul să solicite elevilor timp de 5 minute să scrie liber despre tema pusă icircn discuţie

urmează aplicarea tehnicii cubului prin parcurgerea celor 6 faţete icircn ordinea prezentată mai sus astfel

Descrie ndash Cum arată (Priveşte cu atenţie chiar şi mintal şi spune ce vezi culori formă mărime etc)

Compară ndash Cu ce seamănă Cu ce nu seamănă Asociază ndash La ce te face să te gacircndeşti De ce icircţi aminteşte (Lasă-ţi

mintea să zboare să facă asociaţii) Analizează ndash Din ce este făcut (Spune cum este făcut iar dacă nu şti

imaginează-ţi) Aplică ndash Cum poate fi folosit Argumentează pro sau contra ndash Este bun sau rău De ce (Adoptă un

punct de vedere Foloseşte orice fel de argument doreşti) după aplicarea tehnicii cubului elevii citesc ceea ce au scris de obicei lucracircndu-se icircn diadăNotă

- icircn funcţie de situaţie (clasă temă) nu este necesară parcurgerea tuturor faţetelor cubului

- este de preferat să se respecte ordinea prezentată mai sus de parcurgere a faţetelor deoarece această tehnică de lucru icirci conduce pe elevi de la o gacircndire simplă la una mai complexă

Jurnalul cu dublă intrare

tehnică ce icirci determină pe elevi să coreleze informaţia veche din experienţa lor anterioară cu cea nouă şi să reflecteze la semnificaţia pe care o are un text pentru ei personal

REGULI elevii sunt rugaţi să icircmpartă o foaie de hacircrtie icircn două cu o linie verticală sunt rugaţi apoi să citească un text cu atenţie fiecare elev va alege din textul citit un fragment care l-a impresionat icircn mod deosebit

(sunt rugaţi să se raporteze la propria lor experienţă personală) pe pagină vor copia icircn prima coloană fragmentul iar icircn cea de a doua coloană sunt

rugaţi să noteze comentariilor lor personale referitoare la pasajul ales răspunzacircnd la icircntrebări de tipul De ce au ales acel pasaj La ce i-a făcut să se gacircndească Ce au simţit Ce nedumeriri au avut

Se continuă cu analizarea fragmentelor alese şi argumentele elevilor

Lasă-mi mie ultimul cuvacircnt

tehnică prin care se realizează reflecţia ce urmează lecturării şi studierii unui text icircncurajacircnd elevii timizi mai tăcuţi fără icircncredere icircn ei să participe la activitate

REGULI

se citeşte un text ceracircnduli-se elevilor să selecteze din cadrul acestuia citate fragmente pasaje interesante şi să le scrie pe o hacircrtie

pe verso sunt rugaţi să noteze argumentarea alegerii făcute acordul sau dezacordul lor

profesorul solicită mai mulţi elevi să citească fragmentul ales nu şi comentariul alţi elevi sunt solicitaţi să comenteze să interpreteze fragmentul citit mai devreme icircn finalul exerciţiului profesorul icircl pune pe elevul care a bdquooferitrdquo fragmentul să

citească propriul argument după care nu mai urmează nici un fel de discuţii

Un rol important icircl au și metodele și instrumentele de icircnvăţare prin cooperare Predarea reciprocă

tehnică prin intermediul căreia elevii sunt puşi icircn situaţia de a juca rolul profesorului fiind puşi icircn situaţia de a preda colegilor lor de grup

REGULI

se poate aplica icircn diadă sau grup de 4-6 persoane toţi elevii au acelaşi text care va fi icircmpărţit icircn atacirctea părţi cacircţi membri are grupul fiecare elev predă colegilor fragmentul său de text şi are următoarele sarcini

- prezintă apoi rezumă fragmentul- pune icircntrebări colegilor cu scop de lămurire şi icircnţelegere mai profundă a textului

citit- clarifică aspectele ce nu sunt icircnţelese- anticipează ce se va icircntacircmpla icircn fragmentul următor

Metoda Mozaic I II

tehnică ce promovează icircnvăţarea prin cooperare şi colaborareREGULI

se alcătuiesc grupe de 4-5 elevi fiecare elev are un număr profesorul icircmparte textul ce urmează a fi studiat elevilor se alcătuiesc grupurile bdquoexpertrdquo elevii nr1 din fiecare grup vor forma un grup nr 2

un alt grup etc Fiecare grup de bdquoexperţirdquo are sarcina de a studia o anumită parte din text de a o discuta icircnţelege cacirct mai bine pentru ca ulterior să o explice colegilor şi să stabilească strategia de predare

se revine la grupul iniţial şi se predă colegilor conţinutul Se pot cere explicaţii bdquoexpertuluirdquo sau grupului de bdquoexperţirdquo

MOZAIC II se deosebeşte de Mozaic I prin aceea că presupune o activitate de icircnvăţare mai dirijată iar grupurile de bdquoexperţirdquo dispun de o fişă cu icircntrebări care ghidează lectura şi icircnţelegerea exactă a textului

Gacircndiţi Lucraţi icircn perechi Comunicaţi

tehnică ce stimulează elevii să reflecteze asupra conţinutului unui text colaboracircnd cu un coleg icircn formularea ideilor şi comunicarea lor celorlalţi colegi

REGULI

se lucrează icircn diadă La icircnceput fiecare dintre elevi lucrează independent pe sarcina dată de profesor

se unesc in diadă prezintă şi discută ce au răspuns fiecare apoi se pun de acord asupra unui răspuns comun

dascălul roagă 2-3 perechi să prezinte rezultatul icircn funcţie de timp

Reţeaua de discuţii

tehnică ce presupune studiul individual al unui conţinut informaţional şi formularea de către elevi a unui punct de vedere şi a unei liste de argumente pro şi contra de la care se pleacă icircn dezbaterea ce urmează să aibă loc

dascălul pune icircn discuţie o temă oferă materialul de studiat elevilor care alcătuiesc listele pro contra şi icircşi exprimă punctul de vedere iar ceilalţi sunt invitaţi să-i contrazică

Unul stă trei circulă

tehnică prin care elevii interacţionează schimbă idei şi colaborează icircn rezolvarea unor sarcini propuse de dascăl

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupe de 3-4 fiecare grup şi elev are cacircte un număr dascălul dă sarcina de lucru iar elevii o rezolvă şi notează soluţia elevii se rotesc astfel cei cu nr 1 se mută icircn grupul următor cei cu nr 2 se mută peste

două grupuri etc Icircntotdeauna un elev rămacircne bdquogazdărdquo şi explică bdquovizitatorilorrdquo soluţia oferită de ei la sarcina de lucru bdquoGazdardquo notează ceea ce spun bdquovizitatoriirdquo iar aceştia notează soluţia grupului la care sunt icircn vizită

se revine la locurile iniţiale şi se discută bdquogazdardquo prezintă comentariile ceilalţi care au vizitat observaţiile lor cu asemănările şi deosebirile apoi elevii discută din nou sarcina de lucru şi rezolvarea propusă de ei

Turul galeriei

tehnică prin care elevii sunt icircncurajaţi să-şi exprime opiniile referitoare la soluţiile date de colegii lor la o problemă pusă icircn discuţie

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupuri li se dă să rezolve o sarcină de lucru care poate avea mai multe soluţii materializată icircntr-un poster

se expun rezultatele muncii(posterele) fiecare grup trece icircn mod ordonat la fiecare poster examinează soluţiile colegilor şi

notează pe poster comentarii după ce se icircncheie turul grupurile revin la loc şi icircşi reexaminează produsul muncii lor

comentariile şi compară cu produsul celorlalţi

Linia valorilor

tehnică ce presupune ca dascălul să vină cu o sarcină de lucru cu mai multe soluţii posibile Elevii gacircndesc şi independent icircşi conturează o poziţie răspuns

la solicitarea dascălului elevii se aşează pe o linie icircn funcţie de poziţia adoptată pro contra sau indecişi (la mijloc)

are loc o discuţie cu vecinii icircn care sunt expuse punctele de vedere icircncercacircndu-se convingerea celorlalţi să treacă pe segmentul lor de linie

Icircn ansmabul este adevărat că toate aceste metode interactive şi de grup sunt cronofage

(solicită mult timp) icircnsă aplicarea lor presupune și diversitate de idei angajare icircn acţiune

descoperirea unor noi valori responsabilitate didactică icircn a le aplica creator pentru eficientizarea

procesului instructiv-educativ Situaţiile de icircnvăţare rezolvate prin aceste metode dezvoltă copiilor

gacircndirea critică deoarece ei exersează gacircndirea critică şi icircnţeleg că atunci cacircnd analizează un

personaj comportamentul unui copil o faptă o idee un eveniment ei critică comportamentul

ideea fapta nu critică personajul copilul sau adultul aducacircnd argumente găsind soluţii sau dacircnd

sfaturi din care toţi icircnvaţă

Icircn concluzie aplicate cu mult tact metodele interactive şi de grup au o serie de valențe

formative deosebite

1048707 stimulează implicarea activă icircn sarcină a elevilor aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă

1048707 exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit stimulacircnd iniţiativa tuturor elevilor implicaţi icircn sarcină

1048707 asigură o mai bună punere icircn practică a cunoştinţelor exersarea priceperilor şi capacităţilor icircn variate contexte şi situaţii

1048707 asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate icircn sistemul noţional devenind astfel operaţionale

1048707 unele dintre ele cum ar fi portofoliul oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj şi materie şi icircntre elevi

1048707 asigură un demers interactiv al actului de predarendashicircnvăţarendashevaluare adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev valorificacircnd şi stimulacircnd potenţialul creativ şi originalitatea acestuia

1048707 descurajează practicile de speculare sau de icircnvăţare doar pentru notă 1048707 realizează unele obiective interdisciplinare a şti să culeagă informaţii despre o temă dată a şti să facă conexiuni 1048707 icircncurajează autonomia copilului şi promovează icircnvăţămacircntului prin cooperare 1048707 formează deprinderea de a gacircndi critic

BIBLIOGRAFIE

Cosma Traian Ora de dirigenție icircn gimnaziu Icircndrumări și texte icircn sprijinul profesorului

diriginte Ediția a III-a Editura Didactică și pedagogică București 2008

Curteanu Doru et al Ghidul trainerului Editura Irecson Bucureşti 2005

Iancu Stela Teodor Cozma Ora de dirigenţie icircntre rutină şi profesionalism Editura Gama

Iaşi 1995

Savin Irina-Isabella Metode educaţionale interactive utilizate la ora de dirigenţie Editura

Princeps Edit Iaşi 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Suporturi tematice icircn activitatea

dirigintelui auxiliar didactic Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Managementul activităţilor educative

Ghidul şi caietul profesorului diriginte Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2006

Page 4: Metode Educaționale Interactive Utilizate La Ora de Dirigenție

Brainstorming (Furtună icircn creier)

Un mod simplu şi eficient de a genera idei noiREGULI Notează fiecare idee care icircţi vine icircn minteUnele idei s-ar putea să pară nebuneşti sau imposibil de realizat dar acest lucru nu este rău

Uneori cele mai năstruşnice idei ne determină să ne gacircndim la alte idei cu efect deosebit Gacircndeşte-te la cacirct se poate de multe idei

Cu cacirct ne vin icircn minte mai multe idei cu atacirct cresc şansele să găsim ideile folositoare Nu judeca nici o idee ca bună sau rea Nu gacircndi şi nu vorbi despre aceste idei

Tot ce ci de făcut este să le noteziCiorchinele

tehnică ce icirci icircncurajează pe elevi să gacircndească liber deschis să realizeze conexiuni icircntre idei şi să facă asociaţii

paşii ciorchinelui sunt următorii scrierea unei noţiuni idei cuvacircnt ndash cheie icircn mijlocul tablei sau foii identificarea şi scrierea cuvintelor ideilor care vin icircn minte elevilor despre cuvacircntul ndash cheie

din centrul paginii sau tablei legarea cuvintelor ideilor scrise prin linii sau săgeţi evidenţiindu-se legăturile conexiunile

care se stabilesc icircntre ele şi icircntre ele şi tema centrală regulile ce trebuie respectate sunt asemănătoare cu cele de la brainstorming

Cvintetul

instrument eficient de sinteză rezumare a conceptelor sau informaţiilor icircnvăţate poezie din 5 versuri care sintetizează informaţia concis la obiect la tema propusă reguli de realizare a poeziei versul 1 constă dintr-un cuvacircnt care exprimă subiectul poeziei (de obicei un substantiv) versul 2 format din 2 cuvinte care descriu subiectul (de obicei adjective) versul 3 format din 3 cuvinte care exprimă acţiuni (de obicei verbe) versul 4 format din 4 cuvinte care exprimă sentimentele elevului faţă de subiect

versul 5 format dintr-un cuvacircnt care exprimă esenţa subiectului

Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii)

Menţine implicarea activă a gacircndirii elevilor icircn citirea unui text Monitorizează gradul de icircnţelegere a unui conţinut de ideiREGULI Elevii sunt rugaţi să se gacircndească la subiectul propus şi să noteze pe o hacircrtie ceea ce

ştiu despre acesta (subiect)(Ideile vor fi notate pe tablă) Apoi sunt rugaţi să citească cu atenţie un text nou şi să marcheze pe marginea textului următoarele semne

- bdquordquo dacă ceea ce au citit confirmă ceea ce ştiau deja- bdquo-rdquo dacă ceea ce au citit contrazice sau diferă de ceea ce

ştiau deja- bdquo+rdquo dacă ceea ce au citit este ceva nou faţă de ceea ce ştiau deja- bdquordquo dacă ceea ce au citit li se pare confuz sau dacă doresc să afle mai mult decacirct

ceea ce ştiau deja

- +

Se realizează apoi o discuţie pe marginea temei studiate consemnacircndu-se aspectele remarcate de elevi

Există și o serie de metode și instrumente de dezvoltare a gacircndirii critice precum Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

tehnică utilizată pentru analiza textelor informative sau icircn momentele de prelegere şi explicaţie ale lecţiei

REGULI se aplică individual sau pe perechi iniţial li se cere elevilor să scrie pe o foaie de hacircrtie informaţiile pe care le ştiu ei cu

privire la tema pusă icircn discuţie pe tablă sau pe foaie flip-chart cadrul didactic va face tabelul de mai jos şi va

completa apoi prima coloană bdquoŞtiurdquo cu informaţiile luate de la elevi din foile completate anterior

se continuă prin ajutarea elevilor să completeze icircn tabelul lor coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo cu informaţiile pe care doresc elevii să le afle despre tema discutată (se notează sub formă de icircntrebări)

li se cere apoi elevilor să citească textul şi să completeze tabelul icircn coloana bdquoAm icircnvăţatrdquo cu informaţiile care le-au reţinut din text şi acele informaţii care surprind răspunsul la ceea ce şi-au dorit ei să afle să icircnveţe (coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo)

cadrul didactic analizează icircmpreună cu elevii informaţiile din coloana bdquoAm icircnvăţatrdquo urmărind printre altele dacă au fost găsite răspunsuri la toate icircntrebările din coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo Sunt aflate şi alte informaţii găsite de elevi icircn text interesante pentru ei

Să se răspundă la toate icircntrebările din coloana din mijloc Sau Să fie trimişi elevi la o sursă exactă unde să caute informaţia

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢAT

Predicţii pe baza unor termeni cheie

tehnică prin care elevii sunt solicitaţi să anticipeze derularea evenimentelor ce vor fi prezentate icircntr-un text pornind de la cacircţiva termeni cheie

REGULI elevii sunt icircnştiinţaţi că vor citi şi discuta un text dar mai icircntacirci li se oferă o listă cu

un număr aproximativ de 5 termeni cheie selectaţi din textul ce urmează a fi studiat

şi sunt solicitaţi să realizeze o scurtă povestioară care să cuprindă termenii prezentaţi anterior

după scrierea povestioarelor elevii citesc povestirea icircn perechi şi se pun de acord icircn privinţa conţinutului acesteia

se citeşte apoi textul tot icircn perechi şi se vor opri icircn anumite locuri pentru a face predicţii şi a le verifica completacircnd tabelul

textul este icircmpărţit anterior de dascăl icircn trei părţi iar la finalul primei părţi perechile se opresc din citit şi prezic ce se va icircntacircmpla icircn continuare timp de un minut notacircnd apoi predicţia icircn spaţiul din prima coloană (bdquoCe crezi că se va icircntacircmplardquo) apoi coloana bdquoCe dovezi airdquo

citesc textul icircn continuare pacircnă la următoarea oprire cacircnd repetă operaţiunea de scriere icircn tabel icircn cele trei coloane revăzacircndu-se predicţiile făcute anterior

la final elevii fac comparaţia cu povestirile lor (pornind de la termenii cheie şi conţinutul de idei al textului citit se vor constata asemănările şi deosebirile cu povestioara gacircndită de elevi la icircnceput )

activitatea se poate desfăşura şi icircn grup de 4-5 elevi

Tabelul predicțiilor

PARTEA I

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

PARTEA II

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

PARTEA III

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

Cubul

este un instrument cu ajutorul căruia putem studia o temă un subiect din perspective diferite

se consideră un cub iar celor 6 feţe (fiecăreia icircn parte) icirci corespund 6 instrucţiuni de lucru bdquoDescrierdquo bdquoComparărdquo bdquoAsociazărdquo bdquoAnalizeazărdquo bdquoAplicărdquo bdquoArgumentează pro sau contrardquo

iniţial tehnica presupune ca profesorul să solicite elevilor timp de 5 minute să scrie liber despre tema pusă icircn discuţie

urmează aplicarea tehnicii cubului prin parcurgerea celor 6 faţete icircn ordinea prezentată mai sus astfel

Descrie ndash Cum arată (Priveşte cu atenţie chiar şi mintal şi spune ce vezi culori formă mărime etc)

Compară ndash Cu ce seamănă Cu ce nu seamănă Asociază ndash La ce te face să te gacircndeşti De ce icircţi aminteşte (Lasă-ţi

mintea să zboare să facă asociaţii) Analizează ndash Din ce este făcut (Spune cum este făcut iar dacă nu şti

imaginează-ţi) Aplică ndash Cum poate fi folosit Argumentează pro sau contra ndash Este bun sau rău De ce (Adoptă un

punct de vedere Foloseşte orice fel de argument doreşti) după aplicarea tehnicii cubului elevii citesc ceea ce au scris de obicei lucracircndu-se icircn diadăNotă

- icircn funcţie de situaţie (clasă temă) nu este necesară parcurgerea tuturor faţetelor cubului

- este de preferat să se respecte ordinea prezentată mai sus de parcurgere a faţetelor deoarece această tehnică de lucru icirci conduce pe elevi de la o gacircndire simplă la una mai complexă

Jurnalul cu dublă intrare

tehnică ce icirci determină pe elevi să coreleze informaţia veche din experienţa lor anterioară cu cea nouă şi să reflecteze la semnificaţia pe care o are un text pentru ei personal

REGULI elevii sunt rugaţi să icircmpartă o foaie de hacircrtie icircn două cu o linie verticală sunt rugaţi apoi să citească un text cu atenţie fiecare elev va alege din textul citit un fragment care l-a impresionat icircn mod deosebit

(sunt rugaţi să se raporteze la propria lor experienţă personală) pe pagină vor copia icircn prima coloană fragmentul iar icircn cea de a doua coloană sunt

rugaţi să noteze comentariilor lor personale referitoare la pasajul ales răspunzacircnd la icircntrebări de tipul De ce au ales acel pasaj La ce i-a făcut să se gacircndească Ce au simţit Ce nedumeriri au avut

Se continuă cu analizarea fragmentelor alese şi argumentele elevilor

Lasă-mi mie ultimul cuvacircnt

tehnică prin care se realizează reflecţia ce urmează lecturării şi studierii unui text icircncurajacircnd elevii timizi mai tăcuţi fără icircncredere icircn ei să participe la activitate

REGULI

se citeşte un text ceracircnduli-se elevilor să selecteze din cadrul acestuia citate fragmente pasaje interesante şi să le scrie pe o hacircrtie

pe verso sunt rugaţi să noteze argumentarea alegerii făcute acordul sau dezacordul lor

profesorul solicită mai mulţi elevi să citească fragmentul ales nu şi comentariul alţi elevi sunt solicitaţi să comenteze să interpreteze fragmentul citit mai devreme icircn finalul exerciţiului profesorul icircl pune pe elevul care a bdquooferitrdquo fragmentul să

citească propriul argument după care nu mai urmează nici un fel de discuţii

Un rol important icircl au și metodele și instrumentele de icircnvăţare prin cooperare Predarea reciprocă

tehnică prin intermediul căreia elevii sunt puşi icircn situaţia de a juca rolul profesorului fiind puşi icircn situaţia de a preda colegilor lor de grup

REGULI

se poate aplica icircn diadă sau grup de 4-6 persoane toţi elevii au acelaşi text care va fi icircmpărţit icircn atacirctea părţi cacircţi membri are grupul fiecare elev predă colegilor fragmentul său de text şi are următoarele sarcini

- prezintă apoi rezumă fragmentul- pune icircntrebări colegilor cu scop de lămurire şi icircnţelegere mai profundă a textului

citit- clarifică aspectele ce nu sunt icircnţelese- anticipează ce se va icircntacircmpla icircn fragmentul următor

Metoda Mozaic I II

tehnică ce promovează icircnvăţarea prin cooperare şi colaborareREGULI

se alcătuiesc grupe de 4-5 elevi fiecare elev are un număr profesorul icircmparte textul ce urmează a fi studiat elevilor se alcătuiesc grupurile bdquoexpertrdquo elevii nr1 din fiecare grup vor forma un grup nr 2

un alt grup etc Fiecare grup de bdquoexperţirdquo are sarcina de a studia o anumită parte din text de a o discuta icircnţelege cacirct mai bine pentru ca ulterior să o explice colegilor şi să stabilească strategia de predare

se revine la grupul iniţial şi se predă colegilor conţinutul Se pot cere explicaţii bdquoexpertuluirdquo sau grupului de bdquoexperţirdquo

MOZAIC II se deosebeşte de Mozaic I prin aceea că presupune o activitate de icircnvăţare mai dirijată iar grupurile de bdquoexperţirdquo dispun de o fişă cu icircntrebări care ghidează lectura şi icircnţelegerea exactă a textului

Gacircndiţi Lucraţi icircn perechi Comunicaţi

tehnică ce stimulează elevii să reflecteze asupra conţinutului unui text colaboracircnd cu un coleg icircn formularea ideilor şi comunicarea lor celorlalţi colegi

REGULI

se lucrează icircn diadă La icircnceput fiecare dintre elevi lucrează independent pe sarcina dată de profesor

se unesc in diadă prezintă şi discută ce au răspuns fiecare apoi se pun de acord asupra unui răspuns comun

dascălul roagă 2-3 perechi să prezinte rezultatul icircn funcţie de timp

Reţeaua de discuţii

tehnică ce presupune studiul individual al unui conţinut informaţional şi formularea de către elevi a unui punct de vedere şi a unei liste de argumente pro şi contra de la care se pleacă icircn dezbaterea ce urmează să aibă loc

dascălul pune icircn discuţie o temă oferă materialul de studiat elevilor care alcătuiesc listele pro contra şi icircşi exprimă punctul de vedere iar ceilalţi sunt invitaţi să-i contrazică

Unul stă trei circulă

tehnică prin care elevii interacţionează schimbă idei şi colaborează icircn rezolvarea unor sarcini propuse de dascăl

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupe de 3-4 fiecare grup şi elev are cacircte un număr dascălul dă sarcina de lucru iar elevii o rezolvă şi notează soluţia elevii se rotesc astfel cei cu nr 1 se mută icircn grupul următor cei cu nr 2 se mută peste

două grupuri etc Icircntotdeauna un elev rămacircne bdquogazdărdquo şi explică bdquovizitatorilorrdquo soluţia oferită de ei la sarcina de lucru bdquoGazdardquo notează ceea ce spun bdquovizitatoriirdquo iar aceştia notează soluţia grupului la care sunt icircn vizită

se revine la locurile iniţiale şi se discută bdquogazdardquo prezintă comentariile ceilalţi care au vizitat observaţiile lor cu asemănările şi deosebirile apoi elevii discută din nou sarcina de lucru şi rezolvarea propusă de ei

Turul galeriei

tehnică prin care elevii sunt icircncurajaţi să-şi exprime opiniile referitoare la soluţiile date de colegii lor la o problemă pusă icircn discuţie

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupuri li se dă să rezolve o sarcină de lucru care poate avea mai multe soluţii materializată icircntr-un poster

se expun rezultatele muncii(posterele) fiecare grup trece icircn mod ordonat la fiecare poster examinează soluţiile colegilor şi

notează pe poster comentarii după ce se icircncheie turul grupurile revin la loc şi icircşi reexaminează produsul muncii lor

comentariile şi compară cu produsul celorlalţi

Linia valorilor

tehnică ce presupune ca dascălul să vină cu o sarcină de lucru cu mai multe soluţii posibile Elevii gacircndesc şi independent icircşi conturează o poziţie răspuns

la solicitarea dascălului elevii se aşează pe o linie icircn funcţie de poziţia adoptată pro contra sau indecişi (la mijloc)

are loc o discuţie cu vecinii icircn care sunt expuse punctele de vedere icircncercacircndu-se convingerea celorlalţi să treacă pe segmentul lor de linie

Icircn ansmabul este adevărat că toate aceste metode interactive şi de grup sunt cronofage

(solicită mult timp) icircnsă aplicarea lor presupune și diversitate de idei angajare icircn acţiune

descoperirea unor noi valori responsabilitate didactică icircn a le aplica creator pentru eficientizarea

procesului instructiv-educativ Situaţiile de icircnvăţare rezolvate prin aceste metode dezvoltă copiilor

gacircndirea critică deoarece ei exersează gacircndirea critică şi icircnţeleg că atunci cacircnd analizează un

personaj comportamentul unui copil o faptă o idee un eveniment ei critică comportamentul

ideea fapta nu critică personajul copilul sau adultul aducacircnd argumente găsind soluţii sau dacircnd

sfaturi din care toţi icircnvaţă

Icircn concluzie aplicate cu mult tact metodele interactive şi de grup au o serie de valențe

formative deosebite

1048707 stimulează implicarea activă icircn sarcină a elevilor aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă

1048707 exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit stimulacircnd iniţiativa tuturor elevilor implicaţi icircn sarcină

1048707 asigură o mai bună punere icircn practică a cunoştinţelor exersarea priceperilor şi capacităţilor icircn variate contexte şi situaţii

1048707 asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate icircn sistemul noţional devenind astfel operaţionale

1048707 unele dintre ele cum ar fi portofoliul oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj şi materie şi icircntre elevi

1048707 asigură un demers interactiv al actului de predarendashicircnvăţarendashevaluare adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev valorificacircnd şi stimulacircnd potenţialul creativ şi originalitatea acestuia

1048707 descurajează practicile de speculare sau de icircnvăţare doar pentru notă 1048707 realizează unele obiective interdisciplinare a şti să culeagă informaţii despre o temă dată a şti să facă conexiuni 1048707 icircncurajează autonomia copilului şi promovează icircnvăţămacircntului prin cooperare 1048707 formează deprinderea de a gacircndi critic

BIBLIOGRAFIE

Cosma Traian Ora de dirigenție icircn gimnaziu Icircndrumări și texte icircn sprijinul profesorului

diriginte Ediția a III-a Editura Didactică și pedagogică București 2008

Curteanu Doru et al Ghidul trainerului Editura Irecson Bucureşti 2005

Iancu Stela Teodor Cozma Ora de dirigenţie icircntre rutină şi profesionalism Editura Gama

Iaşi 1995

Savin Irina-Isabella Metode educaţionale interactive utilizate la ora de dirigenţie Editura

Princeps Edit Iaşi 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Suporturi tematice icircn activitatea

dirigintelui auxiliar didactic Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Managementul activităţilor educative

Ghidul şi caietul profesorului diriginte Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2006

Page 5: Metode Educaționale Interactive Utilizate La Ora de Dirigenție

- +

Se realizează apoi o discuţie pe marginea temei studiate consemnacircndu-se aspectele remarcate de elevi

Există și o serie de metode și instrumente de dezvoltare a gacircndirii critice precum Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

tehnică utilizată pentru analiza textelor informative sau icircn momentele de prelegere şi explicaţie ale lecţiei

REGULI se aplică individual sau pe perechi iniţial li se cere elevilor să scrie pe o foaie de hacircrtie informaţiile pe care le ştiu ei cu

privire la tema pusă icircn discuţie pe tablă sau pe foaie flip-chart cadrul didactic va face tabelul de mai jos şi va

completa apoi prima coloană bdquoŞtiurdquo cu informaţiile luate de la elevi din foile completate anterior

se continuă prin ajutarea elevilor să completeze icircn tabelul lor coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo cu informaţiile pe care doresc elevii să le afle despre tema discutată (se notează sub formă de icircntrebări)

li se cere apoi elevilor să citească textul şi să completeze tabelul icircn coloana bdquoAm icircnvăţatrdquo cu informaţiile care le-au reţinut din text şi acele informaţii care surprind răspunsul la ceea ce şi-au dorit ei să afle să icircnveţe (coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo)

cadrul didactic analizează icircmpreună cu elevii informaţiile din coloana bdquoAm icircnvăţatrdquo urmărind printre altele dacă au fost găsite răspunsuri la toate icircntrebările din coloana din mijloc bdquoVreau să ştiurdquo Sunt aflate şi alte informaţii găsite de elevi icircn text interesante pentru ei

Să se răspundă la toate icircntrebările din coloana din mijloc Sau Să fie trimişi elevi la o sursă exactă unde să caute informaţia

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢAT

Predicţii pe baza unor termeni cheie

tehnică prin care elevii sunt solicitaţi să anticipeze derularea evenimentelor ce vor fi prezentate icircntr-un text pornind de la cacircţiva termeni cheie

REGULI elevii sunt icircnştiinţaţi că vor citi şi discuta un text dar mai icircntacirci li se oferă o listă cu

un număr aproximativ de 5 termeni cheie selectaţi din textul ce urmează a fi studiat

şi sunt solicitaţi să realizeze o scurtă povestioară care să cuprindă termenii prezentaţi anterior

după scrierea povestioarelor elevii citesc povestirea icircn perechi şi se pun de acord icircn privinţa conţinutului acesteia

se citeşte apoi textul tot icircn perechi şi se vor opri icircn anumite locuri pentru a face predicţii şi a le verifica completacircnd tabelul

textul este icircmpărţit anterior de dascăl icircn trei părţi iar la finalul primei părţi perechile se opresc din citit şi prezic ce se va icircntacircmpla icircn continuare timp de un minut notacircnd apoi predicţia icircn spaţiul din prima coloană (bdquoCe crezi că se va icircntacircmplardquo) apoi coloana bdquoCe dovezi airdquo

citesc textul icircn continuare pacircnă la următoarea oprire cacircnd repetă operaţiunea de scriere icircn tabel icircn cele trei coloane revăzacircndu-se predicţiile făcute anterior

la final elevii fac comparaţia cu povestirile lor (pornind de la termenii cheie şi conţinutul de idei al textului citit se vor constata asemănările şi deosebirile cu povestioara gacircndită de elevi la icircnceput )

activitatea se poate desfăşura şi icircn grup de 4-5 elevi

Tabelul predicțiilor

PARTEA I

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

PARTEA II

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

PARTEA III

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

Cubul

este un instrument cu ajutorul căruia putem studia o temă un subiect din perspective diferite

se consideră un cub iar celor 6 feţe (fiecăreia icircn parte) icirci corespund 6 instrucţiuni de lucru bdquoDescrierdquo bdquoComparărdquo bdquoAsociazărdquo bdquoAnalizeazărdquo bdquoAplicărdquo bdquoArgumentează pro sau contrardquo

iniţial tehnica presupune ca profesorul să solicite elevilor timp de 5 minute să scrie liber despre tema pusă icircn discuţie

urmează aplicarea tehnicii cubului prin parcurgerea celor 6 faţete icircn ordinea prezentată mai sus astfel

Descrie ndash Cum arată (Priveşte cu atenţie chiar şi mintal şi spune ce vezi culori formă mărime etc)

Compară ndash Cu ce seamănă Cu ce nu seamănă Asociază ndash La ce te face să te gacircndeşti De ce icircţi aminteşte (Lasă-ţi

mintea să zboare să facă asociaţii) Analizează ndash Din ce este făcut (Spune cum este făcut iar dacă nu şti

imaginează-ţi) Aplică ndash Cum poate fi folosit Argumentează pro sau contra ndash Este bun sau rău De ce (Adoptă un

punct de vedere Foloseşte orice fel de argument doreşti) după aplicarea tehnicii cubului elevii citesc ceea ce au scris de obicei lucracircndu-se icircn diadăNotă

- icircn funcţie de situaţie (clasă temă) nu este necesară parcurgerea tuturor faţetelor cubului

- este de preferat să se respecte ordinea prezentată mai sus de parcurgere a faţetelor deoarece această tehnică de lucru icirci conduce pe elevi de la o gacircndire simplă la una mai complexă

Jurnalul cu dublă intrare

tehnică ce icirci determină pe elevi să coreleze informaţia veche din experienţa lor anterioară cu cea nouă şi să reflecteze la semnificaţia pe care o are un text pentru ei personal

REGULI elevii sunt rugaţi să icircmpartă o foaie de hacircrtie icircn două cu o linie verticală sunt rugaţi apoi să citească un text cu atenţie fiecare elev va alege din textul citit un fragment care l-a impresionat icircn mod deosebit

(sunt rugaţi să se raporteze la propria lor experienţă personală) pe pagină vor copia icircn prima coloană fragmentul iar icircn cea de a doua coloană sunt

rugaţi să noteze comentariilor lor personale referitoare la pasajul ales răspunzacircnd la icircntrebări de tipul De ce au ales acel pasaj La ce i-a făcut să se gacircndească Ce au simţit Ce nedumeriri au avut

Se continuă cu analizarea fragmentelor alese şi argumentele elevilor

Lasă-mi mie ultimul cuvacircnt

tehnică prin care se realizează reflecţia ce urmează lecturării şi studierii unui text icircncurajacircnd elevii timizi mai tăcuţi fără icircncredere icircn ei să participe la activitate

REGULI

se citeşte un text ceracircnduli-se elevilor să selecteze din cadrul acestuia citate fragmente pasaje interesante şi să le scrie pe o hacircrtie

pe verso sunt rugaţi să noteze argumentarea alegerii făcute acordul sau dezacordul lor

profesorul solicită mai mulţi elevi să citească fragmentul ales nu şi comentariul alţi elevi sunt solicitaţi să comenteze să interpreteze fragmentul citit mai devreme icircn finalul exerciţiului profesorul icircl pune pe elevul care a bdquooferitrdquo fragmentul să

citească propriul argument după care nu mai urmează nici un fel de discuţii

Un rol important icircl au și metodele și instrumentele de icircnvăţare prin cooperare Predarea reciprocă

tehnică prin intermediul căreia elevii sunt puşi icircn situaţia de a juca rolul profesorului fiind puşi icircn situaţia de a preda colegilor lor de grup

REGULI

se poate aplica icircn diadă sau grup de 4-6 persoane toţi elevii au acelaşi text care va fi icircmpărţit icircn atacirctea părţi cacircţi membri are grupul fiecare elev predă colegilor fragmentul său de text şi are următoarele sarcini

- prezintă apoi rezumă fragmentul- pune icircntrebări colegilor cu scop de lămurire şi icircnţelegere mai profundă a textului

citit- clarifică aspectele ce nu sunt icircnţelese- anticipează ce se va icircntacircmpla icircn fragmentul următor

Metoda Mozaic I II

tehnică ce promovează icircnvăţarea prin cooperare şi colaborareREGULI

se alcătuiesc grupe de 4-5 elevi fiecare elev are un număr profesorul icircmparte textul ce urmează a fi studiat elevilor se alcătuiesc grupurile bdquoexpertrdquo elevii nr1 din fiecare grup vor forma un grup nr 2

un alt grup etc Fiecare grup de bdquoexperţirdquo are sarcina de a studia o anumită parte din text de a o discuta icircnţelege cacirct mai bine pentru ca ulterior să o explice colegilor şi să stabilească strategia de predare

se revine la grupul iniţial şi se predă colegilor conţinutul Se pot cere explicaţii bdquoexpertuluirdquo sau grupului de bdquoexperţirdquo

MOZAIC II se deosebeşte de Mozaic I prin aceea că presupune o activitate de icircnvăţare mai dirijată iar grupurile de bdquoexperţirdquo dispun de o fişă cu icircntrebări care ghidează lectura şi icircnţelegerea exactă a textului

Gacircndiţi Lucraţi icircn perechi Comunicaţi

tehnică ce stimulează elevii să reflecteze asupra conţinutului unui text colaboracircnd cu un coleg icircn formularea ideilor şi comunicarea lor celorlalţi colegi

REGULI

se lucrează icircn diadă La icircnceput fiecare dintre elevi lucrează independent pe sarcina dată de profesor

se unesc in diadă prezintă şi discută ce au răspuns fiecare apoi se pun de acord asupra unui răspuns comun

dascălul roagă 2-3 perechi să prezinte rezultatul icircn funcţie de timp

Reţeaua de discuţii

tehnică ce presupune studiul individual al unui conţinut informaţional şi formularea de către elevi a unui punct de vedere şi a unei liste de argumente pro şi contra de la care se pleacă icircn dezbaterea ce urmează să aibă loc

dascălul pune icircn discuţie o temă oferă materialul de studiat elevilor care alcătuiesc listele pro contra şi icircşi exprimă punctul de vedere iar ceilalţi sunt invitaţi să-i contrazică

Unul stă trei circulă

tehnică prin care elevii interacţionează schimbă idei şi colaborează icircn rezolvarea unor sarcini propuse de dascăl

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupe de 3-4 fiecare grup şi elev are cacircte un număr dascălul dă sarcina de lucru iar elevii o rezolvă şi notează soluţia elevii se rotesc astfel cei cu nr 1 se mută icircn grupul următor cei cu nr 2 se mută peste

două grupuri etc Icircntotdeauna un elev rămacircne bdquogazdărdquo şi explică bdquovizitatorilorrdquo soluţia oferită de ei la sarcina de lucru bdquoGazdardquo notează ceea ce spun bdquovizitatoriirdquo iar aceştia notează soluţia grupului la care sunt icircn vizită

se revine la locurile iniţiale şi se discută bdquogazdardquo prezintă comentariile ceilalţi care au vizitat observaţiile lor cu asemănările şi deosebirile apoi elevii discută din nou sarcina de lucru şi rezolvarea propusă de ei

Turul galeriei

tehnică prin care elevii sunt icircncurajaţi să-şi exprime opiniile referitoare la soluţiile date de colegii lor la o problemă pusă icircn discuţie

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupuri li se dă să rezolve o sarcină de lucru care poate avea mai multe soluţii materializată icircntr-un poster

se expun rezultatele muncii(posterele) fiecare grup trece icircn mod ordonat la fiecare poster examinează soluţiile colegilor şi

notează pe poster comentarii după ce se icircncheie turul grupurile revin la loc şi icircşi reexaminează produsul muncii lor

comentariile şi compară cu produsul celorlalţi

Linia valorilor

tehnică ce presupune ca dascălul să vină cu o sarcină de lucru cu mai multe soluţii posibile Elevii gacircndesc şi independent icircşi conturează o poziţie răspuns

la solicitarea dascălului elevii se aşează pe o linie icircn funcţie de poziţia adoptată pro contra sau indecişi (la mijloc)

are loc o discuţie cu vecinii icircn care sunt expuse punctele de vedere icircncercacircndu-se convingerea celorlalţi să treacă pe segmentul lor de linie

Icircn ansmabul este adevărat că toate aceste metode interactive şi de grup sunt cronofage

(solicită mult timp) icircnsă aplicarea lor presupune și diversitate de idei angajare icircn acţiune

descoperirea unor noi valori responsabilitate didactică icircn a le aplica creator pentru eficientizarea

procesului instructiv-educativ Situaţiile de icircnvăţare rezolvate prin aceste metode dezvoltă copiilor

gacircndirea critică deoarece ei exersează gacircndirea critică şi icircnţeleg că atunci cacircnd analizează un

personaj comportamentul unui copil o faptă o idee un eveniment ei critică comportamentul

ideea fapta nu critică personajul copilul sau adultul aducacircnd argumente găsind soluţii sau dacircnd

sfaturi din care toţi icircnvaţă

Icircn concluzie aplicate cu mult tact metodele interactive şi de grup au o serie de valențe

formative deosebite

1048707 stimulează implicarea activă icircn sarcină a elevilor aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă

1048707 exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit stimulacircnd iniţiativa tuturor elevilor implicaţi icircn sarcină

1048707 asigură o mai bună punere icircn practică a cunoştinţelor exersarea priceperilor şi capacităţilor icircn variate contexte şi situaţii

1048707 asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate icircn sistemul noţional devenind astfel operaţionale

1048707 unele dintre ele cum ar fi portofoliul oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj şi materie şi icircntre elevi

1048707 asigură un demers interactiv al actului de predarendashicircnvăţarendashevaluare adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev valorificacircnd şi stimulacircnd potenţialul creativ şi originalitatea acestuia

1048707 descurajează practicile de speculare sau de icircnvăţare doar pentru notă 1048707 realizează unele obiective interdisciplinare a şti să culeagă informaţii despre o temă dată a şti să facă conexiuni 1048707 icircncurajează autonomia copilului şi promovează icircnvăţămacircntului prin cooperare 1048707 formează deprinderea de a gacircndi critic

BIBLIOGRAFIE

Cosma Traian Ora de dirigenție icircn gimnaziu Icircndrumări și texte icircn sprijinul profesorului

diriginte Ediția a III-a Editura Didactică și pedagogică București 2008

Curteanu Doru et al Ghidul trainerului Editura Irecson Bucureşti 2005

Iancu Stela Teodor Cozma Ora de dirigenţie icircntre rutină şi profesionalism Editura Gama

Iaşi 1995

Savin Irina-Isabella Metode educaţionale interactive utilizate la ora de dirigenţie Editura

Princeps Edit Iaşi 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Suporturi tematice icircn activitatea

dirigintelui auxiliar didactic Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Managementul activităţilor educative

Ghidul şi caietul profesorului diriginte Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2006

Page 6: Metode Educaționale Interactive Utilizate La Ora de Dirigenție

şi sunt solicitaţi să realizeze o scurtă povestioară care să cuprindă termenii prezentaţi anterior

după scrierea povestioarelor elevii citesc povestirea icircn perechi şi se pun de acord icircn privinţa conţinutului acesteia

se citeşte apoi textul tot icircn perechi şi se vor opri icircn anumite locuri pentru a face predicţii şi a le verifica completacircnd tabelul

textul este icircmpărţit anterior de dascăl icircn trei părţi iar la finalul primei părţi perechile se opresc din citit şi prezic ce se va icircntacircmpla icircn continuare timp de un minut notacircnd apoi predicţia icircn spaţiul din prima coloană (bdquoCe crezi că se va icircntacircmplardquo) apoi coloana bdquoCe dovezi airdquo

citesc textul icircn continuare pacircnă la următoarea oprire cacircnd repetă operaţiunea de scriere icircn tabel icircn cele trei coloane revăzacircndu-se predicţiile făcute anterior

la final elevii fac comparaţia cu povestirile lor (pornind de la termenii cheie şi conţinutul de idei al textului citit se vor constata asemănările şi deosebirile cu povestioara gacircndită de elevi la icircnceput )

activitatea se poate desfăşura şi icircn grup de 4-5 elevi

Tabelul predicțiilor

PARTEA I

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

PARTEA II

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

PARTEA III

Ce crezi că se va

icircntacircmpla

Ce dovezi ai Ce s-a icircntacircmplat

Cubul

este un instrument cu ajutorul căruia putem studia o temă un subiect din perspective diferite

se consideră un cub iar celor 6 feţe (fiecăreia icircn parte) icirci corespund 6 instrucţiuni de lucru bdquoDescrierdquo bdquoComparărdquo bdquoAsociazărdquo bdquoAnalizeazărdquo bdquoAplicărdquo bdquoArgumentează pro sau contrardquo

iniţial tehnica presupune ca profesorul să solicite elevilor timp de 5 minute să scrie liber despre tema pusă icircn discuţie

urmează aplicarea tehnicii cubului prin parcurgerea celor 6 faţete icircn ordinea prezentată mai sus astfel

Descrie ndash Cum arată (Priveşte cu atenţie chiar şi mintal şi spune ce vezi culori formă mărime etc)

Compară ndash Cu ce seamănă Cu ce nu seamănă Asociază ndash La ce te face să te gacircndeşti De ce icircţi aminteşte (Lasă-ţi

mintea să zboare să facă asociaţii) Analizează ndash Din ce este făcut (Spune cum este făcut iar dacă nu şti

imaginează-ţi) Aplică ndash Cum poate fi folosit Argumentează pro sau contra ndash Este bun sau rău De ce (Adoptă un

punct de vedere Foloseşte orice fel de argument doreşti) după aplicarea tehnicii cubului elevii citesc ceea ce au scris de obicei lucracircndu-se icircn diadăNotă

- icircn funcţie de situaţie (clasă temă) nu este necesară parcurgerea tuturor faţetelor cubului

- este de preferat să se respecte ordinea prezentată mai sus de parcurgere a faţetelor deoarece această tehnică de lucru icirci conduce pe elevi de la o gacircndire simplă la una mai complexă

Jurnalul cu dublă intrare

tehnică ce icirci determină pe elevi să coreleze informaţia veche din experienţa lor anterioară cu cea nouă şi să reflecteze la semnificaţia pe care o are un text pentru ei personal

REGULI elevii sunt rugaţi să icircmpartă o foaie de hacircrtie icircn două cu o linie verticală sunt rugaţi apoi să citească un text cu atenţie fiecare elev va alege din textul citit un fragment care l-a impresionat icircn mod deosebit

(sunt rugaţi să se raporteze la propria lor experienţă personală) pe pagină vor copia icircn prima coloană fragmentul iar icircn cea de a doua coloană sunt

rugaţi să noteze comentariilor lor personale referitoare la pasajul ales răspunzacircnd la icircntrebări de tipul De ce au ales acel pasaj La ce i-a făcut să se gacircndească Ce au simţit Ce nedumeriri au avut

Se continuă cu analizarea fragmentelor alese şi argumentele elevilor

Lasă-mi mie ultimul cuvacircnt

tehnică prin care se realizează reflecţia ce urmează lecturării şi studierii unui text icircncurajacircnd elevii timizi mai tăcuţi fără icircncredere icircn ei să participe la activitate

REGULI

se citeşte un text ceracircnduli-se elevilor să selecteze din cadrul acestuia citate fragmente pasaje interesante şi să le scrie pe o hacircrtie

pe verso sunt rugaţi să noteze argumentarea alegerii făcute acordul sau dezacordul lor

profesorul solicită mai mulţi elevi să citească fragmentul ales nu şi comentariul alţi elevi sunt solicitaţi să comenteze să interpreteze fragmentul citit mai devreme icircn finalul exerciţiului profesorul icircl pune pe elevul care a bdquooferitrdquo fragmentul să

citească propriul argument după care nu mai urmează nici un fel de discuţii

Un rol important icircl au și metodele și instrumentele de icircnvăţare prin cooperare Predarea reciprocă

tehnică prin intermediul căreia elevii sunt puşi icircn situaţia de a juca rolul profesorului fiind puşi icircn situaţia de a preda colegilor lor de grup

REGULI

se poate aplica icircn diadă sau grup de 4-6 persoane toţi elevii au acelaşi text care va fi icircmpărţit icircn atacirctea părţi cacircţi membri are grupul fiecare elev predă colegilor fragmentul său de text şi are următoarele sarcini

- prezintă apoi rezumă fragmentul- pune icircntrebări colegilor cu scop de lămurire şi icircnţelegere mai profundă a textului

citit- clarifică aspectele ce nu sunt icircnţelese- anticipează ce se va icircntacircmpla icircn fragmentul următor

Metoda Mozaic I II

tehnică ce promovează icircnvăţarea prin cooperare şi colaborareREGULI

se alcătuiesc grupe de 4-5 elevi fiecare elev are un număr profesorul icircmparte textul ce urmează a fi studiat elevilor se alcătuiesc grupurile bdquoexpertrdquo elevii nr1 din fiecare grup vor forma un grup nr 2

un alt grup etc Fiecare grup de bdquoexperţirdquo are sarcina de a studia o anumită parte din text de a o discuta icircnţelege cacirct mai bine pentru ca ulterior să o explice colegilor şi să stabilească strategia de predare

se revine la grupul iniţial şi se predă colegilor conţinutul Se pot cere explicaţii bdquoexpertuluirdquo sau grupului de bdquoexperţirdquo

MOZAIC II se deosebeşte de Mozaic I prin aceea că presupune o activitate de icircnvăţare mai dirijată iar grupurile de bdquoexperţirdquo dispun de o fişă cu icircntrebări care ghidează lectura şi icircnţelegerea exactă a textului

Gacircndiţi Lucraţi icircn perechi Comunicaţi

tehnică ce stimulează elevii să reflecteze asupra conţinutului unui text colaboracircnd cu un coleg icircn formularea ideilor şi comunicarea lor celorlalţi colegi

REGULI

se lucrează icircn diadă La icircnceput fiecare dintre elevi lucrează independent pe sarcina dată de profesor

se unesc in diadă prezintă şi discută ce au răspuns fiecare apoi se pun de acord asupra unui răspuns comun

dascălul roagă 2-3 perechi să prezinte rezultatul icircn funcţie de timp

Reţeaua de discuţii

tehnică ce presupune studiul individual al unui conţinut informaţional şi formularea de către elevi a unui punct de vedere şi a unei liste de argumente pro şi contra de la care se pleacă icircn dezbaterea ce urmează să aibă loc

dascălul pune icircn discuţie o temă oferă materialul de studiat elevilor care alcătuiesc listele pro contra şi icircşi exprimă punctul de vedere iar ceilalţi sunt invitaţi să-i contrazică

Unul stă trei circulă

tehnică prin care elevii interacţionează schimbă idei şi colaborează icircn rezolvarea unor sarcini propuse de dascăl

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupe de 3-4 fiecare grup şi elev are cacircte un număr dascălul dă sarcina de lucru iar elevii o rezolvă şi notează soluţia elevii se rotesc astfel cei cu nr 1 se mută icircn grupul următor cei cu nr 2 se mută peste

două grupuri etc Icircntotdeauna un elev rămacircne bdquogazdărdquo şi explică bdquovizitatorilorrdquo soluţia oferită de ei la sarcina de lucru bdquoGazdardquo notează ceea ce spun bdquovizitatoriirdquo iar aceştia notează soluţia grupului la care sunt icircn vizită

se revine la locurile iniţiale şi se discută bdquogazdardquo prezintă comentariile ceilalţi care au vizitat observaţiile lor cu asemănările şi deosebirile apoi elevii discută din nou sarcina de lucru şi rezolvarea propusă de ei

Turul galeriei

tehnică prin care elevii sunt icircncurajaţi să-şi exprime opiniile referitoare la soluţiile date de colegii lor la o problemă pusă icircn discuţie

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupuri li se dă să rezolve o sarcină de lucru care poate avea mai multe soluţii materializată icircntr-un poster

se expun rezultatele muncii(posterele) fiecare grup trece icircn mod ordonat la fiecare poster examinează soluţiile colegilor şi

notează pe poster comentarii după ce se icircncheie turul grupurile revin la loc şi icircşi reexaminează produsul muncii lor

comentariile şi compară cu produsul celorlalţi

Linia valorilor

tehnică ce presupune ca dascălul să vină cu o sarcină de lucru cu mai multe soluţii posibile Elevii gacircndesc şi independent icircşi conturează o poziţie răspuns

la solicitarea dascălului elevii se aşează pe o linie icircn funcţie de poziţia adoptată pro contra sau indecişi (la mijloc)

are loc o discuţie cu vecinii icircn care sunt expuse punctele de vedere icircncercacircndu-se convingerea celorlalţi să treacă pe segmentul lor de linie

Icircn ansmabul este adevărat că toate aceste metode interactive şi de grup sunt cronofage

(solicită mult timp) icircnsă aplicarea lor presupune și diversitate de idei angajare icircn acţiune

descoperirea unor noi valori responsabilitate didactică icircn a le aplica creator pentru eficientizarea

procesului instructiv-educativ Situaţiile de icircnvăţare rezolvate prin aceste metode dezvoltă copiilor

gacircndirea critică deoarece ei exersează gacircndirea critică şi icircnţeleg că atunci cacircnd analizează un

personaj comportamentul unui copil o faptă o idee un eveniment ei critică comportamentul

ideea fapta nu critică personajul copilul sau adultul aducacircnd argumente găsind soluţii sau dacircnd

sfaturi din care toţi icircnvaţă

Icircn concluzie aplicate cu mult tact metodele interactive şi de grup au o serie de valențe

formative deosebite

1048707 stimulează implicarea activă icircn sarcină a elevilor aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă

1048707 exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit stimulacircnd iniţiativa tuturor elevilor implicaţi icircn sarcină

1048707 asigură o mai bună punere icircn practică a cunoştinţelor exersarea priceperilor şi capacităţilor icircn variate contexte şi situaţii

1048707 asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate icircn sistemul noţional devenind astfel operaţionale

1048707 unele dintre ele cum ar fi portofoliul oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj şi materie şi icircntre elevi

1048707 asigură un demers interactiv al actului de predarendashicircnvăţarendashevaluare adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev valorificacircnd şi stimulacircnd potenţialul creativ şi originalitatea acestuia

1048707 descurajează practicile de speculare sau de icircnvăţare doar pentru notă 1048707 realizează unele obiective interdisciplinare a şti să culeagă informaţii despre o temă dată a şti să facă conexiuni 1048707 icircncurajează autonomia copilului şi promovează icircnvăţămacircntului prin cooperare 1048707 formează deprinderea de a gacircndi critic

BIBLIOGRAFIE

Cosma Traian Ora de dirigenție icircn gimnaziu Icircndrumări și texte icircn sprijinul profesorului

diriginte Ediția a III-a Editura Didactică și pedagogică București 2008

Curteanu Doru et al Ghidul trainerului Editura Irecson Bucureşti 2005

Iancu Stela Teodor Cozma Ora de dirigenţie icircntre rutină şi profesionalism Editura Gama

Iaşi 1995

Savin Irina-Isabella Metode educaţionale interactive utilizate la ora de dirigenţie Editura

Princeps Edit Iaşi 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Suporturi tematice icircn activitatea

dirigintelui auxiliar didactic Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Managementul activităţilor educative

Ghidul şi caietul profesorului diriginte Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2006

Page 7: Metode Educaționale Interactive Utilizate La Ora de Dirigenție

este un instrument cu ajutorul căruia putem studia o temă un subiect din perspective diferite

se consideră un cub iar celor 6 feţe (fiecăreia icircn parte) icirci corespund 6 instrucţiuni de lucru bdquoDescrierdquo bdquoComparărdquo bdquoAsociazărdquo bdquoAnalizeazărdquo bdquoAplicărdquo bdquoArgumentează pro sau contrardquo

iniţial tehnica presupune ca profesorul să solicite elevilor timp de 5 minute să scrie liber despre tema pusă icircn discuţie

urmează aplicarea tehnicii cubului prin parcurgerea celor 6 faţete icircn ordinea prezentată mai sus astfel

Descrie ndash Cum arată (Priveşte cu atenţie chiar şi mintal şi spune ce vezi culori formă mărime etc)

Compară ndash Cu ce seamănă Cu ce nu seamănă Asociază ndash La ce te face să te gacircndeşti De ce icircţi aminteşte (Lasă-ţi

mintea să zboare să facă asociaţii) Analizează ndash Din ce este făcut (Spune cum este făcut iar dacă nu şti

imaginează-ţi) Aplică ndash Cum poate fi folosit Argumentează pro sau contra ndash Este bun sau rău De ce (Adoptă un

punct de vedere Foloseşte orice fel de argument doreşti) după aplicarea tehnicii cubului elevii citesc ceea ce au scris de obicei lucracircndu-se icircn diadăNotă

- icircn funcţie de situaţie (clasă temă) nu este necesară parcurgerea tuturor faţetelor cubului

- este de preferat să se respecte ordinea prezentată mai sus de parcurgere a faţetelor deoarece această tehnică de lucru icirci conduce pe elevi de la o gacircndire simplă la una mai complexă

Jurnalul cu dublă intrare

tehnică ce icirci determină pe elevi să coreleze informaţia veche din experienţa lor anterioară cu cea nouă şi să reflecteze la semnificaţia pe care o are un text pentru ei personal

REGULI elevii sunt rugaţi să icircmpartă o foaie de hacircrtie icircn două cu o linie verticală sunt rugaţi apoi să citească un text cu atenţie fiecare elev va alege din textul citit un fragment care l-a impresionat icircn mod deosebit

(sunt rugaţi să se raporteze la propria lor experienţă personală) pe pagină vor copia icircn prima coloană fragmentul iar icircn cea de a doua coloană sunt

rugaţi să noteze comentariilor lor personale referitoare la pasajul ales răspunzacircnd la icircntrebări de tipul De ce au ales acel pasaj La ce i-a făcut să se gacircndească Ce au simţit Ce nedumeriri au avut

Se continuă cu analizarea fragmentelor alese şi argumentele elevilor

Lasă-mi mie ultimul cuvacircnt

tehnică prin care se realizează reflecţia ce urmează lecturării şi studierii unui text icircncurajacircnd elevii timizi mai tăcuţi fără icircncredere icircn ei să participe la activitate

REGULI

se citeşte un text ceracircnduli-se elevilor să selecteze din cadrul acestuia citate fragmente pasaje interesante şi să le scrie pe o hacircrtie

pe verso sunt rugaţi să noteze argumentarea alegerii făcute acordul sau dezacordul lor

profesorul solicită mai mulţi elevi să citească fragmentul ales nu şi comentariul alţi elevi sunt solicitaţi să comenteze să interpreteze fragmentul citit mai devreme icircn finalul exerciţiului profesorul icircl pune pe elevul care a bdquooferitrdquo fragmentul să

citească propriul argument după care nu mai urmează nici un fel de discuţii

Un rol important icircl au și metodele și instrumentele de icircnvăţare prin cooperare Predarea reciprocă

tehnică prin intermediul căreia elevii sunt puşi icircn situaţia de a juca rolul profesorului fiind puşi icircn situaţia de a preda colegilor lor de grup

REGULI

se poate aplica icircn diadă sau grup de 4-6 persoane toţi elevii au acelaşi text care va fi icircmpărţit icircn atacirctea părţi cacircţi membri are grupul fiecare elev predă colegilor fragmentul său de text şi are următoarele sarcini

- prezintă apoi rezumă fragmentul- pune icircntrebări colegilor cu scop de lămurire şi icircnţelegere mai profundă a textului

citit- clarifică aspectele ce nu sunt icircnţelese- anticipează ce se va icircntacircmpla icircn fragmentul următor

Metoda Mozaic I II

tehnică ce promovează icircnvăţarea prin cooperare şi colaborareREGULI

se alcătuiesc grupe de 4-5 elevi fiecare elev are un număr profesorul icircmparte textul ce urmează a fi studiat elevilor se alcătuiesc grupurile bdquoexpertrdquo elevii nr1 din fiecare grup vor forma un grup nr 2

un alt grup etc Fiecare grup de bdquoexperţirdquo are sarcina de a studia o anumită parte din text de a o discuta icircnţelege cacirct mai bine pentru ca ulterior să o explice colegilor şi să stabilească strategia de predare

se revine la grupul iniţial şi se predă colegilor conţinutul Se pot cere explicaţii bdquoexpertuluirdquo sau grupului de bdquoexperţirdquo

MOZAIC II se deosebeşte de Mozaic I prin aceea că presupune o activitate de icircnvăţare mai dirijată iar grupurile de bdquoexperţirdquo dispun de o fişă cu icircntrebări care ghidează lectura şi icircnţelegerea exactă a textului

Gacircndiţi Lucraţi icircn perechi Comunicaţi

tehnică ce stimulează elevii să reflecteze asupra conţinutului unui text colaboracircnd cu un coleg icircn formularea ideilor şi comunicarea lor celorlalţi colegi

REGULI

se lucrează icircn diadă La icircnceput fiecare dintre elevi lucrează independent pe sarcina dată de profesor

se unesc in diadă prezintă şi discută ce au răspuns fiecare apoi se pun de acord asupra unui răspuns comun

dascălul roagă 2-3 perechi să prezinte rezultatul icircn funcţie de timp

Reţeaua de discuţii

tehnică ce presupune studiul individual al unui conţinut informaţional şi formularea de către elevi a unui punct de vedere şi a unei liste de argumente pro şi contra de la care se pleacă icircn dezbaterea ce urmează să aibă loc

dascălul pune icircn discuţie o temă oferă materialul de studiat elevilor care alcătuiesc listele pro contra şi icircşi exprimă punctul de vedere iar ceilalţi sunt invitaţi să-i contrazică

Unul stă trei circulă

tehnică prin care elevii interacţionează schimbă idei şi colaborează icircn rezolvarea unor sarcini propuse de dascăl

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupe de 3-4 fiecare grup şi elev are cacircte un număr dascălul dă sarcina de lucru iar elevii o rezolvă şi notează soluţia elevii se rotesc astfel cei cu nr 1 se mută icircn grupul următor cei cu nr 2 se mută peste

două grupuri etc Icircntotdeauna un elev rămacircne bdquogazdărdquo şi explică bdquovizitatorilorrdquo soluţia oferită de ei la sarcina de lucru bdquoGazdardquo notează ceea ce spun bdquovizitatoriirdquo iar aceştia notează soluţia grupului la care sunt icircn vizită

se revine la locurile iniţiale şi se discută bdquogazdardquo prezintă comentariile ceilalţi care au vizitat observaţiile lor cu asemănările şi deosebirile apoi elevii discută din nou sarcina de lucru şi rezolvarea propusă de ei

Turul galeriei

tehnică prin care elevii sunt icircncurajaţi să-şi exprime opiniile referitoare la soluţiile date de colegii lor la o problemă pusă icircn discuţie

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupuri li se dă să rezolve o sarcină de lucru care poate avea mai multe soluţii materializată icircntr-un poster

se expun rezultatele muncii(posterele) fiecare grup trece icircn mod ordonat la fiecare poster examinează soluţiile colegilor şi

notează pe poster comentarii după ce se icircncheie turul grupurile revin la loc şi icircşi reexaminează produsul muncii lor

comentariile şi compară cu produsul celorlalţi

Linia valorilor

tehnică ce presupune ca dascălul să vină cu o sarcină de lucru cu mai multe soluţii posibile Elevii gacircndesc şi independent icircşi conturează o poziţie răspuns

la solicitarea dascălului elevii se aşează pe o linie icircn funcţie de poziţia adoptată pro contra sau indecişi (la mijloc)

are loc o discuţie cu vecinii icircn care sunt expuse punctele de vedere icircncercacircndu-se convingerea celorlalţi să treacă pe segmentul lor de linie

Icircn ansmabul este adevărat că toate aceste metode interactive şi de grup sunt cronofage

(solicită mult timp) icircnsă aplicarea lor presupune și diversitate de idei angajare icircn acţiune

descoperirea unor noi valori responsabilitate didactică icircn a le aplica creator pentru eficientizarea

procesului instructiv-educativ Situaţiile de icircnvăţare rezolvate prin aceste metode dezvoltă copiilor

gacircndirea critică deoarece ei exersează gacircndirea critică şi icircnţeleg că atunci cacircnd analizează un

personaj comportamentul unui copil o faptă o idee un eveniment ei critică comportamentul

ideea fapta nu critică personajul copilul sau adultul aducacircnd argumente găsind soluţii sau dacircnd

sfaturi din care toţi icircnvaţă

Icircn concluzie aplicate cu mult tact metodele interactive şi de grup au o serie de valențe

formative deosebite

1048707 stimulează implicarea activă icircn sarcină a elevilor aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă

1048707 exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit stimulacircnd iniţiativa tuturor elevilor implicaţi icircn sarcină

1048707 asigură o mai bună punere icircn practică a cunoştinţelor exersarea priceperilor şi capacităţilor icircn variate contexte şi situaţii

1048707 asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate icircn sistemul noţional devenind astfel operaţionale

1048707 unele dintre ele cum ar fi portofoliul oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj şi materie şi icircntre elevi

1048707 asigură un demers interactiv al actului de predarendashicircnvăţarendashevaluare adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev valorificacircnd şi stimulacircnd potenţialul creativ şi originalitatea acestuia

1048707 descurajează practicile de speculare sau de icircnvăţare doar pentru notă 1048707 realizează unele obiective interdisciplinare a şti să culeagă informaţii despre o temă dată a şti să facă conexiuni 1048707 icircncurajează autonomia copilului şi promovează icircnvăţămacircntului prin cooperare 1048707 formează deprinderea de a gacircndi critic

BIBLIOGRAFIE

Cosma Traian Ora de dirigenție icircn gimnaziu Icircndrumări și texte icircn sprijinul profesorului

diriginte Ediția a III-a Editura Didactică și pedagogică București 2008

Curteanu Doru et al Ghidul trainerului Editura Irecson Bucureşti 2005

Iancu Stela Teodor Cozma Ora de dirigenţie icircntre rutină şi profesionalism Editura Gama

Iaşi 1995

Savin Irina-Isabella Metode educaţionale interactive utilizate la ora de dirigenţie Editura

Princeps Edit Iaşi 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Suporturi tematice icircn activitatea

dirigintelui auxiliar didactic Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Managementul activităţilor educative

Ghidul şi caietul profesorului diriginte Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2006

Page 8: Metode Educaționale Interactive Utilizate La Ora de Dirigenție

se citeşte un text ceracircnduli-se elevilor să selecteze din cadrul acestuia citate fragmente pasaje interesante şi să le scrie pe o hacircrtie

pe verso sunt rugaţi să noteze argumentarea alegerii făcute acordul sau dezacordul lor

profesorul solicită mai mulţi elevi să citească fragmentul ales nu şi comentariul alţi elevi sunt solicitaţi să comenteze să interpreteze fragmentul citit mai devreme icircn finalul exerciţiului profesorul icircl pune pe elevul care a bdquooferitrdquo fragmentul să

citească propriul argument după care nu mai urmează nici un fel de discuţii

Un rol important icircl au și metodele și instrumentele de icircnvăţare prin cooperare Predarea reciprocă

tehnică prin intermediul căreia elevii sunt puşi icircn situaţia de a juca rolul profesorului fiind puşi icircn situaţia de a preda colegilor lor de grup

REGULI

se poate aplica icircn diadă sau grup de 4-6 persoane toţi elevii au acelaşi text care va fi icircmpărţit icircn atacirctea părţi cacircţi membri are grupul fiecare elev predă colegilor fragmentul său de text şi are următoarele sarcini

- prezintă apoi rezumă fragmentul- pune icircntrebări colegilor cu scop de lămurire şi icircnţelegere mai profundă a textului

citit- clarifică aspectele ce nu sunt icircnţelese- anticipează ce se va icircntacircmpla icircn fragmentul următor

Metoda Mozaic I II

tehnică ce promovează icircnvăţarea prin cooperare şi colaborareREGULI

se alcătuiesc grupe de 4-5 elevi fiecare elev are un număr profesorul icircmparte textul ce urmează a fi studiat elevilor se alcătuiesc grupurile bdquoexpertrdquo elevii nr1 din fiecare grup vor forma un grup nr 2

un alt grup etc Fiecare grup de bdquoexperţirdquo are sarcina de a studia o anumită parte din text de a o discuta icircnţelege cacirct mai bine pentru ca ulterior să o explice colegilor şi să stabilească strategia de predare

se revine la grupul iniţial şi se predă colegilor conţinutul Se pot cere explicaţii bdquoexpertuluirdquo sau grupului de bdquoexperţirdquo

MOZAIC II se deosebeşte de Mozaic I prin aceea că presupune o activitate de icircnvăţare mai dirijată iar grupurile de bdquoexperţirdquo dispun de o fişă cu icircntrebări care ghidează lectura şi icircnţelegerea exactă a textului

Gacircndiţi Lucraţi icircn perechi Comunicaţi

tehnică ce stimulează elevii să reflecteze asupra conţinutului unui text colaboracircnd cu un coleg icircn formularea ideilor şi comunicarea lor celorlalţi colegi

REGULI

se lucrează icircn diadă La icircnceput fiecare dintre elevi lucrează independent pe sarcina dată de profesor

se unesc in diadă prezintă şi discută ce au răspuns fiecare apoi se pun de acord asupra unui răspuns comun

dascălul roagă 2-3 perechi să prezinte rezultatul icircn funcţie de timp

Reţeaua de discuţii

tehnică ce presupune studiul individual al unui conţinut informaţional şi formularea de către elevi a unui punct de vedere şi a unei liste de argumente pro şi contra de la care se pleacă icircn dezbaterea ce urmează să aibă loc

dascălul pune icircn discuţie o temă oferă materialul de studiat elevilor care alcătuiesc listele pro contra şi icircşi exprimă punctul de vedere iar ceilalţi sunt invitaţi să-i contrazică

Unul stă trei circulă

tehnică prin care elevii interacţionează schimbă idei şi colaborează icircn rezolvarea unor sarcini propuse de dascăl

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupe de 3-4 fiecare grup şi elev are cacircte un număr dascălul dă sarcina de lucru iar elevii o rezolvă şi notează soluţia elevii se rotesc astfel cei cu nr 1 se mută icircn grupul următor cei cu nr 2 se mută peste

două grupuri etc Icircntotdeauna un elev rămacircne bdquogazdărdquo şi explică bdquovizitatorilorrdquo soluţia oferită de ei la sarcina de lucru bdquoGazdardquo notează ceea ce spun bdquovizitatoriirdquo iar aceştia notează soluţia grupului la care sunt icircn vizită

se revine la locurile iniţiale şi se discută bdquogazdardquo prezintă comentariile ceilalţi care au vizitat observaţiile lor cu asemănările şi deosebirile apoi elevii discută din nou sarcina de lucru şi rezolvarea propusă de ei

Turul galeriei

tehnică prin care elevii sunt icircncurajaţi să-şi exprime opiniile referitoare la soluţiile date de colegii lor la o problemă pusă icircn discuţie

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupuri li se dă să rezolve o sarcină de lucru care poate avea mai multe soluţii materializată icircntr-un poster

se expun rezultatele muncii(posterele) fiecare grup trece icircn mod ordonat la fiecare poster examinează soluţiile colegilor şi

notează pe poster comentarii după ce se icircncheie turul grupurile revin la loc şi icircşi reexaminează produsul muncii lor

comentariile şi compară cu produsul celorlalţi

Linia valorilor

tehnică ce presupune ca dascălul să vină cu o sarcină de lucru cu mai multe soluţii posibile Elevii gacircndesc şi independent icircşi conturează o poziţie răspuns

la solicitarea dascălului elevii se aşează pe o linie icircn funcţie de poziţia adoptată pro contra sau indecişi (la mijloc)

are loc o discuţie cu vecinii icircn care sunt expuse punctele de vedere icircncercacircndu-se convingerea celorlalţi să treacă pe segmentul lor de linie

Icircn ansmabul este adevărat că toate aceste metode interactive şi de grup sunt cronofage

(solicită mult timp) icircnsă aplicarea lor presupune și diversitate de idei angajare icircn acţiune

descoperirea unor noi valori responsabilitate didactică icircn a le aplica creator pentru eficientizarea

procesului instructiv-educativ Situaţiile de icircnvăţare rezolvate prin aceste metode dezvoltă copiilor

gacircndirea critică deoarece ei exersează gacircndirea critică şi icircnţeleg că atunci cacircnd analizează un

personaj comportamentul unui copil o faptă o idee un eveniment ei critică comportamentul

ideea fapta nu critică personajul copilul sau adultul aducacircnd argumente găsind soluţii sau dacircnd

sfaturi din care toţi icircnvaţă

Icircn concluzie aplicate cu mult tact metodele interactive şi de grup au o serie de valențe

formative deosebite

1048707 stimulează implicarea activă icircn sarcină a elevilor aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă

1048707 exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit stimulacircnd iniţiativa tuturor elevilor implicaţi icircn sarcină

1048707 asigură o mai bună punere icircn practică a cunoştinţelor exersarea priceperilor şi capacităţilor icircn variate contexte şi situaţii

1048707 asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate icircn sistemul noţional devenind astfel operaţionale

1048707 unele dintre ele cum ar fi portofoliul oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj şi materie şi icircntre elevi

1048707 asigură un demers interactiv al actului de predarendashicircnvăţarendashevaluare adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev valorificacircnd şi stimulacircnd potenţialul creativ şi originalitatea acestuia

1048707 descurajează practicile de speculare sau de icircnvăţare doar pentru notă 1048707 realizează unele obiective interdisciplinare a şti să culeagă informaţii despre o temă dată a şti să facă conexiuni 1048707 icircncurajează autonomia copilului şi promovează icircnvăţămacircntului prin cooperare 1048707 formează deprinderea de a gacircndi critic

BIBLIOGRAFIE

Cosma Traian Ora de dirigenție icircn gimnaziu Icircndrumări și texte icircn sprijinul profesorului

diriginte Ediția a III-a Editura Didactică și pedagogică București 2008

Curteanu Doru et al Ghidul trainerului Editura Irecson Bucureşti 2005

Iancu Stela Teodor Cozma Ora de dirigenţie icircntre rutină şi profesionalism Editura Gama

Iaşi 1995

Savin Irina-Isabella Metode educaţionale interactive utilizate la ora de dirigenţie Editura

Princeps Edit Iaşi 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Suporturi tematice icircn activitatea

dirigintelui auxiliar didactic Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Managementul activităţilor educative

Ghidul şi caietul profesorului diriginte Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2006

Page 9: Metode Educaționale Interactive Utilizate La Ora de Dirigenție

Reţeaua de discuţii

tehnică ce presupune studiul individual al unui conţinut informaţional şi formularea de către elevi a unui punct de vedere şi a unei liste de argumente pro şi contra de la care se pleacă icircn dezbaterea ce urmează să aibă loc

dascălul pune icircn discuţie o temă oferă materialul de studiat elevilor care alcătuiesc listele pro contra şi icircşi exprimă punctul de vedere iar ceilalţi sunt invitaţi să-i contrazică

Unul stă trei circulă

tehnică prin care elevii interacţionează schimbă idei şi colaborează icircn rezolvarea unor sarcini propuse de dascăl

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupe de 3-4 fiecare grup şi elev are cacircte un număr dascălul dă sarcina de lucru iar elevii o rezolvă şi notează soluţia elevii se rotesc astfel cei cu nr 1 se mută icircn grupul următor cei cu nr 2 se mută peste

două grupuri etc Icircntotdeauna un elev rămacircne bdquogazdărdquo şi explică bdquovizitatorilorrdquo soluţia oferită de ei la sarcina de lucru bdquoGazdardquo notează ceea ce spun bdquovizitatoriirdquo iar aceştia notează soluţia grupului la care sunt icircn vizită

se revine la locurile iniţiale şi se discută bdquogazdardquo prezintă comentariile ceilalţi care au vizitat observaţiile lor cu asemănările şi deosebirile apoi elevii discută din nou sarcina de lucru şi rezolvarea propusă de ei

Turul galeriei

tehnică prin care elevii sunt icircncurajaţi să-şi exprime opiniile referitoare la soluţiile date de colegii lor la o problemă pusă icircn discuţie

REGULI

elevii sunt icircmpărţiţi icircn grupuri li se dă să rezolve o sarcină de lucru care poate avea mai multe soluţii materializată icircntr-un poster

se expun rezultatele muncii(posterele) fiecare grup trece icircn mod ordonat la fiecare poster examinează soluţiile colegilor şi

notează pe poster comentarii după ce se icircncheie turul grupurile revin la loc şi icircşi reexaminează produsul muncii lor

comentariile şi compară cu produsul celorlalţi

Linia valorilor

tehnică ce presupune ca dascălul să vină cu o sarcină de lucru cu mai multe soluţii posibile Elevii gacircndesc şi independent icircşi conturează o poziţie răspuns

la solicitarea dascălului elevii se aşează pe o linie icircn funcţie de poziţia adoptată pro contra sau indecişi (la mijloc)

are loc o discuţie cu vecinii icircn care sunt expuse punctele de vedere icircncercacircndu-se convingerea celorlalţi să treacă pe segmentul lor de linie

Icircn ansmabul este adevărat că toate aceste metode interactive şi de grup sunt cronofage

(solicită mult timp) icircnsă aplicarea lor presupune și diversitate de idei angajare icircn acţiune

descoperirea unor noi valori responsabilitate didactică icircn a le aplica creator pentru eficientizarea

procesului instructiv-educativ Situaţiile de icircnvăţare rezolvate prin aceste metode dezvoltă copiilor

gacircndirea critică deoarece ei exersează gacircndirea critică şi icircnţeleg că atunci cacircnd analizează un

personaj comportamentul unui copil o faptă o idee un eveniment ei critică comportamentul

ideea fapta nu critică personajul copilul sau adultul aducacircnd argumente găsind soluţii sau dacircnd

sfaturi din care toţi icircnvaţă

Icircn concluzie aplicate cu mult tact metodele interactive şi de grup au o serie de valențe

formative deosebite

1048707 stimulează implicarea activă icircn sarcină a elevilor aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă

1048707 exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit stimulacircnd iniţiativa tuturor elevilor implicaţi icircn sarcină

1048707 asigură o mai bună punere icircn practică a cunoştinţelor exersarea priceperilor şi capacităţilor icircn variate contexte şi situaţii

1048707 asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate icircn sistemul noţional devenind astfel operaţionale

1048707 unele dintre ele cum ar fi portofoliul oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj şi materie şi icircntre elevi

1048707 asigură un demers interactiv al actului de predarendashicircnvăţarendashevaluare adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev valorificacircnd şi stimulacircnd potenţialul creativ şi originalitatea acestuia

1048707 descurajează practicile de speculare sau de icircnvăţare doar pentru notă 1048707 realizează unele obiective interdisciplinare a şti să culeagă informaţii despre o temă dată a şti să facă conexiuni 1048707 icircncurajează autonomia copilului şi promovează icircnvăţămacircntului prin cooperare 1048707 formează deprinderea de a gacircndi critic

BIBLIOGRAFIE

Cosma Traian Ora de dirigenție icircn gimnaziu Icircndrumări și texte icircn sprijinul profesorului

diriginte Ediția a III-a Editura Didactică și pedagogică București 2008

Curteanu Doru et al Ghidul trainerului Editura Irecson Bucureşti 2005

Iancu Stela Teodor Cozma Ora de dirigenţie icircntre rutină şi profesionalism Editura Gama

Iaşi 1995

Savin Irina-Isabella Metode educaţionale interactive utilizate la ora de dirigenţie Editura

Princeps Edit Iaşi 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Suporturi tematice icircn activitatea

dirigintelui auxiliar didactic Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Managementul activităţilor educative

Ghidul şi caietul profesorului diriginte Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2006

Page 10: Metode Educaționale Interactive Utilizate La Ora de Dirigenție

descoperirea unor noi valori responsabilitate didactică icircn a le aplica creator pentru eficientizarea

procesului instructiv-educativ Situaţiile de icircnvăţare rezolvate prin aceste metode dezvoltă copiilor

gacircndirea critică deoarece ei exersează gacircndirea critică şi icircnţeleg că atunci cacircnd analizează un

personaj comportamentul unui copil o faptă o idee un eveniment ei critică comportamentul

ideea fapta nu critică personajul copilul sau adultul aducacircnd argumente găsind soluţii sau dacircnd

sfaturi din care toţi icircnvaţă

Icircn concluzie aplicate cu mult tact metodele interactive şi de grup au o serie de valențe

formative deosebite

1048707 stimulează implicarea activă icircn sarcină a elevilor aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă

1048707 exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit stimulacircnd iniţiativa tuturor elevilor implicaţi icircn sarcină

1048707 asigură o mai bună punere icircn practică a cunoştinţelor exersarea priceperilor şi capacităţilor icircn variate contexte şi situaţii

1048707 asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate icircn sistemul noţional devenind astfel operaţionale

1048707 unele dintre ele cum ar fi portofoliul oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj şi materie şi icircntre elevi

1048707 asigură un demers interactiv al actului de predarendashicircnvăţarendashevaluare adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev valorificacircnd şi stimulacircnd potenţialul creativ şi originalitatea acestuia

1048707 descurajează practicile de speculare sau de icircnvăţare doar pentru notă 1048707 realizează unele obiective interdisciplinare a şti să culeagă informaţii despre o temă dată a şti să facă conexiuni 1048707 icircncurajează autonomia copilului şi promovează icircnvăţămacircntului prin cooperare 1048707 formează deprinderea de a gacircndi critic

BIBLIOGRAFIE

Cosma Traian Ora de dirigenție icircn gimnaziu Icircndrumări și texte icircn sprijinul profesorului

diriginte Ediția a III-a Editura Didactică și pedagogică București 2008

Curteanu Doru et al Ghidul trainerului Editura Irecson Bucureşti 2005

Iancu Stela Teodor Cozma Ora de dirigenţie icircntre rutină şi profesionalism Editura Gama

Iaşi 1995

Savin Irina-Isabella Metode educaţionale interactive utilizate la ora de dirigenţie Editura

Princeps Edit Iaşi 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Suporturi tematice icircn activitatea

dirigintelui auxiliar didactic Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2005

Săgăgean Daniela Dorin Pintilie Mariana Pintilie Managementul activităţilor educative

Ghidul şi caietul profesorului diriginte Editura Eurodidact Cluj-Napoca 2006

Page 11: Metode Educaționale Interactive Utilizate La Ora de Dirigenție