Metode de Fundamentare a Deciziilor Manageriale

METODE DE FUNDAMENTARE A DECIZIILOR MANAGERIALE LA

NIVELUL ENTITĂŢILOR ECONOMICE

CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................................3

CAPITOLUL 1. SISTEMUL DECIZIONAL.............................................................................5

1.1. Elementele şi etapele procesului decizional.........................................................................5

1.2. Tipologia deciziilor..............................................................................................................6

1.3. Metode şi tehnici de fundamentare a deciziilor manageriale...............................................7

1.4. Principalele categorii de riscuri asociate procesului decizional...........................................8

1.5. Precondiţiile fundamentării deciziilor................................................................................10

CAPITOLUL 2. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR FINANCIAR-CONTABILE DE

CĂTRE MANAGEMENTUL ENTITĂŢILOR ECONOMICE............................................12

2.1. Sursele de informaţii financiar – contabile la dispoziţia entităţii.......................................12

2.2. Componentele sistemului informaţional financiar – contabil............................................14

2.3. Principalii utilizatori ai informaţiilor financiar – contabile în fundamentarea deciziilor

economice.................................................................................................................................16

CAPITOLUL 3. Consiliere financiar-contabila la SC.DIM CONSTRUCT SRL................20

3.1. Descrierea societăţii ..........................................................................................................21

3.2. Consiliere financiară..........................................................................................................22

3.2.1.Analiza structurala a situaţiilor financiare...............................................................22

3.2.2.Analiza cost-volum-beneficiu..................................................................................27

3.2.3. Analiza indicatorilor de gestiune............................................................................28

3.2.4.Analiza şi evaluarea riscului de credit.....................................................................30

3.3. Consilierea contabilă..........................................................................................................31

3.4.Consilierea fiscală...............................................................................................................33

CONCLUZII SI PROPUNERI..................................................................................................35

BBLIOGRAFIE...........................................................................................................................43

2

INTRODUCERE

Managementul, în forma sa de manifestare, cuprinde diferite laturi ale activităţilor şi funcţiilor entităţilor, cu toate problemele care se ridică legate de:

investirea şi recuperarea capitalului avansat, atragerea de resurse suplimentare de dezvoltare, vadul comercial. Luarea de decizii este un proces lent şi complex în multe organizaţii. Strategiile se

schimbă deseori odată cu desfăşurarea evenimentelor şi devin şabloane abia după discuţii, experimente, repetări şi subtilizări. Discuţiile strategice, uneori, nu sunt nici măcar împărtăşite şi strategiile sunt comunicate incomplet şi limitat.

Agendele personale şi politice influenţează, de asemenea, logica şi comportamentul distorsionat, care poate afecta eficacitatea implementării.

Pentru luarea deciziilor privind entitatea (strategice, tactice sau operative), managementul în general şi cel financiar în special utilizează informaţii oferite de contabilitatea entităţii, precum şi informaţii oferite de contabilitatea altor entităţi, în principal prin intermediul situaţiilor financiare anuale.

Practic, sunt puţine cazuri în care o decizie nu se bazează şi pe informaţia contabilă. Intr-o perioadă în care contabilitatea încă mai poartă stigmatul perioadei trecute, contabilitatea fiind considerată mai mult o obligaţie decât o forţă a entităţii, aceasta se datorează şi pregătirii slabe ale managerilor.

Forumul CIMA (Chartered Institute of Management Accountants) care se ocupă cu îmbunătăţirea luării de decizie, a avertizat liderii de afaceri că un eşec în încercarea de schimbare a funcţiilor financiare poate dauna competitivităţii.

Cum pieţele mondiale permit companiilor din întreaga lume accesul la resurse similare, şi în timp ce competiţia în continuă creştere face ca procesele de afaceri să se concentreze asupra unor standarde asemănătoare, luarea de decizie rămâne o legătură crucială în lanţul de valori, aducând venituri superioare.

CIMA argumentează ideea potrivit căreia o companie care nu îşi transformă funcţia financiar-contabilă spre o eficientizare a luării de decizie îşi pune în pericol poziţia sa competitivă. Aceasta părere este susţinuta de un număr mare de studii. De exemplu, cercetarea făcute în domeniu de acest institut a arătat că există o corelaţie de peste 70% între afacerile performante şi perfecţionarea funcţiilor sale financiare1).

Un studiu al Economist Intelligence pentru KPMG a descoperit că în mod comparativ cu colegii lor, departamentele de finanţe ale companiilor de top pun mai mult accent pe decizie. Rezultatele acestui studiu pot fi sintetizate în figura nr.1, de mai jos, ce ilustrează procesul de luare a deciziilor.

1 CIMA,2007

4

Figura nr. 1 Procesul de luare a deciziilor

Sursa: Boghean F., 2010

De aici, putem deduce că: luarea deciziilor nu reprezintă finalitatea procesului, ci se extinde în vederea

obţinerii rezultatelor, fiind un proces continuu; profesionistul contabil contribuie la planificarea strategică şi la definirea

strategiei de guvernare a companiei, care reprezintă elementul ce clarifică poziţia competitivă a afacerii şi obiectivele;

contextele personale individuale şi atitudinea pot deteriora luările de decizie, dar partenerii de afaceri pot discuta această problemă prin susţinerea luării deciziilor bazate pe dovezi;

partenerii de afaceri pot ajuta la ‚,încadrarea’’ unei decizii; pot furniza informaţii manageriale; pot contribui cu idei şi analize alternative pentru a ajuta la luarea decizie; pot sprijini compania împotriva riscului managerial şi în favoarea managementului de performanţa.

Oferta de informaţii necesare luării deciziilor provine, în principal, din contabilitatea entităţii, având trei surse principale de documentare:

Surse neprelucrate, reprezentate de documentele primare şi care se adresează în principal utilizatorilor interni de informaţii şi mai puţin utilizatorilor externi;

Surse prelucrate de către entitate şi prezentate după anumite reguli şi proceduri a datelor din documentele primare, care oferă informaţii pentru întocmirea documentelor de sinteză;

Surse de sinteză, ce oferă informaţii utilizatorilor externi şi se bazează pe sursele de informaţii prelucrate în entitate.

5

CAPITOLUL 1. SISTEMUL DECIZIONAL

1.1. Elementele şi etapele procesului decizional

Conducerea unei firme este în permanenţă pusă în situaţia de a alege mai multe posibilităţi şi de a lua decizii în consecinţă. Decizia constituie punctul central al activităţii de management deoarece ea se regăseşte în toate funcţiile acestuia. Întreaga activitate de conducere este o înlănţuire de decizii fără de care întreprinderea nu ar putea să funcţioneze normal2.

Deciziile trebuie să fie rezultatul unui proces de gândire precedat de o informare şi o analiză temeinică a tuturor datelor problemei, a elementelor de influenta având în vedere condiţiile concrete în care îşi desfăşoară activitatea fiecare firmă în parte.

Decizia este definite de majoritatea specialiştilor ca o linie de acţiune aleasă în mod conştient de către conducerea întreprinderii în scopul de a ajunge la un anumit rezultat.

Decizia este un act de creaţie în care se împleteşte gândirea logică şi factorii psihologici. Sistemul decizional este reprezentat de ansamblul elementelor interdependente care determină elaborarea şi fundamentarea deciziilor. Elementele component ale sistemului decizional din cadrul firmelor sunt aproximativ aceleaşi, cu caracteristici specific domeniului şi complexităţii firmei.

În orice process decizional se deosebesc următoarele elemente:3

· Decidentul – poate fi o persoană sau un grup de persoane puse în situaţia de a lua o decizie;

· Obiectivul – sau obiectivele urmărite prin adoptarea deciziei;· Mulţimea alternativelor – cuprinde toate variantele posibile de acţiune în vederea

realizării obiectivelor propuse;· Mulţimea criteriilor decizionale – reprezentată de punctele de vedere ale

decidentului cu ajutorul cărora se izolează aspecte ale realităţii economice în cadrul procesului decizional;

· Mediul ambiant;· Consecinţele variantelor;· Utilitatea fiecărei consecinţe a diferitelor variante.Consecinţele alternativelor se întâlnesc la intersecţia criteriilor cu variantelor, ele având

unităţi de măsură specifice.Utilităţile consecinţelor se exprimă în aceeaşi unitate de măsură a căror valoare variază

între 0 şi 1, utilitatea reprezentând folosul aşteptat de decident în urma faptului că o anumită consecinţă se realizează.

Fiind un proces complex de cunoaştere, judecată şi acţiune, managementul se exercită prin decizii. Conducerea oricărei activităţi sau domeniu economic necesită o informare cât mai complexă, o măsurare precisă şi o analiză temeinică a condiţiilor în care urmează să se adopte deciziile.

Decizia poate fi definite ca un act raţional de alegere a unei linii de acţiune, prin care se urmăreşte realizarea obiectivelor, ţinându-se cont de resursele disponibile şi condiţiile concrete.

În elaborarea şi fundamentarea deciziilor se parcurg în mod logic următoarele etape4:· Identificarea şi definirea problemelor, respectiv sesizarea necesităţii luării deciziei;· Stabilirea criteriilor şi obiectivelor decizionale;· Stabilirea variantelor decizionale posibile;· Alegerea variantei optime;

2 Burciu A.,& al., Introducere în management, Editura Economică, Bucureşti, 20083 Câmpeanu, E., Sonea A., Negocierea în procesul managerial, în Buletin ştiinţific, seria A, Vol. XX, Ştiinţe Economice, Universitatea de Nord, Baia Mare, 20034 Lazăr I., Mortan Maria, Vereş V., Management general, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2003

6

· Aplicarea variantei optime.

1.2. Tipologia deciziilor

Importanţă practică a clasificării deciziilor microeconomice rezidă în faptul că, în general, elaborarea şi fundamentarea acestora şi în mod deosebit alegerea variantei optime, se face folosind metode, tehnici şi instrumente specific fiecărei categorii.

Diversitatea problemelor cu care sunt confruntaţi managerii duce la individualizarea deciziilor într-o multitudine de categorii, pe care le-am putea împărţi după diferite criterii, astfel5:

a) După gradul de cunoaştere a mediului ambiant de către decident şi după natura variabilelor ce influenţează rezultatele potenţiale se deosebesc trei tipuri de decizii:

ü Decizii în condiţii de certitudine;ü Decizii în condiţii de risc;ü Decizii în condiţii de incertitudine;Cunoaşterea elementelor ce deosebesc aceste tipuri de decizii este foarte importantă, mai

ales dacă se are în vedere complexitatea factorilor ce influenţează decizia şi accesul limitat la unele informaţii cu privire la elementele viitoare.

Deciziile în condiţii de certitudine se caracterizează prin aceea că fiecare acţiune conduce la un rezultat determinat. Aceste decizii au loc când una din strategiile complexului de condiţii are probabilitatea de realizare egală cu 1.

Elementele implicate în luarea acestor decizii sunt preponderant de tipul variabilelor controlabile, cu caracteristici şi evoluţii cunoscute. Aceste decizii se întâlnesc mai frecvent la nivelul conducerii medii şi al execuţiei, în exercitarea conducerii operative a producţiei, când hotărârile se iau pe termen relativ scurt.

Deci, în condiţiile de certitudine avem:P(N1)=1

Deciziile în condiţii de risc se caracterizează prin existent mai multor stări de condiţii obiective, cu probabilităţi diferite “Pg”. În acest caz, probabilitatea sinteză P(Nk), a “K” stări de condiţii rezultă următoarea relaţie:

P(Nk)=p1+p2+…+pg+…+pk=1

Unde: Pg = probabilitatea de apariţie a stării intermediare de condiţii Ng; g= 1,k, 0<pg<1

Riscul este dat de condiţiile care determină că pentru un anumit rezultat şi o anumită soluţie să se producă o consecinţă cu probabilitatea de realizare între 0 şi 1. Adoptarea acestor decizii se face prin metode matematice pe baza unor evaluări medii, consecinţele calculându-se pentru fiecare din acţiunile parţiale. Elementul esenţial în adoptarea deciziei în condiţii de risc îl constituie gradul de precizie în aproximarea probabilităţii de apariţie a unui fenomen.

0<pg<1Deciziile în condiţii de incertitudine se caracterizează prin aceea că probabilitatea

rezultatelor aşteptate este necunoscută. Efectul deciziei depinde în întregime de acţiunea unor factori ce nu pot fi estimaţi nici chiar cu un grad redus de probabilitate. Fundamentarea deciziilor în condiţii de incertitudine se face prin intermediul unor reguli specific jocurilor strategice.

b) După orizontul de timp pentru care se adoptă şi în raport cu implicaţiile deciziilor asupra obiectului condus există 3 categorii de decizii:

ü Strategice;5 Burciu A.,& al., Introducere în management, Editura Economică, Bucureşti, 2008

7

ü Tactice;ü Curente.În funcţie de cunoaşterea probabilităţii rezultatelor aşteptate, acestea pot fi elaborate în

cele 3 condiţii: certitudine, risc şi incertitudine.Deciziile tactice se referă la situaţii concrete şi fără un grad sporit de complexitate. Ele

se iau, într-o pondere crescută, în condiţii de certitudine şi risc. Sunt specifice nivelurilor de execuţie, fiind de competenţa conducătorilor executivi.

Deciziile tactice care sunt mai importante se elaborează în colective restrânse. Deciziile tactice individuale constituie mecanismul esenţial de interacţiune a conducerii operative.

Între deciziile strategice şi cele tactice există interdependenţe. Strategiile determină recurgerea la o mare diversitate de decizii tactice, a căror pondere creşte pe măsură ce se coboară pe scară ierarhică. Informaţiile cu care se fundamentează deciziile tactice, sub formă derivată pot constitui elemente de fundamentare şi finalizare a deciziilor strategice.

Deciziile strategice se referă cu precădere la probleme noi, de complexitate sporită, pentru a căror rezolvare sunt necesare soluţii originale. Aceste decizii se iau mai mult în condiţii de risc şi incertitudine. Scopul urmărit este prefigurarea în timp a relaţiei: resurse – satisfacerea nevoilor generale ale grupului de acţionari şi ale societăţii.

Importanţa deciziilor creşte pe măsură ce se urcă pe scară ierarhică, realizându-se şi trecerea de la deciziile tactice la cele strategice.

c) După numărul persoanelor ce participă la adoptarea deciziei avem:ü Decizii individuale (unipersonale);ü Decizii de grup (colective).

Deciziile individuale atunci când sunt fundamentate ştiinţific, asigură o operativitate sporită a acţiunilor de conducere. Fără deciziile individuale nu se poate conduce organizaţia, dar abuzul în aplicarea lor poate avea consecinţe nefavorabile.

Deciziile de grup prezintă o serie de avantaje care le fac oricând preferabile deciziilor individuale.

d) În funcţie de periodicitatea elaborării se întâlnesc:ü Decizii unice;ü Decizii de rutină.e) Ţinând seama de numărul criteriilor decizionale ele se pot grupa în:ü Decizii unicriteriale;ü Decizii multicriteriale.f) După sfera de cuprindere şi obiectivul managerial avem:ü Decizii globale;ü Decizii parţiale;ü Decizii locale.g) După posibilitatea anticipării sunt:ü Decizii anticipate;ü Decizii imprevizibile;ü Decizii prospective.

1.3. Metode şi tehnici de fundamentare a deciziilor manageriale

În situaţii concrete, problemele decizionale se pot rezolva prin mai multe categorii de metode: tradiţionale, comparative şi de optimizare.6

Metode tradiţionale sunt specific conducerii unipersonale şi se bazează pe un ansamblu de procedee şi pe decidenţi individuali. Elementul predominant în fundamentarea deciziilor, prin aceste procedee este calitatea şi personalitatea decidentului.

În măsura în care calităţile personale sunt însoţite de o bună documentaţie şi informare se accentuează şi conţinutul ştiinţific al deciziei. Metodele tradiţionale se folosesc la nivelul

6 Ilieş L., Management, Editura RisoPrint, Cluj Napoca, 2009

8

execuţiei, iar pe la nivelele superioare de conducere ele pot constitui prima etapă de abordare şi familiarizare cu problema decizională.

Metodele comparative se utilizează pentru fundamentarea unor decizii pe baza principiului continuităţii fenomenelor. Acestea se aplică sub forma confruntării unor elemente (indicatori) rezultate din comparaţii, în perioade trecute, cu elemente prestabilite, cuprinse în planuri, programe etc.

Metodele comparative cunosc o arie mărită de răspândire, mai ales în sfera deciziilor tactice.

Metodele de optimizare folosesc instrumentul matematic şi urmăresc ca în procesul decizional să se utilizeze căi şi mijloace care să conducă la obţinerea unui optim economic.

Prin utilizarea matematicii în fundamentarea deciziilor managerial, procesul decizional trece în domeniul modelării matematice. Modelarea matematică a situaţiilor decizionale din unităţile economice reprezintă un instrument ştiinţific de cunoaştere şi transformare, cu aplicaţii în domeniile conducerii tehnice, economice şi sociale.

1.4. Principalele categorii de riscuri asociate procesului decizional

Riscurile se referă în situaţia în care există 7: un rezultat posibil al unei decizii; mai mult decât un rezultat posibil pentru o decizie, iar probabilitatea unui anumit

rezultat este cunoscută sau poate fi estimată; se cunoaşte mai mult decât un rezultat posibil al unei decizii, iar probabilitatea

unui anumit rezultat nu este cunoscută şi nu poate fi estimată. Riscul apare în procesul de luare a deciziilor atunci când survin următorii factori: lipsa controlului din partea decidentului; lipsa informaţiilor şi lipsa timpului.

PRINCIPALELE FORME DE RISC.1. Riscuri economice. Acestea sunt determinate de evoluţiile contextuale ale entităţii şi

de nivelul calitativ al activităţii economice desfăşurate în cadrul său. Cele mai des întâlnite riscuri din această categorie, care îşi pun amprenta asupra tuturor

deciziilor elaborate, sunt: riscul creşterii inflaţiei; riscul amplificării ratei dobânzilor la credite; riscul modificării cursului de schimb valutar; riscul de exploatare economică referitor la încadrarea în pragul de rentabilitate; riscul investiţional.

2. Riscuri financiare. Acestea sunt aferente obţinerii şi utilizării capitalurilor împrumutate şi capitalurilor proprii, iar cele mai frecvent întâlnite sunt:

riscul rămânerii fără lichidităţi, reflectare a variabilităţii indicatorilor de rezultate financiare sub incidenţa structurii financiare a întreprinderii;

riscul neasigurării rentabilităţii, datorită falimentului şi a unor cheltuieli foarte mari;

riscul îndatorării excesive.

3. Riscuri comerciale. Acestea sunt asociate operaţiunilor de aprovizionare şi vânzare pe piaţa internă şi externă. Dintre cele mai importante, pot fi enumerate:

riscul de preţ; riscul de transport;

7 Boghean F., Contabilitatea în procesul de asistare a deciziilor, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2010

9

riscul de vânzare.

4. Riscuri de fabricaţiei. Sunt generate de disfuncţionalităţi tehnologice şi organizatorice în cadrul activităţii de producţie. Sunt de menţionat ca riscuri de fabricaţie, ce se manifestă cu o intensitate superioară:

riscul de nerespectare a nivelului calitativ prevăzut; riscul de a nu realiza, din punct de vedere cantitativ, producţia prevăzută; riscul de a depăşi consumurile specifice normate; riscul apariţiei rebuturilor şi a refuzurilor comenzilor (consecinţă a nerespectării

calităţii); riscul generat de posibilitatea producerii accidentelor de muncă; riscul tehnologic invizibil (chimic, toxic, nuclear).

5. Riscurile politice. Acestea decurg din modificările strategiei, tacticii şi acţiunilor curente ale factorilor politici din propria ţară (la nivel naţional, regional şi local), din ţările cu care întreprinderea are contacte directe şi indirecte şi ale marilor organizaţii internaţionale. Cele mai frecvent manifestate riscuri politice sunt independente de acţiunile întreprinderii şi pot fi:

riscuri de restrângere a importurilor şi / sau exporturilor; riscul limitării transferului valutar; riscul refuzului admiterii produselor firmei pe teritoriul anumitor state; riscul referitor la sechestrarea şi / sau rechiziţionarea unor bunuri aparţinând unor

agenţi economici străini; riscul de ţară, care reflectă nu numai factori de natură politică, ci şi de natură

economică, socială.

6. Riscuri sociale. Se referă la acele riscuri care afectează decizia managerială, ca urmare a relaţiilor stabilite cu personalul întreprinderii şi a comportamentului acestuia. Dintre acestea, menţionez:

riscul demotivării personalului; riscul creşterii cheltuielilor cu personalul peste limita maximă admisă; riscul pierderii poziţiilor manageriale de către conducători; riscul conturării unei culturi organizaţionale antieconomice. 7. Riscuri juridice. Acestea decurg din incidenţa legislaţiei naţionale şi mai rar, a celei

internaţionale asupra activităţilor întreprinderii, şi pot fi: riscul pierderii sau distrugerii mărfurilor şi produselor; riscul de neîncasare a unor sume cuvenite pentru operaţiuni economice efectuate; riscul pierderii proprietăţii; riscul de a plăti impozite şi taxe suplimentare sau majorate.

Figura nr. 2. Riscurile majore cu care se confruntă managerii.

10


1.5. Precondiţiile fundamentării deciziilor

Dat fiind impactul deosebit al deciziilor de management asupra funcţionării şi eficientizării domeniului condus, este necesară regăsirea mai multor parametri calitativi, astfel8 :

fundamentarea ştiinţifică a deciziei, este asigurată prin: valorificarea unui material informaţional relevant şi transmis operativ; apelarea unui instrumentar decizional adecvat, în funcţie de încadrarea problemei

decizionale în una din cele trei situaţii: de certitudine, incertitudine sau risc; competenţa managerilor dată, pe de o parte, de cunoştinţele, calităţile şi

aptitudinile profesionale şi, pe de altă parte, de cunoştinţele, calităţile şi aptitudinile managerilor pe care aceştia trebuie să le posede.

împuternicirea deciziei, în sensul adoptării sale de către persoana sau grupul de persoane cărora le sunt trasate asemenea competenţe.

oportunitatea deciziei, respectiv adoptarea şi aplicarea acesteia într-un interval considerat optim. Orice depăşire a acestuia poate genera ineficienţă şi implicit, nerealizarea obiectivelor asumate (situaţie întâlnită în stilul de conducere centralizat).

8 I. Verboncu, „Diagnosticarea firmei. Teorie şi aplicaţii”, Editura Tehnică, Bucureşti., 2001

11

integrarea deciziei în ansamblul deciziilor, asigurată prin stabilirea unor obiective decizionale integrate în sistemul categorial de obiective al firmei, din care fac parte obiective fundamentale, derivate, specifice şi individuale.

formularea corespunzătoare a deciziei, în sensul regăsirii mai multor elemente de definire a acesteia, precum: obiectivul decizional, modalitatea de realizare, decidentul, data adoptării şi aplicării deciziei, locul aplicării, responsabilul cu aplicarea deciziei.

Pentru a participa la fundamentarea şi adoptarea unei decizii, în general, trebuiesc identificate nişte precondiţii care să-l determine pe manager, prin impactul pe care-l au, să procedeze la un nou efort de gândire, la fundamentarea şi adoptarea unei noi decizii. Aceste precondiţii pot fi redate astfel9:

1. Înregistrarea unui decalaj între realizări şi obiectivele propuse anterior printr-o strategie: existenţa unui decalaj poate fi un factor pozitiv sau unul negativ în acţiunea entităţii, după caz. Indiferent de natura lor e bine ca acesta să înregistreze un ecart cât mai mic pentru că numai într-un astfel de context se poate spune că managementul se înfăptuieşte în condiţii de eficienţă.

2. Evaluarea impactului pe care decalajul înregistrat îl produce asupra evoluţiei viitoare a entităţii. Se specifică cu precădere aspectele de natură financiară, cele referitoare la:

volumul capitalului existent; masa profitului obţinut; credibilitatea financiară pe care entitatea o prezintă în faţa partenerilor de afaceri.

3. Motivarea înlăturării decalajului, mai ales când acesta poate avea influenţă negativă asupra situaţiei economico-financiare. Această precondiţie trebuie bazată pe argumente reale, trebuie fundamentată prin utilizarea unei informaţii de calitate. De regulă ecarturile înregistrate se referă la minusul sau plusul de capital necesar pentru a revigora acţiunile economice. În cazul minusului de resurse pentru a se menţine ritmul activităţii, a susţine tendinţele favorabile înregistrate, este necesar a se căuta noi resurse de capital, la nevoie inclusiv prin atragerea lor de pe piaţă.

4. Evaluarea accesului firmei la resurse suplimentare de capital ce urmează a fi utilizate într-o acţiune eficientă. Accesul la noi resurse de capital este permis numai în măsura în care firma înregistrează anumite performanţe şi răspunde unor criterii de bonitate financiară. Nonaccesul la noi resurse de capital este sinonim cu acţiunea de restrângere treptată a activităţii firmei, de reconsiderare a parametrilor în cadrul cărora ea evoluează.

Odată stabilite aceste precondiţii şi evaluate aspectele ce ţin de necesitatea adoptării şi fundamentării unei noi decizii, urmează ca managerul financiar să identifice modelul şi tehnica specifică în vederea adoptării deciziei.

9 Ioan I. Trenca, „Fundamente ale managementului financiar”, Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca, 2007.

12

CAPITOLUL 2. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR FINANCIAR-CONTABILE DE CĂTRE MANAGEMENTUL ENTITĂŢILOR

ECONOMICE

2.1. Sursele de informaţii financiar – contabile la dispoziţia entităţii

Prin informaţiile pe care le oferă, sistemul contabil al întreprinderii trebuie să servească fundamentării deciziilor managerilor.

Conducerea entităţii are un statut privilegiat pe piaţa informaţiilor contabile, dat de dublul rol pe care îl joacă în calitatea ei de reprezentant legal al întreprinderii:

este producătoare de informaţiei contabilă, fiind responsabilă de întocmirea şi difuzarea situaţiilor financiare;

este consumatoare de informaţie contabilă. Conducerea întreprinderii foloseşte informaţiile contabile nu numai pentru a lua

decizii, ci şi ca pe o cale importantă de comunicare cu utilizatorii externi. Difuzarea şi publicarea situaţiilor financiare reprezintă principalul mod de comunicare a informaţiilor contabile către aceştia.

Ţinând cont de gradul de difuzare şi de acces la informaţii vom spune că întreprinderea obţine şi utilizează două tipuri de informaţii: informaţii private şi informaţii publice10:

Informaţiile private sunt definite ca informaţii a căror difuzare reduce valoarea cash-flows-ului întreprinderii şi, de asemenea, a interesului managerilor. În categoria informaţiilor private se includ toate informaţiile a căror difuzare ar genera procese, reducerea comenzilor, incitarea sindicatelor, a furnizorilor şi clienţilor de a renegocia contractele, revizuirea ratei dobânzii (în sensul creşterii acesteia de către bancă) şi alte informaţii care au o importanţă strategică pentru întreprinderi. Costurile de proprietate pe care le antrenează divulgarea informaţiilor private sunt reprezentate de pierderile generate de difuzarea acestor informaţii.

Informaţiile publice sunt cele a căror difuzare nu include costuri de proprietate şi pe care întreprinderea este dispusă / obligată să le difuzeze către utilizatorii externi.

10 Minu Mihaela, „Contabilitatea ca instrument de putere”, Editura Economică, Bucureşti.2002

13

Tabel nr. 1. Sursele de informaţii financiar contabile la nivelul entităţii

SURSE PRIMARE

Documente de intrare

comenzifacturi furnizorinote de recepţie

ordine de încasare şi platăchitanţececuri, etc.documente de consum

documente privind mişcările de stocuri

Documente interne

documente de salarii

documente de mişcare a imobilizărilor

documente de urmărire a parcursurilor şi consumurilor autodeconturi de cheltuieli

documente de plată şi încasare numerar etc. avize de expediţieDocumente de ieşire facturi clienţi ordine de plată cecuri, etc.

SURSE PRELUCRATE

contul Cartea Mare Registrul Jurnal Registrul Inventar registrul de cumpărări registrul de vânzăriConţin informaţii rezultate din prelucrarea documentelor primare registrul de casă registrul stocurilor

registrul numerelor de inventar

SURSE DE SINTEZĂ

Se întocmesc periodic pe parcursul exerciţiului

registrul acţionarilorliste de inventarierebalanţa de verificaredeconturi privind TVA

declaraţii privind impozitul pe profit

declaraţii privind taxele către bugetul asigurărilor de sănătate

declaraţii privind taxele către Casa de Pensii

raportări semestriale privind poziţia financiară

raportări semestriale privind poziţia financiară şi performanţa

14

bilanţul

contul de profit şi pierdereSe întocmesc anual fiind recunoscute sub denumirea de rapoarte financiare anuale situaţia fluxurilor de trezorerie

situaţia modificării capitalurilor proprii notele explicative

2.2. Componentele sistemului informaţional financiar – contabil

Pentru a putea furniza informaţii clare, complete si corecte despre activitatea unei entităti este neapărat necesar a cunoaste componentele SIC. Structurarea sistemului informational contabil ar putea fi realizată după mai multe criterii11:

a. structurarea pe cele două paliere specifice contabilităţii: financiare şi de gestiune;b. structurarea după criteriul circuitelor contabile ce se pot configura în cadrul SIC

vom avea: componenta cumpărări-vânzări; componenta încasări-plăti; componenta productie, stocuri, imobilizări; componenta operaţii diversec. structurarea după criteriul etapelor procesului de producţie atunci

componentele sistemului informaţional contabil sunt: aprovizionare, producţie, stocuri, desfacere, terţi, trezorerie.

d. structurarea după criteriul: natura elementelor patrimoniale vom avea: componenta capitaluri, componenta imobilizări, componenta stocuri, componenta terţi, componenta trezorerie, componenta venituri şi cheltuieli, componenta extrabilanţieră.

e. structurarea după criteriul: tipul activităţii desfăşurate în cadrul sistemului informaţional contabil delimităm:

componenta activităţii de exploatare; componenta activităţii financiare; componenta activităţii extraordinare.

1. Organizarea unui sistem informaţional contabil al entităţii integrat care să furnizeze toate informaţiile contabile pe care entitatea este dispusă să le finanţeze şi să le difuzeze; profesioniştii contabili care doresc, pot să le producă şi să le controleze şi la care utilizatorii ar dori să aibă acces. Realizarea unui astfel de sistem informaţional contabil al entităţii este practic imposibil. Deoarece, indiferent de dotarea tehnică şi gradul de pregătire al profesioniştilor contabili, există informaţii pe care aceştia din urmă nu doresc şi/sau nu pot să le producă şi să le controleze, chiar dacă entitatea ar fi dispusă să le finanţeze şi să le difuzeze. Pe de altă parte, există limite economice sau de profitabilitate generate de faptul că din multitudinea informaţiilor pe care profesioniştii contabili doresc să le producă şi să le controleze la un anumit nivel de dotare tehnică entităţile nu doresc să le finanţeze şi/sau difuzeze.

2. Organizarea unor sisteme informaţionale contabile ale entităţii pe criterii de profitabilitate, structurate pe două circuite:

11 Noyelle D., Westercamp Gh., „Cele trei componente ale unui sistem informaţional”, Informatique et gestion, Franţa, nr. 30/1971, citată în I. Oprean (coordonator), Bazele contabilităţii agenţilor economici din România, Editura Intelcredo, Deva.2001

15

circuitul informaţional public, format din informaţiile pe care entităţile sunt dispuse şi/sau obligate să le finanţeze şi să le difuzeze utilizatorilor din afara entităţii. Producerea, controlul şi difuzarea acestor categorii de informaţii face obiectul contabilităţii patrimoniului economic.

circuitul informaţional confidenţial, format din informaţiile pe care entităţile nu sunt dispuse să le difuzeze utilizatorilor din afara entităţii. Producerea, controlul şi difuzarea numai către manageri a acestor categorii de informaţii face obiectul contabilităţii de gestiune.

Figura nr. 3. Circuitul clasic al informaţiei contabile


16

2.3. Principalii utilizatori ai informaţiilor financiar – contabile în fundamentarea deciziilor economice

Contabilitatea produce situaţii financiare care au un impact asupra societăţii şi care modifică comportamentul indivizilor, generând mutaţii sau schimbări sociale. Practica contabilă este o activitate desfăşurată în câmpul de acţiune al cel puţin trei protagonişti, în al căror joc de interese apar adesea fenomene de divergenţă şi chiar de contradicţie, şi anume12.

managerii firmelor; profesioniştii contabili, respectiv persoanele însărcinate cu organizarea şi

conducerea contabilităţii precum şi cu garantarea credibilităţii informaţiei contabile;

utilizatorii informaţiilor furnizate de contabilitate pentru a diagnostica şi lua decizii, cum ar fi: asociaţi sau acţionari, furnizori, clienţi, creditori, salariaţi, organisme fiscale etc.

Cadrul General al IASB ( International Accounting Standards Board) menţionează următoarele categorii de utilizatori de situaţii financiare: investitorii prezenţi şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, guvernul şi instituţiile sale, publicul.

Aceasta se datorează faptului că aproape toţi utilizatorii iau decizii economie pentru: a hotărî când să cumpere, să păstreze sau să vândă titlurile de valoare; a evalua capacitatea întreprinderii de a distribui şi plăti beneficiile angajaţilor

săi; a afla care este nivelul profitului şi cât din acesta se distribuie sub formă de

dividende; a elabora diferite statistici; a reglementa activitatea întreprinderilor.

A. Investitorii, în calitate de ofertanţi de capital în condiţii de risc, sunt preocupaţi de riscul inerent al tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor. Informaţiile de care au nevoie sunt cele care îi sprijină în luarea deciziilor de a păstra, de a vinde sau de a cumpăra acţiuni.

Pentru îmbunătăţirea dialogului permanent cu investitorii, marile companii au întreprins o serie de măsuri precum:

facilitarea accesului investitorilor la informaţiile ce vizează societatea; eliminarea practicilor discriminatorii faţă de unii acţionari comparativ cu alţii; diminuarea restricţiilor la exercitarea votului de către acţionari în adunările

generale; dezvoltarea tehnicilor de prezentare şi comunicare ale membrilor conducerii

companiei; oferirea de informaţii relevante unor grupuri specifice de investitori.

B. Angajaţii. Interesul angajaţilor pentru informaţiile degajate de situaţiile financiare au mai multe motivaţii13:

informaţiile contabile sunt relevante pentru aprecierea perspectivelor viitoare ale organizaţiei, a securităţii locurilor de muncă şi a validităţii planurilor de pensii;

informaţiile financiare permit aprecierea corectitudinii salariilor plătite de către organizaţie;

12 A. Pop, „Contabilitatea financiară românească, armonizată cu Directivele Contabile Europene şi Standardele Internaţionale de Contabilitate”, Editura Intelcredo, Deva., 200213 P. Atrill şi E. McLAney, „Management accounting for decision makers”, Pearson Education Limited, Edinburgh Gate, England. 2005

17

informarea îi ajută să-şi mărească implicarea în activitatea acesteia şi interesul pentru muncă;

informarea este un drept natural al salariaţilor. Referitor la forma de manifestare a interesului angajaţilor pentru informarea financiară,

aceasta poate fi directă, sau indirectă, prin intermediul sindicatelor, etc.. Indiferent de modul de acces la informarea financiară, salariaţii şi sindicatele se interesează de performanţele şi perspectivele întreprinderii din punct de vedere al negocierii salariale şi al securităţii locurilor de muncă; informaţiile sectoriale pot fi deci, la fel de pertinente pentru ei, ca şi pentru investitori, chiar dacă ideal ar fi, probabil, ca ventilarea informaţiilor să fie întinsă până la nivel de uzină. De asemenea, ei au nevoie de informaţii privind performanţele sectoriale în scopul de a putea verifica şi înţelege deciziile managerilor privind extinderea sau restrângerea de activităţi particulare. Lipsa de informaţii poate genera neîncredere şi probleme în relaţiile industriale.

C. Creditorii financiari, în calitate de ofertanţi ai sistemului bancar şi ai pieţei financiare, solicită informaţii cu ajutorul cărora să determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă. Această categorie de utilizatori ai informaţiilor financiare acordă o atenţie deosebită solvabilităţii întreprinderii. De altfel, şi sistemul de garanţii şi determinare a riscului aferent operaţiunilor de creditare, sunt informaţii care stau la baza deciziei de creditare.

D. Furnizorii şi alţi creditori comerciali manifestă interes pentru informaţiile care le permit să aprecieze dacă partenerii lor comerciali vor respecta termenele de plată pentru sumele datorate. Spre deosebire de creditorii financiari, creditorii comerciali solicită informaţii despre o companie, pe o perioadă mai scurtă de timp, numai în situaţia în care nu sunt dependenţi de continuarea activităţii companiei, ca principal client.

E. Clienţii. Nevoile de informare ale acestei categorii de utilizatori sunt centrate pe continuitatea activităţii întreprinderii, astfel încât să descopere eventualele riscuri ce pot apărea în procesele de aprovizionare.

F. Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de modul de alocare a resurselor şi, implicit, de activitatea companiilor, exercitându-şi funcţia intervenţionistă şi fiscală, motiv pentru care solicită informaţii pentru a reglementa activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul venitului naţional şi a altor indicatori statistici. Instituţiile statului se implică direct sau indirect în procesul de reglementare a contabilităţii, pentru a asigura utilizatorilor informaţiilor financiare o calitate minimală a informaţiilor publicate, dar şi pentru a obţine informaţiile necesare în atingerea obiectivelor politicilor economice. După părerea mea statul ar trebui să se îngrijească după ce a pus un diagnostic, de sănătatea entităţilor, să aibă o atitudine mult mai vizibilă în acest sens, mai ales acum în condiţii de criză economică şi financiară, când numărul falimentelor este în creştere iar rata şomajului deasemenea.

G. Publicul. Prin intermediul situaţiilor financiare, publicul obţine informaţii referitoare la activitatea recentă a companiilor, tendinţele legate de prosperitatea întreprinderii şi a sferei activităţilor acesteia. Companiile pot avea o contribuţie însemnată şi la dezvoltarea economiei locale, prin ocuparea forţei de muncă şi colaborarea cu furnizorii locali, sprijinirea activităţilor socio-culturale, sportive, de protecţie a mediului în comunitatea unde îşi desfăşoară activitatea.

H. Managerii. Managerii reprezintă un grup de oameni ce poartă responsabilitatea totală privind exploatarea unei organizaţii şi atingerea obiectivelor acesteia. Ei formează o categorie distinctă de utilizatori de informaţii contabile, situaţie generată de numărul mare de

18

responsabilităţi atribuite: creşterea performanţelor economice ale întreprinderii, dezvoltarea acesteia, satisfacerea salariaţilor, contribuţia la dezvoltarea comunităţii. Managerii trebuie să decidă CE şi CUM trebuie făcut şi DACĂ rezultatele corespund planurilor iniţiale. Managerii iau în mod consecvent, decizii corecte pe baza unor informaţii oportune şi valabile. Nevoile lor informaţionale sunt acoperite în esenţă, prin rapoarte nepublicate ce au drept bază de date informaţiile din contabilitatea de gestiune cât şi cele din contabilitatea financiară.

Natura nevoilor informaţionale ale managerilor variază de la o întreprindere la alta, în funcţie de tipul de activitate. Forma rapoartelor solicitate de manageri depinde de obiectivele urmărite de către aceştia; ele sunt legate de îndeplinirea funcţiilor manageriale:

protejarea bunurilor aparţinând întreprinderii; întocmirea planurilor de afaceri; controlul activităţii întreprinderii, adoptarea deciziilor.

Tabel nr. 2. Utilizatorii de informaţie cotabilăUtilizatori Decizii pe bază de informaţii financiar contabileInvestitorii actuali sau potenţiali

Evaluarea corelaţiei risc-beneficiu va genera: cumpărarea, vânzarea sau păstrarea de acţiuni; determinarea capacităţii de a distribui dividende.

Salariaţii Stabilitatea şi profitabilitatea entităţii vor genera: cerinţe de mărire a salariilor, a pensiilor sau acordarea altor facilităţi; promovarea în cadrul entităţii; stagii de pregătire profesională.

Creditorii Capacitatea de rambursare va determina: majorarea, reducerea sau păstrarea constantă a nivelului creditelor şi împrumuturilor acordate.

Furnizorii şi alţi creditori comerciali

Evaluarea solvabilităţii entităţii pentru: iniţierea de legături comerciale; creşterea, micşorarea sau menţinerea volumului vânzărilor; acordarea / anularea facilităţilor comerciale.

Clienţii Evaluarea continuităţii activităţii pentru: cumpărarea produselor firmei; colaborarea pe termen lung.

Guvernul prin instituţiile sale

Evaluarea entităţii în ansamblu pentru: majorarea/micşorarea taxelor şi impozitelor; determinarea indicatorilor macroeconomici; examinarea impactului firmei în mediul înconjurător.

Publicul Evaluarea impactului economic şi social al firmei.Managerii Determinarea nivelului până / de la care strategiile şi operaţiunile pot fi

realizate, conturarea bugetului de venituri şi cheltuieli.

Fiecare categorie de utilizatori îşi promovează propriile interese, astfel că deciziile fiecăruia diferă.

Informaţiile pe care entităţile trebuie să le furnizeze, sub aspect cantitativ şi calitativ, sunt diferite de la o ţară la alta, determinând ca rezultatele comunicate să fie sensibil diferite şi să nu permită comparabilitatea. Diferenţele dintre cele două culturi contabile au determinat concepţii diferite în ceea ce priveşte satisfacerea nevoii decizionale, respectiv:

concepţia contabilă anglo-saxonă dă prioritate satisfacerii nevoilor de deciziei ale investitorilor;

19

concepţia contabilă continental europeană oferă un cadru mai formalist încercând satisfacerea a cât mai multor nevoi a tuturor categoriilor de utilizatori.

Tabel nr. 3. Elemente specifice sistemelor contabile anglo-saxon şi celui francez

Nr. ElementeCaracteristicile sistemului francez

Caracteristicile sistemului american

1. Organismul principal de normalizare

Guvernul, prin intermediul Consiliului Naţional al Contabilităţii (CNC), consiliu care are şi rolul de a furniza opiniile referitoare la normele propuse.

Comisia Standardelor de Contabilitate Financiară (FASB), care este independentă, aflată sub o relativă influenţă atât din partea profesiei, cât şi a guvernului.

2. Obiectivul normelor contabile

Obiectivul este acela de a servi drept probă legală şi de a determina veniturile impozabile.

Înainte de toate, contabilitatea are ca obiectiv, să permită luarea deciziilor.

3. Existenţa unui cadru conceptual

Sistemul normalizator francez nu dispune de un cadru conceptual de contabilitate.

În Statele Unite există un cadru conceptual explicit, pe care FASB îl utilizează ca punct de plecare în formularea şi evaluarea normelor.

4. Rolul guvernului Guvernul joacă un rol de prim plan. El se simte responsabil de „buna informare” a utilizatorului de date contabile şi consideră că ocupă cea mai bună poziţie pentru atingerea acestui obiectiv.

Rolul guvernului Statelor Unite este indirect, deoarece el deţine un drept de veto asupra normelor contabile, propuse de FASB, drept exercitat prin Comisia Valorilor Mobiliare (SEC), căreia guvernul i-a conferit puterea de reglementare a comunicării financiare.

5. Rolul profesiei contabile

Profesia contabilă joacă un rol secundar în procesul de normalizare.

Profesia joacă un rol determinant, ea exercitând o mare influenţă asupra FASB.

6. Utilizatorii Utilizatorii de informaţie contabilă sunt foarte numeroşi şi diverşi.

Grupul de investitori este considerat utilizatorul principal al informaţiei contabile.

7. Rolul utilizatorilor în normalizare

Rolul majorităţii utilizatorilor este indirect, chiar semnificativ.

Cu toate că este indirect, rolul utilizatorilor este foarte important, datorită procesului de optimizare a normalizării, urmărit de FASB.

8. Rolul aparatului Semnificativ. Nesemnificativ.

20

judiciar9. Caracterul normelor Normele adoptate de Adunarea

naţională sunt obligatorii.Obligatorii, mai ales, pentru societăţile cotate la bursă.

Sursa: Epstein Barry J., Mirza Abbos Ali, 2005

21

CAPITOLUL 3. Consiliere financiar-contabilă la

SC.DIM CONSTRUCT .SRL

Consilierea financiar-contabilă a firmei presupune existenţa unui ansamblu de instrumente şi metode la dispoziţia specialistului care permit aprecierea situaţiei financiare si a performanţelor unei entităţi economice. Scopul activităţii de consiliere este de a aprecia situaţia financiară a întreprinderii si performanţele acesteia, de a oferi recomandări cu privire la îmbunătăţirea desfăşurării activităţilor şi cu privire la creşterea performanţelor financiare. De asemenea, această activitate poate fi apreciată ca o analiză a riscului pe care şi-l asumă un partener extern ca urmare a relaţiilor sale de afaceri cu firma în cauză. In acest context, obiectivul major al analizei evidenţiază riscurile susceptibile de a perturba activităţile viitoare ale firmei şi de a-i ameninţa supravieţuirea14.

In termeni de diagnostic financiar-contabil, se impune aprecierea garanţiilor firmei privind solvabilitatea, lichiditatea şi rentabilitatea, dar fără a fi neglijate şi alte aspecte în măsura în care pot influenţa capacitatea firmei de a-şi asigura echilibrul financiar, cum ar fi: flexibilitatea firmei, perspectivele de dezvoltare a activităţilor şi rezultatelor, reţeaua de împrumuturi la termen disponibile ş.a.

Solvabilitatea măsoara abilitatea întreprinderii de a genera suficient numerar pentru a-şi menţine capacitatea productivă şi pentru a deconta datoriile scadente şi cele pe termen lung Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea gradului de îndatorare a întreprinderii sunt: rata îndatorării, rata de acoperire a dobânzii şi solvabilitatea patrimoniului.

Lichiditatea măsoară capacitatea întreprinderii de a achita datoriile scadente la termen scurt şi presupune ca rotaţia activelor curente (adica lichiditatea lor progresiva ca urmare a exploatării) sa fie mai rapidă decât rotaţia datoriilor curente (adică exigibilitatea lor) 15. Unul din principalii indicatori de evaluare a lichidităţii este fondul de rulment. Lichiditatea poate fi analizată şi prin intermediul ratelor, cele mai uzuale fiind lichiditatea generală şi lichiditatea imediată.

Rentabilitatea poate fi definită ca indicatorul economic ce exprima în mod cantitativ si sintetic rezultatele economice pozitive, prin cheltuirea muncii sociale depuse în vederea trecerii bunurilor obţinute din sfera producţiei în sfera circulaţiei, pentru desăvârşirea procesului reproducţiei sociale. Acest indicator cunoaşte doua forme: rentabilitatea economică şi rentabilitatea financiară.

Indiferent de obiectivele vizate de utilizatorii diagnosticului financiar, există o baza comuna a relaţiei rentabilitate-risc, în sensul ca rentabilitatea este un indicator de performanţă al întreprinderii, indiferent de natura acesteia, iar contraperformanţa o expune la riscuri. Analiza financiară vizează atât rentabilitatea în ansamblu, prin studiul performanţelor exploatării înscrise în contul de rezultat, cât şi impactul resurselor de finanţare utilizate în raport cu mijloacele folosite, prin studiul rentabilităţii capitalurilor pe baza bilanţului.

Rentabilitatea exploatării, însoţită de riscul de exploatare, condiţionează nivelul celorlalte rentabilităţi şi riscuri aferente: riscul financiar, riscul total, riscul de faliment.

Analiza indicatorilor de gestiune furnizează informaţii cu privire la:- viteza de rotaţie a stocurilor;- viteza de rotaţie a activelor imobilizate;- viteza de rotaţie a activelor totale.

14 Petrescu, Silvia, Analiza si diagnostic financiar-contabil, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2008, pag. 35215 Jianu Iulia, Evaluarea, prezentarea si analiza performantei intreprinderii, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2007, pag. 425

22

In cadrul analizei indicatorilor de gestiune, trebuie avut în vedere şi următorii: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria neta. Fondul de rulment este partea din capitalul permanent destinată şi utilizată pentru finanţarea activităţii curente de exploatare16. Necesarul de fond de rulment reprezinta activele circulante care trebuie finanţate din fondul de rulment. Trezoreria neta reprezintă diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment.

Creditul bancar reprezintă unul din mijloacele principale utilizate în cazul unor investiţii mici, pe termen scurt şi mediu pe care întreprinderea doreşte sa le realizeze. Creditul bancar are ca principal avantaj costul mai redus şi în al doilea rând faptul că plafonul creditului poate fi negociat, iar banii pot fi investiţi într-o oarecare măsura şi în activităţi conexe ( de exemplu administrative). Dezavantajul constă în faptul că banca va încerca un control financiar (studierea periodica a documentelor contabile) asupra beneficiarului. Analiza şi evaluarea riscului de credit presupune calculul urmatorilor indicatori: efectul de levier financiar, riscul economic (riscul de exploatare), riscul financiar, rata rentabilităţii economice, rata îndatorarii, rata de acoperire a dobânzilor. Riscul de credit exprimă posibilitatea ca societatea să nu–şi onoreze obligaţiile faţă de banca creditoare la scadenţă, ca urmare a degradării situaţiei financiare a acesteia, care poate fi determinată de condiţiile afacerii sau de situaţia generală a economiei. Pentru limitarea pierderilor care decurg din neîncasarea la scadenţă a creditelor şi dobânzilor aferente, se impune o gestionare atentă a riscului de credit..

3.1. Descrierea societăţii DIM CONSTRUCT.

SC. DIM CONSTRUCT S.R.L. este o societate cu capital integral privat înfiinţată in decembrie 2006. Activitatea principală a societăţii este „Transportul rutier de mărfuri (intern şi internaţional), având cod CAEN corespondent 4941. Societatea DIM CONSTRUCT este o societate cu răspundere limitată înregistrată conform Legii 31-1990, având codul unic de înregistrare RO20251228 şi un număr de îregistrare la Registrul Comerţului J33/1690/2006.

De la înfiinţare până în prezent societatea DIM CONSTRUCT,a desfăşurat pe lângă activitatea de bază „Transportul rutier de mărfuri(intern şi internaţional) şi lucrări de construcţii (amenajări interioare şi exterioare) la diverse persoane juridice pe bază de comenzi sau contracte ferme.

In anul 2009 societatea a obţinut un loc fruntaş (locul I) în Top Profit România Microintreprinderi, în cadrul judeţului Suceava, domeniul 4334: Lucrări de vopsitorie,zugrăveli şi montări de geamuri (amenajări interioare şi exterioare).

Societatea oferă servicii de înaltă calitate şi este caracterizată de promptitudine în ceea ce priveşte executarea lucrărilor.

16 Gearba, Robert, Consilier Management financiar, Ed. Rentrop&Straton, Bucuresti, 2005, F63 pag. 003

23

3.2. Consiliere financiară

3.2.1.Analiza structurală a situaţiilor financiare

Analiza structurală a bilanţului

Tabelul 4. Analiza structurală a activului financiar

Activ financiar

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

lei % lei % lei % lei % lei % lei % lei % lei %Imobilizari nete 713364 42.23 143998 14.9 1671300 66.2 2099343 70.3 2252885 71 2073907 68.4 1894928 65.6 1715950 62.3

Stocuri 325939 19.30 231810 24 243401 9.65 255571 8.56 268349 8.5 281767 9.3 295855 10.2 310648 11.3Alte active circulante, din care: 649926 38.47 589214 61.1 608848 24.1 629595 21.1 651616 21 675020 22.3 699930 24.2 726480 26.4

- disponibilitati 34212 2.03 97500 10.1 107250 4.25 117975 3.95 129773 4.1 142750 4.71 157025 5.43 172727 6.27

- creante 614727 36.39 491273 50.9 501098 19.9 511120 17.1 521343 16 531770 17.5 542405 18.8 553253 20.1 - cheltuieli in avans 987 0.06 441 0.05 500 0.02 500 0.02 500 0 500 0 500 0 500 0

Total ACTIV 1689229 100 965022 100 2523549 100 2984509 100 3172850 100 3030694 100 2890713 100 2753078 100

Sursa: Bilanţul societăţii DIM CONSTRUCT

Tabelul 5. Analiza structurală a pasivului financiar

Pasiv financiar

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

lei % lei % lei % lei % lei % lei % lei % lei %

Capital propriu 34543120.

4145760

064.

6195051

077.

3247825

292.

6264023

1 97268353

297.

7273879

398.

3279316

398.

8

capital permanent 56288933.

3173205

876.

8207051

0 82255825

295.

6267023

1 99268353

297.

7273879

398.

3279316

398.

8Datorii pe termen lung 217458

12.9 274458

12.2 120000

4.76 80000

2.99 30000 1.1 0 0 0 0 0 0

Datorii pe termen scurt

1126340

66.7 523964

23.2 453039 18 117739 4.4 40559 1.5 64080

2.33 47817

1.72 34791

1.23

Total PASIV168922

9 100225602

2 100252354

9 100267599

1 100271079

0100

2747612 100

2786610 100

2827954 100

24

Grafic 1.. Evoluţia elementelor de activ

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

2008 2008 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Anul

Lei

Imobilizari nete Stocuri Alte active circulante


Analizând tabelele de mai sus şi anexa nr. 1, se poate afirma că tendinţa de creştere a ponderii imobilizărilor nete reprezintă un aspect uşor favorabil, ponderea activelor fixe înregistrând o creştere continuă. Totuşi, este în beneficiul societăţii DIM CONSTRUCT să adopte o politica mai prudentă pe viitor cu privire la investiţii.

Tendinţa de creştere a disponibilităţilor reprezintă un aspect favorabil intrucât creanţele înregistrate din activitatea de bază s-au încasat la termenele stabilite, generând astfel surse de dezvoltare pentru societate. Creanţele societăţii sunt în scădere faţă de anii precedenţi, dar ar putea să scadă şi mai mult în favoarea disponibilităţilor. In plus, acest element de activ trebuie coroborat cu durata de încasare a clienţilor pentru a asigura o gestiune cât mai eficientă.

Grafic 2. Evoluţia elementelor de pasiv

0

20

40

60

80

100

120

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Anul

Pro

cen

t

Capital propriu Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt


Analizând elementele de pasiv, se observă că ponderea capitalului permanent este în continuă creştere, ori acest lucru afectează în mod nefavorabil societatea in sensul că aceasta nu are marja de siguranţă, ea trebuind sa recurgă la împrumuturi pe termen lung. Totuşi, evoluţia capitalului propriu in sensul creşterii este una benefică, averea societăţii crescând de la an la an; în anul 2010, capitalul propriu a crescut cu 1605079 lei (464,65%) faţă de anul de referinţă.

In concluzie, activul a crescut pe seama imobilizarilor nete şi a disponibilităţilor . Creşterile înregistrate în pasiv sunt puse pe seama capitalului propriu.

25

Analiza structurală a contului de profit şi pierdere.

Tabelul 6.. Evoluţia elementelor din contul de profit şi pierdere

Element 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Venituri din exploatare 1229780 699633 777658 902874 1047187 1119249 1198418 1285403

Chelt. din exploatare 1207463 536452 554850 677923 812550 883253 857300 1018798

Rezultat din exploatare 22317 163181 222808 224951 234637 235996 341118 266605

Venituri financiare 3845 374582 187291 187291 187291 187291 187291 187291

Cheltuieli financiare 31582 291087 120000 80000 30000 0 0 0

Venituri totale 1233625 1074215 964949 1090165 1234478 1306540 1385709 1472694

Cheltuieli totale 1239045 827539 674850 757923 842550 883253 857300 1018798

Profit net -5420 204639 243683 279083 329220 355561 443863 381273Sursa: Contul de profit şi pierdere al societăţii DIM CONSTRUCT

Analizând informaţiile din tabelul de mai sus, se observă faptul că cea mai mare parte a profitului este pusă pe seama rezultatului din exploatare. In plus, veniturile din exploatare au crescut într-un ritm mai alert decât cheltuielile din exploatare. De exemplu, în anul 2010 veniturile din exploatare au crescut cu 11,15% faţă de anul 2009 în condiţiile în care cheltuielile din exploatare au crescut doar cu 10% faţă de anul de referinţă. Raportând veniturile financiare la cele din exploatare, se observa că acestea nu influenţează în mod categoric formarea profitului net.

Grafic 3. Evoluţia profitului net

-50000

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

500000

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Anul

Valo

are

a (

lei)

Sursa: Contul de profit şi pierdere al societăţii DIM CONSTRUCT

Evoluţia profitului net a fost una favorabilă până în prezent şi se preconizează menţinerea acestui trend până în anul 2015. In contextul crizei economice ale cărei repercusiuni încă se resimt pe piaţa economică, societatea DIM CONSTRUCT a demonstrat un management eficient al cheltuielilor de producţie .

26

Analiza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere pe baza indicatorilor de rentabilitate, solvabilitate şi lichiditate.

Tabelul 7. Ratele de rentabilitate

Indicatori de rentabilitate U 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Rata rentabilităţii economice 17 % 1.32 7.23 8.83 8.41 8.66 8.59 12.24 9.43

Rata rentabilităţii financiare 18 % -1.57 14.04 12.49 11.26 12.47 13.25 16.21 13.65Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct.

Evoluţia pozitivă a ratei rentabilităţii economice de la 1,32% în anul de referinţă la 8,83% în anul 2010 reflectă creşterea remunerarilor ansamblului de active utilizate de societate. Totuşi, acest indicator are un conţinut limitat deoarece nu arată care este motivul pentru care societatea Dim Construct înregistrează acest trend crescător. Analiza rentabilităţii financiare ne va permite însă acest lucru.

Se observă că rezultatele obţinute de aceşti indicatori sunt diferite tocmai datorita modalităţii diferite de calcul. Rata rentabilităţii financiare este mai ridicata doarece s-a luat în considerare şi rezultatul financiar pe lângă rezultatul din exploatare. In plus, rata de rentabilitate financiară se apropie de rata dobânzii de politică monetara de 9%.

Tabelul 8.Indicatorii de solvabilitateIndicatori de solvabilitate U 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Rata îndatorării 19 % 79.55 35.39 22.71 7.39 2.60 2.33 1.72 1.23Rata de acoperire a dobânzilor 20 % 74.89 229.09 393.92 605.70 1855.87 0.00 0.00 0.00Solvabilitatea patrimoniului 21 % 20.45 64.61 77.29 92.61 97.40 97.67 98.28 98.77Rata sovabilităţii generale22 - 1.26 2.83 4.40 13.53 38.42 42.88 58.28 81.28

Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct.

Rata îndatorării înregistrează un trend descendent, lucru pozitiv pentru posibilii creditori, care preferă nivele mici ale acestei rate deoarece cu cât este mai mic acest raport, cu atât riscul unor eventuale pierderi în cazul unui faliment este mai mic. In plus, apariţia riscurilor speculative din partea proprietarilor afacerii este redusa tocmai datorită scăderilor înregistrate de aceast indicator. Rata a scazut de la 79.55% în anul 2008 la 22.71% în prezent, ceea ce înseamna că activele firmei sunt finanţate în proporţie de aproximativ 23% de creditori.

17 RE=(Profit din exploatare/Activ)*10018 RF=(Profit net/Capital propriu)*10019 Ri=(Total datorie/Total active)*10020 R.d.=(Profit brut+Ch cu dob)/Ch cu dob*10021 Sp= (Capitaluri proprii/total pasive)*10022 SG=Active totale/Datorii totale

27

Grafic 4. Evoluţia ratei îndatorării

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Procentul

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Anul

Rata indatorarii

Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al soc.Dim Construct.

Valorile obţinute în cazul calculării ratei de acoperire a dobânzilor sunt destul de mari ceea ce indica faptul că în prezent, societatea poate acoperi din profitul brut de 3,94 ori dobânda pentru împrumuturi. Pentru această marjă s-a prognozat o continuă creştere. Totuşi, firma are o marjă mică de siguranţă în acoperirea cheltuielilor cu dobânzile.

Solvabilitatea patrimoniului este considerată satisfăcătoare, înregistrând valori de peste 3%. Firma depăşeşte cu mult acest prag, ceea ce denotă faptul că societatea poate face faţă obligaţiilor de plată de orice natură.

Rata solvabilităţii generale depăşeşte media de 1.66 solicitată la finanţare, iar din anul 2010 depăşeşte valoarea acceptată de 3.

Tabelul 9. Indicatorii de lichiditateIndicatori de lichiditate U 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Lichiditatea imediată în mărime absolută 23 lei -713086 355489 679840 1196784 1383119 1155791 958883 943809Lichiditatea imediată în mărime relativă24 % 36.69 167.85 250.06 1116.47 3510.14 1903.67 2105.32 2812.80

Rata lichidităţii curente25 - 0.87 1.57 1.88 7.51 22.67 14.92 20.81 29,80Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct

Societatea are lichidităţi suficiente deoarece fluxul de numerar este încasat constant din prestările de servicii şi vânzările de mărfuri. Lichiditatea imediată în mărime absolută este cu atât mai bună cu cât ea este mai mare decât zero. Astfel, exceptând anul de referinţă, în perioada analizată, acest indicator depăşeşte valoarea zero şi este în continuă creştere. Lichiditatea imediată în mărime relativă este cu atât mai bună cu cât ea este mai mare, limita minimă acceptată fiind 100%. Cum valorile depăşesc limita minimă accepată, cererea de credite a societatăţii Dim Construct nu ar fi respinsă. Rata lichidităţii curente va depăşi în viitor pragul de 1% solicitat prin finanţare, ceea ce denotă faptul că firma va dispune de suficiente resurse financiare pentru a-şi dezvolta activitatea.

23 La=As-Ps24 Lr=As/Ps*10025 LC=Active curente/Pasive curente

28

3.2.2.Analiza cost-volum-beneficiu

Analiza cost-volum-profit este un instrument necesar atât pentru planificare, cât şi pentru controlul managerial. In scopul planificării, managementul poate utiliza analiza CVP pentru calculul profitului aferent unui anumit volum al vânzărilor. In scopul efectuării controlului, analiza CVP constituie o metoda utilizată pentru a măsura performanţele departamentelor unei entităţi.

In tabelul de mai jos, s-a efectuat delimitarea cheltuielilor fixe şi a cheltuielor variabile pentru a putea fi utilizate în calculul indicatorilor specifici acestei metode de analiză. In cazul cheltuielor variabile şi fixe se înregistrează un trend ascendent, dar corelat cu cifra de afaceri în continuă creştere, putem afirma că acest trend nu influenţează negativ activitatea societăţii .

Tabelul 10. Detalierea cheltuielor fixe şi a cheltuielor variabileCheltuieli variabile Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Ch cu mat prime 534270 110998 232822 279387 335264 340000 350000 460000

Alte ch materiale 26746 59202 65122 71634 78798 90000 99000 125000

Salarii pers. productiv 60000 11000 12389 18531 20218 30310 29900 31850

Ch cu mărfurile 127880 205715 137633 138180 138728 139275 139822 140369

Alte ch de exploatare 416611 130652 60000 64800 50000 90000 40000 60000

Total ch. variabile 1165507 517567 507966 572532 623008 689585 658722 817219

Cheltuieli fixe Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Ch cu dobânda 31582 291087 120000 80000 30000 0 0 0

Ch cu amortizarea 28397 12925 40617 95938 178978 178978 178978 178978

Salarii directori executivi 13559 5960 6267 9453 10564 14690 19600 22600

Total ch. fixe 73538 309972 166884 185391 219542 193668 198578 201578

Total cheltuieli 1239045 827539 674850 757923 842550 883253 857300 1018797

Sursa: Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct

Având în vedere evoluţia cifrei de afaceri, se observa că riscul de exploatare este mai redus datorită trendului ascendent al veniturilor obţinute. De asemenea, rezultă că unitatea se adaptează repede la modificările mediului ambiant prin cantitatea producţiei obţinute exprimată în lei.

Din punct de vedere valoric, pragul de rentabilitate reprezintă cifra de afaceri pentru care societatea nu înregistrează nici profit nici pierdere. In cazul societăţii Dim Construct, pragul de rentabilitate se situează cu mult sub cifra de afaceri efectiva obţinută şi preconizată a se obţine. De exmeplu, în anul 2010 societatea a înregistrat o cifra de afaceri de 718943 lei, pragul de rentabilitate fiind în valoare de 568689 lei. Aceasta situaţie evidenţiază faptul că societatea este stabilă din punct de vedere financiar întrucât cifra de afaceri (CA) se situează mai departe de pragul de rentabilitate.

29

Tabelul 11. Indicatorii esenţiali ai metodei cost-volum-profitElement 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

MCV=CA-Ch. var -394181 100607 210977 240895 303600 305332 411234 335180

MCV%=MCV/CA*100 -51.10 16.27 29.35 29.61 32.76 30.69 38.43 29.09

PR=Ch fixe/MCV%

-1438.98 19046.05 5686.89 6260.08 6700.57 6310.63 5166.64 6930.55

MSA=CA-PR 772765 599127.9 713256 807166.9 919907 988606 1064789 1145468.4MSR

=(CA-PR)/CA 100.19 96.92 99.21 99.23 99.28 99.37 99.52 99.40

CA (LEI) 771326 618174 718943 813427 926608 994917 1069956 1152399Sursa: Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct

Pentru a măsura vulnerabilitatea societăţii în raport cu modificarea nivelului de activitate, s-au calculat urmatorii indicatori: marja de securitate absolută (MSA) şi marja de securitate relativă (MSR). Ţinând cont de valorile înregistrate de aceşti indicatori, se observă că societatea Dim Construct nu este într-o situaţie vulnerabilă vis-a-vis de structura cheltuielilor.

Pentru ca societatea să fie profitabilă trebuie să se respecte întodeauna urmatoarea inegalitate: CA * MCV%>=Ch fixe . In urma calculelor efectuate pentru primii patru ani analizaţi, s-a constatat că acesta inegalitate a fost respectată, exceptând anul 2009 când situaţia era de următoarea manieră: (618174*16,27)>=309972 <=> 100577>=309972 (fals).

2008: 771326*(-51,1)>=73538 <=> 394147,6>=73538 (adevarat)2010: 718943*29,53>=166884 <=> 212304>=166884 (adevarat)2011: 813427*29,61>=185391 <=> 240856>=185391 (adevarat)

Fig. 2.3.1. Verificarea inegalităţii CA * MCV%>=Ch fixe

Această inegalitate evidenţiază urmatorul aspect: valoarea marjei costului variabil fiind pozitivă, cu excepţia anului de referinţă, reflectă o gestiune eficace a cheltuielor (orice produs al societăţii contribuie atât la acoperirea cheltuielilor fixe, cât şi la obţinerea rezultatului global).

3.2.3. Analiza indicatorilor de gestiune

Intre activele circulante -ca lichidităţi potenţiale- şi exigibilitatea potentială a pasivelor, societatea Dim Construct se află în situaţia unei bune capacităţi de plată întrucât fondul de rulment (FRT) este mai mare ca zero. Astfel, firma înregistrează un excedent de lichidităţi potenţiale pe termen scurt şi dispune de un stoc-tampon de lichidităţi potenţiale. De exmplu, în anul 2010 fondul de rulment este de aproximativ 400000 faţă de anul 2008, când a obţinut o valoare negativă.

Tabelul 12. Indicatorii echilibrului financiar

Indicator 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

FRT -170475 297060 399210 458909 415346 609625 843865 1077213

FRPtl -387933 22602 279210 378909 385346 609625 843865 1077213

FRPts -1296815 -226904 -53829 341170 374787 545545 796048 1042422

NFR -185674 199119 291460 648952 749133 749456 790443 829110

TN 15199 97941 107750 -190043 -333787 -139831 53422 248103Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct

30

Valorile pozitive înregistrate de acest indicator sunt pozitive, ceea ce reflecta o situaţie buna a firmei. O condiţie importantă a realizării şi menţinerii acestei situaţii favorabile în perioada 2011-2015 este ca activele circulante să se roteasca mai repede decât devin scadente datoriile.

Fondul de rulment cunoaşte mai multe forme, printre care: fondul de rulment propriu pe termen lung (FRPtl) şi fondul de rulment propriu pe termen scurt (FRPts). Până în anul 2010, valorile înregistrate ale fondului de rulment propriu pe termen scurt sunt negative, ceea ce reflectă un grad scăzut de autonomie în materie de finanţare a investiţiilor. In schimb, fondul de rulment propriu pe termen lung, înregistrând valori pozitive, evidenţiază faptul că echilibrul financiar al societăţii este asigurat de datoriile pe termen lung.

Grafic 5. Evoluţia fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment

-400000

-200000

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Anul

Valo

are

a (

lei)

NFR FRT

Sursa:Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere

Nevoia de fond de rulment (NFR) este inferioară fondului de rulment până în anul 2010, ceea ce evidenţiază faptul că datoriile curente au putut fi achitate.Trezoreria neta (TN) a înregistrat valori pozitive până în anul 2010, subliniind faptul că societatea a deţinut o rezervă de disponibilităţi băneşti.

Viteza de rotaţie a activelor circulante reflectă numărul de rotaţii ale stocului mediu de active circulante ce au loc pentru realizarea cifrei de afaceri. Analizând evoluţia acestui indicator, se poate observa că viteza de rotaţie înregistrează un numar scăzut de rotaţii. Se recomandă mărirea numărului de rotaţii pentru asigurarea eficientizării activităţii societăţii prin realizarea unui volum mai mare de desfacere a produselor.

31

Tabelul 13. Indicatorii de gestiune

Anul

Indicatori

Viteza de rotaţie a activelor circulante 26

Rata de rotaţie a

stocurilor27Rotaţia creanţelor

(Rc) 28 - zileViteza de rotaţie a activelor totale29

2008 108.13% 2 286,91 0.45662009 43.08% 3 286,10 0.27402010 43.02% 3 250,92 0.28492011 38.75% 3 226,21 0.30402012 41.13% 3 202,55 0.34182013 47.97% 4 192,55 0.36212014 56.46% 4 182,5 0.38402015 67.16% 4 172,83 0.4075

Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct

Viteza de rotaţie a activelor totale a înregistrat un trend descendent până în prezent, dar se preconizează o crestere a vitezei până în anul 2015. Rotaţia creanţelor dă un randament de încasare a facturilor la o medie de aproximativ 88 de zile.Viteza de rotaţie a stocurilor este relativ mică, însă în continuă creştere de la 2 în anul 2008 la 3 rulaje ale stocului în 2010, cu efecte pozitive asupra cifrei de afaceri.

3.2.4.Analiza şi evaluarea riscului de credit

Pentru a putea formula o poziţie vis-a-vis de riscul de credit în situaţia în care societatea DIM CONSTRUCT ar contracta un imprumut bancar, indiferent dacă acesta este pe termen lung sau pe termen scurt trebuie sa avem în vedere indicatorii calculaţi în tabelul de mai jos.

Tabelul 14. Calculul performanţei economico-financiare a societăţii în anul 2010

Nr. crt.

Criterii Valoarea criteriului

Punctaj obţinut în anul

20101. Rata rentabilităţii financiare 12,49% 22. Rata îndatorării 22,71% 33. Lichiditatea imediată (%) 250,06% 44. Solvabilitatea patrimoniului 77,29% 15. Rotaţia stocurilor 3 56. Viteza de rotaţie a activelor circulante 43,02 17. Profitabilitate neta 33,89% 48. Profitabilitate brută 40,35% 4

TOTAL 24 de puncteSursa: Bilanţul, Contul de profit şi pierdere şi tabele din prezentul raport

26 Viteza de rotatie a activelor circulante =(Cifra de afaceri/Active imobilizate)*10027 R.r.s.=Cifra vanzarilor/Valoarea stocurilor28 Rc=(creante/cifra de afaceri)*36029 Viteza de rotatie a activelor totale= (Cifra de afaceri/Activ total)

32

Analiza primului indicator (din tabelul de mai sus si tabelul nr.2.3.4.) relevă că profitul net a crescut într-un ritm inferior creşterii capitalului propriu. Totuşi, rata de rentabilitate financiară se apropie de rata dobânzii de politică monetară de 9%.In ceea ce priveşte rata îndatorării, nivelul acesteia este acceptabil şi va facilita accesarea unui credit, precum şi achitarea ratelor şi dobânzilor coerspunzătoare.

Valoarea înregistrată de lichiditatea imediată demonstrează faptul că societatea poate achita obligaţiile sale către banca creditoare. In plus, cifra înregistrată de solvabilitatea patrimoniului subliniază că firma este capabilă să facă faţă obligaţiilor de plată, indiferent dacă acestea sunt dobânzi, rate sau de orice natură.

Analiza indicatorilor privind profitabilitatea evidenţiază urmatoarele: faptul că profitabilitatea netă depăşeşte cu mult nivelul minim de 5%, iar profitabilitatea brută depăşeşte pragul de 10%. Acest lucru reprezintă un element important în reducerea riscului de credit.

Singurul aspect nefavorabil şi cu influenţă negativă asupra riscului de credit este viteza relativ mică a rotaţiei stocurilor.

In concluzie, riscul de credit este redus, deci firma poate accesa un credit, singura problemă fiind reprezentată de rotaţia stocurilor.

3.3. Consilierea contabilă

Contractul de leasing financiar.S-au efectuat verificări în ceea ce priveşte înregistrările contabile pentru contractul de

leasing încheiat cu SC.Utilaj-Import.SRL la data de 1.06.2010. Se precizează că obiectul contractului de leasing este reprezentat de un cilindru compactor, care face parte din categoria utilajelor grele. S-a constatat că dobânda aferentă contractului de leasing nu era evidenţiată şi în contul extrabilanţier 8051 „Dobânzi de plătit”.

Pentru a putea corecta înregistrările contabile ocazionate de încheierea contractului, trebuie să avem în vedere următoarele informaţii din graficul de rambursare:

Tabelul 15. Graficul de rambursare

Sold initial Dobanda Rata Principal Sold final270000.00 9450.00 28500.00 19050.00 250950.00250950.00 8783.25 28500.00 19716.75 231233.25231233.25 8093.16 28500.00 20406.84 210826.41210826.41 7378.92 28500.00 21121.08 189705.34189705.34 6639.69 28500.00 21860.31 167845.03167845.03 5874.58 28500.00 22625.42 145219.60145219.60 5082.69 28500.00 23417.31 121802.29121802.29 4263.08 28500.00 24236.92 97565.3797565.37 3414.79 28500.00 25085.21 72480.1572480.15 2536.81 28500.00 25963.19 46516.9646516.96 1628.09 28500.00 26871.91 19645.0519645.05 19645.06 19645.06 0.00Total 63145.05 333145.06 270000

33

Inregistrările trebuie corectate de maniera următoare: 1. Inregistrarea activului la valoarea capitalului de rambursat: 2131 = 167 270000„Instalaţii tehnice, mijloace de transport” „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”

- evidenţierea dobânzii aferente contractului de leasing în cont extrabilanţier Debit cont 8051 63145,05 „Dobânzi de plătit”

2. Inregistrarea primei facturi pentru rata scadentă la data de 10.06.2010: % = 404 33072 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” „Furnizori de imobilizări” 19050 666 „Cheltuieli privind dobânzile” 9450 4426 „TVA deductibilă” 4572

- extracontabil, diminuarea dobânzii de plată cu suma de 9450 lei: Credit cont 8051 9450 „Dobânzi de plătit”

- achitarea facturii la data de 10.06.2010: 404 = 5121 33072 „Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în lei”

3. Primirea facturii pentru a doua rată în suma totala de 33232.02 lei: % = 404 33232,02 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” „Furnizori de imobilizări” 19716.75 666 „Cheltuieli privind dobânzile 8783.25 4426 „TVA deductibilă” 4732.02

- extracontabil, diminuarea dobânzii de plată cu suma de 9783.23 lei: Credit cont 8051 8783.25 „Dobânzi de plătit”

- achitarea facturii la data de 10.09.2010: 404 = 5121 33232.02 „Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în lei”

3. Primirea facturii pentru a treia rată în suma totala de 33232.02 lei: % = 404 33397.64 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” „Furnizori de imobilizări” 20406.84 666 „Cheltuieli privind dobânzile 8093.16 4426 „TVA deductibilă” 4897.64

34

- extracontabil, diminuarea dobânzii de plată cu suma de 8093.16 lei: Credit cont 8051 8093.16 „Dobânzi de plătit”

- achitarea facturii la data de 10.12.2010: 404 = 5121 33397.64 „Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în lei”

Cheltuieli omise la înregistrareS-au efectuat verificari ale conturilor de creanţe şi ale conturilor de datorii existente până la

data de 31 decembrie 2010. S-a constatat că s-a omis de la înregistrare în anul 2009 a cheltuielilor facturate în baza contractului de prestări servicii nr P45676/15.01.2009 încheiat între SC.Dim Construct.SRL şi SC.5d Concept.SA în suma de 125 lei.

Inregistrările trebuie corectate de maniera urmatoare:1. Inregistrarea în anul 2010 a cheltuielilor cu prestările de servicii aferente anului 2009:

1174 = 401 125„Rezultatul reportat provenit din corectarea „Dobânzi de plătit”erorilor contabile”

Din corectarea erorii aferente anului 2009 a rezultat o pierdere contabilă reportată de 125 lei. La sfârşitul anului 2010, societatea a realizat un profit net de 204639 lei. Astfel, conform reglementarilor contabile, la repartizarea profitului net obţinut la finele anului 2010, în suma de 204639 lei, societatea Dim Construct va avea în vedere acoperirea, cu prioritate, a pierderii obţinute din corectarea erorilor. 2. Repartizarea profitului pentru acoperirea pierderii rezultate ca urmare a corectării erorii contabile: 1171 = 1174 125 „Rezultatul reportat reprezentând profitul „Rezultatul reportat provenit din corectarea nerepartizat sau pierderea neacoperită erorilor contabile”

3.4.Consilierea fiscala

Amenzi şi penalităţi.Sistemul fiscal în Romania este subiectul unor interpretări variate şi schimbări constante

care pot fi şi retroactive. In anumite situaţii autorităţile fiscale pot acţiona agresiv şi arbitrar in impunerea impozitelor şi penalităţilor.

In data de 06.07.2010, societatea a avut control fiscal de fond pentru perioada 01.09.2009-30.11.2009. In procesul verbal de control s-au stabilit anumite obligaţii de plată suplimentare şi anume: impozit pe profit: 16.345 lei majorări impozit pe profit: 2.651 lei TVA: 5.401 lei majorări întârziere TVA: 1.171 lei.

Societatea a înregistrat corect aceste obligaţii în contabilitate şi a facut plata lor în termenul impus în procesul verbal de control.

Conturile de stocuri

35

S-au făcut verificări în ceea ce priveşte soldurile din evidenţa cantitativă şi valorică a stocurilor din gestiune cu soldurile din balanţa de verificare contabilă şi nu s-au constatat diferenţe. De asemenea s-a verificat calculul diferenţelor de preţ aferente producţiei şi nu s-au constatat diferente.

Baza legală în ceea ce priveşte deductibilitatea produselor reziduale (deşeurile) rezultate din activitatea de producţie este norma la Codul fiscal, art.35 „Nu sunt considerate perisabilităţi pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obţinerea unui serviciu”.

In concluzie, pierderile tehnologice concretizate în deşeuri, produse reziduale nu sunt considerate perisabilităţi cu deductibilitate limitată, ci sunt admise ca şi cheltuieli deductibile aferente procesului de producţie.

Premii, ajutoare acordateLa un fond de salarii înregistrat cumulat până la luna martie 2010 în sumă de 9328 lei ( cont

641) aplicând procentul de 2%, rezultă o sumă de 187 lei care poate fi acordată de unitate încadrându-se la cheltuieli sociale integral deductibile şi poate fi ridicată din societate fără să se plătească nici un impozit.

Aceste cheltuieli sociale sunt prevăzute în Codul Fiscal la art.21 alin (3) litera c).„In cadrul acestei limite pot fi deduse cheltuieli reprezentând :- cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori şi salariaţilor- costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţi proprii şi pentru membrii de familie ai acestora.”In Codul Fiscal în Capitolul III- Venituri din salarii la art.55 aliniatul 4 se menţionează că nu

se includ în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit :„Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia

Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie în cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei”.

Aceste cheltuieli intră în categoria de cheltuieli sociale ce trebuie să se încadreze în plafonul de 2% aplicat la fondul de salarii.

36

CONCLUZII SI PROPUNERI

Rapoartele financiar - contabile sunt cele care fac legătura între producătorul şi beneficiarii de informaţie contabilă având un rol important în susţinerea procesului de adoptare a deciziilor în cadrul unei entităţi economice. Acestea cuprind documentele care stau la baza stabilirii unui diagnostic asupra situaţiei financiare, rentabilităţii entităţii, permit determinarea, confirmarea şi infirmarea punctelor tari, a celor slabe în manifestarea tuturor funcţiilor unei entităţi.

Managerii societăţilor sunt interesaţi în primul rând de informaţiile din rapoartele interne de activitate, dar şi de informaţiile cuprinse în rapoartele financiar contabile, chiar dacă au acces la informaţii financiare şi de gestiune suplimentare, care îi ajută în realizarea proceselor de planificare, de luare a deciziilor şi de control. Dacă rapoartele externe care conţin informaţii comune destinate tuturor utilizatorilor trebuie întocmite şi prezentate în conformitate cu anumite considerente generale, forma şi conţinutul rapoartelor interne pot fi determinate de către conducere, astfel încât aceasta să-ţi satisfacă propriile necesităţi.

Managementul unei întreprinderi nu se rezumă numai la calitatea raportării şi pertinenţa comentariilor stabilite adesea într-un timp scurt. Tabloul de bord şi metodele de gestiune asociate pot deveni instrumente principale de mobilizare şi luare la cunoştinţă.

Dacă se admite ideea potrivit căreia contabilitatea este instrumentul de informare financiară cel mai bine adaptat, se observă că metodele de gestiune condiţionează direct contabilitatea integrată atât în organizare, cât şi în metodele şi sistemele sale. Controlul de gestiune se sprijină pe soluţiile contabile cele mai simple. Trebuie determinaţi sistematic indicatori financiari normalizaţi care să fie în relaţie directă cu realitatea contabilă pertinentă.

Sistemele de gestiune care se depărtează de contabilitate prezintă o informaţie discutabilă şi incertă, care poate conduce la decizii eronate. Considerăm că evoluţiile constatate trebuie apreciate mai întâi în corelaţie directă cu indicatorii obţinuţi din contabilitate. Celelalte sisteme de măsurare nu trebuie să fie utilizate decât în completarea sistemului de gestiune economică şi financiară, evident de fiecare dată când contabilitatea de gestiune nu poate oferi indicatori utili luării deciziilor.

Observatorul calităţii contabile are drept obiectiv să promoveze contabilitatea în serviciul gestiunii. Unele studii arată că responsabilii contabili sunt încă puţin implicaţi în definirea contabilităţii de gestiune. Prin sistemele integrate, contabilitatea şi informatica trebuie să fie asociate cât mai mult posibil în definirea regulilor de gestiune şi a proceselor de tratare a informaţiei. Tratamentul structurat al informaţiei financiar-contabile necesită un minimum de precauţie pentru a ajunge la calitatea dorită şi pentru a evita aplicarea soluţiilor complexe şi costisitoare.

Lipsa de participare a contabilităţii la definirea regulilor gestiunii arată că 75% din responsabilii contabili prezintă rezultatele direcţiei generale şi în jur de 70% se declară solicitaţi de direcţiile operaţionale pentru a oferi informaţii de gestiune.

Societatea Dim Construct joacă un rol important pe piata suceaveană, fiind una din puţinele firme care şi-a consolidat poziţia pe piaţă în condiţiile economice actuale precare. In plus, activitatea firmei este una profitabilă, firma ocupând un loc fruntaş în „Top Profit Romania Microintreprinderi” în cadrul judeţului Suceava.

Pe ansamblu, situaţia financiară a companiei este bună, situaţie evidenţiată şi de indicatorii specifici calculaţi. Ratele de rentabilitate economică şi de rentabilitate financiară au înregistrat creşteri, ceea ce înseamnă că societatea a gestionat eficient cheltuielile cu productia, generând astfel rezultate economice pozitive. In plus, rata de rentabilitate financiară se apropie de rata dobânzii de

37

politică monetară de 9%. Rata îndatorării evidenţiază faptul că activele întreprinderii sunt finanţate din resurse externe în proporţie de 23%, aspect favorabil pentru societate.

De asemenea, societatea dispune de lichidităţi suficiente pentru acoperirea eventualelor datorii şi pentru asigurarea bunei desfăşurării a activităţii de producţie a elemente din beton pentru construcţii.

Pe baza rezultatelor analizei cifrei de afaceri şi a pragului de rentabilitate, putem afirma că societatea Dim Construct este o întreprindere profitabilă, ea nu se afla în situaţia de a nu obţine nici profit, nici pierdere. In plus, cifra de afaceri depăşeşte cu mult pragul de rentabilitate, ceea ce demonstrează un management eficient al cheltuielilor de producţie.

Cât priveşte fondul de rulment şi Trezoreria neta, aceşti indicatori au înregistrat valori pozitive până în anul 2010 inclusiv, subliniind faptul că societatea a deţinut o rezervă de disponibilităţi băneşti.

In urma analizei riscului de credit, am concluzionat că societatea ar putea face faţă cu usurinţă ratelor şi dobânzilor aferente în eventualitatea accesării unui credit bancar. Singurul impediment este reprezentat de viteza de rotaţie a stocurilor. Pentru ca acest indicator să înregistreze creşteri, se recomandă mărirea ritmului de încasare a creanţelor. De asemenea, se recomandă adoptarea unei politici mai prudente pe viitor cu privire la investiţii, coroborat cu politica în domeniul stocurilor.

In ceea ce priveste contabilitatea datoriilor curente, se recomanda corectarea înregistrărilor contabile ocazionate de încheierea contractului de leasing financiar încheiat cu SC.Utilaj-Import.SRL la data de 1.06.2010 ce are ca obiect un cilindru compactor, care face parte din categoria utilajelor grele. Referitor la contabilitatea creanţelor şi a datoriilor curente, se recomandă corectarea înregistrărilor contabile a cheltuielilor facturate în baza contractului de prestări servicii nr. P45676/15.01.2009 încheiat între SC.DIM CONSTRUCT SRL şi SC.5d Concept.SA în suma de 125 lei. Aceste recomandări au drept scop evitarea situaţiei ca firma să plătească penalităţi sau amenzi datorită înregistrărilor contabile incorecte.

In ceea ce priveşte incidenta fiscala a premiilor, a ajutoarelor acordate şi a produselor reziduale (deşeurile) rezultate din activitatea de producţie, se recomandă includerea acestora în categoria cheltuielilor deductibile.

In concluzie, prin prezentul raport se atestă că societatea Dim Construct desfăsoară o activitate rentabilă din punct de vedere financiar, iar managementul societăţii conduce în mod eficient politica de gestionare a riscurilor la care este supusă activitatea firmei.

38

ANEXE

39

Anexa nr. 1

Tendinţele înregistrate de elementele patrimoniale

Activ financiar Tendinţa Pasiv financiar Tendinţa

Imobilizări nete Creştere Capital propriu Creştere

Stocuri Scădere (capital permanent) Creştere

Alte active circulante, din care: Scădere Datorii pe termen lung Scădere

- disponibilităţi Creştere Datorii pe termen scurt Scădere

- creanţe Scădere

- cheltuieli în avans Scădere

40

Anexa nr. 2Bilanţul societăţii DIM CONSTRUCT

Nr.crt. Denumire date financiare 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

1Active imobilizate iniţiale până la 2009 inclusiv 932608 1570826 1570826 1790826 1790826 1790826 1790826 1790826

2 Amortizare iniţială până la 2009 inclusiv 219244 135828 148753 189370 285307 464286 643264 822242

3 Active investite prin proiect 2010-2012 0 276919 553207 830407 830407 830407 830407

4 Amortizare proiect pe ani 2010-2012 0 27692 55321 83041 83041 83041 83041

5 Total imobilizări nete (active-amz) 713364 1434998 1671300 2099343 2252885 2073907 1894928 1715950

6 Active circulante (rd.7+8+9) 974878 820583 851749 884666 919464 956286 995285 1036628

7 Stocuri 325939 231810 243401 255571 268349 281767 295855 310648

8 Creanţe clienţi 614727 491273 501098 511120 521343 531770 542405 553253

9 Disponibil Casă si Bancă 34212 97500 107250 117975 129773 142750 157025 172727

10 Cheltuieli în avans ( ct 471) 987 441 500 500 500 500 500 500

11 total Activ (rd.5+6+10) 1689229 2256022 2523549 2675992 2710790 2747612 2786611 2827954

12 capital 50200 50200 50200 50200 50200 50200 50200 50200

13 rezerve si reevaluări (ct.105+106) 105914 1013445 1013445 1013445 1013445 1013445 1013445 1013445

14 Profit sau pierdere reportată ( ct.117) 194737 189316 393955 637638 500000 600000 650000 850000

15 Profitul exerciţiului financiar (121) -5420 204639 243683 279083 329220 355561 443863 381273

16 Repartizarea profitului ( ct.129) 0 0 0 0 0 0 0 0

17 datorii pe termen lung 217458 274458 120000 80000 30000 0 0 0

18 datorii pe termen scurt 1126340 523964 453039 117739 40559 64080 47817 34791

19 subvenţii pentru investiţii (ct.131) 0 249227 497886 747366 664326 581285 498244

20 Total pasiv 1689229 2256022 2523549 2675991 2710790 2747612 2786610 2827954Anexa nr. 3

41

Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim ConstructNr. crt. Denumire date financiare 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

1Producţie vândută(701+702+703+704+705+706) 625398 389517 467420 560904 673085 740394 814433 895877

2 Venituri din vanzarea marfurilor 145928 228657 251523 252523 253523 254523 255523 256523

3 Cifra de afaceri (rd1+2) 771326 618174 718943 813427 926608 994917 1069956 1152399 Variaţia stocurilor de produse finite Sold C 24568 28203 31023 34126 37538 41292 45421 49963

Variaţia stocurilor de produse finite Sold D 0 0 0 0 0 0 0 0

producţia realizată ptr.scopuri proprii(ct.721+722) 191816 -2124 0 0 0 0 0 0

4Alte venituri ( ct 741+758)venituri din subvenţii investiţii 242070 55380 27692 55321 83041 83041 83041 83041

5 Total venituri din exploatare (rd1+2+4) 1229780 699633 777658 902874 1047187 1119249 1198418 1285403

6Chelt cu materii prime şi mat. Consumabile (ct 601+602) 534270 110998 232822 279387 335264 340000 350000 460000

7Alte chelt. Materiale(603+604+605+605+608-7413) 26746 59202 65122 71634 78798 90000 99000 125000

8 Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 127880 205715 137633 138180 138728 139275 139822 140369

9 Cheltuieli cu personalul 73559 16960 18656 27984 30782 45000 49500 54450

10 Cheltuieli cu amortizarea ( ct.681) 28397 12925 40617 95938 178978 178978 178978 178978

11Alte ch. de exploatare ( ct.611-628,658,635) 416611 130652 60000 64800 50000 90000 40000 60000

12Total cheltuieli de exploatare (rd6+7+8+9+10+11) 1207463 536452 554850 677923 812550 883253 857300 1018798

13 Profit din exploatare (rd5-12) 22317 163181 222808 224951 234637 235996 341118 266606

14 Venituri financiare 3845 374582 187291 187291 187291 187291 187291 187291

42

15Cheltuieli financiare (dif.de curs)(4.4-4.3) euro+dobanzi af.credite termen lung 31582 291087 120000 80000 30000 0 0 0

16 Profitul sau pierderea financiara (14-15) -27737 83495 67291 107291 157291 187291 187291 187291

17 Venituri totale (rd5+14) 1233625 1074215 964949 1090165 1234478 1306540 1385709 1472694

18 Cheltuieli totale (rd12+15) 1239045 827539 674850 757923 842550 883253 857300 1018798

19 Profit brut (rd17-18) -5420 246676 290099 332242 391928 423287 528409 453897

20 Impozit pe profit 0 42037 46416 53159 62708 67726 84545 72623

21 Profit net (rd19-20) -5420 204639 243683 279083 329220 355561 443863 381273

N.B.: S-a luat ca marja o creştere a ciferi de afaceri cu aproximativ 10% în fiecare an şi o creştere a cheltuielilor cu 5%, menţinându-se acelaşi trend crescător al profitului..

43

Anexa nr. 4Plan de investiţii realizat pe ani 2010-2012

AN 2010 AN 2011 AN 2012

suma anuala de amortizat

pe ani

Caracteristici UM

VALOARE - euro - fara tva

1E=4.2 LEI

- val in lei fara TVA -


1E=4.2 LEI



1E=4.2 LEI


amortizari pe an

=val.active/10 ani, an

2010

amortizari pe an


2011

amortizari pe an


2012

Buldoexcavator 2 29,000 121,800 29,000 121,800 0 0 12,180 12,180 0

cilindru compactor 1 9,800 41,160 0 0 0 4,116 0 0

pachet scule pentru montaj pavele 2 6,783 28,489 6,783 28,489 0 0 2,849 2,849 0

placi vibratoare 1 4,500 18,900 0 0 0 0 1,890 0 0

placi vibratoare 1 4,600 19,320 0 0 0 0 1,932 0 0

aparat taiat asfalt 1 2,550 10,710 0 0 0 0 1,071 0 0excavator mici dimensiuni 1 8,700 36,540 0 0 0 0 3,654 0 0

incarcator frontal 1 0 0 25,000 105,000 0 0 0 10,500 0

placi vibratoare 2 0 0 5,000 21,000 0 0 0 2,100 0

excavator mare 1 0 0 0 0 33,000 138,600 0 0 13,860

cilindru compactor 1 33,000 138,600 0 0 13,860

Totaluri pe ani 65,933 276,919 65,783 276,289 66,000 277,200 27,692 27,629 27,720total in lei 2010 - 2012 830,407 lei 83041total in euro 2010 - 2012 197,716 euro val.amz.proiect anuala

incepand cu 2012

44

BIBLIOGRAFIE

1. Gearba, Robert Consilier: Management financiar, Editura Rentrop&Straton, Bucuresti, 2005

Burciu A.,& al. Introducere în management, Editura Economică, Bucureşti, 2008

2. Jianu, Iulia Evaluarea, prezentarea si analiza performantei intreprinderii, Editura

CECCAR, Bucuresti, 2005

3. Petrescu, Silvia Analiza si diagnostic financiar. Ghid teoretico-aplicativ, editia a II-a,

Editura CECCAR, Bucuresti, 2008

7. Câmpeanu,E.,Sonea A.

Negocierea în procesul managerial,în Buletin ştiinţific,seria A,Vol.XX,

Ştiinţe Economice,Universitatea de Nord,Baia Mare,2003

Lazăr I.,

Mortan Maria,

Vereş V.

Management general, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2003

*** Ministerul Finanţelor Publice - Reglementari contabile conforme cu

directivele europene-ghid practic, Editura Irecson, Bucuresti, 2006

*** www.contabilizat.ro

45

Metode de Fundamentare a Deciziilor Manageriale

Documents

Transcript of Metode de Fundamentare a Deciziilor Manageriale