Resursele de sol

1

RESURSELE DE SOL

1. METODICA DE ESTIMARE A PAGUBEI CAUZATE RESURSELOR DE SOL PRIN

ARDEREA RMIELOR DE PLANTE

1.1. Metodica stabilete ordinea de calcul a pagubei provocate resurselor de sol prin arderea rmielor de plante pe cmp.

1.2. Paguba provocat de arderea miritei i altor rmie de plante se calculeaz reieind din preul unei tone de humus, care constituie 2500 lei. Acest pre a unei tone de humus s-a estimat n baza preului normativ al 1 ha de teren cu cernoziom cu profil ntreg (preul normativ al 1 ha de sol cu nora de bonitate 100 puncte este egal cu 926496 lei). 1.3. Cantitatea resturilor recoltei pe suprafaa solului se ia ca normativ 1 t/ha, a treia parte din masa produciei secundare la hectar. Aceast cantitate de resturi vegetale (1t/ha) fiind ncorporat n sol ar contribui la formarea a 0,1 t/ha de humus. 1.4. Paguba cauzat prin arderea rmielor de plante se determin dup ecuaia:

P= 0,1 * S * 2500

(1.1) unde

P - paguba cauzat prin arderea rmielor de plante, lei;0,1 cantitatea normativ de humus, pierdut n rezultatul arderii unei tone de rmie organice; S - suprafaa pe care au fost arse rmiele de plante, ha;

2500 costul normativ a unei tone de humus, lei 1.5. Exemplul. S-a stabilit, c n gospodrie pe un cmp cu o suprafa de 1 ha a ars miritea. Determinm paguba provocat resurselor de sol prin arderea miritii conform ecuaiei:P= 0,1 * S * 2500 = 0,1t/ha * 1 ha * 2500 lei = 250 leiPaguba provocat resurselor de sol prin arderea miritii pe suprafaa de 1 ha constituie 250 lei.

Nota. Preul 1 ha de sol cu nota de bonitate 100 puncte s-a determinat conform anexei la Legea privind preul normativ al pmntului. Hotrrea din 2 decembrie 1994. Nr. 303 - XIII2. METODICA DE ESTIMARE A PAGUBEI CAUZATE RESURSELOR DE SOL IN REZULTATUL EROZIUNII PRINA AP N SUPRAFA 2.1. Metodica stabilete ordinea de calcul a pagubei cauzate resurselor de sol in rezultatul eroziunii in urma topirii zpezii si a ploilor toreniale.

2.2. Paguba se calculeaz reieind din costul volumului de sol splat de pe versani.

2.3. Determinarea volumului de sol erodat.

Cercetarea obiectelor se efectueaz dup terminarea topirii zpezii sau a ploilor toreniale. Pe panta, de unde se observa nceputul iroaelor, se msoar n jos 100 m i de la acest punct perpendicular direciei pantei se efectueaz msurarea dimensiunilor iroaelor pe o distana de 100 m., deci pe un poligon cu suprafaa egal cu 1 ha.

2.4. n cazul pantei cu dimensiuni mari n lime (peste 300 m) aceste msurri se repet peste 100 m de la poligonul precedent.

2.5. Tehnica msurrii volumului iroaelor este urmtoarea. Cu rigla se msoar limea si adncimea iroaelor cu precizia de 1 2 cm. n baza datelor msurrilor se calculeaz volumul total al iroaelor, ce corespunde volumului de sol splat de pe suprafaa poligonului (1 ha). Valoarea medie a volumului solului erodat, calculata pentru poligoane (suprafeele cele mai caracteristice ale pantei) se racordeaz la toata suprafaa pantei si servete pentru determinarea volumului de sol erodat pe toata panta.

2.4.1. Paguba se determin dup ecuaia: P = V * Q * S ,

unde

P - paguba, lei;

V - volumul solului erodat, m3;

Q - costul 1 m3 de sol fertil din stratul de la suprafaa, lei (tab. 2.1);

S - suprafaa terenului pe care se determin paguba n rezultatul eroziunii, ha.

Preul 1 m3 de sol depinde de particularitile lui concrete. Pentru solurile erodate principalele particulariti care determin preul 1 m3 de sol ndeprtat (disprut) sunt coninutul de humus n stratul arabil i clasa textural a acestui strat.

Pentru determinarea preului unui m3 de sol de pe suprafee cu diferit grad iniial de eroziune, indicat pe harta solurilor comunei, coninutul mediu de humus a acestor soluri n stratul arabil se apreciaz conform tab. 2.2. Textura solului se determin n baza hrii de sol.Volumul solului erodat se determin n felul urmtor:

V= 100 * L * H * n,

unde: L - limea medie a iroaelor, cm; h adncimea medie a iroaelor, cm.; n numrul iroaelor pe distana de 100 m (limea poligonului).L = l1 + l2 + l3 + ..... + l n, unde l1, l2, l3...ln - limea msurat a fiecrui iroi aparte.H = h1+ h2 + h3 + ...... + hn, unde h1, h2, h3, .. hn - adncimea msurat a fiecrui iroi aparte.

Tabela 2.1Preul mediu pe Republic al 1 m3 de sol de diferita textur i grad de humificare

Nr. d/oHumus,%Preul 1 m3 de sol, lei

NisiposNisipos-lutosLuto-nisiposLutos i luto-argilosArgilo-lutosArgilos mediuArgilos fin

123456789

14.9498111416314711481

24.8488011216014411280

34.7477910015614110079

44.6467710815313810877

54.5457510515013510575

64.4447410314613210375

74.3437210114212910173

84.24270981391269871

94.14169951361239569

104.04067931331209367

113.93966901301179066

123.83864881271148864

133.73762861241118662

143.63660841201088460

153.53558821171058258

163.43457791131027957

173.3335677110997756

183.2325475107967554

193.1315272103937252

203.0305070100907050

212.929496796876749

222.828486593846548

232.727466390816346

Continuarea tab. 2.1.

123456789

242.626446086786044

252.525425883755842

262.424415580725541

272.323395377695339

282.222375174665137

292.121354970634935

302.020334767604733

311.919324564574532

321.818314260544231

331.717294057514029

341.616273753483727

351.515253550453525

361.414243347423324

371.313233043393023

381.212212840362821

391.111192536332519

401.010172333302317

410.99162030272016

420.88141827241814

430.77121623211612

440.66101420181410

450.558121715128

460.4469141296

470.335710975

Tabelul 2.2

Coninutul mediu de humus n stratul arabil al cernoziomurilor de divers grad de eroziune.

Gradul de eroziune a solurilorNeerodateErodate foarte slabErodate

slabErodate

moderatErodate

puternicErodate foarte puternicErodate

Excesiv

Coninutul de humus n stratul arabil, %3,63,53,22,82,31,61,0

2.4.4. Exemplul. A doua zi dup o ploaie toreniala a fost evideniata eroziunea solului pe o pant cu suprafaa, S = 20 ha. Solul - cernoziom, argilos mediu, erodat slab. De determinat paguba provocat de eroziunea solului.

2.4.5. Rezolvarea. Conform msurrilor limea medie a unui iroi este egal cu 0,2 m., adncimea medie 0,1 m., numrul iroaelor 20. Volumul de sol splat de pe versant este egal cu volumul iroaelor: V= 100 * L * H * n = 100 * 0,1 * 0,05 * 10 = 5 m3Conform datelor din tabela nr.2.2 coninutul de humus n solul erodat slab constituie 3,2%.

n tabela 2.1 pentru sol argilos mediu cu coninutul de humus de 3,2% preul mediu pe Republic a 1 m3 de sol constituie 75 lei. Deci Q = 75 lei

P = V * Q * S = 5 m3 * 20 ha * 75 lei = 7500 leiPaguba provocat solului pe o suprafa de 20 ha de eroziune constituie 7500 lei

3. METODICA PROGNOZRII I EVALURII EROZIUNII POTENIALE A

SOLULUI I DE APRECIERE A PAGUBEI CAUZATE RESURSELOR DE

SOL N REZULTATUL PLOILOR TORENIALE

3.1. EVALUAREA FACTORILOR CE INFLUIENEAZ ASUPRA EROZIUNII SOLULUI

3.1.1. Influiena factorului "relief", "clasa textural" i "gradul de eroziune" a solurilor.

Cea mai esenial influiena asupra dezvoltrii proceselor de eroziune o exerct relieful terenului. Relieful determin valoarea potenial a eroziunii solului. Gradul de eroziune a solurilor crete repede n diapazonul de inclinri 1-7 grade n dependen de lungimea i forma versantului (tab.2.1).

Tabela 3.1

Coeficientul de influiena a formei versantului

asupra erodabilitii solurilor

Nr. d/oForma versantuluiValoarea coeficientului

1.

2.

3.Convex

Uniform

Concav1,35

1,00

0,85

Caracteristicile erodabilitii solurilor n dependen de tipurile i subtipurile de sol, compoziia lor granulometric, precum i gradul lor de eroziune snt ctate n tabelele 2.2;2.3;2.4.

Tabela 2.2

Erodabilitatea relativ a solurilor

Nr. d/oTipul i subtipul de solCoeficientul de erodabilitate

1.

2.

3.

4.

5.Cernoziomuri tipice

Cernoziomuri cambice i podzoliteSolurile de pdure

Cernoziomuri obinuite

Cernoziomuri carbonatice0,32

0,45

0,68

0,77

1,00

Tabela 2.3

Coeficientul de erodabilitate n dependen de compoziia granulometric a solurilor

Nr. d/oCompoziia granulometric a solurilorValoarea coeficientului

1.

2.

3.

4.Argilo- lutoase

Luto-argiloase

Lutoase

Luto-nisipoase si nisipoase 0,8

1,0

1,2

1,6

Tabela 2.4

Coeficientul de erodabilitate n dependen de gradul de eroziune a solurilor

Nr. d/oGradul de eroziuneValoarea coeficientului

1.

2.

3.

4.

5.

6.Neerodate

Slab erodate

Moderat erodate

Puternic erodate

Foarte puternic erodate

Excesiv erodate 1,0

1,4

2,0

2,8

3,0

3,2

2.1.2. Influena factorului "cultura agricol"

Influena factorilor agricoli asupra dezvoltrii eroziunii este studiat mai fundamental. Dac efectul antierozional pe ogorul arat este aproape de zero, atunci sub ierburile perene se apropie de unitate.

Parametrii de protecie antierozional snt artai n tabelul 2.5.

Tabela 2.5

Dimensiunile relative ale eroziunii solului, cultivat cu culturi de cmp

Nr. d/oDenumirea culturiiValoarea coeficientului

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.Ierburile perene folosite al 2-lea an

Culturile de toamn

Amestec de leguminoase i graminee

Amestec de mzriche i ovz (ierburi anuale)

Ovz

Floarea soarelui

Porumb

Plantaiile multianuale0,04

0,09

0,19

0,21

0,27

0,44

0,57

0,23

2.2. INTERACIUNEA FACTORILOR CE INFLUIENEAZ

ASUPRA EROZIUNII SOLULUI

Dependen matematic

Factorii influieneaz asupra eroziunii solului, inseparabil completnd i amplificnd unul pe altul.

Aceast dependen se exprim prin urmatoarea ecuaie:

W= 0.0055 (2 x inln + di x dl) x h x k x e x f, (2.1.)

unde

W - eroziunea solului (t/ha);

in - inclinarea versantului n punctul anterior celui de calcul (grade);

ln - distana de la cumpna apelor pna la punctul anterior celui de calcul (m);

di - creterea inclinrii n punctul de calcul n referin de cel anterior (grade);

dl - creterea distanei de la cumpna apelor pn la punctul de calcul n referint

de cel anterior (m);

h - stratul diurn de precipitaii atmosferice (mm);

k - coieficientul de influiena a plantei agricole cultivate asupra eroziunii solului (tab.2.5);

e - coieficientul de influiena a gradului de eroziune a solului asupra eroziunii lui (tab.2.4);

f - coieficientul de influiena a formei versantului asupra eroziunii solului (tab.2.1);

Toi coeficienii snt ctai n tabelele 2.1;2.2;2.3;2.4;2.5

2.3 EVALUAREA EROZIUNII POTENIALE A SOLULUI N PROIECTELE I

SCHEMELE REGLEMENTRII REGIMULUI PROPRIETII FUNCIARE

Eroziunea potenial a solului n proiectele reglementrii regimului proprietii funciare pentru terenurile arabile, precum i n schemele reglementrii regimului proprietii funciare ale comunelor se calculeaz n mod obligatoriu dup profilurile caracteristice ale suprafeei versantilor (de la cumpna apelor pna la talveg) i rezultatele se includ n studiul respectiv.

Tabela 2.6.

Aprecierea eficactii complexului de msuri antierozionale n proiectele de reglementare a regimului proprietii funciare

Numrul versantului, cmpuluiSuprafaa versantului,

haPierderi

le solului fr msurile antierozionale

tPierderile solului conform proiectului de amenajare injinereasc a teritoriului, t (30%)Micorarea pierderilor solului dup implementarea msurilor antierozionale (prevzute n proiect), tPierderile de facto dup implementarea msurilor antierozionale

Agrotehnice

(cu 15%)nerbarea antierozional (cu 10%)mpdurirea antierozional (cu 10%)amenajarea hidrotehnic (cu 30%)Total

tde pe o suprafa concret

t/ha

I-1; II-144,2666,7355,953,435,635,6106,8124,52,82

II-3; II-232,8162,193,114,09,39,327,932,60,99

II-3; II-434,5212,4167,325116,716,750,258,61,70

II-6; II-559,71089,3684,1102,668,468,4205,2239,54,01

III-125,0202,8191,528,719,219,257,467,02,68

III-231,5211,7199,930,020,020,060,069,92,22

III-3;III-4;III-562,62221,9746,4112,074,674,6223,9261,34,17

IV-1; III-624,6268,2166,324,916,616,649,958,32,37

IV-210,798,161,79,36,26,218,521,52,01

IV-6; IV-424,4486,8219,232,921,921,965,876,73,14

IV-7; IV-5; IV-350,32009,2703,3105,570,370,3211,0246,24,89

Total pe sector400,37629,23588,4764,45358,9358,91076,91256,1 31,00

Totodat se ia n consideraie prezenta obiectelor de combatere a eroziunii, existente la momentul elaborrii proiectului (schemei) i a celor n curs de proiectare.

n schemele de reglementare a regimului proprietii funciare a unitilor administrativ-gospodreti mari eroziunea potenial a solului la momentul elaborrii lor se calculeaz pe ntreg teritoriul pe baza versanilor - "chee", pe masivele terenurilor agricole i asolamentelor.

In tabela 2.6 este dat un exemplu de determinare a eroziunii poteniale pe vlceaua - "chee" la momentul elaborrii i executrii proiectelor.

Nivelul de micsorare a eroziunii la aplicarea complexului de msuri pentru combaterea eroziunii este dat pentru asigurarea de 10 %, lund n consideraie combinarea consecvent a msurilor de organizare teritorial cu cele agrotehnice, de ameliorare de inerbire i fitomeliorative cu cele hidrotehnice. Toate msurile hidrotehnice snt prevzute pentru asigurarea de 10 %, pe cnd celelalte pentru 39 %.

Calculele efectuate conform tabelei 2.6 demonstreaz c organizarea antierozional a terenului pentru asigurarea probabilitii de 10% (repetare a evenimentului o dat n 10ani), care includ formarea sectoarelor separate prin modul de executare agrotehnologic i repartizare a semnturilor n ele diminueaz procesele de eroziune cu 25-35 la sut.

In cazul aplicrii msurilor agrotehnice antierozionale (prelucrarea solului i ngrijirea plantelor) concomitent cu organizarea antierozional a terenului indicii proceselor de eroziune se micsoreaz sumar cu 35-45%. Completarea msurilor antierozionale enumarate mai sus cu nierbarea (nierbarea versanilor, canalelor de scurgere, crearea benzilor nierbate de bufer) mresc efectul antierozional cu nca 10%. Un efect asemntor manifest mpdurirea (fiile forestiere), iar cele hidrotehnice - n mrime de 30%.

Aplicarea ntregului complex de msuri antierozionale permit scderea eroziunii solurilor pna la 95-98%. Astfel aplicarea fiecrei msuri antierozionale la cultivarea plantelor n cmp micoreaz eroziunea solurilor n urmatoarele proporii:

- organizarea antierozional a terenurilor - cu 30%,

- agrotehnica antierozional- cu 15%,

- nierbarea antierozional - cu 10%,

- mpadurirea antierozional - cu 10%,

- amenajarea hidrotehnic - cu 30%.

3. METODICA DE ESTIMARE A PAGUBEI CAUZATE RESURSELOR DE SOL N

REZULTATUL ALUNECRILOR DE TEREN I A FORMRII RPILOR

3.1 Metodica stabilete ordinea de calcul a pagubei cauzate resurselor de sol n rezultatul nclcrii regulilor de exploatare a construciilor antierozionale i a terenurilor replantate.

3.2 Paguba se calculeaz reieind din costul nveliului de sol nimicit pe teritoriul unde s-au nclcat regulile de exploatare a obiectivelor antierozionale i a terenurilor replantate. 3.3 Principalele nclcri ale regulilor se reduc la urmtoarele: pauze ndelungate n construcia obiectivelor (1 an i mai bine), nclcri la asamblarea drenelor, colectoarelor, fntnilor de observaie, nclcri n tehnologia construciei bazinelor de apa n sistemele mari i mici de irigare care aduc la pierderi mari de ap i provoac eroziunea solului, distrugerea obiectivelor de ctre tehnica agricol, pauze ndelungate n reparaia obiectivelor etc.

Aceste nclcri provoac eroziunea solului, formarea alunecrilor de teren, a ravenelor etc.

3.4. Paguba se calculeaz dup ecuaia:

P = S * Q * Bunde

P - paguba, lei;

S - suprafaa teritoriului unde a fost distrus solul n rezultatul nclcrilor regulilor, ha;

Q - costul solului conform preului normativ a unui grad hectar i notei de bonitare pn la distrugere, lei/ha: Q = 9264 lei B nota de bonitate a solului pn la distrugere. Nota de bonitate a solului se apreciaz n baza hrii solurilor i legendei.

Exemplu. n rezultatul eroziunii n adncime s-a format o raven. Solul a fost complect distrus pe o suprafa de 0,05 ha. Conform hrii solurilor bonitatea pn la distrugerea solului a fost egal cu 50 puncte. Rezolvare. P = S * Q * B = 0,05 ha * 9264lei * 50puncte = 23160 lei

Paguba provocat de formarea a unei ravene cu suprafaa de 0,05 ha a n rezultatul nclcrii regulilor de exploatare a construciei antierozionale constituie 23160 lei.

4. METODICA DE ESTIMARE A PAGUBEI CAUZATE RESURSELOR

DE SOL PRIN POLUARE CU SUBSTANE CHIMICE.

4.1.Domeniul de folosire

Metodica determinrii pagubei cauzat de poluarea terenurilor (solurilor) cu substane chimice stabilete regulile de calcul a plii pentru recuperarea pagubei,cauzate de poluarea solurilor cu substane chimice, inclusiv poluarea solurilor de la gunoitile nesancionate de deeuri industriale i comunale, i se extinde la orice terenuri, indiferent de aezare i formele de proprietate.

Ministerul Ecologiei, Construciilor i Dizvoltrii Teritoriului al Republicii Moldova, Centrul

Naional tiinifico-Practic de Igien i Epidemiologie al Ministerului Sntii snt obligai s ndeplineasc cerinele documentului curent.

4.2.Principiile generale

4.2.1. Modul de determinre a pagubei cauzate de poluarea solurilor cu substane chimice este elaborat n concordan cu Legea privind protecia mediului nconjurtor i este aprobat de Ministerul Ecologiei, Construciilor i Dizvoltrii Teritoriului al Republicii Moldova.

4.2.2. Identificarea solurilor poluate i determinarea gradului de poluare se efectuieaz n coordonare cu documentele normative i metodice, aprobate sau permise pentru folosire de ctre Ministerul Agriculturii i Industriei Prelucrtoare i Ministerul Ecologiei, Construciilor i Dizvoltrii Teritoriului al Republicii Moldova.

4.2.3. Suprafeele, adncimea polurii solurilor i concentraia substanelor chimice se determin n baza materialelor studierii solurilor i analizelor de laborator, efectuate pe baza actelor normative i metodice respective, aprobate sau permise pentru folosire de ctre Ministerul Agriculturii i Industriei Prelucrtoare, Ministerul Ecologiei, Construciilor i Dizvoltrii Teritoriului si Ministerului Sntii ale Republicii Moldova.

Paguba cauzat de poluare se determin:

n caz de poluare a solurilor (evacurilor i degajrilor substanelor poluante) n baza datelor studiului i analizelor de laborator n comparaie cu datele cercetrilor i analizelor precedente;

n caz de nclcare a tehnologiilor i regulamentelor folosirii pesticidelor i a ngrmintelor, nerespectare a cerinelor de protecie a mediului n timpul pstrrii chimicalelor, transportrii i efecturii lucrrilor de ncrcare-descrcare, aruncrilor i degajrilor n salve, n baza datelor cercetrilor i analizelor de laborator;

n cazul polurii solurilor n locurile amplasrilor gunoitilor nesancionate a deeurilor - n baza datelor despre volumul (masa) deeurilor i gradului lor de pericol i analizelor de laborator.

Analizele se efectuieaz n laboratoarele Ageniilor Ecologice zonale, Centrului Naional de Medicin Preventiv, Ministerului Agriculturii i Industriei Prelucrtoare i n alte laboratoare chimice legitimate. n cazurile polurii solurilor n timpul accidentelor, aruncrilor i degajrilor n salve i polurii solurilor la gunoitile nesancionate, studiile de cmp i analizele de laborator se efectuieaz pe contul celor vinovai de poluare.

4.3.Calcularea plii pentru paguba de la poluarea solurilor cu substane chimice

4.3.1. Mrimea pagubei de la poluarea solurilor se determin reieind din cheltuielile pentru efectuarea volumului ntreg de lucrri de curire a solurilor poluate. n cazul cnd este imposibil de apreciat cheltuielele indicate, mrimea pagubei de la poluarea solurilor se calculeaz conform formulei:

P = Nc x S(i) x Ct x Cp(i)

(4.1.)

unde

P - mrimea plii pentru paguba de la poluarea solurilor cu una sau mai multe (de la 1 pn la n) substane chimice (mii lei)

Nc - normativul costului solurilor agricole (mii lei/ha), determinat conform tabelei 2.7. Normativele costului terenurilor agricole (Nc) se egaleaz normativelor costului valorificrii terenurilor noi n schimbul celor scoase din circuitul agricol, aprobate prin Hotrrea Guvernului R.M. corespunztoare.

Ct - coeficientul recalculrii n dependen de perioada de timp pentru restabilirea solurilor agricole, determinat conform tabelei 4.10.;

S(i) - suprafaa solurilor, poluate cu substane chimice(i);

Cp(i) - coeficientul recalculrii n dependen de gradul polurii solurilor cu substane chimice (i), determinat conform tabelei 4.5;

4.3.2.Se stabilesc 5 niveluri ai gradaiei de poluare a terenurilor (solurilor): 1 - soluri nepoluate (neafectate de poluare), 2 - slab poluate, 3 - moderat poluate, 4- puternic poluate i 5 - foarte puternic poluate (total poluate). Soluri nepoluate (neafectate de poluare) se caracterizeaz prin coninutul n sol a substanelor chimice, care nu depaesc concentraia maximal admisibil (CMA) sau concentraia de orientare admisibil (COA) menionate n tabelele 4.1;4.2;4.3. Pentru nivelul 1 nepoluant coeficientul Cp n formula 4.1 se egaleaz cu 0, atunci P = 0 (plata nu se achit). Indicii gradului de poluare a solurilor cu substane chimice snt prezentai n tabelul 4.4.

4.3.3.n cazul absenei n tabela 4.4 a compuilor chimici, care au poluat solurile, paguba de la poluare se calculeaz de asemenea conform formulei (4.1), iar n cazul dat coeficientul Cp(i) se stabilete pe baza datelor tabelelor 4.7,4.8 i conform formulei (4.2).

C(i) fact

Lc = -----------

(4.2)

C(i) fon

unde

C(i) fact - coninutul de facto a toxicantului (i) n sol;

C(i) fon - valoarea coninutului regional - de fond n sol a substanei toxice (i);

Not. Coninutul regional-de fond al compuilor chimici - coninutul lor n solurile teritoriilor, care nu snt afectate de activitatea tehnogen.

n absena n tabelul 4.8 a datelor despre coninutul de fond n soluri a substanelor chimice neorganice fondul se va lua ca mediu-regional pentru teritoriile nepoluate i se aprob de Ministerul Ecologiei, Construciilor i Dizvoltrii Teritoriului al Republicii Moldova; pentru compuii organici coninutul de fond n soluri se egaleaz cu 0.1 CMA.

4.3.4. Mrimea pagubei de la poluarea solurilor de la gunoitele nesancionate se determin conform formulei:

P= (Np(i) x M(i) x 25 x Ct),

(4.3.)

unde

P - mrimea plii pentru paguba de la poluarea solurilor cu una sau mai multe (de la 1 pn la n) substane chimice (mii lei)

Np(i) - normativul plii pentru poluarea solurilor de 1 tona ( m3) de deeuri de tipul (i) (lei), care se determin conform tabelei 4.9. Clasamentul de pericol a deeurilor toxice n tabela 4.9 este indicat conform Clasificrii temporare a deeurilor de producie toxice i Indicaiilor metodice pentru determinarea clasamentului de pericol a deeurilor industriale toxice;

M(i) - masa (volumul) deeului de tipul (i) (t, m3);

25 - coeficientul de majorare pentru poluarea solurilor de la deeurile gunoitelor nesancionate;

Ct-coeficientul recalculrii n dependen de perioada de timp pentru restabilirea terenurilor agricole, determinat conform tabelei 4.10.

Tabela 4.1

Concentraiile maximal admisibile (CMA) a compuilor chimici neorganici n soluri

Elementul, substana chimicValoarea CMA, mg/kg sol

Formele totale

Vanadiu

Mangan

Mangan+Vanadiu

Arseniu

Staniu

Mercur(Hidrargium)

Plumb

Stibiu

Crom(+3)

Compusii sulfului*

H2S

Nitraii 150

1500

1000+100

2.0

4.5

2.1

32

4.5

90

160

0.4

130

Forma solubil

Fluor

Formele mobile **

Plumb

Nichel

Crom

Cupru

Zinc

Cobalt

Mangan: pentru cernoziomuri 10

6

4

6

3

23

5

700

* recalculat pentru sulf

** formele mobile ale cuprului, nichelului i zincului snt extrase din sol cu ajutorul soluiei tampon amoniacal cu pH 4,8;

ale cobaltului - cu ajutorul soluiei tampon amoniacal cu pH 3,5 pentru cernoziomuri.

Tabela 4.2

Concentratiile maximal admisibile (CMA) ale substanelor organice n soluri

Denumirea substaneiValoarea CMA, mg/kgsolDenumirea substaneiValoarea CMA, mg/kgsol

Aghelon0.15Diuron0.5

Acrex1.0Dursban0.2

Actelic0.5Zencor0.2

Actelic0.1*Izatrin0.05

Alfametilstirena0.5Izopropilbenzen0.5

Atrazina0.5Izopropilbenzen+

Aldehida acetic10.0Alfametilstirena0.5

Bazudin0.1Iodofenfos0.5

Baileton+metabolit0.03Carbofos2.0

Baifidan0.02Cheltan1.0

Banvel D0.25Xilenele

Benzo(a)pirena0.02(orto-,meta-,para-)0.3

Benzina0.1Cuprocina1.0

Benzen0.3Limiron1.0

Betanol0.25Mezoranil0.1

Valexona1.0Metation1.0

Hardona1.4Metafos0.1

HCH(lindan)0.1Miral0.03

HCH(hexacloran)0.1Moniron0.3

HKCG(hexaclorbutadien)0.5Pirimor0.3

Heptaclor0.05Politriazin0.1

Heterofos0.05Policlorcamfen0.5

Hlifosat0.5Policlorpinen0.5

Dalapon0.5Prometrin0.5

Acidul

2.4-diclor-fenoxiacetic 0.1Propanid1.5

Ridomil0.05

2.4-diclorfenol0.05Rincord0.02

2.4 sare amin0.25Ronit0.8

Eterbutilic grupa2.4d0.15Sevin0.05

EtercrotilicSemeron0.1

Grupa2.4d0.15Simazina0.2

EteroctilicSumicidina0.02

Grupa2.4d0.15Stirena0.1

Grupele eterice 2.4dToluena0.3

Slabvolatile0.14Fenuron1.8

2M-4HP0.4Fozalon0.5

2M-4HM0.6Fosfamida0.3

DDT i metaboliiiAldehidaformic7.0

lui (suma)0.1Ftalofos0.1

Deis0.01Ciclofos0.03

Dilor0.5Cineb0.2

Furadan0.01Antam0.9

Furfurol3.0

Cloramp 0.05

Clorofos0.5

- se recomand pentru solurile cu pH 5.5

Tabela 4.3

Concentraiile de orientare permise (COP) ale pesticidelor n soluri

Denumirea substaneiValoarea COP, mg/kg solDenumirea substaneiValoarea COP, mg/kg sol

Abat0.6Caragard0.4

Ambus0.05Cotoran0.03

Amiben0.5Lenacil1.0

Antio0.2Lontrel0.1

Arezina0.7Metazin0.1

Baileton0.4Metoxiclor1.6

Baitex0.4Morfonol0.15

Benlat0.1Nitropirin+6HPC0.2

Biferan0.5Nitrofor0.2

BMC0.1Ofunac0.05

Bromofos0.2Pentaclorbifenil0.1

Bronocot0.5Piramin0.7

Hexaclorbenzen0.03Plictran0.1

Hemetrel0.5Plondrel0.15

Herban0.7Policarbatin0.6

Hidrel0.5Policlorbifenili0.06

Dactal0.1(suma)

DDVF0.1PreparatulA-10.5

Dextrel0.5Promed0.01

Dihidrel0.5Ramdon0.2

Defenamid0.25Reglon0.2

Dropgh0.05Revral0.15

Zelec0.15Sangor0.04

Campozan0.5Saprol0.03

Captan1.0Solan0.6

Stomp0.15THAN0.2

Sulfazin0.1THM0.1

Sutn0.6Ftalan0.3

Teporan0.4Clorat de Mg1.0

Herbacil0.4Hostacvic0.2

Tilam0.6Cianox0.4

Tiodan0.1Cidial0.4

Topsin-M0.4Etafos0.1

Tetraclorbifenil0.06Euparen0.2

Treflan0.1Ialan0.9

Trialat 0.05

Triclorbifenil 0.03

Tabela 4.4

Elementul , compusulConinutul (mg/kg), corespunztor nivelului de poluare

1 nivel - soluri nepoluate2 nivel-slab poluate3 nivel - moderat poluate4 nivel puternic poluate5 nivel - foarte puternic poluate

Cadmiu 20

Plumb 600

Mercur 10

Arsenium 50

Zinc 3000

Cuprum 500

Cobalt 300

Nichel 500

Molibden 200

Stanium 300

Bariu 2000

Crom 800

Vanadiu 350

Fluor(solubil in apa) 50

COMPUSII ORGANICI

Hidratii de carbon clorurati (inclusiv pesti-cidele care con-tin Cl, DDT, HCH, 2-4D s.a.) 50

Clorfenolii 10

Fenolii 10

Policlorbifenul 10

Ciclohecsan 60

Piridina 20

Stirol 50

Petrol 5000

Benzapiren 0.5

Benzena 10

Toluena 100

Alfametilstirola 50

Xilena de (orto-;meta-;par 100

Nitraii 64 Foarte puternic poluante 2.0

Tabela 4.8

Coninutul de fond al formelor totale ale metalelor grele

i ale arseniului n soluri (mg/kg)

SolurileZnCdPbHgCuCoNiAs

Soluri cenusii

de padure600.20160.151812352.6

Cernoziomuri680.24200.202515455.6

4.4. Dispoziii finale

4.4.1. Pagubele cauzate de arderea rmielor de plante, de eroziunea solurilor n rezultatul neexecutrii msurilor de combatere a eroziunii, inclusiv a nclcrii regulilor de exploatare a obiectelor antierozionale i ale terenurilor replantate; polurii cu substane chimice sunt recuperate de ctre ntreprinderi, organizaii i alte persoane juridice i fizice, independent de formele organizaional-juridice i formele de proprietate, inclusiv ntreprinderile mixte cu participare a persoanelor juridice i fizice din ri strine, i a cetenilor.

4.4.2. Aciunile de recuperare a pagubelor se formuleaz i se intenteaz persoanelor juridice i fizice vinovate de ctre inspectorii Inspectoratului Ecologic de Stat al Ministerul Ecologiei, Construciilor i Dizvoltrii Teritoriului al Republicii Moldova.

Tabela 4.9

Plata pentru poluarea solurilor cu deeuri

de la gunoitele nesancionate

Tipurile de deeuriUnitatea de msurNormativele de plat pentru amplasarea deeurilor, lei

Deeurile netoxice:

- ale industriei extractive t6.6

- ---//--- de prelucrare M3303.6

- ---//--- comunale M3528.0

Deeurile toxice:

- clasa 1 de toxictate

foarte periculoase T39960

- clasa 2 de toxictate

inalt periculoase T15840

- clasa 3 de toxictate

Moderat periculoase T10560

- clasa 4 de toxictate

Puin periculoase T5280

Tabela 4.10

Valoarea coeficientului recalculrii (Ct) normativelor preurilor terenurilor agricole (Nc)

n formula 4.1 n dependen de perioada timpului pentru restabilirea lor

(coeficienii Ct se egaleaz coeficienilor recalculrii venitului anual pierdut).

Durata perioadei

de restabilire (ani) Coeficientul

recalculrii (ani) Durata perioadei

de restabilire Coeficientul

Recalculrii:

1 0,98-105,6

2 1,711-157,0

3 2,516-208,2

4 3,221-258,9

5 3,826-309,3

6-7 4,631 si mai >10,0

4.4.3. Amenzile conform aciunilor nu-i elibereaz pe vinovai att de ndeplinirea msurilor de protecie a mediului nconjurator, ct i de plata amenzilor i recuperarea pagubelor, cauzate mediului nconjurator, sntii cetenilor i patrimoniului lor, conform Legii Republicii Moldova privind protecia mediului nconjurator, Codului privind contravenieniile administrative, Codul Funciar al Republicii Moldova i alte acte legislative.

4.4.4. Mijloacele bneti de la aciunile indicate se ndreapta n fondurile ecologice extrabugetare. Dac persoanele juridice i fizice refuz s repare paguba conform aciunilor, mijloacele bneti se sancioneaz n ordine juridic.

4.4.5. Mijloacele sancionate de la persoanele juridice i fizice vinovate, ca recompens pentru paguba cauzat se folosesc la efectuarea msurilor de conservare i restabilire a solurilor, recuperarea pagubelor i pierderilor cauzate n rezultatul nrutirii calitii solurilor, compensrii pierderilor producerii agricole i silvice, ct i la efectuarea studiilor pentru stabilirea suprafeelor solurilor poluate i analizelor de laborator pentru determinarea gradului de deteriorare a lor.

Anexa 1

Forma actului despre degradarea i poluarea terenurilor (solurilor)

Actul nr.____

despre poluarea solurilor

"___" ________________ 200__ __________________________

(locul alctuirii actului)

1. Postul, numele de familie, prenumele i numele dup tat a persoanei care a alctuit actul _______________________________________________________________________________

2. Postul, numele de familie, iniialele persoanelor, care au participat la constatarea polurii terenurilor (solurilor) _________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

3. Informaiile despre persoanele juridice i fizice vinovate:

__________________________________________________________________________________

(postul, numele de familie, prenumele i numele dup tat)

__________________________________________________________________________________

(locul de lucru, locul de trai)

__________________________________________________________________________________

(denumirea i adresa juridic a organizaiei - infractor)

4. Locul, esena infraciunii (poluare, tipul de poluare) ______________________________________

__________________________________________________________________________________

5. Suprafaa, adincimea i gradul de poluare ______________________________________________

6. Mrimea plii pentru paguba de la poluarea solurilor _____________________________________

__________________________________________________________________________________

7. Explicaiile infractorilor ____________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

8. Au fost avertizate sau trase la raspundere aceste persoane pentru paguba cauzat, cnd, unde i pentru ce __________________________________________________________________________

Semnatura persoanei Semnatura infractorului*

care a perfectat actul

Semnaturile persoanelor

care au participat la constatarea

infraciunii

* Refuzul infractorului de a semna acest act nu-l elibereaz

de la raspundere

5. METODICA DE ESTIMARE A PAGUBEI CAUZATE RESURSELOR DE

SOL IN REZULTATUL DEREGLARII BALANTEI ECHILIBRATE A

ELEMENTELOR NUTRITIVE.

5.1. Metodica stabilete ordinea de calcul al pagubei cauzate resurselor de sol in rezultatul dereglarii balantei echilibrate a elementelor nutritive.

5.2. Paguba se calculeaz reesind din preul mediu al ingrasamintelor de azot, fosfor si potasiu.

5.3. Balanta este evidenta cantitativa a circuitului elementelor chimice in sistema sol-plante-mediul inconjurator intr-un interval anumit de timp si se exprim in kg/ha. Balanta elementelor nutritive se calculeaz pe o perioada de 1 - 5 ani si se apreciaza pe scara a trei nivele (pozitiv, echilibrat sau negativ) pentru fiecare element luat in parte (tab.5.1;5.2). Coninutul azotului in forma de nitrati in sol pe un cmp concret se determin operativ primavara, iar datele referitor la coninutul formelor mobile a fosforului si potasiului snt selectate din materialele ultimului ciclu de cercetari agrochimice ale solurilor gospodariilor. Datele referitor la recoltele capatate si folosirea ingrasamintelor minerale si organice pe fiecare cmp in parte pot fi selectate din devizele din contabilitate. Datele referitoare la coninutul elementelor nutritive in bligar, exprimte in kg de substanta activa, se calculeaz folosind coeficientii indicati in tabela 5.3 si se sumeaza la cantitatea de elemente nutritive incorporate in sol cu ingrasamintele minerale.

5.4. Aplicarea metodicei de estimare a pagubei cauzate resurselor de sol in rezultatul dereglarii balantei echilibrate a elementelor nutritive se efectueaza in urmatoarele cazuri:

5.4.1. Balanta negativa cnd coninutul elementelor nutritive in sol pe cmpul dat este mai mic de nivelul minimal al limitei admisibile a coninutului lor (LAC) tab.5.1; 5.2.

5.4.2. Balanta pozitiva cnd coninutul elementelor nutritive in sol pe cmpul dat este mai inalt dect nivelul maximal al limitei admisibile a coninutului lor (LAC) tab.5.1; 5.2.

5.4.3. Balanta este echilibrata si deci coninutul elementelor nutritive in sol pe cmpul dat este optimala nivelului limitei admisibile a coninutului lor (LAC) tab.5.1; 5.2.

Tabela 5.1

Normativul pentru calcularea pagubei cauzate resurselor

de sol in rezultatul dereglarii balantei echilibrate a azotului

Aprecierea balanteiDereglarea balan-

tei de azot in

kg/haConinutul NO3,

kg/ha in stratul

de sol 0-100 cmPaguba pentru

o unitate a

balantei (lei/kg)

Pozitiva mai mult de + 15mai mult de 150 1.10

Echilibrata (optimala) + 15 - 15 60-150 0.0

Negativa mai putin de 15 mai putin de 60 1.10

5.5 Paguba se determin dup ecuaia urmatoare:

P = B x C x S,

(5.1)

unde

P - paguba, lei;

B - balanta elementelor nutritive N; P2O5 ; K2O, kg/ha;

C - paguba la unitate de greutate a balantei (tab.1.1;1.2), lei;

S - suprafaa cmpului unde este dereglata balanta, ha.

B = G - (Er+El),

(5.2)

unde

G - masa elementelor nutritive (pe fiecare in parte) incorporate in sol cu ingrasamintele minerale si organice, kg/ha;

Er - masa elementelor nutritive extrase cu recolta (tabela 5.5), kg/ha;

El - masa elementelor nutritive, care se pierd in rezultatul eroziunii (tabela 5.4), kg/ha.

Er = R x K,

(5.3)

unde

R - recolta productiei principale, t/ha;

K - coeficientul de extragere a elementelor nutritive cu o tona de recolta, luind in consideraie productia principala si secundara (tabela 5.5).

Tabela 5.2

Normativul pentru calcularea pagubei cauzate resurselor de sol in rezultatul dereglarii balantei echilibrate a fosforului si potasiului

Aprecierea ba-

LanteiDereglarea balan-

tei, kg/haConinutul in sol mg/100g

in stratul 0-30 cmPaguba

pentru o unitate

a balantei

(lei/kg)

dup metoda

Macighindup metoda

Ciricov

a) fosfor (P2O5 )

Pozitiva mai mult de 15 Mai mult de 4.5mai mult de 151.53

Echilibrata (optimala) +15...-15 1.5 ...4.5 5 ...15 0.0

Negativa mai putin de -15 Mai putin de 1.5mai putin de 51.53

b) potasiu (K2O)

pozitiva mai mult de 30 Mai mult de 40mai mult de 201.08

Echilibrata (optimala) +30...- 30 20... 4010 ...20 0.0

Negativa mai putin de30Mai putin de 20mai putin de 101.08

Tabela 5.3

Compozitia chimica medie a gunoiului de grajd

si a fractiilor lui

Felul de

gunoi degrajdForma gunoiului

de grajd saufractiilorConinutul mediu in masa bruta %Suma NPK

in 1t, kg

UmeditateaNP2O5K2O

Vite

Cornute

mari Cu asternut 58 0.530.310.8116.5

Fara asternut 90 0.300.170.378.4

Fractia solida 75 0.570.420.7917.8

Fractia lichida 98 0.570.020.096.8

Porcine

Cu asternut 60 0.8070.530.5218.5

Fara asternut

(semilichid) 94 0.230.130.08 4.4

Fractia solida 82 0.560.660.25 14.7

Fractia lichida 99 0.060.030.05 1.4

Ovine

Cu asternut 45 1.040.451.43 29.2

Fractia solida 53 1.060.431.10 25.9

Pasari

Cu asternut 46 1.531.441.00 39.7

Fractia solida 52 1.851.290.92 4.06

Fractia lichida 99 0.140.030.09 2.6

Tabela 5.4

Pierderile elementelor nutritive pe solurile arabile in rezultatul proceselor de eroziune

(in mediu pe an), kg/ha

Gradul de eroziune a solurilorElementul fertilitatiiCulturile prasitoareCulturile perene

Putin erodate

Azot 3012

Fosfor 166

Potasiu 332131

Mediu erodate

Azot 5221

Fosfor 2510

Potasiu 619256

Puternic erodate

Azot 8038

Fosfor 3718

Potasiu 1107529

Tabela 5.5

Extragerea azotului,fosforului si potasiului cu 1 t de roada a culturilor agricole,

luind in consideraie si productia auxiliara,kg

C U L T U R A

S u m a

NP2O5K2ONPK

Griul de toamna 33.0 12.0 24.0 69.0

Orz de toamna 30.0 10.0 24.0 64.0

Orz de primavara 30.0 10.0 24.0 64.0

Ovas 30.0 13.0 29.0 72.0

Papusoi (grainte) 28.0 10.0 27.0 65.0

Mazare 44.1 12.5 32.0 88.6

Fasole 40.0 140.0 20.0 74.0

Mazariche si amestecuri de mazariche 50.0 15.0 20.08 84.0

Sorg 30.0 10.0 30.0 70.0

Sfecla de zahar 5.5 1.6 6.0 13.1

Floarea soarelui 48.9 17.9 100.0 166.8

Soia 64.9 19.5 49.6 134.0

Tutun 35.7 7.3 60.8 103.8

Cartofi 6.7 2.0 9.5 18.2

Legume 2.9 0.7 3.9 7.5

Radacinoase de furaj 3.3 1.5 3.5 8.3

Papusoi (silos) 4.0 1.6 4.2 9.8

Ierburile anuale(fin)21.0 6.5 23.8 51.3

Ierburil anuale

(masa verde) 5.3 1.5 7.3 14.1

Ierburile multianuale

(fin) 30.3 6.0 28.1 64.4

Ierburile multianuale

(masa verde) 9.1 2.7 8.0 19.3

Plantari de vii 6.5 2.0 6.7 15.2

Plantari de broboane si fructe 2.3 0.4 2.0 4.7

Pasune si finete 18.0 7.0 23.0 48.0

5.6. Exemplu. Pe un cmp de 100 ha recolta de porumb graunte constituie 50 c/ha. Extragerea elementelor nutritive cu recolta constituie la hectar - N140 P50 K135. A determin paguba in rezultatul dereglarii balantei elementelor nutritive. Se examineaza trei cazuri de doze de ingrasaminte, avind nivelul recoltei neschimbat:

Cazul 1. Au fost incorporate 180 kg azot, 60 kg fosfor si 150 kg potasiu la un hectar de semanatura de porumb si balanta a devenit cu 40 kg (180-140) mai mare de nivelul maximal al limitei admisibile a cantitatii de azot. S-a determint, ca in sol in stratul 0-100 cm se continea 170 kg de azot in forma de nitrati. Reesa ca n-a fost necesitatea de a incorpora ingrasamintele de azot. Inmultind 1.10 lei (tab 5.1) la 40 kg si la 100 ha rezulta 4400 lei paguba, care trebue restituita.

Cazul 2. Au fost incorporate in sol pe cmpul destinat pentru porumb N150 P150 K150 si in rezultat balanta fosforului a devenit mai ridicata fata de cea admisa cu 100 kg (150-50). Luind in consideraie, ca in sol se continea P2O5 5 mg la 100g de sol (dup metoda Macighin) n-a fost necesitatea de a introduce fosfor. In rezultatul dereglarii balantei fosforului paguba constituie 15300 lei (1.53 x 100kg x 100ha).

Cazul 3. Au fost incorporate in sol pe cmpul destinat pentru porumb N60 K150 si in rezultat balanta azotului a devenit (ramas) negativa cu 80kg (140-60) si fosforului cu 50 kg (50-0) pentru cea admisa. In rezultatul analizei solului s-a constatat ca in stratul 0-100cm se continea doar 50 kg de azot in forma de nitrati si P2O5 - 1.3mg la 100g de sol in stratul 0-30cm. Din acestea rezulta ca au fost necesare doze mai inalte de azot si fosfor. In acest caz paguba in rezultatul ereglarii balantei azotului si fosforului in sol constituie 16450 lei la 100 ha

(80 x 1.10 x 100) + (50 x 1.53 x 100).

6. METODICA DE ESTIMARE A PAGUBEI CAUZATE RESURSELOR DE SOL

IN REZULTATUL DEREGLARII NIVELULUI OPTIMAL AL REGIMULUI DE

NUTRITIE DIN SOL.

6.1 Metodica stabilete ordinea de calcul a pagubei cauzate resurselor de sol in rezultatul dereglarii nivelului optimal al regimului de nutritie din sol si folosirii normelor neargumentate a ingrasamintelor, dejectiilor de la complexele animaliere etc.

6.2 Este stabilit nivelul minimal al limitei admisibile a coninutului elementelor nutritive in sol, ceea ce va permite de a aprecia gradul de poluare a solului din punct de vedere a degradarii lui.

Nivelul minimal provizoriu al limitei admisibile a coninutului (LAC) elementelor nutritive in sol este pentru:

azot - 60 kg nitrati (NO3) la ha in stratul 0-100 cm;

fosfor (P2O5) - 1.5 mg dup Macighin si 5 mg dup Cirikov la 100g de sol in stratul 0-30cm;

potasiu (K2O) - 20mg dup Macighin si 10mg dup Cirikov la 100g de sol in stratul 0-30cm.

6.3 Se stabilete nivelul maximal al limitei admisibile a coninutului elementelor nutritive in sol cu scopul de a aprecia gradul de poluare a solului in rezultatul acumularii acestor elemente.

Nivelul maximal provizoriu al limitei admisibile a coninutului (LAC) elementelor nutritive in sol este pentru:

azot - 150kg nitrati (NO3) la hectar in stratul de sol 0-100cm;

fosfor (P2O5) - 4.5 mg dup Macighin si 15 mg dup Cirikov la 100g de sol in stratul 0-30cm;

potasiu (K2O) - 40mg dup Macighin si 20 mg dup Cirikov la 100g de sol in stratul 0-30cm.

6.4 Regimul de nutritie a solului este considerat optimal atunci, cnd coninutul elementelor nutritive in sol este intre limitele nivelului minimal si maximal al LAC pentru:

azot - de la 60 pn la 150kg nitrati (NO3) la hectar in stratul de sol 0-100cm;

fosfor(P2O5) - de la 1.5 pn la 4.5 mg dup Macighin si de la 5 pn la 15 mg dup Cirikov la 100g de sol in stratul 0-30cm;

potasiu(K2O) - de la 20 pn la 40mg dup Macighin si de la 10 pn la 20 mg dup Cirikov la 100g de sol in stratul 0-30cm.

In caz ca coninutul elementelor nutritive in sol este mai mic de nivelul minimal sau mai inalt de nivelul maximal al limitei admisibile a coninutului (LAC), resurselor de sol li se provoac o anumita paguba din cauza degradarii fertilitatii sau polurii cu surplusuri de elemente acumulate in sol.

Folosirea neargumentata a ingrasamintelor de cele mai multe ori provoac degradarea regimului optimal de nutritie a solului, deci a starii ecologic-echilibrate.

6.5 Pasaportizarea complexelor animaliere a evidentiat, ca dejectiile snt foarte mineralizate. Ele nu pot fi folosite la irigare in dozele respective, deoarece pot provoca salinizarea sau alcalinizarea solului. S-a constatat ca dup coninutul elementelor nutritive aceste dejectii pot servi ca ingrasaminte organice, dar, utilizarea dejectiilor in doze neargumentat inalte de cele mai multe ori provoac acumularea in sol a elementelor nutritive (P2O5; K2O; NO3) si deci poluarea lui. Pentru a evita consecintele negative, normele actuale de utilizare a dejectiilor pe cmpurile de irigare se determin in fiecare caz concret reieind din coninutul lor chimic, particularitatile solului, culturilor agricole etc.

6.6 In acele cazuri cnd a avut loc folosirea neargumentata a ingrasamintelor, dejectiilor de la complexele animaliere, apelor reziduale din industrie si din gospodaria comunala, si dereglarea nivelului optimal al regimului de nutritie al solului se determin paguba cauzat resurselor de sol.

6.7. Pentru determinrea pagubei cauzate resurselor de sol sunt necesari urmatorii indici:

Suprafaa terenului poluat, ha;

Coninutul general al sarurilor in sol, %;

Coninutul azotului (nitratilor) in stratul 0-100cm, kg/ha;

Coninutul fosforului mobil in stratul 0-30cm, mg/100g de sol dup Macighin sau Cirikov;

Coninutul potasiului schimbabil in stratul 0-30cm, mg/100g de sol dup Macighin sau Cirikov.

Tabela 6.1

6.8. Normativele pentru estimare pagubei cauzate resurselor de sol in rezultatul dereglarii limitelor admisibile ale cantitatii elementelor nutritive din sol

Indicii

fertilitatii

solului

Stratul de sol,

cmSTAS-ul

Metodei de

analizaUnitati de masuraLimitele admisibile ale cantitatii elementelor nutritive din solPaguba la unitate,

lei

MinimalMaximal

Coninutul sarurilor 0-20 26423-85; 26428-85 % 0.3 88.8

Azot (nitrati) (NO3) 0-100 26488-85 kg/ha60 150 0.65

Fosforul mobil

(P2O5) 0-30 26205-84 Macighin

26204-84 CiricovMg/100g sol1.5

5.04.5

15.0120

37,0

Potasiul

Schimbabil (K2O) 0-30 26205-84 Macighin

26204-84 Cirikovmg/100g sol20

10.040

20.0 43.0

82.0

6.9 Calculul pagubei cauzate resurselor de sol se efectuiaza folosind normativele din tab 6.1 dup ecuatiile:

6.9.1 In cazul cnd coninutul elementului nutritiv in sol este mai mic de nivelul minimal al limitei admisibile a coninutului (LAC) elementului respectiv

P = (ELAC - Ef) x C x S;

(6.1)

6.9.2 In cazul cnd coninutul elementului nutritiv in sol este mai inalt de nivelul maximal al limitei admisibile a coninutului (LAC) elementului respectiv

P = (Ef - ELAC) x C x S, (6.2)

unde

P - paguba, lei;

ELAC - nivelul minimal (6.9.1) sau maximal (6.9.2) al limitei admisibile a coninutului elementului nutritiv respectiv in sol;

Ef - coninutul de "facto" al elementului nutritiv in sol;

C - paguba la o unitate de continut al elementului nutritiv mai putin sau mai mult de nivelul LAC, lei;

S - suprafaa cmpului cu soluri poluate, ha.

In cazul coninutului general al sarurilor in sol (tab.6.1) paguba este indicata la 0.1% al coninutului general de saruri din sol.

6.10. Exemplul nr.1. In cmpul cu o suprafaa de 50 ha timp indelungat au fost incorporate ingrasaminte de fosfor. In rezultat coninutul fosforului mobil a constituit 7.2 mg P2O5 la 100 g de sol dup Macighin in stratul 0-30 cm. A determin paguba provocat resurselor de sol in rezultatul polurii. Este cazul 6.9.2, cnd coninutul "de facto" a fosforului (7.2 mg) este mai inalt de nivelul maximal al limitei admisibile a coninutului (LAC = 4.5 mg/100 g sol P2O5) si baguba se determin prin ecuaie:

P = (Ef - ELAC) x C x S = (7.2 - 4.5) x 120 x 50 = 16200 (lei)

6.11. Exemplul nr.2. Pe un cmp cu o suprafaa de 40 ha au fost utilizate dejectiile cu un grad inalt de mineralizare de la complexul animalier si din cauza folosirii normelor neargumentate coninutul general al sarurilor in stratul 0-20 cm a atins nivelul de 0.5%, iar coninutul fosforului mobil - 5.5 mg la 100g de sol dup Macighin in stratul 0-30 cm. A determin paguba provocat resurselor de sol in rezultatul polurii.

Rezolvarea: Avem un caz cu 2 tipuri de poluare a solului. Determinm paguba pe fiecare fel de poluare in parte.

6.11.1. Paguba cauzat resurselor de sol in rezultatul salinizarii, cazul 6.9.2, cnd coninutul general al sarurilor in sol (0.5%) depaseste LAC = 0.3%:

P1 = (Ef - Elac) x C x S = (0.5 - 0.3) x 88.8 x 40 = 710 (lei)

6.11.2. Paguba provocat resurselor de sol in rezultatul dereglarii regimului optimal al coninutului de fosfor mobil (P2O5), cazul 6.9.2, cnd coninutul fosforului mobil (5,5 mg/100 g sol) depete LAC = 4.5 mg/100 g sol:

P2 = (Ef - ELAC) x C x S = (5.5 - 4.5) x 120 x 40 = 4800 (lei)

Paguba totala: P = P1 + P2 = 710 + 4800 = 5510 (lei)

6.12. Exemplul nr.3. Pe un cmp de 50 ha timp ndelungat nu s-au folosit ingrminte si solul a degradat, coninutul fosforului mobil a atins nivelul de 2.8 mg la 100 g sol dup Cirikov in stratul 0-30cm. A determin paguba cauzat resurselor de sol in rezultatul dereglrii regimului optimal al fosforului mobil.

Rezolvare: Avem cazul 6.9.1, cnd coninutul fosforului mobil (2.8 mg/100 g sol) este mai mic de nivelul minimal al limitei admisibile a coninutului (LAC = 5 mg/100 g sol P2O5):

P = (ELAC - Ef) x C x S = (5-2.8) x 37 x 50 =4050 lei

8. METODICA DE ESTIMARE A PAGUBEI CAUZATE RESURSELOR DE SOL IN REZULTATUL PROCESELOR DE SALINIZARE I SOLONEIZARE SECUNDAR(PROVOCAT DE IRIGARE)

8.1. Metodica stabilete ordinea de calcul a pagubei cauzate resurselor de sol in rezultatul salinizrii si soloneizrii.

8.2. Paguba se calculeaz reieind din micorarea notei de bonitate a terenului n rezultatul salinizrii s-au soloneizrii secundare n rezultatul irigrii. Costul lucrrilor ameliorative pentru restabilirea solului salinizat sau soloneizat cu o treapt a scrii de clasificare(de exemplu, restabilirea solului slab salinizat sau soloneizat la stare normal) a acestor procese constituie 7500 lei/ha. Schimbarea notei de bonitare n rezultatul acestei proceduri + 20 puncte. Costul lucrrilor ameliorative pentru majorarea bonitii solurilor srturate cu un punct/ha este egal cu 375 lei. 8.3. Salinizarea sau soloneizarea solului la irigare se evideniaz prin cartografierea pedologic detaliat a terenurilor respective si aprecierea gradului de salinizare sau soloneizare secundar. Studierea cmpurilor irigate se efectueaz (pe ct e de posibil) toamna, cnd solul atinge starea de echilibru dup gradul de tasare, pn la artura de toamna.

8.4. Parametrii necesari pentru calcularea daunei snt indicai in tabelele 8.1 i 8.2. Suprafaa terenului salinizat (soloneizat) se determin in baza hrii de soluri recent elaborate. Gradul de salinizare a solurilor se determin in rezultatul analizei extractului apos ( - 26428-85) (4), iar gradul de soloneizare - dup coninutul relativ al Na schimbabil (Na%) de la suma (Ca + Mg + Na). Cationii schimbabili in solurile soloneizate se determin dup metoda lui Pffeffer in cazurile cnd solurile conin CaSO4 sau a lui Taccher (M,1990) (pentru solurile nesalinizate si carbonatate).

8.5. Paguba se calculeaz dup ecuaia:

P =S * Q * (B1 B2),

unde

P - paguba, lei;

Q = 375 lei - costul lucrrilor ameliorative pentru majorarea bonitii solurilor srturate cu un punct/ha.

B1 bonitatea iniial a solului pn la degradare n rezultatul irigrii (se apreciaz n baza hrii de soluri elaborat pn la irigare)

B2 - bonitatea recent a solului ca rezultat al degradrii (se apreciaz n baza hrii de soluri elaborat recent, dup degradare)

Diviziuni de sol dup gradul de soloneizare i coeficienii de bonitare pentru aceste diviziuni

Nr.d/oGradul de soloneizare

a soluluiNa, % din suma cationilor schimbabiliCoeficienii de bonitare, Ks

1 Nesoloneizat200.3

Tabelul 8.2.Diviziuni de sol dup gradul de salinizare i coeficienii de bonitare pentru aceste diviziuni

Nr.

d/oGradul de salinizare Coninutul de sruri (reziduu mineral), %Coeficienii de bonitare, Kz

1 Nesalinizat < 0,31.0

2 Slab salinizat 0,3 0,40.8

3 Moderat salinizat 0,4 0,80.6

4 Puternic salinizat 0,8 1,40.3

5 Foarte puternic salinizat > 1,40.1

Not. Tipul de salinizare sulfatic sau cloruro-sulfatic Exemplu: In rezultatul irigrii cernoziomului cu ape necondiionate pe o suprafaa de

5 ha conform cercetrilor pedologice detaliate recente, s-a stabilit, c solul este slab salinizat (soloneizat) pe o suprafa de 3 ha. n rezultatul irigrii cu ape necondiionate bonitatea a sczut,

B2 = B1 * Kz. Bonitatea iniial a solului normal era egal cu 70 puncte, deci B2 = 70 * 0,8 = 56Rezolvare. n rezultatul P = S * Q * (B1 B2) = 3 ha * 375 lei * (70 - 56) = 3 ha * 375 lei * 14 puncte = 15750 leiNot. Preul normativ pentru ameliorare cu o treapt a scrii de degradare a solurilor srturate este calculat conform punctului 41 al anexei 2 a Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil , Chiinu, 2000.9. METODICA DETERMINRII PAGUBEI CAUZATE RESURSELOR

DE SOL IN REZULTATUL DEHUMIFICRII 9.1. Metodica data determin ordinea calculrii pagubei cauzate resurselor de sol in rezultatul dehumificrii.

9.2. Dehumificarea solurilor este considerata in urmtoarele cazuri:

9.3. Coninutul humusului in stratul arabil este mai jos dect cantitatea minimal admisibila. Cantitatea minimal admisibila a humusului in condiiile Republicii Moldova este stabilita la nivel de 2%.

9.4. Coninutul humusului in stratul arabil s-a micorat in comparaie cu indicele ciclului precedent a cercetrilor agrochimice, indiferent de nivelul coninutului de humus in sol.

9.5. Paguba provocat de micorarea coninutului de humus n rezultatul dehumificrii se calculeaz reieind din preul unei tone de humus, care constituie 2500 lei. Acest pre a unei tone de humus s-a estimat n baza preului normativ al 1 ha de teren cu cernoziom cu profil ntreg (preul normativ al 1 ha de sol cu nora de bonitate 100 puncte este egal cu 926496 lei). 9.6. Paguba cauzat de dehumificare n rezultatul micorrii coninutului de humus se determin dup ecuaia:

P=( H1 H2) * h * D * S * 2500

unde

P - paguba cauzat prin arderea rmielor de plante, lei;H1 coninutul de humus n stratul arabil ( 0 30 cm) pn la dehumificare;

H2 - coninutul de humus n stratul arabil ( 0 30 cm) apreciat ca rezultat al dehumifictii;

h = 30 cm grosimea medie a stratului arabil;

D = 1,2 g/cm3 densitatea aparent medie a solului n stratul arabil;

S - suprafaa de teren afectat de dehumificarea solului, ha;

2500 costul normativ a unei tone de humus, lei. 1.5. Exemplu. S-a apreciat, c n gospodrie pe un cmp cu o suprafa de 2 ha coninutul iniial al humusului, H1 = 3,50%. n rezultatul cercetrilor agrochimice recente s-a stabilit, c coninutul de humus, H2 = 3,40%. Determinm paguba provocat resurselor de sol prin micorarea coninutului de humus conform ecuaiei:P=( H1 H2) * h * D * S * 2500 = (3,50 3,40) * 30 cm * 1,2 g/cm3 * 2 ha * 2500lei =

0,10 * 30 * 1,2 * 2 * 2500 = 18000 lei.

Paguba provocat resurselor de sol prin micorarea coninutului de humus constituie 18000 leiPAGE 4