METODA BULGĂRELUI DE ZĂPADĂReprezintă împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ încadrul grupelor şi presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, faţete ale unei probleme/situaţii pentru focalizarea asupra celor esenţiale.Fazele de desfăşurare:

1. Faza introductivă. Expunerea problemei.2. 2. Faza lucrului individual. Elevii lucrează individual 5 minute. Notează întrebările legatede subiect.3. 3. Faza lucrului în perechi. Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se solicitărăspunsuri la întrebările

individuale din partea colegilor.4. Faza reuniunii în grupe mai mari. Se alcătuiesc grupe mai mici şi se discută despresituaţia la care s-a ajuns.5. Faza raportării soluţiilor în colectiv. Întreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise.6. Faza decizională. Se alege situaţia finală şi se stabilesc concluziile.

Avantaje- Motivează elevii să gândească cu îndrăzneală fără să fie descurajaţi de părerile altora;- Sunt încrezători în forţele proprii;- Dezvoltă motivaţia pentru învăţare.

Gtehnica Creioanele la mijloc este o tehnică de învăţare prin cooperare ce poate fi utilizată în orice etapă a cadrului. Utilizând acesta strategie, fiecare elev contribuie/ este implicat în activitate.

• se formează grupele mici de lucru (3-4 elevi);

• se anunţă tema şi se stabilesc obiective la nivelul fiecărei grupe;

• se cere elevilor din fiecare grupă să discute între ei tema, oral, timp de 2-3 minute, să spună fiecare ce contribuţie poate avea la rezolvarea ei;

• fiecare grupă realizează sarcina primită;

• fiecare membru al grupei lucrează cu altă culoare;

• se cere elevilor să anunţe rezolvarea sarcinii prin metoda ”Creioanele la mijloc” (când termină, fiecare elev pune creionul la mijlocul mesei, când toate creioanele sunt la mijloc înseamnă că acea grupă a terminat);

• se analizează produsele prin Turul galeriei, fiecare grupă spune ce a făcut; se fac completări, corecturi, etc.

• Mod de evaluare: observare, corectare reciprocă, autocorectare.

Nu stiu daca este corect mai sus

Se anună tema: „Drepturile copilului”Fiecare grup primete o fiă, în mijlocul fisei fiind desenat un copil. Copiii trebuie să deseneze sau să scrie în jurul copilului care sunt drepturile copiilor sau care cred ei că sunt aceste drepturi. Copiii dintr-un grup lucrează folosind culori diferite.Reguli:1. Copiii din fiecare grup discută între ei timp de 2-3 minute tema. Fiecarespune ce contribuie poate avea la realizarea temei.2. copiii anună rezolvarea sarcinii prin metoda „creioanele la mijloc” (când termină, fiecare copil pune creionul la mijlocul mesei, iar când toatecreioanele sunt la mijloc înseamnă ca acel grup a terminat).Fiecare grup realizează sarcina primită. Se analizează produsele prin „Turul galeriei”, fiecare grup prezintă ceea ce a făcut. Sunt expuse pe un carton treicriterii pe care celelalte grupuri trebuie să le evalueze, criterii prezentate înurmătorul tabel:

Criterii Grupa 1 Grupa 2 Grupa3 Grupa 4

1.Desenele realizate

suntsemnificative pentru tema propusă

2. Copiii au prezentat proiectullor clar i explicit3. Copiii au colaborat pentrurealizarea proiectului

Răspunsurile pozitive sunt notate cu iar cele negative cu x.Din fiele realizate de copii am înteles că acetia cunosc drepturile copilului, aadar proiectul i-a atins scopul. Creioanele la mijloc(În grupul din care fac parte, de maxim 7 membrii, elevii îşi expun pe rând ideile, pe o temă dată, iar fiecare elev îşi semnalează contribuţia la discuţie prin aşezarea creionului pe masă. Odată ce un elev a luat cuvântul şi şi-a expus punctul de vedere, el nu mai are dreptul să vorbească până când toatecreioanele se află pe masă, semn că toţi ceilalţi au avut prilejul să vorbească o dată.)

Metode active de predare-învăţare

Înv.Oltean Corina

Şcoala cu clasele I-VIII ,,Mihai Eminescu”

Alba Iulia

Clasa I B

Disciplina: Limba română

Unitatea 4-Înfloresc grădinile

Scoala cea mai buna e aceea în care

înveti ,înainte de toate, a învata. ” N.Iorga

Prin metode activ-participative înţelegem toate situaţiile în care elevii sunt puşi şi

care-i scot pe aceştia din ipostaza de obiect al formării şi-i transformă în subiecţi activi, coparticipanţi la propria formare , nu numai metodele active propriu-zise.

Învăţătorii pot încuraja elevii să devină participanţi activi la învăţarea Abecedarului adaptând metodele şi strategiile la nevoile clasei şi a indivizilor din aceste clase.

LECŢIA 1: Mamei

-poezie cu o urare si rugămintea copilului de a i se ierta că nu stie încă să scrie ,nu-i nici destul de mare să îi dea un dar valoros-doar o lalea.

,,Hârtia de un minut”- fiecare elev scrie pe caiet numele fiintei cele mai dragi;

,,Explozia stelară”- Cine ?

De ce? Când?

Unde?

Fiecare copil trebuie să formeleze întrebări plecând de la unul din cuvintele din colţurile stelei şi să le adreseze unui coleg.Ex:De ce o iubesti pe mama?De ce nu ai ascultat când ea te-a rugat să-ţi aduni din cameră?Când o ajuţi tu pe mama ta?Când simţi nevoia să te ajute mama pe tine?Unde îţi place să mergi cu mama ta?Cine este cea care îngrijeşte de tine,de casă?...

,,Cuvinte vrăjite”-Plecând de la cuvântul mama să scrie ce înseamnă pt. ei acel cuvânt.mama iubire

ajutor

grij

LECŢIA 2: Primăvara

-lecţia cuprinde propoziţii despre vreme,sosirea rândunicilor şi o srofă de cântec care exprimă bucuria copiilor şi urarea de ,,Bun venit!”adresată primăverii.

,,Copacul ideilor”- clasa se împarte în patru grupe - grupa I trebuie să gasească patru cuvinte care să ne ducă cu gândul la vremea din amotimpul primăvara;

- grupa II –animale,insecte vestitori ai primăverii;

- grupa III- plantele şi primăvara;

- grupa IV – oamenii în acest anotimp;

Cuvintele sau ideile se vor scrie pe frunze apoi se vor prinde cu ace pe trunchiul de copac.

,,Cubul” - 6 grupe a câte 3 elevi.Sarcini: Descrie în trei propoziţii anotimpul primăvara alegând aspectele cele mai semnificative. Compară anotimpul primăvara cu iarna. Argumentează de ce răsar, înfrunzesc şi înfloresc plantele. Analizează strofa de poezie: semne de punctuaţie,cuvinte noi,forme de urare. Asociază bucuria copiilor cu semne ale venirii primăverii. Aplică : cântă şi tu un cântecel despre primăvară.

LECŢIA 3: Litera ,,g”- Punguţa cu doi bani

,,Gândiţi lucraţi în perechi” –rândul I –cuvinte care să înceapă cu ,,g” -rândul II- cuv. care să cuprindă litera ,,g”

- rândul III – cuv. care să se sfârşească cu ,,g”;

,,Pro şi contra” –ce consideraţi că e mai avantajos să aveţi:găină sau cocoş.Argumentaţi de ce?

LECTIA 4: Litera ,,G” – Gaga şi Miţu ( o gâscă salvează un pisic )

,,Hexagonul” – pe grupe să adreseze câte două întrebări : Cum a căzut Miţu în apă?.... Când a căzut ce a făcut? Unde era să se înece? Care a fost salvatorul lui? De ce l+a salvat Gaga? Ce a învăţat Miţu?

,,Toţi pentru unul,unul pentru toţi” – la ora de scriere în grupe câte patru vor formula fiecare prima propoziţie care să fie simplă,vor roti caietele şi vor continua cu una dezvoltată în legătură cu prima,apoi cu una negativă urmată de două dialoguri.

LECŢIA 5 : Litera ,,G” –Moş Ene

,,Brainstorming” – lecţia porneşte de la cuvântul cheie ,,vis”.Elevii trebuie să scrie cuvinte la care să-i ducă gândul pornind de la cuvântul cheie.

somn

Pat vis

Moş Ene

Noapte odihnă coşmar

,,R.A.I.” –Răspunde – aruncă – interoghează- după citirea lecţiei se adresează unii întrebări aruncă mingea de burete cel care o prinde trebuie să răspundă apoi să adreseze o întrebare altcuiva.

Lecţia 6 : Grupul ,,ge,Ge” Georgeta si mărgelele

,,Mâna oarbă” -5 echipe a câte 3 elevi-Se va extrage dintr-un sac câte un cuvânt:mărgele,geam,şirag,geamantan,degete.Sarcini: Să despartă cuvântul în silabe; Să scrie pluralul (mai multe) sau singularul (una) cuvântului; Să alcătuiască o propoziţie cu cuvântul dat;

LECTIA 7 : Litera ,,h” – Mihai şi hăinuţa

,,Focus grup”- discuţie între două grupe: Ce face mama pentru noi? Ce facem noi pentru ea? Concluzii: Ce am putea face noi din ceea ce face ea?

,,Linia valorică” –pe o floare în centru căreia se află scris numele băiatului din lecţie,Mihai, vom neta pe petale valorile umane pe care a dat dovadă să le deţină personajul din lecţie: bunătate,înţelegere,iubire,hărnicie.

LECŢIA 8: Litera H – Haiduc – o lecţie despre un câine ascultător;

,,Cadranele”- Ce sunete ai auzit? Ce stări sufleteşti îţi crează lecţia?

Ce am stiut despre Ce am învăţat din

cum îmi pot această lecţie?

petrece timpul

duminica şi ce am aflat?

LECŢIA 9: Litera ,,f” – Eugenia şi florile

,,Creioanele la mijloc” -4 grupe a câte 4 copii.Sarcini:

Să găsească patru cuvinte care să conţină litera f; Să scrie sub fiecare cuvânt numărul de silabe; Să alcătuiască o propoziţie cu două dintre cuvintele scrise.

Când au rezolvat toate sarcinile pun creioanele la mijloc.

Sigur că se pot folosi încă multe dintre metodele active care se pretează la clasa I.

PUNCTE TARI:Sunt eficiente,îi activează şi motivează, trebuie să lucreze împreună pentru a atinge scopul propus, au nevoie unul de celălalt

pentru sprijin, explicaţii, coordonare, fiecare membru al grupului este răspunzător de propria contribuţie la îndeplinirea scopului propus, grupurile de copii reflectează asupra colaborării lor decid asupra modului de îmbunătăţire a eficienţei acestui tip de activitate,dezvoltă deprinderi interpersonale în cadrul grupului şi al clasei.

PUNCTE SLABE:Uneori folosirea unor metode ia mult timp din oră; cu organizarea ,repartiţia sarcinilor se produce gălăgie;multe dintre ele sunt dificil de utilizat datorită volumului mare de cunoştinte ce trebuiesc transmise odată cu învăţarea fiecărei litere noi;folosirea lor este condiţionată şi de nivelul clasei şi interesul elevilor şi chiar al părinţilor.

Metoda Gândiţi – Lucraţi în perechi - ComunicaţiMetoda Gândiţi – Lucraţi în perechi – Comunicaţi (Think-Pair-Share)este o strategie de discuţie prin cooperare, care cuprinde trei etape de acţiune, în care elevii vorbesc despre conţinut şi discută idei înainte de a le împărtăşi cu întregul grup. Metoda introduce elementele de „timp de gândire” şi interacţiune „cu colegul”, acestea fiind două caracetristici importante ale învăţării prin cooperare. Scopul metodei Gândiţi – Lucraţi în perechi – Comunicaţi este de a-i ajuta pe elevi să proceseze informaţii şi să le dezvolte competenţele de comunicare şi procesele de gândire.

Prin această strategie, profesorul:

1. Adresează o întrebare deschisă sau ridică o problemă 2. Le dă elevilor un minut sau două pentru a se gândi la răspuns 3. Îi grupează pe elevi în perechi pentru a discuta răspunsul şi a-şi împărtăşi ideile 4. Le oferă elevilor posibilitatea de a-şi împărtăşi răspunsul unui grup mic sau cu toată clasă

Deoarece elevii au timp să se gândească la răspuns, apoi îl comunică unui coleg şi au parte de o perspectivă diferită, pot fi mai dornici şi mai puţin îngrijoraţi de a-şi împărtăşi răspunsul unui grup mai mare. Această metodă le oferă şi timp pentru a-şi schimba răspunsul dacă este necesar şi diminuează teama de a da un răspuns „greşit”.

ExempluProfesor: Am o întrebare la care aş vrea să ne gândim înainte de a începe noua unitate la matematică despre fracţii.

Puteţi să vă gândiţi la situaţii în care utilizăm fracţiile în viaţa de zi cu zi? Aş vrea să folosim strategia Gândiţi – Lucraţi în perechi – Comunicaţi ca să discutăm ideile. Aveţi câteva minute să vă gândiţi la răspunsuri şi când eu voi da semnalul, întorceţi-vă către coleg şi spuneţi-i la ce v-aţi gândit. După aceea, veţi comunica răspunsurile voastre întregii clase.(Profesorul aşteaptă două minute ca elevii să se gândească la răspunsuri.) Acum întorceţi-vă către coleg şi discutaţi despre situaţiile la care v-aţi gândit.

Mark catre Natalie:

M-am gândit că folosim fracţiile atunci când împărţim mâncarea. Ca la pizza. Dacă ai opt felii de pizza şi vrei ca şi altcineva să aibă aceeaşi cantitate ca şi tine de pizza, trebuie să socoteşti feliile. Tu la ce te-ai gândit?

Natalie către Mark:

Şi eu m-am gândit la mâncare, dar după aceea m-am gândit că şi banii pot fi priviţi ca fracţii. Ca patru sferturi care fac un dolar şi cinci monede de 10 cenţi care fac 50 de cenţi. Sunt multe feluri de a împărţi banii ca părţi ale unei sume mai mari.

Profesor: Acum că aţi avut ocazia să vă împărtăşiţi ideile colegului, decideţi care dintre voi va comunica ideile întregii clase.

Mark: Natalie şi cu mine am vorbit despre cum poate fi împărţită mâncarea în fracţii, cum e pizza. Am discutat şi despre cum banii pot fi văzuţi ca fracţii. Sunt sume mai mici care dau împreună sume mai mari şi ne-am gândit că aşa este şi o fracţie.

Profesor: Ambele idei sunt foarte bune. Vă mulţumim că ni le-aţi comunicat şi nouă.

Gândiţi, lucrasţi în perechi, lucraţi câte patruProfesorul pune o întrebare sau dă o problemă. Fiecare elev se gândeşte singur la răspuns. Elevii

formează perechi, fiecare vine cu soluţia proprie şi discută în continuare problema. Perechile se alătură altor perechi pentru a discuta soluţia.Creioanele la mijloc

Când elevii încep să-şi expună ideile în grupul tipic de învăţare prin cooperare (3-7 membri), fiecare elev îşi semnalează contribuţia punându-şi creionul pe masă. Acea persoană nu mai are dreptul să vorbească până când toate creioanele se află pe mijlocul mesei.

Toţi membrii grupului sunt egali şi nimeni nu trebuie să domine. Profesorul poate alege un creion şi poate întreba în ce a constat contribuţia posesorului.

Turul galeriei (exerciţiu care presupune mişcarea prin clasă) În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate materializa într-un produs (o

diagramă, de exemplu), pe cât posibil pretându-se la abordări variate.

Produsele sunt expuse pe pereţii clasei. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta fiecare produs. Îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.

După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte şi citesc comentariile făcute pe produsul lor.