Met. Cercet.

7/24/2019 Met. Cercet.

1/9

Analiza stilistic

1. stilistica lingvistic vs stilistica literar

2. stilistica colectiv vs stilistica individual3. critica stilistic i stilistica teoretic

4. stilistica devierii i stilistica varia iei

5. stilistica ca analiz a faptelor de exemplificare verbal

Stilistica se defineste ca stiint a limbii care studiaz stilurile individuale si functionale(limbajele), caracteristicile, structura si normele acestora. Ea se prezint ca un ansamblu sistematicde cunostinte referitoare la un obiect determinat, n cazul su stilul, n manifestare individual saucolectiv,[ ntelegnd prin acestea folosirea original, personal, n scopuri expresive, a limbii, cu oconceptie bine precizat privind metoda de cercetare si obiectivele sale.

Ca disciplin stiintifc, stilistica se va constitui la nceputul secolului XX,

pstrnd cele dou orientri: stilistica lingvistic si stilistica literar, orientri

existente si azi. Charles Bally, creatorul stilisticii lingvistice, consider ca obiect al

stilisticii aptele de expresie ale libii si nu stilul ca aspect individual al artei literare.

!xpresia este echivalat cu sensul psihologic si aectiv acordat fecrui eleentlingvistic de o stare eotional.

Creatie a lui Charles Bally, stilistica lingvisticse opreste nuai la i"loacele

de expresie cu continut aectiv, produs al strilor su#etesti aective, deci nuai la

liba vorbit.

$entru Bally, limba scriseste ceea ce el denuea limbaj intelectual (stil),

iar limba vorbit este considerat limbaj afectiv. %up prerea sa, liba vorbit

este ai natural si ai liber dect cea scris, asadar ai bogat n cuvinte, orule

si constructii expresive, produse ale aectului. &tilistica trebuie s se ocupe nuai de

liba vorbit care'i deci ult ai bogat n aterial expresiv. (iba"ul scris este

acceptat nuai dac contine aspecte ale liba"ului vorbit. )aloarea stilistic a unuicuvnt, a unei constructii sintactice este, dup Bally , identic cu valoarea ei aectiv.

!unc"ia fundamental# a lingvisticii fiind leg#tura dintre limba vie, natural# $i via"#, %all& seopune att func"ion#rii logice a lingvisticii intelectuale, ct $i celei elaborate, artificiale a limbajuluiartistic.

'tilisticianul genevez este primul care a propus o teorie modern# a efectelor de stil. nvorbirea comun# exist# nuan"e afective care sunt exprimate direct, prin sensul cuvintelor ori alexpresiilor. umite efecte naturale, ele informeaz# asupra sentimentelor exprimate de locutor.*onota"iile indirecte, care indic# originea subiectului vorbitor, mediul s#u lingvistic reprezint#efectele prin evocare.

Efectele de stil $i au sursa nsinonimie+ lexical# (de exemplu+ sti-vers) ori gramatical# (deexemplu+ o fntn# limpede - o limpede fntn#). o"iunea de alegere st# n centrul stilisticii limbii.. /uiraud consider# c# prin no"iunea efect de stil (identificat# cu conota"ia, opus# denota"iei) %all&reia $i completeaz# inventarul antic de figuri retorice, dndu0i o baz# lingvistic# ra"ional# .

n viziunea lui %all&, utilizarea inten"ional# a unui cuvnt sau a unei expresii, a unei sintaxeafective, n scopuri estetice, literare n spe"#, scoate aceste fapte n afara stilisticii. %all& separ#stilistica de estetica literar# $i ciar de stil, limitnd0o la o 1lingvistic# a vorbirii2. 'tilistica sa este o1stilistic# f#r# stil2.


2/9

'tilistica, spune 3. 3ordan, nsu$indu0$i defini"ia lui %all&, studiaz# fapte ale unei comunit#"ilingvistice privite din punctul de vedere al con"inutului lor afectiv. lastice $i concrete, ele suntprodusul afectului $i al fanteziei (de exemplu+ zgrie0brnz# sau brnz#0n sticl# fa"# de zgrcit sauavar). 4ipsite de inten"ia estetic# a vorbitorului, ele sunt spontane (de exemplu, sub impulsuldezaprob#rii, vorbitorul calific# o persoan# imoral# ca+ p#c#tos, infam, odios). Expresivitatea acestorcuvinte se datoreaz# con"inutului afectiv al comunic#rii, distinc"ie mo$tenit# de la %all&.

Expresivitatea se poate datora $i altor cauze $i anume elementelor fonetice din care estealc#tuit cuvntul, n cazul onomatopeelor ca+ tronc, tic0tac etc. sau al verbelor derivate de la ele+ af$i, a mri. 'unetele se pot asocia cu sensul (de exemplu, a $i o, ndeosebi accentua"i, pot sugeram#rimea, dep#rtarea+ mare, mataal#, namil#, acolo5 dimpotriv#, i treze$te ideea de 1mic2 sau1apropiat2+ mic, aici), caz n care putem vorbi de simbolism fonetic.

3ordan discut# $i alte mijloace expresive din limba romn#+ scimb#rile de accent, lungireasunetelor, procedeele morfologice $i derivative, sintactice, lexicale, mprumuturile externe (mon$er,fain, niznai etc.) $i interne, luate din limbajul popular (vorba ceea, te miri ce), al diferitelorprofesiuni (sut#0n sut#, circumstan"e atenuante, a avea febr#, a opera - din limbajul comercial,

juridic, medical). 6oate aceste mijloace devin expresive datorit# transferului din alte limbaje5 nstilul beletristic, ele produc efecte de evocare.Stilistica literar7 estetic# este un domeniu stilistic care, de$i urm#re$te stilul n limb#, ca $i

*. %all&, nu mai opereaz# distinc"ia net# ntre lingvistic $i estetic $i postuleaz# de la nceputinseparabilitatea lor. n estetica lui %. *roce esteticul este imanent lingvisticului5 arta fiind intui"ie,se manifest# n expresie $i aceast# expresie este limb#.

n compara"ie cu stilistica lingvistic#, sinonim# cu o lingvistic# sau cu o gramatic# a vorbirii,stilistica literareste, n opinia lui E. *o$eriu, 1o lingvistic# a textului literar2

entru 8ossler, limba este o crea"ie intuitiv# $i individual#+ 1orice expresie lingvistic#, afirmael, trebuie explicat# ca o crea"ie liber# $i individual#, n#scut# din intui"iile individuale ale individului

vorbitor2 .Explicarea faptelor de limb# drept crea"ii individuale, produse ale spiritului estetic,

transform# lingvistica ntr0o stilistic#, iar aceasta nu ar fi dect un compartiment al esteticii. 3storialimbii nu e, dup# 8ossler, dect istoria artei. 'tilul nu mai motiveaz# expresia, ci, n calitatea lui deinten"ie $i afectivitate creatoare, este n"eles ca element moderator al limbii. 9e aici concluzia+stilistica este o gramatic# fixat#.

*eea ce deosebe$te concep"ia stilistic# a lui %all& de cea a lui 8ossler este conceptul deexpresie+

a) pentru %all&, 2expresia2 se refer# la sensul psiologic $i afectiv al formelor unui enun"generat de o stare emo"ional#. Expresia are o cauzalitate psiologic# $i social#5

b) pentru 8ossler, 2expresia2 este, ca $i pentru *roce, un element imaginativ $i esteticimanent oric#rui element lingvistic al enun"ului artistic. 9ar 8ossler nu elimin# raportarea stilului lapsiicul autorului, dimpotriv#, afirm# c# stilul este utilizarea lingvistic# individual# n opozi"ie cuuzajul colectiv $i c# stilistica eviden"iaz# $i 1fizionomia2 individului.

9irec"ia psiologic# prezent# n stilistica lingvistic# $i n prima faz# a stilisticii literare a fostreprezentat# n !ran"a de :. /;. :=;3E; , care sus"ine c# exist# olege de concordan"# ntre sufletul autorului $i stilul s#u, ca simbol al eului.


3/9

'tilistica, ca ramur# a lingvisticii, dateaz# de la nceputul secolului al ??0lea, cnd*arles%all&, fost student al lui !erdinand de 'aussure $i, mai apoi, profesor al@niversit#Aii din /eneva,public# o serie de lucr#ri n care afirm# c#

stilistica se ocup# cu studiul mijloacelor de expresie ale vorbirii unei comunit#Ai lingvistice dinpunctul de vedereal conAinutului lor afectiv, adic# exprimarea faptelor de sensibilitate prin limbaj $iacAiuneafaptelor de limb# asupra sensibilit#Aii

(%all&,BCBC+BD).


4/9

cum sunt acestea orientate de funcAia stilisic# (cf.:.;iffaterre). rin funcAia stilistic#, raportuluimediat de gndire dintre limb# $i planulreferenAial i se al#tur# raportul dintre enunA $i protagoni$tiiactului lingvistic+ emiA#torul $ireceptorul5 astfel, dimensiunea stilistic# se relev# ca o component#subiacent# celeiinformaAionale, care nu afecteaz# conAinutul logico0semantic al enunAului, cidezvolt# uncadru particular care umanizeaz#2 relaAiile dintre emiA#tor $i destinatar5 de aceea eaestespecific# numai limbilor naturale.@tilizarea unei limbi naturale presupune o permanent#

adaptare a structurii idiomuluila necesit#Aile social0culturale ale vorbitorilor5 rezultatele cele maiimportante sunt limbajele$i stilurile, adic# o serie de subansambluri care se deosebesc mai mult orimai puAin ntreele prin marcarea stilistic#.

:arca stilistic# reprezint# tr#s#tura distinctiv# a diferenAierii stilistice. Ea esteimprimat#2 nzestrea semantic# a unui element lingvistic (care poate fi cuvnt, form# sauconstrucAie) 0 este omarc# direct (sau individual ) 0 sau rezult# din cumularea nsemnelor pe care le poart# mai multeelemente lingvistice de acela$i fel $i este o marc# difuz# (saude convergenA#

). :arca direct# poate preexista sub forma unei valori stilistice cunoscute,preexistente(terminologiile, neologismele, cuvintele de argou etc.), sau poate fi provocat#2prin procedeespeciale numite figuri de stil (figuri fonologice+ aliteraAia, simbolismul foneticetc5 figuri

morfosintactice+ repetiAia, enumeraAia, iperbatul etc.+ figuri semantice5 metafora,mtonimia etc.)5$i ntr0o situaAie $i n alta ea se manifest# ntr0un context stilistic. :#rciledifuze sunt rezultatulrelief#rii la nivelul ntregului text (contextul are aici dimensiuneamaxim#) a unor categorii decuvinte forme construcAii, fie prin prezenA# abundent#, fie prinprezenA# redus# sau prin absenA#total# (de exemlpu, lipsa imperativelor, a vocativelor $i a interjecAiilor arat# obiectivitate stilistic#,neparticipare afectiv#5 frecvenAa ridicat# asubstantivelor concrete d# textului aspect descriptiv5preferinAa pentru adjectiveleapreciative duce la un stil emfatic sau participativ etc.). 3ndividualitateastilistic# a unui textrezult# tocmai din acAiunea m#rcilor stilistice, obAinute prin selecAia $icombinarea semnelor lingvistice de diferite niveluri n funcAie de atitudinea subiectiv# avorbitorului faA# deconAinutul exprimat sau faA# de interlocutori. n realizarea specificului stilistical unui text unrol l au $i elementele neutre stilistic ce reprezint# fondul uniform pe care se

realizeaz# princontrast efectul unit#Aiilor $i construcAiilor marcate stilistic. 'unt neutre stilisticcuvintele dinlexicul fundamental, formele $i construcAiile de uz general, f#r# de care esteimposibil#realizarea unor comunic#ri clare5 ntruct ele servesc la marcarea, prin opoziAie, aaltor elemente, sunt considerate marca stilistic# zero , ce constituie reper de referinA#pentrucelelalte m#rci stilistice.

'tilul este noAiunea fundamental# a stilisticii5 el poate fi definit ca ansamblul departicularit#Ai deexprimare, oral# $i scris#, a unui vorbitor sau a unei categorii de vorbitori,ori, altfel spus, ca manieraspecific# n care sunt selectate $i folosite n exprimarea oral# $iscris#, posibilit#Aile comunicativeale limbii. 9ac# specificul r#mne la nivelul unui singur individ (de regul# un creator de litratur#beletistic#), rezult# un stil individual 5 dac#, princonvergenAa unor tr#s#turi comune, ajunge s#caracterizeze categorii socioprofesionalesau socioculturale de indivizi, atunci rezult# stiluricolective, supraindividuale 5 comunic#rilerealizate n leg#tur# cu aspecte culturale sau profesionalenu se formuleaz# n general2, cise construiesc ntr0un anumit stil (limbaj) care poate fi diferenAiat(prin alegere, deviere sauspecializare) de exprimarea literar# nespecializat# (o categorie de referinA#ideal#,inexistent# ca atare). 'tilurile supraindividuale (sociostilurile) pot avea diferite clasific#ri,nfuncAie de grupul de vorbitori la care se raporteaz#, n funcAie de mediul c#ruia i estedestinat#comunicarea, de obiectul $i scopul acesteia, de efectul obAinut la receptare. nlingvisticaromneasc# cele mai studiate stiluri supraindividuale sunt stilurile funcAionale ,numite $i limbajesectoriale sau de specialitate.


5/9

'tilurile funcAionale au caracter istoric $i $i datoreaz# apariAia unor factoriextralingvistici+evoluAia cultural# a societ#Aii, dezvoltarea diferitelor domenii de activitatecare au impus fixareaunor limbaje specializate. 3dentificarea unui anumit num#r de stilurifuncAionale este, n consecinA#o problem# de adecvare a formei lingvistice la conAinutulcomunic#rii (scopul acesteia, obiectul,situaAia de comunicare etc.). entru limba romn#literar# se accept# existenAa unui stil artistic carese opune stilurilor non0artistice.:odalit#Ai de concepere a stilului

a)'tilul poate fi definit ca alegere (selecAie) ntr0o paradigm#. oAul a intrat n apartament $i a furat mulAi bani .(standard)5

9elincventul a comis o spargere$i a delapidat o sum# important#.(juridic)5

NuAul a dat o gaur# $i a $terpelit lovelele.(argou).9in mai multe paradigme virtuale, asuprac#rora se opereaz# o alegere, rezult# mai multefraze, diferit marcate din punctul de vedere alregistrului stilistic $i al gradului deexpresivitate, dar care comunic# acela$i conAinut. n cazulvariantelor funcAionale,elementele paradigmei nu se pot combina altfel f#r# intenAie parodic#,deoarece termeniifiec#rei paradigme comport# o oarecare specializare stilistic#.


6/9


7/9

comunic#rii, n care seformuleaz# ideile despre obiectul supus investigaAiei, $i un plan secund princare seintroduc date dintr0un enunA anterior, plan care se poate articula direct, n continuitatecuprimul plan, prin citat, sau indirect, n discontinuitate, prin note $i trimiteri bibliografice50absenAaenunAurilor sintetice (

9aP oateP),

consecinA# a desf#$ur#rii nedialogate acomunic#rii $tiinAifice $i a lipsei de acAiune a funcAiilorexpresiv0emotiv# $i conativ# ale limbii50dezvoltarea structurilor enumerative, prin intermediulrelaAiei de apoziAie+ 50prezenAa structurilor de sintax# mixt#+ mpletirea semnelor lingvisticeaparAinndsistemului limbii naAionale cu semne simbolice, componente ale unor limbaje artificiale$i cuimagini grafice, n interiorul aceluia$i enunA 5 tr#s#tura caracterizeaz# varianta stilistic#a$tiinAelor exacte (matemetica n primul rnd), textul reducnd la maximum ntrebuinAarealimbiinaAionale, prezent# doar prin elemente de relaAie predicativ# (verbe)+

!ie !(a)Q R f(d)

5 n textele de $tiinAe naturale se mbin# n acela$i text semne lingvistice din sistemullimbiinaAionale cu semne din sistemul limbii latine+

!ilipendula exapata (aglica) este frecvent# nfneAe $i poieni nsorite.

50depersonalizarea raportului subiect0 predicat, specific# variantei stilistice a $tiinAelor exacte serealizeaz# prin situarea n nedeterminat a subiectului cu predicatul exprimat prinverb reflexivimpersonal sau la diateza pasiv# cu valoare impersonal# +

u se $tie dac#exist# o infinitate de numere primare ale lui :arsenne. , *u aceasta teorema lui9iriclet este demonstrate .5 ntrebuinAarea construcAiilor absolute, gerunziale $i infinitivale+

otnd cu r distanAa...50varianta stilistic# a $tiinAelor exacte, n primul rnd al matematicii, areenunAulsintactic constituit pe modele relativ fixe+

dac# (n cazul cnd7c#)....atunci...5dac#...atunci...astfel nct (deoarece).

4anivel lexical, stilul $tiinAific se distinge de limba literar# comun# $i de celelaltestiluri prin+0

univocitatea semantic# a cuvintelor , care, ca urmare a absenAei ipostazei emotive afuncAieiexpresive, sunt utilizate cu sensul lor denotativ5 sensul nu datoreaz# nimiccontextului $i nu se las#modificat de context50concentrarea maxim# a vocabularului 5 un num#r restrns de cuvintedezvolt#frecvenAe foarte ridicate50marea mobilitate a vocabularului , datorat# dezvolt#rii rapide a$tiinAei $i tenicii,care impune introducerea de noi termeni, mprumutaAi sau creaAi pe terenullimbii romne50 specificitatea constituirii de noi termeni 5 sunt foarte frecvenAi termenii derivaAicuprefixoide $i7sau sufixoide+ macro0, micro0, mono0,emi0, poli0, 0cid etc

. sau princompunere+ iliro0roman, galileo0neStonian,brono0pneumonieetc.5 cei mai mulAi dintretermenii amintiAi vin cu aceast# structur# din limba de origine, darvorbitorul le recreeaz#permanent alc#tuitrea de care devine con$tient $i n baza c#reia aceste semnedevinmotivate50

sructura specific# a vocabularului 5 n vocabularul stilului $tiinAific distingem un fondprincipal $i omas# a vocabularului, caracterizate prin acelea$i tr#s#turi din alc#tuirea limbiiliterare comune $i prin


8/9

tr#s#turi distinctive.Tona de suprapunere ntre fondul principal lexical al limbii literare comune $ifondulprincipal lexical al stilului $tiinAific este redus# la elementele verbale+

a fi,a deveni, ar#mneetc. $i la cele joncAionale+prepoziAii, conjuncAii, adverb , n variantastilistic# a$tiinAelor exacte, $i mai ampl# n textele $tiinAelor naturii sau ale $tiinAelorumaniste.Tona de specificitate este reprezentat# de terminologia $tiinAific# care exprim#fieconcepte teoretice, fie aspecte ale realit#Aii materiale, perceptibile numai dinperspectiv#$tiinAific#5 terminologia $tiinAific#, diferit# de la un domeniu de cercetare la altul,esteconstituit# din+ termeni veci romne$ti adaptaAi semantic la stilul $tiinAific+ adunare,ct,m#rime, mulAime 5 termeni constituiAi pe terenul limbii romne+a ncifra,mp#rAitor,dreptungic, triungi, staminal etc5 neologisme cu circulaAieinternaAional#+emisfer#,eclips#, ecinocAiu etc.5 termeni str#ini - predomin# termenii, decirculaAie internaAional#, n special n varianta stilistic# a stiinAelor naturii mucormucido(mucegaiul alb), ippocampusippocampus

(c#luA de mare) .:asa vocabularului stilului $tiinAific se distinge de cea limbii literare comuneprinfrecvenAa redus# a elementelor populare, prin absenAa elementelor regionale, deargou,familiare, araice 5 frecvenAa ridicat# a neologismelor ( n special termeni tenici).

Genuri de texte specific stilului $tiinAific+ a)

expozitive

+ tratatul, dizertaAia, studiul,articolul, reflecAia, sinteza, eseul, referatul, comunicarea, conferinAa,alocuAiunea, nota5 b)

descriptive

+ caracterizarea, raportul, informarea, cronica, recenzia. 6extele sunt elaborate,premeditate $i au, deobicei, forma scris#, monologat#. *ompoziAia este bine articulat#,compact#, riguroas#, auster# 5calit#Aile generale ale stilului textului $tiinAific+ obiectiv,neutru, concis, clar $i precis.

APLICAII:

B. 3dentificaAi m#rcile $i procedeele specifice pe baza c#rora s# argumentaAi ncadrareafragmentelor de mai jos ntr0o anumt# variant# a stilului tenico0$tiinAific+a)

'# consider#m c# forAele ce acAioneaz# asupra sistemului tenologic, sau unadin caracteristicileacestuia, variaz# rapid $i periodic n timp. *a urmare, $i deformaAiaelastic# variaz#, de asemenea,periodic n timp (sistemul tenologic vibreaz#. n timpul desf#$ur#rii diferitelor procese de a$cierepoate ap#rea oricare di cele patru categorii devibraAii cunoscute n mecanic#+ libere, forAate,parametrice $i autoexercitate.Efectul vibraAiei depinde n primul rnd de amplitudinea mi$c#rii5

frecvenAa are oinfluenA# cu mult mai redus#. *a urmare, toate m#surile ce se iau n vedereareducerii acestui efect vizeaz# doar reducerea amplitudinii.8ibraAiile libere apar la rabotare,mortezare, frezare, bro$are, etc., $i sunt datoratevariaAieie bru$te a forAei de a$ciere la intrarea $iie$irea unei mucii t#ietoare n $i dina$ciere.


9/9

intensit#Aii perturbaAiei $i mic$orarea cantit#Aii de energie nmagazinat# nsistem ca urmare aacAiunii perturbaAiei.

Met. Cercet.

Documents

Transcript of Met. Cercet.