®®

EDITORIALDouă state – aceeași țară cu preocupări comune 2Two states – the same country with the same concerns

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIESAcordul istoric de la Paris privind Schimbările Climatice 4Historic Paris Agreement on Climate Change

Vulnerabilitatea consumatorilor de servicii energetice – problemă de securitate națională 7The energy services consumers’ vulnerability – a matter of national security

„Flexibilitatea” este esențială pentru o piață unică a energiei 11„Flexibility” is essential for a single energy market

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY Acordul istoric privind limitarea schimbărilor climatice la Paris: Alocuțiunea Comisarului Miguel Arias Cañete la conferința de presă privind rezultatele conferinței asupra schimbărilor climatice COP21 de la Paris 15Historic climate deal in Paris: speech by Commissioner Miguel Arias Cañete at the press conference on the results of COP21 climate conference in Paris

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITYInformații de la Consiliul Mondial al Energiei 20World Energy Council News

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITYAspecte privind dezvoltarea cooperării în domeniul energiei între România și Republica Moldova: Sinteza evenimentului 26Aspects on cooperation development in energy sector between Romania and the Republic of Moldavia: Event summary

SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGYDialog de suflet cu dl. ing. Corneliu Stan - Director de Proiect, Electrica SA 37Interview with Mr. Eng. Corneliu Stan – Project Director, Electrica SA

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEȘTI |WE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTORRolul centralelor electrice convenționale în mixul energetic românesc 43The conventional power plants role in Romania’s energy mix

INFOPrezentarea de lucrări originale ale membrilor CNR-CME 45

Evenimente organizate în perioada martie - aprilie 2016 51

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:

ISSN: 2066 - 4974

ANUL XIV, NR. 172, martie 2016

2 martie 2016

EditorialDouă state - aceeași țară cu preocupări comune Victor Vernescu, consilier CNR-CME

ANRE

www.agentianucleara.ro

www.elcen.ro

www.dalkia.ro

noi AsigurăMeCHiliBrulwww.anre.ro

AgenţiA nAţionAlă pentruresurse MinerAle

-AnrM-www.namr.ro

www.raten.ro

www.radet.ro

Grea boală sentimentalismul și pacoste pe capul celui care este atins de ea. În epoca trecută dacă-ți manifestai sen-ti mentalismul erai catalogat a tins de ro mantism și era bine să se crea dă despre tine că ești un romanic re vo lu-ți onar. În epoca din urmă, parcă mai rău, a fi sentimental și, mai ales, dacă ai sentimentalism față de țara ta, față de po porul ei dinăuntru sau de din afară e bi ne să te ferești a o arăta pe față pentru a te feri de eticheta de naționalist. În ce mă privește, fariseu n-am fost nici atunci când, ca o protecție personală, ar fi fost de dorit să mă prefac a fi. Dar firea mea păcătoasă mă face să mă cutremur pâ nă la lacrimi când am prilejiul să mă în tâl-nesc cu graiul românesc oriunde în lume.

Am avut astfel privilegiul să fac parte din delegația Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei la masa ro tun dă „Aspecte privind dezvoltarea cooperării în domeniul energiei între România şi Republica Moldova” din 18 februarie curent, de la Universitatea Teh nică a Moldovei-Chișinău. Priveam pe geamul mașinii la firicelul acela de apă cu numele de Prut ce stă graniță ro-mâ no-română de două veacuri (cu un scurt intermezzo de 22+3 ani). Nimic din peisaj și oameni nu te pot face să te sim ți în altă țară după ce ai trecut de la dreap ta la stânga albiei sale micuțe. Și to tuși câte încrâncenări crează în minți nu atât sentimentale, cât pasionale.

Misiunea delegației române (compusă din membrii ai executivului CNR-CME și specialiști din ISPE) era de a dezbate des chis și cu argumente stiințifice și teh-nice și mai puțin (sau chiar deloc) po-li tice, împreună cu specialiștii și colegii români din Rep. Moldova posibilitățile ca populația acestei țări să beneficieze de o piață sigură și sustenabilă de energie. Subiectul principal l-a con sti-tuit posibilitatea unor racordări și in-ter conexiuni dinspre vestul țării, prin co nexiunile electrice Suceava Bălți și

I saccea-Vulcănești-Chișinău și, respectiv co nexiunea pe gaze naturale Suceava – Ungheni – Chișinău, ca alternativă la racordarea exclusivă din prezent din-spre est (Tiraspol și respectiv Dubăsari). Departe de a fi o dezbatere doar pe principii tehnice, s-a încercat trans for-ma rea acesteia într-o dispută politică, re liefându-se astfel tendințe unilaterale și de interes personal sau/și de grup, în detrimental interesului general al po-porului moldovean. Este meritul dom-nului viceministru din guvernul Re pu-blicii Moldova, Valeriu Priboi și a dom-nu lui profesor Valentin Arion că au men ținut cursul normal al dezbaterilor, iar intervențiile membrilor delegației ro-mâ nești Anca Popescu, Virgil Mușatescu, Nicolae Golovanov, Oana Ceaki și Gheorghe Indre au menținut Masa Ro-tundă în limitele dezbaterilor științifice și al interesului general al populației din Moldova.

Din concluziile finale ale Mesei Rotunde îmi face plăcere să remarc doar câteva mă-suri consensuale în domenii precise, între care: electroenergetică – „Elaborarea stu diilor de prefezabilitate și fezabilitate pri vind selectarea și argumentarea so-lu țiilor tehnice rezonabile de realizare ale interconexiunilor sistemului e lec tro-e nergetic al Republicii Moldova cu sis te-mul electroenergetic al României în re-gim asincron de funcționare prin liniile e lectrice de înaltă tensiune 400/330 kV con form prevederilor documentelor de po litici energetice ale țării (Vulcănești-Isaccea, Strășeni-Ungheni, Bălți-Su-cea va); termoenergetică - Dezvoltarea generării distribuite privind producerea energiei termice și energiei electrice prin co generare. Argumentarea priorităților e șantionate în timp (temporale) de dez-voltare a surselor de cogenerare dis-tribuită, inclusiv, în componența sis-te melor centralizate de încălzire a mu-ni cipiului Chișinău și a municipiului Bălți; surse regenerabile de energie - promovarea principiului de solidaritate

martie 2016 3

a sistemelor electroenergetice ale Re-pu blicii Moldova și ale României la dez-vol tarea segmentului de generare pe ba za surselor regenerabile de energie în teritoriu; cercetare în domeniul energiei - coordonarea activităților de cercetare a instituțiilor de profil din Republica Moldova și din România în domeniul creș terii securității energetice, eficienței e nergetice și siguranței alimentării cu energie a utilizatorilor finali, inclusiv, în cadrul Protocolului semnat de către A sociația Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei și in sti tuțiile membre ale CNR-CME din Re pu bli ca Moldova.

Conform protocolului și mandatului pro-priu, delegația CNR-CME a avut o întâlnire de lucru cu membri ai corpului profesoral din Universitatea Tehnică a Moldovei, din Univesitatea de Stat, reprezentanți ai ANRE din Republica Moldova, directorul In stitutului de Energetică al Academiei din Republica Moldova, specialiști din ca-drul I.S.Moldelectrica. Din însărcinarea se cretariatului general al CME, directorul ge neral executiv al CNR-CME a rugat pe partenerii moldoveni să analizeze po-si bi litatea creării unui Comitet național mol dovean al CME. Analizându-se toa-te aspectele ce incumbă din această pro-pu nere s-a convenit ca, cel puțin pentru viitorii ani, Republica Moldova să activeze la programul CME prin CNR-CME, în care sens domnul decan Victor Pogora va fi in clus în rândul consilierilor Directorului General Executiv CNR-CME.

Ca primă acțiune, în cadrul FOREN 2016 va fi realizată o masă rotundă ca re să aprofundeze aspectele legate de in ter-co nexiunea sistemelor de energie între România și Republica Moldova.

La cererea specialiștilor moldoveni CNR-CME s-a angajat să facă de mer-su rile ne ce sare ca cel puțin câte un exemplar din lucrările care apar la AGIR să ajungă în Republica Moldova la Facultatea de Energetică și Inginerie Electrică, U niversitatea de Stat a Re publicii Mol dova, Institutul de E nergetică al Re pu bli cii Moldova și la Rec toratul UTM. De asemenea, CNR-CME va face demersurile ne cesare pen tru ca studenți ai Facultății de E nergetică și Inginerie Electrică din Re-pu blica Moldova să poată face practică în unități energetice din România; în acest sens, CNR-CME va sprijini fa-cul ta tea de Energetică și Inginerie E lectrică pentru asigurarea condițiilor de utilizare a facilităților FORMENERG pen tru per fec ționarea specialiștilor din do meniul energetic.

Delegația română a acceptat invitația Institutului de Energetică al Academiei de Științe din Republica Moldova de a participa la evenimentul „Energetica Moldovei 2016. Aspecte regionale de dezvoltare″, Chișinău, 29 septembrie- 1 octombrie .

Activitățile delegației Comitetul Național Român și an ga ja mentele luate de aceasta se înscriu în pro punerile secretariatului CNR-CME de a în-treprinde acțiuni cu caracter u manitar. Se cretariatul Executiv al CNR-CME își va consolida și intensifica lu crul în co-mun cu membrii societății a cademice din Republica Moldova ne te zind drumul spre o activitate comună în interesul dez voltării și modernizării energeticii din ce le două state în perspectivă istorică. n

4 martie 2016

Politici energeticeAcordul istoric de la Paris privind Schimbările Climatice *)195 de țări au stabilit direcţia pentru menţinerea creşterii temperaturii sub 2°C

*) Preluare din http://newsroom.unfccc.com

Paris 12 decembrie 2015 – Un acord istoric pentru limitarea schim-bă rilor climatice şi pentru iniţierea unor acțiuni şi investiţii într-un viitor cu emisii reduse de carbon, rezilient şi sustenabil a fost încheiat de 195 de țări în această zi.

Acordul de la Paris a unit pentru pri ma dată toate naţiunile pentru o cauză comună bazată pe res pon-sa bilitățile lor anterioare, actuale şi viitoare.

Obiectivul principal al acordului este de a menţine în acest secol o creştere a temperaturii globale sub 2°C şi de a se depune eforturi pentru a se limita creșterea temperaturii chiar mai mult, la 1,5°C peste nivelurile preindustriale.

Limita de 1,5°C este o linie de apărare semnificativ mai sigură îm-po triva celui mai dezastruos impact al modificărilor climatice.

În plus, acordul vizează întărirea ca pacităţii de a gestiona impactul mo dificărilor climatice.

Pentru a realiza aceste ambiţii şi obiective importante, vor fi cre-a te fluxuri financiare adecvate, de terminând astfel acţiuni mai puter nice din partea ţărilor în curs de dezvoltare şi posibil cele mai vul nerabile, în conformitate cu o biectivele lor naţionale.

„Acordul de la Paris permite fiecărei delegaţii şi grup de ţări să se în toar-că acasă cu capul sus. Efortul nos-tru comun valorează mai mult de cât suma eforturilor individuale de puse de fiecare ţară în parte. Res pon-sabilitatea noastră în faţa istoriei este imensă‟, a afirmat Laurent Fa-bius, Preşedintele Conferinţei Naţi-

unilor Unite privind Schimbările Climatice COP21 şi Ministru Francez de Externe.

Președintele francez François Hollande a spus delegaţilor: „Aţi re-u şit, aţi ajuns la un acord ambiţios, la un acord obligatoriu, la un acord universal. N-aş putea să-mi exprim mai multă mulţumire în cadrul unei con ferinţe decât o fac acum. Puteţi sta cu mândrie în faţa copiilor şi a ne poţilor voştri.‟

Secretarul General al Naţiunilor Unite a spus: „Am intrat într-o nouă eră a cooperării la nivel mondial pri vind una dintre cele mai complexe pro bleme cu care s-a confruntat vreo dată omenirea. Pentru prima da tă, fiecare ţară din lume şi-a ex pri mat acordul pentru diminuarea emisiilor de carbon, pentru întărirea re-zilienţei şi pentru a se alătura pen tru o cauză comună, pentru a lua măsuri împreună împotriva schim bãrilor climatice. Acesta este un succes răsunător pentru mul ti la teralism.‟

Christiana Figueres, Secretar E xecutiv al Convenţiei Cadru a Na-ţi unilor Unite asupra Schimbãrilor Cli matice (UNFCCC), a spus: „O sin-gură planetă, o singură şansă de a face ceea ce trebuie şi noi am re-u şit acest lucru la Paris. Am reuşit îm preună să scriem istoria. Este un acord al convingerii, al solidarităţii cu cei mai vulnerabili, un acord cu o viziune pe termen lung pentru că tre buie să transformăm acest acord în tr-un motor de dezvoltare sigură.‟

„Sunt sigur cã generaţiile următoare vor marca ziua de 12 decembrie 2015 ca o zi în care cooperarea, vi ziunea, responsabilitatea, când

o menirea şi preocuparea pentru în-treaga lume au ocupat centrul sce-nei,‟ a afirmat aceasta.

„Aş dori să recunosc aprecierea, di-plomaţia şi efortul pe care Guvernul Franţei le-au acordat acestui mo-ment remarcabil şi al guvernelor care au susţinut ambiţia noastră co mună începând cu COP17 din Durban, Africa de Sud,‟ a spus aceasta.

Acordul a reţinut elementele e senţiale pentru a determina ac ţiuni ulterioare

Acordul de la Paris şi rezultatele Con ferinţei Naţiunilor Unite asupra Schim bărilor Climatice (COP21) a coperă toate domeniile cruciale ca fi ind esenţiale pentru concluzii de re ferinţă:

● Diminuare – reducerea emisiilor de carbon destul de repede pentru a îndeplini obiectivul privind tem pe-ratura

● Un sistem al transparenţei şi un in-ventar la nivel mondial – privind ac-ţi uni relativ la schimbările climatice

● Adaptare – întărirea capacităţii ţă-rilor de a aborda impactul schim bă-ri lor climatice

● Pierderi şi prejudicii – întărirea ca pacității țărilor de a se recupera de pe urma impactului schimbărilor cli matice

● Asistență - inclusiv finanţare, pen-tru a ajuta naţiunile să construiască un viitor curat şi rezilient pentru ge-ne raţiile viitoare

La fel ca şi stabilirea unei direcţii pe termen lung, ţările îşi vor di mi nua

martie 2016 5

emisiile destul de repede şi vor continua să elaboreze planuri na ţionale de acţiune relativ la schim bă rile climatice care detaliază o biectivele lor viitoare în acest domeniu.

Acest fapt se întemeiază pe efortul fă-ră precedent depus de cele 188 de ţãri prin contribuţia cu planuri na ţionale de acţiune pentru schim bările climatice aduse noului acord, ca re vor încetini foarte mult ritmul de creştere a emisiilor de gaze cu efect de seră de la nivel mondial.

Noul acord stabileşte de asemenea prin cipiul că planurile naţionale vi i toare nu vor fi mai puţin ambiţioase de cât cele existente, ceea ce înseamnă că cele 188 de planuri de acţiune pri vind schimbările climatice oferă un ca dru ferm şi o bază pentru obiective am bi ţi-oa se mai ample.

Ţările vor depune planuri actualizate pri-vind schimbările climatice - denumite con tribuţii determinate la nivel naţional (NDCs)– la fiecare cinci ani, prin care îşi vor amplifica în mod constant obiectivele pro puse pe termen lung.

Acţiuni în vederea limitării schimbărilor cli matice vor fi întreprinse în perioada ur mătoare până în anul 2020. Ţările vor con tinua să se implice într-un proces pri-vind oportunităţile de diminuare şi se vor con centra mai mult pe oportunităţile de adaptare. În plus, acestea vor colabora pen tru a defini o direcţie clară pentru creş terea sumelor alocate limitării schim-bă rilor climatice de până la 100 miliarde $ până în 2020.

Acest lucru este susţinut de sistemul ro-bust de transparenţă şi responsabilitate al acordului, care va oferi claritate pri-vind eforturile de implementare, cu fle-xi bilitate pentru capacitãţile diferite ale ţãrilor.

„Acordul de la Paris trimite de asemenea un semnal puternic către multe mii de oraşe, regiuni, companii şi cetăţeni din toată lumea care şi-au luat deja an-gajamente în vederea limitării schim bã-rilor climatice având ca obiectiv emisii scã zute de carbon, un viitor rezilient fiind în momentul de faţã cursul ales pentru o menire în acest secol, a spus d-șoara. Figueres.

Acordul întãreşte asistența pentru țările în curs de dezvoltare

Acordul garanteazã o asistență adecvată pen tru naţiunile în curs de dezvoltare şi stabileşte un obiectiv global pentru a în tãri în mod semnificativ adaptarea la schim bãrile climatice prin intermediul unui suport şi al unei cooperãri la nivel internaţional.

Eforturile deja vaste şi destul de am bi ţi -oase ale ţãrilor în curs de dezvoltare de a-şi construi un viitor curat, rezilient în faţa schimbãrilor climatice, vor fi sus ţi-nu te de aport financiar din partea ţãrilor dez voltate şi contribuţii voluntare din par tea altor ţãri.

Guvernele au decis cã vor colabora pen-tru a defini o direcţie clarã pentru creş-terea finanţãrii privind limitarea schim-bãrilor climatice pânã la 100 miliarde $ pânã în 2020 în timp ce se va stabili un nou obiectiv pânã în 2025 cu privire la fur nizarea de finanţare dintr-un fond de 100 miliarde $.

D-şoara. Figueres a spus: „Am observat anunţuri fãrã egal privind asistența fi-nan ciară atât pentru diminuarea şi adaptarea dintr-o multitudine de surse atât înainte cât şi pe parcursul COP21. În baza Acordului de la Paris, prevederea fi nanţãrii din surse multiple va fi dusã cu si guranţă la un nou nivel, care este de o im portanţã semnificativã pentru cei mai vul nerabili consumatori.

Cooperarea de la nivel internaţional pri-vind tehnologiile sigure din punct de vedere climatic şi construirea de ca pa-cităţi în ţările în curs de dezvoltare pen-tru limitarea schimbãrilor climatice sunt în mod semnificativ întãrite în baza no u lui acord.

Semnarea acordului de la Paris

Ca urmare a adoptãrii Acordului de la Paris de cãtre COP (Conferinţa Pãrţilor), acesta va fi depus la sediul Naţiunilor Unite din New York timp de un an pentru a fi semnat începând din data de 22 a prilie 2016 – de Ziua Internaţionalã a Pã mântului.

Acordul va intra în vigoare dupã ce 55 de ţãri care reprezintã cel puţin 55% din e misiile de la nivel mondial vor depune in strumentele lor de ratificare.

www.transgaz.ro

www.gdfsuez.com

www.romgaz.ro

www.armaxgaz.ro

www.congaz.ro

www.eon-romania.ro

www.axpo.com

www.gspoffshore.com

www.petrom.ro

www.conpet.ro

www.amromco.com

6 martie 2016

Alinierea oraşelor şi a provinciilor la companii şi investitori

Acordul de referinţã la care s-a ajuns a fost posibil pe fundalul unor opinii re mar-cabile privind acţiunile în direcţia schim-bã rilor climatice exprimate de cãtre reprezentanţi ai oraşelor şi regiunilor, ai com paniilor şi ai societãţii civile.

Pe parcursul sãptãmânii plină de e venimente care au cuprins Agenda de Ac ţiuni de la Lima la Paris (LPAA), la COP, opiniie privind acţiunile care trebuie re-a lizate de cãtre pãrţile interesate au de-mon strat cu succes cursul puternic şi ireversibil al acţiunilor actuale privind schim bările climatice.

Ţãrile prezente la COP21 au recunoscut im portanţa enormã a acestor iniţiative, so licitând continuarea şi intensificarea acestor acţiuni care au fost introduse pe por talul NAZCA gãzduit de Naţiunile Unite ca parte esenţialã în implementarea ra-pi dã a Acordului de la Paris.

Amploarea Agendei de Acţiuni de la nivel mondial este fãrã precedent, o parte din aceasta fiind menţionatã în Nazca şi LPAA, şi include:

● Peste 7000 de oraşe, inclusiv ce le mai vulnerabile în faţa schimbãrilor climatice din peste 100 de ţãri cu o populaţie care însumează un miliard şi un sfert de oameni şi în jur de 32% din PIB-ul de la nivel mondial.● State și regiuni mai mari sau mai mici care reprezintă 1/5 din zona cu teren arabil de la nivel mondial și PIB-ul de 12,5 trilioane $● Peste 5.000 de companii din mai mult de 90 de țări care reprezintă împreună ma joritatea capitalizării pieței globale și pes te 38 trilioane $ profit. ● Aproximativ 500 de investitori cu bunuri în proprietate de peste 25 trilioane $.

Christiana Figueres a spus: „Re cu noaș-terea acțiunilor de către companii, in-ves titori, reprezentanți ai orașelor și regiunilor este unul dintre rezultatele esențiale ale COP21. Împreună cu LPAA, pa chetul de acțiuni demonstrează că lu-mea se găsește pe un drum ireversibil că tre o lume sustenabilă și cu emisii re-du se de carbon.”

Mai multe detalii despre Acordul de la Paris

● Toate țările vor depune co mu-ni cări privind adaptarea, în care acestea pot detalia prioritățile lor de adaptare, ne vo ile și planurile de susținere. Țările în curs de dezvoltare vor primi o asistență sus ținută pentru acțiunile de adaptare și va fi evaluată acceptabilitatea acestei susțineri.

● Mecanismul Internațional de la Varșovia cu privire la Pierderi și Prejudicii va fi intensificat în mod semnificativ.

● Acordul include un cadru trans pa-rent robust atât pentru acțiuni cât și pentru asistență. Cadrul va oferi claritate în ceea ce privește acțiunile de diminuare și adaptare ale țărilor, precum și furnizarea de asistență. În același timp, acordul re cunoaște faptul că ţările mai puțin dez vol tate și Statele insulare mici în curs de dez-voltare au circumstanțe speciale.

● Acordul include începerea în 2023 a in ventarierii la nivel mondial pentru a evalua progresul colectiv în vederea în de plinirii obiectivelor acordului. Acest in ven tar se va realiza la fiecare cinci ani.

● Acordul include un mecanism de con for mitate, supravegheat de un comitet de experți care operează într-un mod ne punitiv.

Acordul COP21 s-a încheiat cu abordarea unor probleme tehnice.

● Conform Protocolului de la Kyoto, există în momentul de față o metodă clară și transparentă pentru creditele re por tate pentru cea de-a doua perioadă de angajament, creând un set clar de reguli. ● Prima rundă de evaluare in ter na ți o-na lă și proces de revizuire (IAR) care a fost lan sată în 2014, s-a încheiat cu succes.● S-au concluzionat câteva probleme teh nice și de implementare cu privire la aranjamentele existente în materie de tehnologie, adaptare, acțiuni pentru in tensificarea acțiunilor climatice și a con stru irii de noi capacități. nwww.rwea.ro

we are poweringyour businesswww.ispe.ro

INTELIGENŢAESTE ENERGIE !www.icpe.ro

www.icpe-actel.ro

www.icpe-ca.ro

www.icemenerg.ro

www.isph.ro

www.isce.ro

www.icpetecosa.ro

www.comoti.ro

www.incdecoind.ro

martie 2016 7

Vulnerabilitatea consumatorilor de servicii energetice - problemă de securitate națională Prof. dr. ing. Virgil Mușatescu, consilier CNR-CME

1. Sărăcie energetică ver sus vulnerabilitate a con su ma-to rilor de servicii e nergetice

1.1. Elemente generale

Asigurarea serviciilor energetice pen-tru utilizatorul final este însăşi ra ţiu-nea sectorului energetic al oricărei naţiuni. Fără acest lucru nu există dezvoltare economică şi nici viaţa socială. Dacă pentru sectorul eco-no mic, utilizatorii de energie sunt rentabili dacă îşi pot acoperi costurile necesare pentru funcţio -nare – inclusiv cele pentru servi-ciile energetice – prin vânzarea pro duselor sau serviciilor pe care le generează, pentru utilizatorii cas-nici se pune problema acoperirii unor necesităţi de bază ale acestor ser vicii. Deşi din punct de vedere fi -ziologic, toţi suntem similari, a pre-cie rea acestor necesităţi de bază este diferită în funcţie de o se rie de alte criterii, unele obiective, cum ar fi zona geografică a ţării res pective, altele dependente de dez voltarea eco nomică şi socială a acelui stat. Personal, consider că serviciul ener-getic trebuie să a copere – la limită – următoarele ne cesităţi de bază:

● încălzire şi apă caldă, respectiv a sigurarea condiţionării a eru-lui;

● preparare şi păstrare hrană;● acces la informaţie, inclusiv în

legătură cu opţiunile privind furnizorii de energie.

Imposibilitatea de a asigura aceste lucruri la nivel corespunzător este

considerată ca sărăcie energetică („energy poverty”), cu cea mai sen-si bilă componentă a sa: asigurarea con fortului termic, respectiv să-ră cia faţă de combustibil SC (fuel poverty)1. Există mai multe cauze pen tru apariţia acestui gen de sărăcie (accesul la sursa de energie – agent termic, combustibil, energie e lectrică, respectiv imposibilitatea fi-nanciară de a folosi aceste surse din cauza dezechilibrului dintre ve nituri şi cheltuieli la nivelul gos po dă riei.

În general, se consideră că există cel puţin 3 paliere care influenţează posibilitatea unui consumator să obţină serviciul energetic necesar:

● Nivelul fizic: legat de posibilitatea fi zică de acces la reţeaua/piaţa res pec tivă;

● Nivelul tehnic: legat de in ter-u p ti vitatea în alimentarea cu energie;

● Nivelul social: legat de poziţia con su matorului şi posibilitatea acestuia să achite serviciul energetic.2

Importanța asigurării serviciilor energetice de bază a ajuns să fie considerată în unele ţări europe-ne aşa de importantă încât – de e xemplu, în Marea Britanie - există o propunere legislativă a unui ONG („Friends of Earth”) care înglobează ser viciul energetic ca parte a drep tu rilor omului, astfel încât propune să existe un „Bill of Energy Rights”.3

Cuantificarea „sărăciei energetice” prin proporţia valorii facturii e ner-ge tice în comparaţie cu ve ni turile unei gospodării folosită în mul te din ţările europene este deci in completă pentru că nu descrie a decvat situaţia consumatorilor res pectivi. Din acest motiv, dar şi din altele, inclusiv aspecte diferite de cele financiare, consider că mai potrivită pentru descrierea a cestei situaţii este noţiunea de „vul nerabilitate” pe care o putem în tâl ni la consumatorii de servicii energetice cu probleme. Definiţia ei poate fi uşor diferită de la ţară la ţară, însă elementul comun este re a litatea că o persoană aflată într-o a semenea situaţie se întâlneşte cu faptul că vulnerabilitatea sa e nergetică afectează abilitatea a cestei persoane de a trăi decent, res pectiv de a „participa în so-ci etate din cauza unor factori ca vârstă, dizabilităţi, venit sau lo-ca lizare geografică”.4 În România, „con sumatorul vulnerabil” din punct de vedere energetic este definit în-că din 2012 în legea energiei5 ca fiind: „clientul final aparţinând unei ca tegorii de clienţi casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau ve-nituri reduse, se află în risc de mar-gi nalizare socială şi care, pentru pre venirea acestui risc, beneficiază de protecţie socială, inclusiv de na-tu ră financiară”. De aici, se vede clar că aspectul financiar este doar unul din factorii luaţi în considerare, iar vulnerabilitatea descrie o situaţie ver satilă, pe care o poate întâlni ori-care dintre consumatori în cursul vieţii sale. Iată deci importanța studierii acestei situaţii.

1 A se vedea și lucrările Programului UNDP România - „Improving Energy efficiency in Low-Income Households and Communities in Romania” 2012-2015.2 Mușatescu, V. și Dumitrescu, I.S. – Accesibilitatea, componentă a „trilemei” energiei în România. În EMERG, serie nouă, vol.1, 2015.3 Friends of the Earth and Marmot Review Team – The Health Impacts of Cold Homes and Fuel Poverty. May 2011. Published by Friends of Earth, England, Wales, and North Ireland, London4 OFCOM – What is vulnerability? http://consumers.ofcom.org.uk/disability/consumer-vulnerability/5 Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.

8 martie 2016

1.2. Consecinţele apariţiei vul-ne rabilităţii energetice, în mod special cea privind serviciile termice

Este evident că vulnerabilitatea energetică are efecte importante asupra consumatorilor care se află într-o asemenea situaţie de-favorizată.

În lucrările de spe ci alitate6 7sunt specificate ur mă toa rele:

● Un nivel scăzut de trăi;

● Risc crescut al bolilor de inimă şi al virozelor, chiar risc de de-ce se. De asemenea, afecţiuni digestive pentru alimente sto-ca te necorespunzător din lipsă de energie electrică;

● Absențe de la sistemul e du ca-ţional pentru copii şi de la lo cul de muncă pentru adulţi;

● Apelare crescută la sistemul sa nitar şi bugetul aferent;

● Privare de hrană, pe principiul „căl dură sau hrană”;

● Aplicarea unor strategii pe-ri culoase prin încercarea de rezolvare a situaţiei de vul-ne ra bilitate prin de co nec ta-rea/ne fo lo sirea surselor de încălzire;

● Lipsa de informare corectă şi im posibilitatea de participare la via ţa socială.

1.2. Caracteristicile vul ne ra bi li-tă ţii energetice

De la bun început trebuie menţionat că problema vulnerabilităţii este o problemă naţională, nu numai locală.

Aşa cum este integrată în sistemul de sprijin social din România, vulnerabilitatea energetică sub aspectul său de sărăcie energetică considerată intrinsecă sărăciei ca problemă generală inerentă unor economii încă insuficient dezvoltate. Realitatea este ca sărăcia energetică nu trebuie confundată cu sărăcia. Mai mult decât atât, dacă eradicarea sărăciei în general este utopică, în schimb aspectele sărăciei energetice (şi – implicit - îndepărtarea de vul-nerabilitatea energetică) se poa te rezolva. În general, acele i negalităţi care pot fi evitate sunt – în mod fundamental – nedrepte, iar ma-jo ritatea autorilor din domeniu a preciază că există instrumente pen tru evitarea vulnerabilităţii e nergetice, deci sărăcia energetică es te considerată a fi evitabilă.

Evident, există diverse viziuni: U nii specialişti consideră că să ră-cia energetică înseamnă doar de-fi cit de resure financiare pentru cum părarea unui minim decent de energie şi poate fi lichidată total prin tr-un sprijin financiar care poate fi calculat cu precizie.

Alţi specialişti consideră că starea de sărăcie energetică nu poate fi redusă la deficitul de resurse financiare ac-tuale (de regulă lunare) şi li chi dată doar prin suport financiar lu nar. Ea este o stare socială mult mai complexă: precaritatea e nergetică a condiţiilor de viaţă, în pri mul rând starea locuinţei, nivelul scă-zut al veniturilor populaţiei, creş-te rea preţului energiei, accesul la resursele energetice şi ale sis te mu-lui de furnizare a energiei.8

În consecinţă, încă există definiţii di ferite în privinţa situaţiei de să-ră cie energetică şi - legat de ea - a stării de consumator vulnerabil, cum ar fi: prag al ponderii facturii e nergetice faţă de venituri, lipsa

con diţiilor decente privind calitatea mediului de locuit, comparaţia cu necesarul de căldură, întârzierea în pla ta facturii de energie etc.

Indiferent de modul de abordare, tre buie menţionat că sărăcia e ner-ge tică acţionează şi ca o ba ri eră în calea implementării altor po litici de reducere a schimbărilor cli ma tice. Cei cu venituri mici sunt mai pu ţin capabili să-şi permită mărirea pre-ţului energiei care poate rezulta din aceste politici de protecţie a me diu lui.

2. Lărgirea paradigmei

În cadrul Academiei Române, sub coordonarea Institutului de Cer-ce tare a Calităţii Vieţii (ICCV) s-a realizat în 2015 un studiu de cer-ce tare fundamentală privind sărăcia energetică şi instrumentele care se pot folosi pentru reducerea acesteia.9

Una din concluziile acestui studiu es te aceea că este momentul in-tro ducerii unei viziuni mai largi pri-vind sărăcia energetică. Personal, consider că trebuie luat în conside-rare şi aspectul preventiv al situa-ţiei, în consecinţă, focalizarea tre buie făcută asupra stării de vul ne ra bilitate şi a mijloacelor de evitare a ei.

Conform studiului ICCV, vul ne ra-bilitatea energetică e reprezentată de: „dificultatea sau incapacitatea unei persoane/ familii de a dispune de servicii energetice esenţiale la un preţ pe care şi-l poate permite/a sigura, complementar cu deţinerea unui mediu de viaţă, acumulat is-toric, cu un grad adecvat de pro tec-ţi e energetică”.

De aceea, se apreciază că e important să se lărgească paradigma şi să se treacă de la sărăcia energetică la ceea ce se poate numi bunăstarea

6 De exemplu, lucrarea: Zamfir, C. (coord.) – Eficiența energetică – Prioritate Națională pentru Reducerea Sărăciei Energetice, Creșterea Calității Vieți și Siguranța Consumatorilor de Energie. Academia Română. Septembrie 20157 Friends of the Earth and Marmot Review Team – op. citată8 Hills, J. – Getting the Measure of Fuel Poverty. Final Report of the Fuel Poverty Review, London School of Economics, May 20129 Zamfir, C. (coord.) – Eficiența energetică – Prioritate Națională pentru Reducerea Sărăciei Energetice, Creșterea Calității Vieții și Siguranța Consumatorilor de Energie.Academia Română. Septembrie 2015

martie 2016 9

energetică care ar fi afectată doar de situaţia de vulnerabilitate e nergetică. Ea ar putea cuprinde lip sa de sărăcie energetică, e fi ci-enţa umană a utilizării e ner ge-tice, complementară cu e ficienţa utilizării economice a energiei.

2.2. Ce se întâmplă în România?

Cred că este interesantă o mică analiză a situaţiei din România ca exemplu şi ca subiect de reflecţie şi pentru alte ţări cu situaţii similare.

Din nefericire, rezolvarea problemei consumatorului vulnerabil este par-ţială. Există ajutoare sociale pentru încălzire pe baza unor criterii care au evoluat în ultimul an de la venitul pe membru de familie la cel al „venitului minim de inserţie socială”.

Din păcate o serie de puncte slabe ale acestei abordări s-au păstrat:

● singurul element îl reprezintă ajutorul financiar, alte instru-mente nefiind corelate cu acest ajutor;

● se tratează în acelaşi fel, ajutoare diferite, fără un calcul corect pentru necesarul de căldură;

● se folosesc încă criterii in com-plete, unele chiar incorecte;

● factura este parţial acoperită de ajutorul social, dar fără a se cunoaşte necesarul corect de căldură, respectiv de energie.

2.3. Structura facturii medii

Întrucât ajutorul se aplică prin acoperirea unei părţi a facturii de energie la nivelul gospodăriei, este interesant să se analizeze structura acesteia. Se constată următoarele (pentru situaţia unui consumator mediu din Bucureşti):

1) Pentru energie electrică:

a) partea variabilă legată de consum reprezintă 50-65% (la TVA=24%), respectiv 52-67% (la TVA=20%)

b) Restul facturii este formată din: bonus cogenerare, CV, taxe

(acciza + TVA + radio +TV). Dintre acestea, TVA + Acciza = 21-26% pentru TVA=24%, res-pectiv 22-27% pentru TVA=20%

2) În cazul gazelor naturale:

a) partea variabilă legată de consum: 80,6% pentru TVA=24%, respec-tiv 83% pen tru TVA=20%;

b) restul facturii îl reprezintă taxe -le: 19,4% pentru TVA=24%, respectiv 17% pen tru TVA=20%.

Din această analiză simplă se observă că prin această schemă, practic, o bună parte din ajutorul de stat este – în realitate – folosită pentru plata diverselor taxe şi se întoarce la bugetul consolidat al statului. Se execută astfel operaţiuni inutile purtătoare de costuri.

3. Perspective pentru România?

3.1. Ce se poate face?

Este evident că o abordare diferită faţă de cea de astăzi ar putea aduce îmbunătăţiri. În acest sens, se propun următoarele:

a) modificarea metodologiei de calcul pe criterii realiste şi revizuirea sistemului de ajutor social pentru încălzire;

b) acţiuni asupra cotei privind utilizarea energiei din cadrul facturii specifice prin:

- programe de eficientizare a utilizării energiei;

- schimbarea comportamentului utilizatorului;

c) integrarea problemei în strategiile centrale şi locale pe termen lung:

d) regândirea corelării între subvenţii şi taxe.

3.2. Ce se poate întâmpla în viitorii ani în România?

Conform studiului ICCV. momentul critic va fi începutul anului 2018 când se vor întâmpla 2 lucruri: a)

finalizarea liberalizării pieţelor de energie electrică şi de gaze şi b) reintroducerea certificatelor verzi care au fost scoase din piaţă în 2013. SE/SC va „exploda”.

Ca efect al acestor lucruri, se va în-re gistra o creştere bruscă a preţului energiei pentru care trebuie să fim pregătiţi din timp. Cea mai con-venabilă cale o reprezintă ac ce-le rarea programelor de eficiență e nergetică, mai ales în cazurile critice.

Probabil că acest fenomen va ne-ce sita o perioadă (până în 2020) de amortizare a „viiturii” preţurilor. Acest lucru va constitui unul din riscurile majore politice şi e conomice ale României până în 2020. Pârghia principală rămâne a tingerea şi depăşirea țintelor de e ficiență energetică pe tot lanţul de pro ducere, transport, distribuţie, dar mai ales la nivelul utilizării energiei.

După 2020, în orice scenariu de dezvoltare (în interiorul Uniunii Europene), accentul se va pune pe reducerea apelului la combustibilii fosili. De aici rezultă, sigur, o ten dinţă de creştere a preţului e nergiei. Această tendinţă poate să se diminueze dacă actuala situaţie a pie ţei petroliere se va menţine încă o perioadă medie de timp (până în 2020).

Conform Secretarului General al Consiliului Mondial al Energiei pre-co nizează însă că „viitorul va fi în-so ţit de energie mai scumpă”.

Noile descoperiri de resurse din Marea Neagră vor reduce de pen den-ța de importuri şi va lungi perioada de exploatare a resurselor proprii, însă apelul la sursele regenerabile va creşte.

Dacă acum ceea ce încă numim sărăcie energetică este de cca. 35%, tendinţă va fi de mărire a acestui procentaj după 2018 la cca. 45-50% şi se va menţine în această zonă dacă nu se acţionează energic prin programe de eficiența energetică.

10 martie 2016

4. Concluzie

Trebuie să se înțeleagă că situația con-su matorilor vulnerabili este o problemă de securitate naţională. Cum s-a mai vă zut (exemplu, Bulgaria), ea poate ge-ne ra instabilitate, tulburări sociale, chiar vulnerabilităţi politice.

Modul în care este tratată această problemă în România este simplist. Ea trebuie mai bine studiată şi înţeleasă şi trecut la conceptul de vulnerabilitate.

Paradigma trebuie schimbată, iar re zol-varea problemei trebuie integrată în stra-tegiile de termen lung şi politicile aferente.

Apare necesitatea stringentă de mijloace financiare în primul rând pentru investiţii şi apoi pentru ajutoarele sociale.

Pentru protejarea consumatorilor vulnerabili trebuie întreprinse măsuri de restrângere a cauzelor generatoare de sărăcie energetică. Măsurile trebuie să fie rezultatul corelării a mai multor categorii de politici guvernamentale de tip economic, energetic, fiscal, social. n

Bibliografie

1. Programul UNDP România - „Im pro-ving Energy efficiency in Low-Income

House holds and Communities in Ro ma-nia” 2012-2015.

2. Mușatescu, V. şi Dumitrescu, I.S. – Accesibilitatea, componentă a „trilemei” energiei în România. În EMERG, serie nouă, vol.1, 2015.

3. Friends of the Earth and Marmot Review Team – The Health Impacts of Cold Homes and Fuel Poverty. May 2011. Published by Friends of Earth, England, Wales, and North Ireland, London

4. OFCOM – What is vulnerability? http://consumers.ofcom.org.uk/disability/consumer-vulnerability/

5. Legea energiei electrice şi a gazelor na turale nr. 123/2012.

6. Zamfir, C. (coord.) – Eficiența e nergetică – Prioritate Naţională pen tru Reducerea Sărăciei Energetice, Creş-terea Calităţii Vieții şi Siguranţa Con-sumatorilor de Energie. Academia Ro-mâ nă. Septembrie 2015.

7. Hills, J. – Getting the Measure of Fuel Poverty. Final Report of the Fuel Poverty Review, London School of Economics, May 2012

martie 2016 11

„Flexibilitatea″ este esențială pentru o piață unică a energiei*)

Energia a fost o prioritate pe agenda Uniunii Europene pentru anul 2015, din moment ce statele membre au dorit să se alăture creării Uniunii Energetice Europene. Conform calendarului existent, Comisia a publicat comunicarea sa în ceea ce priveşte Uniunea Energetică în data de 25 februarie 2015. Aceasta a fost urmată de o discuţie ministerială formală la consiliul energiei în data de 5 martie 2015. Liderii UE au adoptat concluziile Consiliului ca reacţie la strategia Comisiei la Summit-ul Consiliului European din 19-20 martie 2015 urmat de concluziile ministerelor energiei din 8 iunie 2015.

*) Preluare din revista Energyworld, nr. 6, martie-aprilie 2015

Este posibil să umplem golul evident dintre termenii „Uniune Energetică” şi „liberă competiţie” în contextul unei pieţe unice europene în Europa? Şi dacă da, ce ar însemna acest lucru pentru cele 28 de state membre şi pentru mai mult de un miliard de cetăţeni ai Uniunii Europene? Şi în plus, ar putea fi acesta răspunsul la problema dependenței imense a Europei de energia provenită din Rusia?

În orice caz, anul 2015 a părut să fie un an de o importanţă majoră pentru sectorul energetic european, din moment ce progresele din domeniul geopolitic au fost rapide iar crizele continue de ordin e conomic și fiscal au determinat gu vernele şi autorităţile să–și ac e-lereze efortuile în acest sector im-portant. Într-adevăr, anumiţi oficiali au avut tendinţa să creadă că au gă sit deja un catalizator care va în-de părta multe dintre obstacolele existente şi va permite progrese vi-itoare: aceasta nu este altceva de-cât flexibilitatea energetică.

Potrivit spuselor lui Miguel Arias Canete, Comisar pentru Acţiuni Climatice şi Energie, în ultimii ani sec torul energetic european s-a con fruntat cu schimbări tehnologice sem nificative – clienţii casnici şi so cietăţile au devenit din ce în ce mai capabili să-şi regleze utilizarea energiei, vehiculele electrice au a părut din ce în ce mai mult pe pia ţă, iar răspândirea la scară lar-gă a energiei produsă din surse re generabile este o realitate care trans cende continentul. „Multe pro grese care până acum câţiva

ani păreau decât o posibilitate în-depărtată, s-au realizat‟, a a firmat acesta la Conferinţa A nuală a Autorităţii Europene de Re gle-men tare a Consiliul (CEER) din 29 ianuarie 2015 de la Bruxelles. A cesta a mai adăugat că aceste pro grese au adus Europa către o u tilizare a energiei mai sigură şi mai durabilă, însă aceştia solicită pie țe-lor energetice europene să devină mai flexibile pentru a se adapta la aceste schimbări.

Canete a afirmat că flexibilitatea cererii – prin care utilizatorii îşi pot modifica energia utilizată con form semnalelor de preț – poate reduce costurile cu energia în mod sem-ni ficativ. Pentru deblocarea acestui potenţial, utilizatorii ar trebui să poa tă beneficia de schimbări ale preţului pe pieţele de en gros, tre-bu ie să aibă acces la informaţii clare, transparente şi sigure şi la instrumnete online de încredere de comparaţie a preţurilor.

În ceea ce-l priveşte pe Maros Šefčovič, Vicepreşedinte al Comisiei Europene şi în calitatea sa de responsabil cu politica energetică a UE nu a dorit să valideze invitaţiile pentru un acord comun care ar per mi te achiziţionarea comună de gaze în UE – care, cu alte cuvinte- în seamnă o politică unică faţă de Rusia şi alţi furnizori de energie. Šefčovič a insistat că statele membre pot colabora pentru a cumpăra gaze na turale, ca parte a eforturilor de reducere a prezenţei Rusiei pe pie țele europene şi a puterii de ne go ciere a Klemlinului, doar pe o bază voluntară, a afirmat acesta în timpul unei vizite în Varşovia, în primele zile ale lunii

februarie 2015 - contrazicând părerea exprimată de Preşedintele Consiliului European, fostul Prim-ministru al Poloniei, Donald Tusk.

Aşa cum a subliniat domnul Šefčovič, multe ţări din vestul Europei se opun ideii de a lucra ca un singur achizitor european de gaze, pentru că sunt de părere că încalcă atât regulile competiţiei cât şi ale pieţei libere. Chiar dacă această opinie este destul de diferită în Europa Centrală şi de (Sud) Est, acesta a fost destul de clar subliniind faptul că orice negocieri bazate pe „cererea agregată‟ vor trebui să fie „în deplină conformitate cu legile UE şi cu obligaţiile WTO (Organizaţiei Mondiale a Comerţului).”

12 etape către Uniunea E ner ge-ti că

Conform informaţiilor dis po ni-bi le, documentul intern pus în discuție de către Comisie şi de către statele membre a constat din următoarele 12 puncte prin-ci pale:

1. „Comisia va pregăti un pa-chet privind reziliența şi di versificarea pentru gaze, in clusiv facilitarea unei creş teri majore în ceea ce pri veş te importurile de ga-ze pen tru tranzitul din sud, zo na me di te ra neană şi Algeria.

2. Comisia va propune o le gis-laţie pentru abordarea se -curităţii alimentării cu e ner-gie electrică la nivel e uro-pean şi va deschide com plet

12 martie 2016

mecanismele ca pa cităţii la participarea tran s fron talieră.

3. Comisia va propune o re-vizuire a Deciziei pri vind A cordurile In ter gu ver na-men tale pentru a asigura o transparenţă mai mare şi o cooperare precum şi o con-formitate completă cu le gis-laţia UE.

4. Comisia va pregăti pro pu-neri legislative pentru o nouă piaţă europeană ba zată pe pieţe complet in te grate de en gros şi retail şi propunerea unei noi în ţe le geri pentru u tilizatorii de energie.

5. Comisia va propune o le-gis laţie pentru o mai bu nă eficiență a cadrului e uropean de reglementare a energiei.

6. Comisia va implica pe deplin sta tele membre şi părţile in teresate în dez voltarea a bordărilor re gi o nale la in te grarea pieţei, ca un pas că tre sau o parte in te-grală a unei pieţe integrate e uropene mai mari.

7. Comisia va propune o no-uă legislaţie pentru în de-pli nirea ţintei de eficiență e nergetică din anul 2030 ba za tă pe o revizuire a e ficienţei energetice şi pe per formanța di rectivelor din domeniul cons trucţiilor.

8. Comisia va mai pregăti o iniţiativă de „Smart Fi nan -cing pentru Smart Buil-dings” pentru a face clă -dirile exis tente mai e fi-ciente din punct de ve de re energetic, facili tând ac -cesul la in stru mentele e xis-ten te de fi nan ţa re.

9. Comisia va propune o le gis-laţie pentru în de plinirea țin-telor de re du ce re a GES sta-bilită în cadrul Consiliului Euro pean din octombrie 2014 în sec toa re le de ETS şi non-ETS.

10. Comisia va urgenta de car-bo narea şi electrificarea sec torului de transporturi şi va integra sistemele de e nergie şi de transporturi.

11. Comisia vă propune o le-gis laţie pentru a îndeplini ţinta UE de energie produsă din surse regenerabile pen-tru 2030 şi se va asigura de faptul că această ţintă sta-bi lită la nivel european es-te în deplinită într-un mod e ficient din punct de vedere al costului.

12. Comisia va pregăti o stra-te gie prevăzătoare, pri vind e nergia şi schimbările cli ma-tice, cer ce tarea şi ino va rea pentru men ţinerea lea der-ship-ului teh nologic e uro-pean şi pentru ex tin de rea opor tunităţilor de ex port.”

Problema flexibilității apare de asemenea şi în sectorul de pro du-ce re a energiei. După cum a afirmat Ministrul Energiei din Lituania, Rokas Masiulis, în timpul unei conferinţe cu privire la crearea unei Uniuni E nergetice Europene care a avut loc în capitala Letoniei, la începutul lu nii februarie 2015, „investiţiile în capacitățile de producere a e nergiei ar trebui să se bazeze pe o neutralitate de ordin tehnologic iar statele membre ar trebui să aibă li-bertatea de a alege pentru a-şi se-lec ta mixul resurselor de energie. E nergia nucleară, energia din sur-se regenerabile sau alte surse de energie indigene, toate aceste o portunităţi ar trebui folosite.”

În acelaşi timp, flexibilitatea este pro-movată şi pentru utilizatorii de e nergie. Conform unui docu ment de consultare pregătit pen tru o dezbatere orientativă de că tre Comisari, împuternicirea utili za torilor va constitui o temă prin-cipală a acestei comunicări. „Ma-rea majoritate a europenilor sunt u tilizatori pasivi de energie datorită ba rierelor administrative, a lipsei de competență sau a stimulentelor in-suficiente sau a instrumentelor, s-a ob servat în proiect. Acest document a prezentat 12 direcţii de acţiune,

una dintre care este o propunere (ca re este așteptată anul acesta sau anul viitor) pentru legislaţia pri vind „o nouă piaţă europeană ba zată pe pieţe en gros şi en detail com plet integrate şi pe furnizarea unei noi abordări pentru utilizatorii de energie.”

„Politica energetică europeană nu mai este o politică bazată pe un e chilibru dificil între competitivitate, sus tenabilitate şi securitatea în a limentare. A face trecerea de la o politică energetică europeană că-tre o Uniune Energetică înseamnă că cea din urmă este un proiect ho listic care include toate aceste con sideraţii în toate acţiunile pe ca-re le promovează” - Jean-Arnaud Vinois, Consilier pe teme de Politică e nergetică europeană la Notre E u-rope – Jacques Delors Institute

Cifre esenţiale pentru se cu ri ta-tea energetică a UE

● În ziua de astăzi (februarie 2015) UE importă 53 % din e nergia pe care o utilizează. De pendenţa importului de e nergie se referă la petrol brut (a proximativ 90%), ga ze na tu ra le (66%), şi în-tr-o măsură mai mică, la combustibili fo sili (42%) pre cum şi com bus ti bi lul nuclear (40%).

● Securitatea energetică a a li -mentării privește fiecare stat mem bru, chiar dacă unele sunt mai vulnerabile de-cât altele. Acest lucru este adevărat în spe ci al pentru regiunile mai pu ţin in tegrate şi conectate pre cum re giunea Baltică şi Estul Europei.

● Cea mai presantă problemă de securitate energetică este de pen dența puternică de un singur fur nizor extern. Acest lucru este adevărat şi pen tru gaze, în să se aplică şi pentru energia electrică: - şa-se state membre de pind de Rusia ca furnizor ex-tern unic pentru întreaga cantitate de importuri de

martie 2016 13

gaze iar trei din tre acestea fo losesc gaze naturale mai mult de ¼ din ne vo ia lor totală de energie. În 2013, alimentările cu e nergie din Rusia au re pre zen -tat a proximativ 39% din importurile de gaze na tu-ra le ale UE sau 27% din utilizarea ga zelor din UE; Rusia a ex por tat 71% din can tităţile sale de gaze că-tre Europa cu cele mai mari vo lume în dreptându-se că-tre Ger mania şi Italia.

● În ceea ce priveşte energia electrică, trei state mem-bre (Estonia, Letonia şi Li-tu ania) sunt dependende de un operator extern pen tru fun cţionarea şi e chilibrarea re ţelei lor de energie electrică.

● Factura de energie electrică a UE re prezintă mai mult de 1 miliard euro pe zi (în jur de 400 miliarde euro în 2013) şi mai mult decât 1/5 din totalul importurilor UE.

Im por turile UE reprezintă mai mult de 300 miliarde euro de petrol brut şi pro-duse pe tro lie re, dintre care 1/3 pro vin din Rusia.

● Securitatea energetică a UE a fost lu ată în considerare în contextul creş terii globale a cererii de energie, ca re con-form aşteptărilor trebuia să crească cu 27% cu schim-bări im portante pentru a li-men tarea cu energie şi pen-tru flu xurile co mer ciale. n

Norvegia îşi doreşte să devină motorul Europei*)O nouă linie HVDC va permite Europei să stocheze mai multă energie eoliană în sistemul hidroenergetic al Norvegiei

*) Preluare din spectrum.iee.org

Rezervele hidroelectrice ale Norvegiei reprezintă aproximativ ju mătate din capacitatea de sto ca-rea a energiei Europei. Operatorii de reţea din Europa au nevoie de stocarea energiei pentru a face faţă unui torent de energie eoliană în continuă creștere şi în schim-ba re. Observaţi legătura? La fel şi Norvegia. În luna decembrie (2015), s-a pus în funcţiune un nou cablu electric submarin care tre bu-ia să facă legătura între cerere şi oportunitate, mãrind accesul sis te-me lor electroenergetice europene la sistemele electroenergetice ale Norvegiei alimentate cu energie hidro.

Cablul cu o lungime de 240 km care se întinde de-a lungul Strâmtorii Ska gerrak care separă sudul Nor-ve giei şi nordul Danemarcei este prima reţea electrică nouă a Nor-ve giei cu Danemarca începând din 1993. Denumită Skagerrak 4, cu convertorii săi de linie de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC) – unităţi electronice la fiecare capăt al liniei care transformă AC în DC de înaltă tensiune şi viceversa – sunt stâlpii de temelie pentru mai multe cabluri ambiţioase care pleacă din Norvegia către reţelele de energie e oliană din Germania şi Marea Bri-

tanie. Construcţia acestor noi ca-bluri este estimată a începe pe parcursul anului următor.

Interconectarea existentă Ska ge-rrak, a trei cabluri HVDC cu o ca -pa citate combinată de 1,000 MW, a rată deja lumii cât de bine se com-ple tează energia eoliană cu energia hi droelectrică. Conform Agenţiei pen tru Energie din Danemarca, ast-fel de interconectări sunt motivul pentru care Danemarca se poate acomoda la cele mai înalte niveluri de energie eoliană ale lumii, care au reprezentat 41,2 % din cererea Danemarcei de energie în prima ju-mătate a acestui an. În anumite mo-men te producţia de energie eoliană chiar depăşeşte cererea internă de e nergie a ţării.

„Stocăm surplusul acestora în re-zer voa rele hidro şi apoi o re trans-mitem sezonier sau în fiecare zi. Acesta este un caz de business foar te elocvent,‟ a afirmat Hakon Bor gen, vicepreşedinte executiv la Statnett, operatorul de reţea al Norvegiei.

Turbinele hidroelectrice ale Nor ve-giei funcționează cu greu în timp ce Norvegia utilizează în schimb e nergia eoliană a Danemarcei,

lăsând o cantitate echivalentă de energie stocată în baraje. Iar în momentul în care vremea se schim-bă iar vânturile din Marea Nordului scad în intensitate, lacurile de a cumulare și cablurile Skagerrak trans portă acea energie stocată î napoi Danemarcei.

Borgen a considerat că planurile privind progresul ale Skagerrak 4 de 700 MW de a conecta Marea Britanie şi Germania la rețeaua electrică a Norvegiei prin folosirea celei mai flexibile forme de tehnologie HVDC - convertoare de tensiune (VSCs) – la cea mai înaltă tensiune. Capacitatea acestor convertoare de a stabiliza tensiunea reţelelor AC la ambele capete ale unui cablu face tehnologia să fie mai potrivită decât orice alternativă existentă pentru abordarea fluxurior intermitente de energie din surse regenerabile, a mai afirmat acesta. Aceste convertoare ale Skagerrak 4 operează fiecare la 500 kV – 30% mai ridicată decât deţinătorul anterior al recordului. Borgen a fost de părere că înalta ten siune va fi necesară pentru re-ducerea pierderilor pe distanţe mai mari precum cabluri de 720 km până în Marea Britanie, care vor fi cele mai lungi cabluri electrice submarine din lume.

14 martie 2016

ABB din Zurich, care a construit convertoare ale Skagerrak 4 a fost de părere că provocarea mai mare din punct de vedere al tehnologiei a fost să se asigure că VSCs funcţionează bine de-a lungul liniilor mai vechi HVDC. Acest lucru se datorează faptului că Skagerrak 4 actuală care transportă către sud de-a lungul strâm torii trebuie să circule înapoi că tre Norvegia prin cablul Skagerrak 3, care fo lo-seş te convertoarele cla si ce HVDC. Aceasta va fi prima o perare a cablurilor la nivel mondial care fo-loseşte convertoare VSCs şi con ver-toare clasice HVDC.

O astfel de potrivire devine in-te resantă în momentul în care o peratorii doresc să inverseze flu xul energiei- ceva ce se poate în tâm-pla de până la 1,000 ori pe an la Skagerrak din moment ce vânturile şi pieţele se schimbă. VSCs in ver-sează fluxul de energie prin in ver-sa rea curentului unei linii, în timp ce con vertoarele clasice HVDC tre buie să inverseze polaritatea li ni ei de î naltă tensiune.

Prin urmare, cum se poate inversa flu xul energiei la ambele linii? Soluţia ABB este un proces de 5 pâ nă la 10 secunde care foloseşte acţiuni coordonate de ambele tipuri de convertor şi 8 butoane de înaltă vi teză care reconfigurează ca blajul VSCs, inversând po la ritatea lor ast-fel încât fluxul de energie din Ska-gerrak 4 să poa tă schimba direcţia în timp ce curentul continuă să cur-gă către sud.

Procesul întrerupe circuitul prin care curentul curge de la un cablu la celălalt. Însă Lars-Erik Juhlin, un expert în HVDC la ABB, era de pă-rere că nu este nicio pierdere sem-

ni ficativă sau creştere bruscă a e nergiei la reţelele de AC.

Soluţia, a explicat Juhlin, este con-duc tivitatea electrică excelentă a apei de mare. În momentul în care sche ma de inversare a energiei în-tre rupe circuitul, convertorii folosesc electrozii submarini la oricare dintre ţăr muri pentru a alimenta curenţii in verşi de-a lungul strâmtorii prin apă. Trimiterea curentului prin apa mării poate coroda infrastructura submarină precum conductele de gaz natural, însă acolo, doza este cea care poate produce avarii. „Acestea pot accepta chiar şi 2,000 amperi până la 2 ore. Deci pentru un puls scăzut, nu este nicio problemă,” a afirmat Juhlin.

Proiectele ulterioare de in ter co nec-tare Statnett s-ar putea realiza des-tul de rapid pentru că acestea vor fi decât nişte versiuni mai lungi ale Skagerrak 4. Prima, o pereche de ca-bluri de 500kV VSC dintre Norvegia şi Germania, a primit aprobările fi-nale privind reglementarea. Stat-nett şi partenerul său european de reţea, firma danezo-germană Tennet, a prevăzut taxarea de până la 1,400 MW NordLink în anul 2018. Pe rechea de cabluri Norvegia-Marea Britanie, un efort comun al Statnett- şi al Operatorului Naţional de Rețea cu sediul în Londra, este estimat a în cepe până în 2020.

Ar trebui să existe mult mai multe ca bluri dacă ţările din Europa res pectă obiectivele oficiale de e liminare a emisiilor de carbon re zultate în urma producerii de e nergie până în 2050. Consiliul de Con sultanţă al Guvernului german pri vind Mediul, a concluzionat de e xemplu în raportul său destul de influent din anul 2011, ca un sis-

tem electroenergetic optimal cu zero emisii de carbon pentru Ger-ma nia ar avea nevoie de mai mult de 40GW de interconectare cu Norvegia. Acel sistem, așa cum a es timat consiliul, ar furniza energie la un preț destul de accesibil de 6 pâ nă la 7 eurocenți pe KW oră. Fără sto carea norvegiană, costurile cu e nergia s-ar ridica la 9 până la 12 e urocenţi pe KW oră.

Anund Killingtveit, profesor de in-gi nerie hidraulică şi a mediului la Universitatea de Ştiinţă şi Teh no lo-gie din Norvegia, a fost de părere că hidroenergia din Norvegia şi-a în deplinit cel puţin o parte din sar-cină. Killingtveit a condus un pro-gram de cercetare pe o perioadă de 5 ani în valoare de 5,7milioane $ pe tema echilibrării hidroenergiei, care a relevat faptul că rezervoarele e xistente de hidroenergie ar putea cu u şurinţă să mute 25GW de energie şi să se transmită prin stocare fără a distruge mediul – de 5 ori mai mult decât introduc actualmente. So luţia, aşa cum a afirmat dânsul, a fost instalarea pompelor care au trans portat apa de la un rezervor la un altul cu o înălțime mai mare din a propiere, stocând astfel energie în mod activ mai degrabă decât să în-târ zie producţia.

Dacă există o limită la potenţialul de stocare a energiei al Norvegiei, aceasta poate fi reţeaua proprie a ţării. Statnett a început o re teh-no logizare de reţea pe 10 ani în valoare de 8 până la 10 miliarde $, însă factorizează doar 3,5GW de energie suplimentară de la trei pro-iecte de cabluri. Întrebarea este cât de multe linii de energie vor ac cep-ta norvegienii pentru a face cât mai uşoară trecerea Europei de la e nergia produsă din combustibili fosili. n

martie 2016 15

Din Energetica UEAcordul istoric privind limitarea schimbărilor climatice la Paris*)Alocuțiunea Comisarului Miguel Arias Cañete la conferința de presă privind rezultatele conferinței asupra schimbărilor climatice COP21 de la Paris

După mulţi ani de eforturi neîncetate, am obţinut la Paris un acord global privind schimbările climatice.

Acest acord este o victorie majoră pentru comunitatea globală. Acordul de la Paris este primul acord de la nivel mondial adevărat privind limitarea schimbărilor climatice.

Acordul de la Paris este înţelegerea multilaterală majoră a secolului 21. Întâlnirea de la Paris a fost mult mai mult decât o înţelegere. Această întâlnire a abordat teme legate de diplomaţie, geopolitică şi influenţă. În acest context, întâlnirea de la Paris a fost o victorie majoră pentru Europa şi pentru aliaţii săi.

Aş dori să vă spun o poveste.O poveste despre modul în care Europa şi aliaţii săi au ajuns la a cordul de la Paris.O poveste depre modul în care E uropa şi Aliaţii săi au reuşit să pu-nă presiune pe marii emiţători.

O poveste despre modul în care Europa şi aliaţii săi au reuşit să facă istorie.Coaliţia ambiţiilor îndrăzneţe.Unii dintre voi poate ați auzit la Paris despre Coaliția ambiţiilor în-drăz nețe.

Unii au pretins că acesta a fost un accident la Paris. Alţii că aceasta a fost o grupare de ţări luate la în tâm-plare.Ei bine, aceştia s-au înşelat.

Coaliţia ambiţiilor îndrăzneţe este mas terplanul Europei şi al aliaţilor săi con ceput de-a lungul anului 2015.

Es te o grupare de ţări dez vol-tate şi în curs de dezvoltare care au schimbat regulile jocului la Paris.

Însă, înainte de asta, haideţi să aruncăm o privire în urmă la ceea ce s-a întâmplat la Copenhaga în 2009. De ce întâlnirea de la Copenhaga nu s-a soldat cu niciun rezultat?

Pentru trei motive:● Primul, pentru că lu mea nu era pregătită.● Al doilea, pentru că multe ţări nu au dorit să-şi ia un angajament.● Şi al treilea, pentru că toate acele ţări care nu au dorit să-și ia un angajament au reuşit să separe ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare şi au reușit să creeze două blocuri diferite.

Într-adevăr, la Copenhaga, dis cu-tăm despre țări împotriva altor țări, despre ţările dezvoltate versus cele în curs de dezvoltare, despre ei şi despre noi.

Şi ce s-a întâmplat de atunci? S-a schimbat lumea atât de mult de atunci? Ei bine, da, parţial.Multe ţări şi-au dat seama că schimbările climatice nu au graniţe. Multe ţări şi-au dat seama că impactul schimbărilor climatice ne afectează pe noi toţi.

Multe ţări şi-au dat seama că nu poţi rezolva problema schimbărilor cli matice fără a avea alături an ga-ja men tul marilor emiţători. În ziua de azi, ţările dezvoltate de termină mai puţin de 35% din e misiile totale de gaze cu efect de se ră iar acestea sunt în scădere. Ţările în curs de dezvoltare determină 65%.

Fără marile ţări în curs de dezvoltare şi mari generatoare de emisii precum China, India, Brazilia, Africa de Sud sau Indonezia, nu putem rezolva problema schimbărilor climatice. La Copenhaga, Europa a fost cri ti-cată pentru că nu s-a aflat la ma-sa unde s-au purtat discuţiile. Un sentiment de frustrare, şi chiar de umilire politică, s-a făcut simţit printre mulţi delegaţi europeni.

În aceste condiţii, Uniunea E u ro-pea nă a avut o singură opţiune: să-şi şteargă lacrimile, să acţioneze îm preună şi să continue eforturile, în să într-un mod creativ, strategic.

La conferința climatică de la Durban din anul 2011, UE şi un număr de ţări în curs de dezvoltare au acţionat împreună şi au reuşit să se pună de acord cu celelalte țări asupra unei Foi de parcurs premergătoare întâlnirii de la Paris.

Aş dori să apreciez pe predecesorul meu Connie Hedegaard pentru munca nemaipomenită şi pentru eforurile neîncetate de a aduce toate ţările, cele dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, la masa discuţiilor.

Fără Durban nu am fi aici astăzi.

Plecând de la aceasta, Europa şi un număr mic de ţări, atât cele dez-voltate cât şi cele în curs de dez-vol tare, bogate şi sărace, mari şi mici, s-au întâlnit discret în ultimul an având un singur scop: de a pune pre siune pe marii emiţători şi de a obţine cel mai ridicat nivel de am-biţie.Prima întâlnire a acestui grup a avut loc în data de 17 mai la

*) Preluare din Speech/15/6320, 14.12.2015, Comisia Europeană, Bruxelles

16 martie 2016

Berlin consecutivă Dialogului din Petersberg. Întâlnirea a fost co pre-zi dată de către ministrul Norvegiei şi de către mine.

Au participat miniştri şi reprezentanți din Angola, Insulele Marshall, Ger-ma nia, Grenada, Peru, Santa Lucia, Marea Britanie, Gambia, Columbia, Chile, Mexic şi Elveţia.Am fost denumiţi ca fiind „pro gre-siş tii.”Pe parcursul primei întâlniri, am fost doar câţiva. Însă am avut multe puncte în comun.

Ne-am dorit un obiectiv pe termen lung. Ne-am dorit revizuiri la fi e-ca re cinci ani. Ne-am dorit reguli comune, un set robust de reguli de transparență şi responsabilitate. Ne-am dorit un acord sincer privind finanțarea şi susţinerea limitării schimbărilor climatice.

Începând din acel moment, şi de asemenea, mulţumită campionului nostru privind schimbările climatice şi a liderului, Ministrul de Afaceri Externe al Insulelor Marshall, Tony De Brum, ne-am putut vedea în cu-lisele întâlnirilor majore privind li mi-tarea schimbărilor climatice pe par-cur sul întregului an.

Acestea au inclus Forumul E co no-miilor Majore de la Luxemburg din iulie şi de la New York din sep tem-bri e, consultarea informală de la Paris înainte de pauza din vară şi de pre întâlnirea COP21 de la Paris din noiembrie.

În acele camere, am transmis aceleaşi mesaje şi ne-am susţinut unii pe alţii.Am creat un sentiment de a partenenţă şi de coeziune fără a fi un grup formal de negociere.Între întâlnirile ministeriale, oficialii şi negociatorii noştrii s-au întâlnit într-un cadru diferit pentru a-şi a linia poziţiile, pentru a planifica pro gramul de abordare, pentru a că uta un teren comun şi pentru a pro pune soluţiile necesare.

Însă eram, doar un mic grup. A trebuit să ajungem la alţii şi să–i invităm să ni se alăture. A trebuit să ne extindem. A trebuit să recrutăm şi alţii.

Acesta este motivul pentru care Mi-nistrul Brum şi mulţi dintre noi am început acest demers şi ne-am în-tâl nit cu ţări partenere importante pen tru a discuta cu aceştia în cadrul întâlnirilor noastre.

Ca parte a acestei abordări, am că lătorit în Papua Noua Guinee în Pacific, în Maroc, în Africa şi în Ecuador în Brazilia şi în America Latină.În Papua Noua Guinee, m-am în tâl-nit cu aproape toţi liderii din re gi-u ne, am semnat declaraţii privind energia curată şi am discutat o stra-te gie comună pentru Paris.În Maroc, m-am întâlnit cu ministrul me diului Hakima El Haite.

Ne-am pus de acord privind or ga-ni zarea unui forum internaţional în Rabat de a face un bilanţ al INDCs înainte de întâlnirea de la Paris.

În Rabat am arătat populaţiei că INDCs erau o ideea bună însă că nu erau de ajuns pentru a păstra creş-te rea temperaturii sub 2°C. Prin urmare, am arătat că trebuie să fa-cem mult mai mult şi că numai trei elemente esenţiale ne puteau duce că tre realizarea acestui obiectiv: un obiectiv pe termen lung, o re-vi zuire regulată şi reguli clare de transparență.

Forumul de la Rabat a fost de a semenea o bună ocazie de a ajunge la mulţi miniştri din Africa in formându-i despre „întâlnirile noas tre progresiste” şi de a-i invita să ni se alăture. Am recrutat.În America Latină, am călătorit în Brazilia şi Ecuador.

În Rio, m-am întâlnit cu Ministrul Teixeira şi am discutat despre po-zi ţiile celor cinci ani de revizuiri, des pre forma legală puternică a o biectivelor şi despre o interpretare mai modernă a principiului ca re ghidează distribuirea re pon sa bi li tă-ţi lor dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare.

Alăturarea Braziliei ar putea fi o schimbare majoră. Brazilia a făcut parte din grupul BASIC (format

din Brazilia, India, Africa de Sud şi China), un grup conceput în mod tra diţional ca gardieni puternici ai ţă rilor în curs de dezvoltare care au ma nifestat rezistenţă.

În Quito, m-am întâlnit cu mulţi reprezentanţi progresiști ai ţărilor din America Latină şi ai grupului AILAC format din Guatemala, Peru, Chile, Columbia, Costa Rica şi multe altele.

În paralel cu acest program de sen-sibilizare, europenii fuseseră deja de acord cu concluziile Consiliului privind poziţiile de negociere pentru Paris cu privire la finanţarea limitării schim bărilor climatice.Toate a cestea l-au făcut pe Europeni un par tener unificat şi de încredere.

Astfel, grupul a început să crească din ce în ce mai mare, cu multe ţări noi care ni s-au alăturat. Până în no iembrie, miniştrii din aceeaşi sală au reprezentat mai mult de 80 de ţări.

Grupul a devenit din ce în ce mai bun, cu multe idei noi creative şi dis cuţii esenţiale. Şi astfel am decis să denumim întâlnirile noastre „Întâlnirile Informale Ministeriale”.

S-a zvonit în sălile de negocieri for male că ar exista un grup de ţări dezvoltate şi țări în curs de dezvoltare care şi-au aliniat po-ziţiile înainte de rundele majore de negociere şi care au încercat să tre zească ambiţia. Am fost numiți, „co aliţia ambiţiei”. Şi brusc, cu o zi înainte de preîntâlnirea ministerială de la COP21 de la Paris din no iem-bri e, Statele Unite au bătut la uşa noas tră. Este adevărat că am fost cu toţii un pic surprinși la început din moment ce SUA nu a arătat o flexibilitate în privinţa cerinţelor noas tre cele mai importante de a nul trecut. Însă, această situaţie a în-ce put să se schimbe în momentul în care am intrat pe ultima sută a dis cuţiilor.

Astfel, în data de 6 decembrie 2015, SUA s-a alăturat nouă în cadrul unei cine şi ne –am dat seama atunci că aceştia au început

martie 2016 17

să înainteze alături de noi, în timp de China rămânea nemişcată pe poziţia sa.

În data de 8 decembrie 2015, Uniunea Europeană a făcut un anunţ im portant: ne-am aliat cu 79 de ţări a fricane, din Caraibe şi din zona Pa cificului în care le-am solicitat un acord ambiţios şi ne-am pus de acord cu privire la elementele e senţiale ale întâlnirii de la Paris. Grupul nostru devenise acum chiar mai puternic.

Apoi, SUA şi-a exprimat interesul de a se alătura formal acestui grup al ambiţiilor înalte. Astfel, după dis cu-ţii îndelungi cu privire la forma le-gală, la scopul pe termen lung şi la finanțarea limitării schimbărilor cli-ma tice, am reuşit să ne punem cu toţii de acord.

Secretarul SUA John Kerry a a nunţat într-o zi de miercuri că SUA se va alătura formal grupului. În acel moment devenisem „Coaliţia Am bi-ți ilor Înalte”. Şi multe alte ţări s-au alăturat grupului: Filipine, Canada, Seychelles, Elveţia, Fiji, Uruguay, Australia, Islanda şi Micronezia. Miş carea noastră devenise de ne o-prit. Începusem să ne întâlnim mai frec vent şi să discutăm o strategie co mună. Şi apoi s-a alăturat şi Brazilia. Aceasta a fost de asemenea o mişcare importantă. Odată ce ţa ra care făcea parte din grupul BASIC, Brazilia făcea acum parte din coaliţia noastră. După această în tâlnire, ne-am îndreptat cu toţii în şedinţă plenară. În acel moment,

şti am că vom obţine un acord bun la Paris. Aceea a fost confirmarea. Şi aşa s-a şi întâmplat. Alianţa noastră a funcţionat. Acesta este cel mai ambiţios acord pe care l-am putut ob ţine. Pentru prima dată într-un acord legal, am reiterat scopul nostru pe termen lung de a preveni efectele ad verse ale încălzirii climatice. Am ho tărât să ne întoarcem la fiecare cinci ani asupra acestui acord, să ve dem ce s-a realizat, să discutăm des-pre ultimele tehnologii şi să ne re înnoim angajamentele în mod corespunzător.

Am decis să construim un sistem trans parent pentru a facilita ac ţi u-nea, pentru a înregistra progresul şi pentru a asigura finalizarea. În acea situaţie, am hotărât să creş-tem susţinerea celor vulnerabili pen tru a se adapta schimbărilor cli-ma tice şi de a face faţă pierderii şi pa gubelor. Nivelul de 100 miliarde $ a fost considerat plafonul pentru sus ţi ne rea din partea ţărilor dez-vol tate. Por nind de la acest plafon, pa sul ur mă tor era ca acesta să crească.

Întâlnirea de la Paris a fost apogeul anilor de eforturi depuse de către Europa pentru un acord universal mul tilateral privind limitarea schim-bă rilor climatice.

Europa a fost o voce puternică ca re a susţinut această ambiţie, aducând experienţa unei politici cli ma tice eficiente şi tradiţia noastră pri vind negocierile şi cooperarea in ter na ţi-

onală bazată pe reguli. Înainte de întâlnirea de la Paris şi chiar în ca-drul acelei întâlniri, Europa a fost centrul Coaliţiei Ambiţiilor Înalte a ţărilor dezvoltate şi a ţărilor în curs de dezvoltare. Împreună am ajutat la creionarea rezultatului de succes al conferinţei de la Paris.

Coaliţia Ambiţiilor Înalte a adus la aceeaşi masă cei mai mari par ti ci-panţi cât şi ţările mai mici în curs de dez voltare. Şi, deodată, dezbaterea nu era despre ţările dezvoltate ver-sus ţările în curs de dezvoltare. În-tâl nirea era despre dorinţă versus lip sa dorinţei. Şi nimeni nu a dorit să fie considerat ca fiind nedoritor în privința acestui demers. Şi apoi, Fa bius a stabilit acordul.

Trebuie să ne bucurăm de acest mo-ment istoric. Însă greul abia acum a început. Ceea ce s-a promis trebuie fi nalizat. În acea zi, am dorit să vă asigur de un lucru: ar trebui să fim cu toţii mândri de Europa.

Europa a tre cut prin multe vremuri tulburi în ul timii câţiva ani. Criza economică şi so cială a testat limitele solidarităţii şi a pus la îndoială încrederea e uropenilor în liderii lor. În acea zi de 15 decembrie 2015 europenii ar fi trebuit să fie mândri de Europa. Cu toţii ar trebui să fim mândri de Europa.

Ne-am adus cu toţii o contribuţie majoră la încheierea acestui acord de la Paris.

Mulţumiri calde tuturor. n

18 martie 2016

Alocuţiunea domnului Maroš Šefčovič,vicepreşedinte pentru Uniunea Energetică la Inaugurarea Centrului European de Interoperabilitate pentru vehiculele electrice şi pentru reţe le inteligente*)

Domnule Mac Williams,Domnule Ambasador Gardner, dis-tinşi invitaţi,

Permiteţi-mi să vă mulţumesc pen-tru oportunitatea de a mă adresa as-tăzi în fața dumneavoastră. E veni-mentele precum acesta le oferă o mare oportunitate factorilor de de-ci zie de la nivelul UE să se implice şi să interacționeze cu industria, cu decidenţii care e laborează politi-cile energetice, cu autorităţile de re glementare, cu or ganizaţiile de cercetare, cu in stituţiile de învă ţă mânt şi cu or ga nismele de standar dizare de pe am be le părţi ale Atlanticului.

Acest dialog cu părțile principale in-te resate este un moment im portant pentru Uniunea E nergetică. Acesta este un proiect ca re se realizează ple când de la bază spre vârf.

Trebuie să implicăm activ actorii de la bază şi să privim transformarea sec torului energetic nu dintr-o per-spectivă concentrată doar pe a ceastă temă ci dintr-o perspectivă glo bală.

Ne dorim construirea de punţi cu partenerii noştri cei mai im portanţi.

Centrul European de In ter o pe ra-bilitate prezintă cel puţin două din-tre obiectivele noastre prioritare: tre buie să dezvoltăm o cercetare ro bustă, o strategie de inovare şi de competitivitate (cea de-a cin cea raţiune de a înfiinţa Uniunea e ner-ge tică) şi un parteneriat trans at-lantic puternic.

1. O strategie robustă pentru cer cetarea inovării şi a com-pe ti ti vităţii

Demersurile pentru un serviciu de transport mai eficient din punct de ve dere energetic şi decarbonat este

o parte majoră a cercetării noastre în cadrul Uniunii Energetice, pe agenda inovării şi competititvitatii. Stra tegia Uniunii Energetice pre-ve de un set de acţiuni concrete în această direcţie, incluzând trecerea că tre combustibilii intensivi fără sau cu mai puţin carbon, îmbunătăţirea ran damentului vehiculelor şi ma na-ge mentul eficient al cererii pentru ser viciile de transport.

În acest context, electrificarea trans portului oferă o oportunitate u nică pentru Europa şi SUA pen tru decarbonarea simultană a trans-por tului; reducerea de pen den ţei de petrol; îmbunătățirea calităţii a erului în oraşele noastre; creş-te rea economică şi crearea de lo-curi de muncă; şi pentru inovare în industrie.

Cu doar o lună înainte de începerea ne gocierilor de la COP21 de la Paris, nu pot decât să reiterez rolul e senţial al promovării vehiculelor e lectrice (e-mobilitate) pentru a fa-ce economia mondială neutră din punct de vedere al emisiilor de car-bon până la finalul secolului.

Accelerarea electrificării parcului nos tru de maşini şi a altor mijloace de transport necesită o integrare com pletă a vehiculelor electrice în politicile urbane de transport şi în rețeaua de energie electrică, atât în calitate de utilizatori cât şi ca mijloace potenţiale de stocare. A ceasta înseamnă că trebuie să pri-vim nu numai la sistemele noastre de energie şi transport ci şi la piaţa noas tră de dezvoltare a serviciilor informatice.Această iniţiativă complexă, cu im-plicaţii pe termen mediu şi lung pen tru competitivitate şi mobilitate, va avea nevoie în mod inevitabil să se construiască pe:

● Standarde compatibile şi in ter-o perabile

● Proceduri de testare eficiente şi ar monizate realist

● Dovezi puternice şi sigure, pen-tru a însoți, susţine şi implementa realizările noastre privind poli-ticile.

Toate aceste lucruri vor fi realizate prin intermediul Centrului european de interoperabilitate. Însă acesta es te de asemenea un caz elocvent al extinderii şi întăririi copoperarii noas tre transatlantice pe plan şti in-ţi fic şi tehnic.

2. Parteneriatul nos tru trans at-lan tic

Vizita pe care am făcut-o re cent în SUA mi-a demonstrat că parteneriatul nostru strategic în ceea ce priveşte planul energiei şi al inovării este activ şi puternic. Am descoperit interlocutori foarte an gajaţi, printre care s-a numărat şi Secretarul pentru Energie Ernst Mo niz. Implicat în transformarea e nergetică şi pregătirea COP21, ho tă rât să profite de avantajele unei cercetări şi inovări comune, convins că întărirea legăturilor noastre e cono mice vor fi benefice pentru am bele părţi.

Standardele industriale armonizate şi procedurile de testare joacă un rol important în acest sens. Acestea vor reducere barierele de comerţ cât şi cele tehnice, şi vor permite u nor sisteme diferite achiziţionate de la furnizorii de la nivel mondial să lucreze împreună.

Pentru acest motiv serviciul ştiinţific din ca drul Comisiei Europene, JRC, împreună cu Departamentul pentru Energie din SUA (DoE), profită de

*) Preluare din Speech /15/5948, Comisia Europeană

martie 2016 19

experienţa acestora şi de mijloacele tehnice de ultima generaţie pen tru a mobiliza o conectivitate u ni ver sală şi o interoperabilitate între ve hi culele electrice (EV) şi infrastructura de în-cărcare a bateriilor electrice.

Investiţiile în facilitățile de cercetare pre normativă susţin complet obiectivele po litice menţionate mai sus. Noile la-bo ratoare ale JRC împreună cu la bo ra-toa rele gemene din SUA de la Argonne National – vor crea „un limbaj comun” pe care întregul lanţ de la sursele de e ner-gie la vehiculele electrice, să îl poată vor bi şi înţelege.

Luând în considerare schimburile de ex-pe riență productive dintre cele două părţi pe care Vladimir le-a menţionat şi impactul aşteptat al activităţii celor do-uă centre de interoperabilitate, nu este surprinzător că această iniţiativă con sti-tu ie o colaborare reprezentativă dintre la boratoarele pentru transportul electric şi interoperabilitate cu reţele inteligente, din tre Consiliul Economic Transatlantic şi Con siliul Energiei UE-SUA. Acesta oferă un model care ar putea fi copiat într-un mod util în alte zone de referinţă pentru par teneriatul UE-SUA.

Aş dori să profit de această oportunitate pen tru a aminti de potenţialul TTIP pentru îmbunătățirea procedurilor cu pri vire la re gulamentele tehnice, la stan-darde, la evaluarea conformităţii, şi la promovarea unei bune practici de re-glementare. Prin acelaşi mijloc se in ten-ţionează protejarea ca pabilităţilor gu-ver nelor pentru a re gle menta piaţa de energie eficientă şi si gură, un nivel ridicat de protecţie a sănă tăţii, de securitate energetică şi de protecţie a mediului.

Această cooperare dintre Statele Unite şi Europa se sprijină pe legături ştiinţifice des tul de vechi atât la nivel european cât şi al statelor membre. În ceea ce pri-veşte tehnologiile noi, de exemplu, lu-crăm împreună nu numai la vehiculele e lectrice şi la reţelele inteligente ci şi la fuziunea nucleară, la celulele de com bus-ti bil cu hidrogen, la materialele esenţiale şi în alte domenii.

Ca şi concluzie aş reaminti că secolul 21 nu va mai aduce în discuţie cine are ce-le mai mari rezerve de petrol, gaze sau cărbune. Liderii noii economii vor fi aceia care pot găsi cele mai bune soluţii teh-nologice pentru integrarea energiei din surse regenerabile, precum energia pro-du să din surse regenerabile în sistemele electrice. Acesta este motivul pentru ca-re am afirmat în trecut că, la modul sim-plu, rețelele inteligente ar putea deveni „gazelele de şist ale Europei”.

Sunt mândru de faptul că, Comisia E uro-peană prin Centrul de in ter o pe ra bi li tate JRC, este implicată în mod direct în găsirea celor mai viabile soluţii, cele mai a vansate, mai competitive şi cele mai economice.

Consider că este corect să afirm că JRC joacă un rol definitoriu în a oferi e laboratorilor de politici ai UE, cele mai va loroase mărturii științifice, cu date ro-bus te, bazate pe analize complete.

Şi reuşeşte acest lucru cu cei mai buni par teneri din acest domeniu, aşa cum poa te fi observat şi în aceste momente. Sunt sigur că ne putem baza pe susţinerea dvs. pentru a face acest parteneriat un mare succes.

Vă mulţumesc pentru atenţie. n

www.aem.ro

www.abb.com

www.alstom.com

www.tractebel-enginee-ring-gdfsuez.com

www.teletrans.ro

sC sMArt sACalitate şi promptitudine

ww.smart-sa.ro

www.adrem.ro

www.romelectro.ro

sC roMenergo sApower of all!

www.romenergo.ro

www.repower.com

www.acue.ro

20 martie 2016

*) Preluare din World Energy Focus, nr 19, ian. 2016

Interviu cu domnul Christoph Frei, Secretar General al Consiliului Mondial al Energiei*) „Mesajul esenţial de la Paris: fiţi parte a frontierei inovaţiei”

Din activitatea CME

Mesajul esenţial al acordului climatic COP21 de la Paris a fostul faptul că sectorul de business ar trebui să fie parte din tendinţa către energie din surse regenerabile şi parte a „frontierei inovaţiei”, este de părere Christoph Frei, Secretar General al Consiliului Mondial al Energiei într-un interviu acordat World Energy Focus. „Drumul lung de la Paris este de a construi bazându-se pe cea mai bună tehnologie, pentru a dezvolta şi implementa inovaţia. Dacă nu vă găsiţi în prima linie utilizând toate acestea, este posibil să nu vă remarcaţi în viitorul apropiat”. Frei (47), care este liderul Consiliului încă din 2009, a explicat ce înseamnă „Parisul” pentru sectorul de utilităţi, pentru companiile de petrol şi gaze, pentru companiile pe cărbune şi pentru investitori. Acesta a mai subliniat că lumea trece printr-o triplă tranziţie: o tranziţie a decarbonării, o tranziţie a modelului pieţei şi o tranziţie a rezilienţei. Pentru a putea trece prin aceste tranziţii, „trebuie să fie foarte clar care sunt priorităţile”.

Oferă Paris un semnal destul de clar pentru companiile din energie şi pentru investitori pentru a–i în-dru ma către o nouă direcție pentru viitor? La urma urmei asta a cerut sec torul energiei de la majoritatea de cidenţilor politici: de a pune capăt ne siguranţei, o politică predictibilă, un cadru echilibrat de reglementare. Po trivit lui Christoph Frei, care a militat neîncetat pentru a uni sec-to rul energetic pe drumul unei vi-zi uni pentru un viitor sustenabil, răspunsul este un Da clar.

„Întâlnirea de la Paris a demonstrat des tul de clar că trebuie să ne an-ga jăm pe drumul decarbonării. Este adevărat că nu avem un preț in-ternaţional al carbonului, care ar putea fi cea mai bună soluţie pen tru sectorul energetic. Însă avem un preţ virtual: cunoaştem că im ple-men tarea INDC (planurilor naţionale cli matice) va reduce emisiile de la 59 GT la 55 GT în 2030. Aceasta poa te fi o a doua cea mai bună so-lu ţie, deoarece oferă un aspect pri-vind claritatea demersului. Acest pas reprezintă doar o treime din o biectivul unde trebuie să ajungem.

Pla nurile vor fi revizuite şi ajustate pen tru îndeplinirea obiectivelor.” Domnul Frei a afirmat că rezultatul de la Paris depăşeşte aşteptările. „Cu un an în urmă, am sperat să găsim 10 țări care să depună un INDC. La fi nal am găsit 185 de țări. Da, sunt dis crepanţe care trebuie acoperite – o discrepanţă a ambiţiei, o dis cre panţă financiară – dar există o înţelegere. Acest lucru nu a fost e vident niciodată.” Acesta a mai a dăugat că a fost clar faptul că în-tâl nirea de la Paris nu avea de gând să ducă la stabilirea unui preţ clar al car bonului. „Acest lucru nici nu era mă car pe agendă.”

Dacă aţi fi CEO al unei mari com-pa nii din energie, ce aţi face acum?

„Mai trebuie să adăugăm o idee care este foarte importantă: i novaţia. INDC sunt un angajament de a pro mova energia din sursele re ge nerabile şi o tehnologie curată. Acestea trebuie combinate cu inovaţia. Douăzeci de ţări şi-au du-blat bugetul pentru RD& D pentru ur mătorii cinci ani. Liderii din in-

dus trie au anunţat o dezvoltare a i novării de tip Manhattan. Dacă nu vă găsiţi în prima linie ca companie în energie, veţi avea de pierdut. Este po sibil să nu existe nicio înţelegere o bligatorie din punct de vedere legal care să vă oblige să faceţi anumite lucruri, dar dacă nu faceţi parte din frontiera inovării, este posibil să nu vă faceţi vizibili în viitorul apropiat. Acesta este cel mai mare rezultat al întâlnirii de la Paris. Este o presiune uriaşă dar şi o oportunitate imensă.”

Cunoaştem că există un buget dedicat carbonului care va limita dez voltarea combustibililor fo-sili. Care va fi direcţia abordată de către companiile care fo lo-sesc combustibilii fosili?

„Ei bine, unele companii, precum E.on şi RWE, au decis deja să-şi separe activităţile legate de com-bus tibilii fosili. Dacă plecăm dintr-un context tradiţional şi ne în-dreptăm către un nou mediu, cu tipuri diferite de in ves titori, cu diferite intervale de timp, care au de-a face în mod direct cu

martie 2016 21

sectorul rezidenţial, acest lucru ne cesită abilităţi diferite. Acestea fiind spuse, vom avea nevoie de un sistem rezilient.

„Nu am putea susţine vocea in dustriei potrivit căreia căr-bu nele este necesar pentru a oferi accesul la energie a celor săraci.”

Vom avea nevoie de gaz în multe economii mult timp de acum încolo. Avem de asemenea nevoie de a bi-li tăţi, de investitori, de măsuri po li-tice, pentru a putea furniza această reziliență a sistemului. Prin urmare, aceşti operatori, îşi au justificarea lor.”

Dacă companiile de utilităţi se pot separa, ce credeţi despre ce le din domeniul petrolului şi gazelor?

„Cererea pentru petrol este cel mai mult determinată de transport. Dacă obţineţi dezvoltare în ceea ce priveşte ga zele naturale, bi o-com bustibilii şi e-mobilitatea, veţi vrea să vă a siguraţi ca și companie că există in frastructura pe care să o puteţi fo losi şi monetiza pe vi i-tor. Veţi vrea să aveţi staţii de alimentare care pot oferi un mix de combustibili. Pe partea de a limentare, multe com panii de pe trol de la nivel in ter naţional îşi schim bă domeniul de activitate de la petrol la gaze şi in vestesc de asemenea în energia din surse re-generabile. Mă aştept la câ teva a nunţuri majore în această di rec-ţie. Pe partea de upstream, tre-buie să ne punem nişte întrebări se rioase. OPEC au fost mult timp con duse de logica Hotelling, care con sidera că disponibilitatea unei re surse finite este redusă de-a lun-gul timpului, iar valoarea sa mar-gi nală va creşte (numită după o teorie a economistului american Ha rold Hotelling, editor). Întreaga dis cuţie privind carbonul care nu ar-de ar distruge logica lui Hotelling. Ţă rile bogate în petrol vor trebui să regândească contextul în care pro duc şi acest lucru va diminua gân direa cartelurilor. Logica de a pro duce cât de mult puteţi devine acum mai puternică.

Dar companiile din domeniul căr bunelui, care este viitorul acestora?

„În ultimul raport al nostru privind scenariile am afirmat deja faptul că, cărbunele se confruntă cu o ma -re nesiguranţă, o situaţie pe ca re companiile nu au vrut să o a udă. Nu am putea susţine logica in-dus tri ei conform căreia cărbunele este necesar pentru a oferi acces la energie celor săraci. Acest lucru nu se aplică cu siguranţă în Africa Sub-sa hariană, care are o agendă ru ra lă dedicată clasei sărace, ci unei pro-duc ţii centralizate pe care o sus ți ne căr bunele. Aşa cum am mai spus şi cum au spus mulţi alţii CCS (cap ta-rea şi stocarea cărbunelui) nu va fi uşor de implementat. Prin ur mare, nu este uşor să avem o per spec tivă a unui viitor prosper pentru căr bune. Companiile vor trebui să de vină cu adevărat proactive în ce ea ce priveşte CCS dacă doresc să crea dă în viitorul resurselor lor. Dacă a cestea nu vin cu o viziune coerentă pe termen lung pentru dezvoltarea CCS, va fi dificil să întreprindem ac ţi uni care arată adevăratul nivel şi ca re trec dincolo de abordarea pro iect cu proiect.”

Consiliul Mondial al Energiei a creat un Centru Mondial al Ga-ze lor pentru a oferi o mai bună înţelegere a rolului gazelor în mi xul energetic. Consideraţi ga-zele o punte către viitor?

Gazele reprezintă un scenariu pu ter nic pentru viitorul apropiat. Ca un substitut al cărbunelui, dar şi ca o punte în alte sectoare, de e xem plu în transporturi. Sau ca un me diu de stocare pentru energia din sur se regenerabile. Vor exista multe o por tunităţi pentru gaze. Acesta es te mo tivul pentru care am format un Cen tru Mondial al Gazelor. Con si de răm că gazele trebuie să joace un rol important.

Ce ne puteţi spune despre e ficiența energetică? Ca de o bicei, despre acest subiect nu a uzim prea multe.

Acesta este un sector în care re ali-tatea nu a răspuns aşteptărilor noas -tre. Da, înregistrăm progrese. În

ultimii douăzeci de ani, am ob ţi nut reduceri privind intensitate energetică de 1,3% în medie pe an. În perioada dinaintea anului 2000, acestea erau în jur de 1,6%, apoi în prima perioadă a anilor 2000 erau de 1%, în 2010-2012 au crescut la 1,7%.

„Cred că este o greşeală să considerăm eficiența energetică o soluţie abordabilă.”

Cu toate acestea, eficiența e ner ge-tică este cu mult sub 2,6% pe care o presupuneam în sce na riile noas tre şi în programul Energie Sus tenabilă pentru Toţi. Un efort mult mai mare trebuie de pus. Cred că este o greşeală să con si de răm eficiența energetică o so lu ţi e abordabilă. Este nevoie de un lea dership complex constitutiv şi mul tidirecţional, indiferent că es te vor ba de transport, navigaţie, sec -torul de locuinţe şi aşa mai departe.

Consideraţi că schimbările cli-ma tice au devenit o problemă mai mare în ultima vreme în ţă-ri le în curs de dezvoltare şi în ţările bogate în resurse care au fost defensive în mod tradiţional pe această temă?

O ţară precum Arabia Saudită a îmbrăţişat energia solară şi e ficiența energetică, deoarece cu-nosc că, dacă nu vor face ei acest lucru, îşi vor limita oportunităţile pen tru export. Aceştia nu sunt bi-ne înţeles motivaţi de schimbările cli matice. Dacă privim lucrurile din punct de vedere al schimbărilor cli-ma tice, cea mai mare schimbare pe care am văzut-o este în A merica Latină, care a fost lovită des tul de puternic de evenimente cli ma tice extreme, precum secetă şi inundaţii. Putem vedea acest lu cru şi în părţi ale Asiei şi Africii. Oa me nii devin conştienţi de faptul că evenimentele neverosimile de ieri au devenit realitatea din ziua de azi. Acest lucru afectează modul în care aceştia privesc schimbările cli matice. Dar este cea mai mare schim bare pe care am văzut-o în sectorul de business. Oamenii pri vesc în ziua de azi energia din surse regenerabile ca un model de business în mult mai multe zone decât înainte.

22 martie 2016

Revoluția digitală - „Cea mai mare transformare cu care s-a confruntat sectorul energetic”*)

Cum vedeţi activităţile în tre-prinse de Consiliul Mondial al Energiei dezvoltându-se re fe-ritor la schimbările cli ma tice?

Ceea ce este important de înţeles este faptul că după întâlnirea de la Paris, lumea intră într-o triplă tran-ziţie. În primul rând, tranziţia de-carbonării. Apoi este ceea ce puteţi numi tranziţia modelului pieţei: nevoia de un nou cadru de re gle-men tare şi stimulente pentru a se

adapta la noi realităţi determinate de revoluţia energiei din surse re-ge nerabile. Aceasta trece din colo de energia electrică, a fectează de asemenea gazele, trans por tul şi alte sec toare. În al tre i lea rând avem de-a face cu tranziţia rezilienței. În această zo nă, între prindem mul -te acţiuni în ca drul proiectului nos-tru Fi nan ţa rea In frastructurii E ner-getice Re zil i en te, unde luăm în con-si de rare impactul evenimentelor cli matice extreme, ameninţările

pri vind cibersecuritatea şi relaţia din tre energie-apă-hrană din sec-to rul energetic. Aceasta implică o mo dalitate diferită de a gândi in-fra structura şi sistemele critice. Pen tru a putea traversa aceste tranzi ţii cu resurse limitate, tre-buie să ştiţi foarte bine care vă sunt pri o ri tăţile. Această temă este exact ce ea ce tratează sce-na riile noastre, e forturile depuse pen tru trilema e nergiei şi pentru re ziliență. n

*) Preluare din World Energy Focus, nr. 18, decembrie 2015

Industria energiei se confruntă cu o provocare istorică: trebuie să furnizeze mai multă energie unei po pulații globale în creștere, să crească eficiența și să scadă emisiile de carbon. În același timp, trebuie să fa că față unei revoluții tehnologice ca re schimbă din temelii modelele de business tradițional. „Viitorul sec-torului energetic”, a observat Steve Bolze, Președinte și CEO al GE Power și Ganesh Bell, Ofițer principal da-te numerice și Manager General Software și Analiză la GE, „este un întreg lanț valoric în care atât e nergia cât și informațiile circulă în di recții multiple și diferiți operatori vor putea adăuga valoare”.

În opinia GE, acest nou lanț valoric cuprinde trei elemente esențiale:● O componentă informatică de pro-du cere centralizată care se va baza pe un mix de combustibili fosili și energie din surse regenerabile;● O rețea informatică, ce conectează pro ducerea și utilizarea în moduri multiple; și● O componentă informatică, ce

a daugă capacități de răspuns la cerere precum și capacități des cen-tralizate de producere și stocare.

Companiile din domeniul energie tre buie să-și găsească locul în acest nou lanț valoric. Aceasta, în o pinia dom nilor Bolze și Bell, poate fi con si-derată drept o amenințare, în să pre-zin tă pe de altă parte „o portunități fără precedent”. Pen tru a veni în spri jinul com pa niilor să se bu cure de aceste o portunități, GE Po wer a pre zentat o nouă „viziune in for ma ti-că” pentru sec torul e nergetic. Ba za a cestora o constituie plat forma Predix cu ac ces liber pe ba ză cloud pen tru dez voltatorii soft ware, care se re fe-ră la o nouă Cen tra lă Electrică con-cep tualizată – o „Dublare nu me ri că (digital twin)” a unei centrale e lectrice reale, care poa te fi fo lo sită pen tru a optimiza o perațiile centralei și a dezvolta noi aplicații.

I-am întrebat pe domnii Bolze și Bell des pre evoluția sectorului e nergetic și care consideră dânșii că ar trebui să fie rolul strategiei nu merice a GE.

Cât de necesară este trans for-ma rea numerică pentru sectorul energetic?

Bolze: În următorii 20 de ani po-pu lația va avea nevoie cu 50% mai multă energie electrică,iar pro-vo carea de a o putea furniza este total diferită față de acum 100 de ani. Vă veți confrunta cu energie in termitentă produsă din sursele re generabile, cu probleme de sus-te nabilitate și cu pro ble me de re-zi liență ale rețelei. Prin urmare, ne vom confrunta cu o lume com plet di ferită. În același timp există o transformare semnificativă, radi ca-lă ca re se produce în sectorul ener-getic, care este complet nu me rică. Trans for marea numerică va per mite pro du cerea acestei energii si gure, sustenabile și la un preț accesibil.

Ce implică această transformare?

Bolze: Aceasta are loc la intersecția ac tivelor fizice cu capacități de soft-ware și analiză, care nu au existat în urmă cu 20-40 de ani. Oportunitatea

Sectorul energetic va trece printr-o „transformare profundă”, au afirmat directorii executivi ai GE Power, Steve Bolze şi Ganesh Bell. „Furnizorii de energie, dacă vor să răspundă provocărilor viitorului vor trebui să se alăture unui nou tip de companii numeric-industriale”. GE a dezvoltat recent o nouă „strategie informatică” ce ajută companiile din domeniul energiei să combine producerea de energie termică şi din surse regenerabile de energie şi să conecteze activele lor la internetul industrial. „În ziua de astăzi, mai puţin de 5 % dintre activele din domeniul energiei sunt conectate la internet, însă până în 2020 mai mult de 10 miliarde de dispozitive vor fi conectate.”

martie 2016 23

în acest caz este de a fa ce această trecere către numeric în tr-un mod co rect – 75% dintre avarii pot fi pre venite și acum 8% din energia pro dusă nu ajunge la u tilizatori: So-luțiile numerice pot ajuta la re du-ce rea acestor cifre și pot de termina mai multă eficiență. Noi am anunțat prima noastră ofertă de pro dus că-tre finalul lunii septembrie 2015, care este o centrală electrică nu me-rică – o inovație revoluționară ca re controlează întreaga energie a cen-tra lei cu ajutorul software-ului și al analizei.

„Până în anul 2020 mai mult de 10 miliarde de dispozitive vor fi co nectate și vor fi creați 25 de e xabiți de date”.

Odată cu achiziția Alstom deținem mijloacele necesare pentru a umări această oportunitate.

Este viziunea numerică o re vi-zu ire sau o înlocuire a industriei e nergetice convenționale?

Bolze: Aș spune că este o evoluție. Tehnologia informatică poate ajuta la îmbunătățirea performanței și a sus tenabilității activelor existente, și în același timp se aplică unor noi fa cilități de producţie a energiei.

Cum a luat naştere noua dum-nea voastră strategie şi în ce constă?

Bell: Impulsul care a determinat vi ziunea numerică a început cu pro cesul analizării rezultatelor. În tre cut, rezultatele au asigurat mai mul tă siguranţă, fără perioade de o prire ne planificată, creşteri majore de pro ducţie şi aşa mai departe, toa te a sociate cu centralele pe ga-ze sau cu turbinele eoliene. În mo-men tul de fa ță clienţii noştri so li-ci tă rezultate la ni vel macro, la ni-ve lul unui întreg parc de centrale electrice cât şi de instalaţii e oliene. Toa te acestea sunt posibile doar da -că privim sistemul din punct de ve-dere holistic. Singurul lucru ca re co-nectează toate aceste com po nen te sunt datele.Deci, cum am procedat? Aplicaţiile noas tre software sunt construite pe o

platformă pe bază de Cloud de nu mită Predix, şi noi facem această platformă disponibilă tuturor, nu doar sectorului energetic. Am pro ce dat astfel pentru că ne-am dorit o soluţie holistică care funcţionează la toate instalațiile GE şi non-GE, nu doar la o singură centrală electrică ci la întregul ansamblu de operaţii. Pe a ceastă bază am construit o centrală e lectrică numerică. La baza acesteia se găseşte turbina pe gaze a noii ge neraţii, care constituie centrul teh nologiei noastre numerice. Acest lu cru înseamnă că putem acum in-stala o cutie care conectează toa te activele în Cloud într-un mod si gur şi deţine capacităţi locale IT şi in te-ligență analitică, care este ac tu a li za tă continuu din Cloud.

Ce face mai exact această cen tra-lă electrică numerică?

Bell: La baza acesteia se găseşte o inovaţie pe care noi o numim Di-gi tal Twin, care constituie di fe ren-ţi atorul nostru esenţial şi ceva ce con siderăm că poate face doar o com panie industrială informatizată. Toa te activele fizice din lumea reală sunt modelate în Digital Twin, şi de-ţi nem o bibliotecă de modele fizice ca re rulează live în Cloud care se îm-bo găţeşte cu fiecare secundă pe ba za datelor operaţionale. Cli en ţii noştri pot avea acces pe bază de înregistrare ca şi în cazul ori că rui serviciu web, şi pu-tem co nec ta de asemenea aplicaţiile cu e chipamentele şi putem astfel ob-ţi ne un rezultat dorit.

Cum pot companiile mai vechi să susțină costul tranziţiei la numeric?

Bell: Vor exista în jur de 225 miliarde $ cheltuieli în internetul industrial pâ-nă în 2020. Mai mult de o treime din această sumă se găseşte în lan ţul valoric al energiei, ceea ce în seamnă că 90 miliarde $ din această piaţă o reprezintă energia – totul începând de la producere la transport şi utilizarea acesteia. Lu crul interesant pe care l-am ob ser vat este că liderii din industrie au fost primii care au luat atitudine. De exemplu, Exelon a dezvoltat so lu ţii de management performant al instalaţiilor în cadrul parcului lor de centrale pe gaze, de

centrale e oliene şi nucleare. Aceştia folosesc de asemenea platforma pen-tru a-şi con strui propriile aplicaţii.

Conceptul dumneavoastră se ba zează pe gaze plus energie din sur se regenerabile. Fun cţi o-narea cen tralelor pro du că toa re de e ner gie din surse re ge ne ra-bile la e ficienţă maximă prin in-ter mediul plat formei di gi ta le ar putea să fa că centralele ter mi ce de prisos?

Bell: Considerăm că soluţia magică pen tru sectorul energetic nu este o singură sursă de combustibil, ci optimizarea unui mix de surse de com bustibili. Acel mix va fi di f rit în fun cţie de zonele şi re gi unile ge o-gra fi ce datorită unor poli tici di fe rite şi a disponibilităţii com bus tibilului. Prin ur mare viziunea noas tră se referă la o ptimizarea mixului dis -ponibil al sur se lor de energie şi la obţinerea unei e ficiențe maxime. Tre buie să existe sta bilitate în re-ţea; este nevoie de software care să ofere predictibilitatea sur selor in termitente de energie pre cum ce le solare şi eoliene, şi mai avem de asemenea nevoie de soft ware pen tru a ne asigura de faptul că ga zele pot compensa fluctuaţiile şi ce rerea reţelei. Putem face ca cea mai mare turbină a noastră pe gaze să se comporte ca o baterie virtuală – puteţi porni rapid şi puteţi aduce e nergie în reţea foarte repede aşa că, în timp ce pe agenda dvs. poate fi energia din surse regenerabile, aţi pu tea avea nevoie de gaze pentru a com pensa fluctuaţiile şi a reda sta-bi litatea reţelei.

Unde ne poziționăm în această transformare şi unde ne va duce?

Bell: În momentul de faţă mai puţin de 5% din capacităţile din energie sunt conectate, însă până în 2020 apreciem că mai mult de 10 miliarde de dispozitive vor fi conectate şi 25 de exabiți de date pe an vor fi creaţi. Bolze: Lucrez în cadrul companiei GE de 23 de ani şi este probabil singura şi cea mai mare transformare din întreaga companie care se va realiza în deceniul următor. n

24 martie 2016

Progrese tehnologice în Vest *)Lecții învățate de la Africa

Discutaţi cu liderii din energie din Africa, şi este posibil ca aceştia să vină cu o analogie precum pentru te lefoanele mobile. „În momentul în care telefoanele mobile au apărut pen tru prima dată în Africa”, a a firmat Taha Selim Ustun localizat în Ruanda, profesor asistent la Fa cul tatea de Inginerie Electrică şi In formatică la Carnegie Mellon U niversity, „toată lumea a fost con vin să că acestea erau acolo doar temporar, până ce oamenii trebuiau să se conecteze la liniile telefonice te restre. Însă liniile telefonice te res tre nu s-au transformat în re a li tate. Africa a înregistrat pro gre-se în sectorul de telefonie mobilă şi în momentul de față deţine una din tre cele mai mari penetrări privind te le fo-nia mobilă din lume.”

Mai mult, a afirmat Ustun, odată cu apariția telefonului mobil au apărut noi oportunităţi, precum crearea de bani virtuali care s-au inventat în Kenia. „Multe tranzacţii din me diul de business din Africa s-au re alizat cu ajutorul cartelelor sim pe telefoanele mobile cu ajutorul re ţe le lor mobile.”

Ustun a fost convins că această po veste se va repeta în sectorul e nergiei. „În ţările vestice există mul te sisteme învechite. De fiecare da tă când cineva are o idee bună pen tru ceva nou, întrebarea care se pune întotdeauna este, cum se încadrează această nouă idee în sis-temul existent? În Africa ne pu tem întreba simplu, care sunt cele mai bune opţiuni? Cum ar trebui să pro-iec tăm sistemul?”

Bunicuțele

Ustun şi echipa sa, care fac parte din Universitatea Carnegie Mellon cu sediul în Pittsburg dar care o perează cu program întreg în Ru-an da au făcut exact acest lucru: au comparat costul întinderii de re ţele centralizate cu opţiuni des-cen tralizate pe bază de energie din surse regenerabile, stocare şi microreţele. „Am descoperit că în momentul în care se doreşte in sta-larea unei linii pentru transport de la reţeaua principală la un sat, după 4-5 km se ajunge la pragul de ren-ta bilitate, comparativ cu o soluţie des centralizată. Microreţelele cu e nergia din surse regenerabile ne pot furniza o energie mai ieftină şi mai curată, care nu este dependentă de lumea din afară, cu mai multe po sibilităţi de creare de locuri de muncă.”

În unele proiecte, sătenii au ajuns să devină proprietarii sistemului e nergetic, care este o bună mo-da li tate de a preveni vandalismul, a fost de părere Ustun. În Tan-za nia, chiar au trimis femei î naintate în vâr stă (doar bunicile erau eligibile) pen tru a participa la un curs legat de electronică de putere cu durată de şase luni. „A cestea s-au întors acasă ca teh-ni cieni instalaţii electrice și acum con duc sistemul energetic.” De ce bunicile? „Pentru că tinerii au tendinţa de a părăsi satul în mo men tul în care au acumulat a numite abilităţi.”

Mai există şi alte exemple legate de inovarea din Africa. De exemplu, Ustun şi echipa sa au dezvoltat o aplicaţie privind programarea in te-ligentă care poate fi folosită în clinicile rurale care se bazează pe sis temele energetice solare off-grid. „Problema acestor clinici este că se confruntă adesea cu înteruperi în alimentare în mo mentul în care es te folosită prea mul tă energie. Pe ba za profilelor de ra diaţie solară, am cal culat sarcinile ma xime în anumite mo mente ale zilei. În momentul de față doctorii își pot programa pe ri oa dele când să fo losească energia electrică astfel în cât să nu producă întreruperi în a limentare. Aceștia re ușesc acest lu-cru cu ajutorul te le foa nelor mobile.

Visul african

O altă zonă în care Ustun a observat o mare oportunitate pentru inovare a fost „agricultura inteligentă”. „Cu senzori pe teren conectați la sisteme in teligente de energie, veti ști exact când și de câtă irigație și fertilizare va fi nevoie.

Și în momentul în care aveți un bio di-ges tor, îl puteți folosi pentru a genera energie electrică de la de şeurile fer-mei. În loc de a face lu cru rile pe ne-gân dite, fermele pot funcționa mult mai eficient. Acestea pot chiar ajuta cu gestionarea sar ci ni lor reţelei.”

Agricultura este de asemenea zona în care Samir Ibrahim, cofondator din cadrul companiei Keniene Sun-Cul ture, a fost foarte activ. Sun-

*) Preluare din World Energy Focus, nr. 18, decembrie 2015

Potenţialul energetic al Africii este cel mai subestimat din lume, a afirmat Bonang Mohale, Vicepreşedinte pentru Africa din cadrul Consiliul Mondial al Energiei. Însă, sistemul energetic viitor al Africii nu va arăta ca cel care există în ziua de azi în Vest, au adăugat doi lideri dn domeniul energiei care fac parte din reţeaua extinsă a Consiliului din Africa: „Africa va înregistra progrese tehnologice depăşind naţiunile industriale. Aceasta se va îndrepta către sistemul energetic cu emisii scăzute de carbon al viitorului,” a afirmat cercetătorul Taha Selim Ustun şi antreprenorul Samir Ibrahim. „Şi aceasta va crea oportunităţi noi imense.” Consiliul Mondial al Energiei a avut în vedere ce poate învăţa populaţia globală de la Africa.

martie 2016 25

Culture, înfiinţată în 2012, pro iec-tează şi vinde sisteme de irigaţie alimentate cu energie solară care duc la o productivitate mai ridicată (pâ nă la 300%) şi la o mai raţională u tilizare a apei (până la 80%).

Pentru Ibrahim, un absolvent al New York University care şi-a dat demisia de la PriceWaterhouseCoopers pen-tru a-şi îndeplini Visul African, Africa este doar „relevanță creativă”. Pen-tru a avea succes în Africa, a spus acesta, trebuie să oferiţi lucruri care sunt relevante oamenilor, ceea ce im plică multă creativitate. „Când am sosit în Kenia împreună cu par-tenerul meu, am avut o nouă teh no-lo gie, un sistem de irigaţie bazat pe energia solară, însă am realizat că nu este vorba doar de tehnologie. Este vorba de a oferi o soluţie com-ple tă. Prin urmare, am petrecut ur-mătoarele şapte luni, am făcut în-cer cări de teren şi am privit modul în care lucrează fermierii pentru a afla de ce au aceştia nevoie.”

Ibrahim a descoperit că cea mai ma re problemă pentru fermieri era „lanţul valoric extrem de frag men-tat” din agricultură. Așadar, aceştia şi-au înfiinţat compania pentru a putea furniza tot ceea ce aveau ne-vo ie fermierii: instalaţii, instruire, su port post – vânzare şi aşa mai departe.

Ibrahim a fost convins de faptul că soluţiile creative dezvoltate în Africa sunt relevante pentru Asia şi de asemenea pentru ţările vestice. „De exemplu, o problemă cu care mulţi oameni se confruntă aici es te de a face pe cineva bancabil care nu are bunuri pentru a oferi ga-ran ţii. Companiile au venit acum cu o soluţie creativă: aceştia concep sco ruri de credit alternative bazate nu pe declaraţiile bancare ci mai de gra bă pe lucruri precum utilizarea te lefoanelor mobile, pe căutările pe mobil şi pe tranzacţiile cu bani pe mobil. Astfel de soluţii ar putea fun cţi ona de asemenea şi în SUA.”

Dezvoltarea Africii

Pentru a dezvolta potenţialul imens al continentului, decidenţii politici şi investitorii „trebuie să se gândească tot timpul la utilizatorul final”, a a firmat Ibrahim. „Realitatea este aici pe pământ, şi nu la etajul 32 al unei clădiri din New York.”

Acesta a mai afirmat de asemenea fap tul că „există mulţi bani care intră în Africa” precum fonduri din Fondul Verde pentru Climă care uneori poa-te privi schimbările climatice într-un mod care nu este practic. „În mo-men tul în care se crează un fond, investitoriii stabilesc un demers in-ves tiţional şi apoi se stabileşte un man dat care trasează parametrii vi itori de investiţie. O problemă pe care o vedem este faptul că acești pa rametri sunt stabiliţi fără a se dis cuta cu factorii de implementare de pe teren. Acest fapt se traduce în sume mari de bani care sunt ad-mi nistraţi de un manager de fond care trebuie să bifeze apoi căsuţele pen tru a justifica o investiţie. Acest lu cru ni s-a întâmplat de multe ori – fonduri care ne-au oferit bani cu con diția ca să ne schimbăm modelul de business pentru a corespunde man datului dânşilor. Acest lucru nu are niciun sens pentru noi. To-tuși, uneori este dificil să refuzi a semenea oferte.”

Şi chiar aşa am şi procedat, i-am refuzat. SunCulture, iniţial în fi in ţa tă de „familie şi prieteni”, şi-au construit pri mul ciclu de capital pro priu, a a firmat Ibrahim. Aceştia au sperat să strângă 4 milioane $. „Cu aceşti bani, aceştia şi-au dorit să devină „un motor panafrican în ceea ce pri-veş te sistemele de i rigație bazate pe energia solară la un preţ accesibil fer mierilor de ori unde.” „Dacă re u-şim această re a lizare”, a fost de pă-rere Ibrahim, „vom vedea un con ti-nent foarte diferit.”

„Aceasta este o poveste a unei Africi care se dezvoltă”, a confirmat Bonang Mohale, vicepreședinte

pentru Africa al Consiliului Mondial al Energiei şi preşedinte al Shell Africa de Sud. Acesta a mai re-mar cat faptul că Africa este cel mai subestimat continent de pe pă mânt. „Continentul Africa este cu noscut pen tru secetă, foamete, răz boi, şi nu pentru potenţialul său, pentru dez voltarea sa. De-ţinem un sfert din terenul a rabil al lumii. Avem re sur se co lo sa-le pentru energie din sur se re-ge nerabile, peste 300 de zile de soa re, râuri imense pentru pro du-ce rea hidroenergiei. Doar Zam be-zi are suficientă energie pentru a electrifica întreaga Africă.”

Există multe proiecte mari şi mici în desfăşurare în Africa din care lumea se poate inspira, a afirmat Mohale, pro iecte care au variat de la Barajul i mens de 6000 MW, Grand Ehiopian Re naissance până la numărul imens al licitaţiilor de succes pentru e nergia din surse regenerabile din Africa de Sud, cu 5200 MW instalaţi pâ nă în decembrie 2015. Aceste a peluri de oferte din Africa de Sud au confirmat faptul că preţurile la e nergia solară au scăzut cu 76% iar pre ţurile la energia eoliană cu 50 % pe parcursul a doar câţiva ani.

Cu toate acestea, Mohale şi-a ex-pri mat părerea că Africa nu îşi permite luxul de a respinge formele con venţionale de producere a e nergiei, precum centralele pe gaze şi pe cărbune, centralele nucleare şi reţelele centralizate. „Situaţia nu este ori-ori, este şi-şi”, a spus a cesta. „Există prea mulţi oameni cu o nevoie ridicată de energie pentru a ne putea baza doar pe energia din sur se regenerabile.”

Situaţia extinderii producerii de ga ze indigene este destul de con-vin gă toare, a afirmat Mohale. „Chiar da că utilizăm doar 5% din re sursele Africii pentru producţie, a ceastă si tu aţie va crea 300.000 de locuri de mun că sustenabile şi 80 miliarde $ ba ni pentru po pu-lație.” n

26 martie 2016

Din activitatea CNR-CMEAspecte privind dezvoltarea cooperării în domeniul energiei între România și Republica MoldovaSinteza evenimentului Prof. dr. ing. Nicolae Mogoreanu, Universitatea Tehnică a Moldovei, Prof. ing. Nicolae Golovanov, Consilier CNR-CME

În ziua de 18 februarie 2016, în sala Senatului Universității Tehnice a Moldovei, a avut loc masa ro tun-dă cu tema „Aspecte privind dez-voltarea cooperării în domeniul energiei între România și Republica Moldova”, organizată de CNR-CME îm preună cu Universitatea Tehnică a Modovei.

Lucrările mesei rotunde au fost des-chise de domnul conf.dr.ing. Vic-tor Pogora, decanul Facultății de Energetică și Inginerie Electrică. Acesta a mulţumit celor prezenţi pen tru participare la analiza unor as pecte deosebit de importante pen tru Republica Moldova şi în mod spe cial delegaţilor CNR-CME şi ISPE, am bele din România.

Domnul rector al Universităţii Tehnice a Moldovei, prof.universitar, dr. hab. Viorel Bostan, a salutat prezenţa în sală a celor mai reprezentativi spe cialiști din domeniu, atât din Re publica Moldova, cât şi din Ro-mâ nia şi şi-a exprimat con vin ge rea că lucrările vor genera noi idei şi soluţii pentru asigurarea condiţiilor pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două ţări.

Domnul Viceministru al Economiei din Republica Moldova, Valeriu Priboi, a prezentat principalele etape ale colaborării în domeniul energiei din-tre Republica Moldova şi România. Re alizarea conectării sincrone a Ro mâniei la sistemul european EN T SO-E a determinat separarea sis temului electroenergetic al Re-pu blicii Moldova de sistemul e lectroenergetic european, astfel că pentru acoperirea necesarului de e ner gie electrică al Moldovei s-au fo-lo sit resursele regionale, legăturile

cu Ucraina şi aportul Centralei Ter-mo electrice de pe malul stâng al Nistrului. În prezent legătura cu sis-te mul energetic al României, atât pen tru energie electrică, precum şi pentru gazele naturale este vi-ta lă pentru asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova. Îm-pre ună cu specialiştii din România trebuie găsite soluţii tehnice dar şi financiare pentru realizarea in-ter conexiunilor necesare între sis-te mele electroenergetice ale celor do uă țări, în această etapă ca le-gă tură electrică asincronă, dar şi pen tru prelungirea conductei de ga-ze naturale Iași - Ungheni până la Chişinău.

Experienţa acumulată de spe-cialiştii din România dar şi contribuţiile co le gilor din Republica Moldova trebuie să asigure analiza şi evaluarea ce lor mai eficiente soluţii pentru a si gurarea securităţii energetice a Republicii Moldova, pentru li mi ta rea fenomenelor speculative şi pen tru susţinerea pă turilor social-vul nerabile. A venit mo mentul ca ce tă ţenii Republicii Moldova să simtă în călzirea re la-ţi ilor în domeniul e nergiei dintre cele două ţări.

În finalul alocuţiunii sale, domnul vi-ce ministru Valeriu Priboi a mulţumit celor prezenţi la masa rotundă şi şi-a exprimat convingerea că în ur-ma discuţiilor sincere şi e ficiente vor fi puse în evidenţă so lu ţii tehnice şi financiare care să a sigure interconectarea sistemelor e ner ge-tice ale celor două ţări în cel mai scurt timp.

În continuare a luat cuvântul dom-nul Gheorghe Bălan, director e xecutiv al CNR-CME care a pus în evidenţă relaţiile cordiale dintre CNR-CME şi un mare număr de spe cia lişti din Republica Moldova, a pre zentat principalele preocupări ac tuale ale CNR-CME şi, în special, ac tivităţile legate de pregătirea fo ru mului regional FOREN 2016 în lu mina recomandărilor COP 21. Pentru definitivarea programului de or ganizare FOREN 2016 sunt invitaţi co legii din Republica Moldova să-şi aducă tradiționala contribuţie la îmbunătăţirea şi îmbogăţirea a ces-tuia. Domnul Gheorghe Bă lan a sub-liniat faptul că a fost man da tat de către vicepreşedintele pentru E uropa al CME să propună spe cia liș tilor din Republica Moldova să se a lăture familiei Comitetelor Membre ale Consiliului Mondial al Energiei.

martie 2016 27

Pentru contribuţiile deosebite aduse la desfăşurarea activităţii CNR-CME şi pentru aportul la întărirea relaţiilor din tre specialiştii energeticieni din România şi din Republica Moldova, dom nul Gheorghe Bălan a oferit unor remarcabile personalităţi din Re publica Moldova seturi care includ re zultate ale activităţii CNR-CME, ma terializate în publicații românești co ordonate de CNR-CME.

Colaborarea în domeniul surselor re generabile de energie dintre spe-cia lişti din România şi din Republica Moldova a fost concretizată prin lu crarea „Surse regenerabile de energie electrică în sistemul e lec tro-e nergetic”, editată de un co lec tiv de specialiști din ambele țări la Editura AGIR din București. Domnul prof.dr.ing. Nicolae Golovanov, mem bru al Delegației CNR-CME, a o ferit un exemplar al lucrării, cu o fru moasă dedicaţie, fostului rector al UTM, domnului academician Ion Bostan.

Domnul decan Victor Pogora a mulţumit celor care au luat cuvântul în deschiderea lucrărilor mesei ro-tun de şi a invitat moderatorii: dr.ing. An ca Popescu, dr.ing. Alexandru Săn dulescu şi prof.dr.ing. Valentin A rion pentru moderarea lucrărilor teh nice ale mesei rotunde.

Prima lucrare, prezentată de dom-nul prof.dr.ing. Valentin Arion, s-a referit la necesitatea stringentă a interconexiunii în asincron între sis-te mele electroenergetice ale celor do uă ţări. Soluţiile care se întrevăd, cu două sau cu trei legături, una în zona de Sud cu legătură la Vul-că neşti, a doua în Nord la Bălţi şi

o eventuală legătură în centru la Chişinău sunt tehnic posibile şi pot asigura securitatea energetică a Republicii Moldova, eliminând ast-fel intermediarii şi posibilitatea spe-cu laţiilor cu energia electrică. În prezent se consideră că cea mai fe zabilă este legătura din partea de Sud, cu un echipament „back to back” instalat la Isaccea, dar trebuie a nalizate în profunzime şi alte soluţii pen tru depăşirea „zidului chinezesc” e nergetic de la Prut care limitează op ţiunile de alimentare cu energie e lectrică şi expune securitatea e ner-getică la riscuri importante.

Republica Moldova doreşte să devină par te a unei pieţe con cu ren-ţi ale ca re să asigure necesarul de energie e lectrică a ţării în condiţii de ac cep tabilitate şi accesibilitate. Se con si deră că este necesar a depune toa te eforturile ca piaţa de energie e lectrică în Republica Moldova să fie fun cţională până în anul 2020.

Doamna dr.ing. Anca Popescu, ca reprezentat al ISPE, firmă ce a câştigat împreună cu IP E ner go-proiect din Republica Moldova şi IVL din Suedia, concursul pentru re alizarea studiului de fezabilitate, a prezentat etapele cooperării în do meniul interconectării sistemelor e lectroenergetice ale României şi Republicii Moldova, precum şi e tapele care urmează pentru re a-li za rea acestui proiect. Studiul care ur mează a fi finalizat va permite e va luarea celei mai bune soluţii teh ni ce şi financiare, cu impactul cel mai redus asupra mediului ambiant.

Desigur că va fi analizată şi sugestia re zultată în cadrul discuţiilor de la ma sa rotundă privind trecerea la 400 kV a sistemului de transport din Republica Moldova.

Domnul viceministru Valeriu Priboi a subliniat faptul că a ascultat cu a tenţie aspectele prezentate, până în acest moment, în cadrul mesei ro-tunde şi asigură că guvernul Re pu-bli cii Moldova va căuta calea cea mai scur tă pentru a găsi soluţii de sprijin pen tru realizarea interconexiunii cu România. Se doreşte ca în cel mai scurt timp să existe un proiect teh-nic pentru a fi inclus în eforturile gu vernului de a asigura securitatea energetică a ţării. De asemenea, vor fi căutate soluţiile pentru finanţarea proiectului.

Domnul ing. Iurie Cazacu, şef Regimuri Electrice, I.S. „Mol d e lec-tri ca”, a făcut o amplă prezentare a sistemului electroenergetic din Re-pu blica Moldova cu problemele care trebuie depăşite pentru acoperirea ne cesarului de energie electrică a economiei. De asemenea, a sub li-niat necesitatea existenţei unei in-ter conexiuni cu România pentru a a sigura securitatea energetică a ţării şi posibilitatea integrării în viitor în ENTSO-E. Specialiştii din Republica Mol dova urmăresc să asigure fi-abilitatea şi securitatea alimentării cu energie electrică, să rezolve pro-ble mele legate de congestiile din sis tem şi să asigure necesarul de e nergie electrică pentru economia ţării.

Soluţia conectării la ENTSO-E îm-pre ună cu Ucraina nu mai este de ac tualitate în actualele condiţii dar nu este posibilă întreruperea le gă-turilor electrice cu Ucraina. De si gur că realizarea legăturii cu România impune lucrări importante de mo-der nizare a sistemelor de co man-dă, control, protecţie în sistemul e lectroenergetic din Republica Mol-do va, pentru a corespunde stan dar-de lor ENTSO-E.

Domnul prof.dr.ing. Nicolae Mo-go reanu, preşedintele Asociaţiei Con sumatorilor de Energie din Re-publica Moldova a analizat în pro-

28 martie 2016

funzime problemele actuale ale pie-ței de energie electrică din Re pu blica Moldova, barierele ca re la momentul actual exclud fun cţionarea pieţei de energie e lectrică, chiar dacă vor fi realizate in terconexiunile. Es te necesară mo dificarea cadrului le gislativ – re gulatoriu în scopul ex clu derii ba-rie re lor în calea dezvoltării con di ţi i lor tehnice pentru realizarea unei pie ţe eficiente. De asemenea, au fost sub-liniate disfuncţionalităţile ac tu a le ale pieţei de energie e lec tri că, i nechităţile care apar la sta bilirea cos tului energiei termice ca re este dis criminatoriu în special pen tru u tilizatorii vulnerabili.

Asociaţia Consumatorilor de Energie din Republica Moldova monitorizează atent funcţionarea pieţei şi supune atenţiei opiniei publice aspecte care afectează echitatea în utilizarea energiei.

Lucrarea prezentată de prof.dr.ing. Mihai Cernei şi ing. Vasile Leu a adus în discuţia participanţilor la ma sa rotundă problemele legate de sis temele de încălzire centralizată, cu referire în special la municipiul Chi şinău. După o scurtă prezentare a posibilităţilor actuale de asigurare a necesarului de căldură pentru lo cuitorii municipiului Chişinău, a utorii au pus în evidenţă barierele le gislative şi tehnice care limitează dez voltarea sistemelor de co ge ne ra re de înaltă eficienţă şi în ca-dra rea în directivele europene pentru creşterea eficienţei energetice.

Propunerile prezentate privind sta-bi lirea zonelor unitare de încălzire, li mitarea sistemelor individuale de în călzire, dezvoltarea sistemelor „cu două ţevi” pentru alimentare cu căldură şi reglarea în funcţie de ne -cesarul de energie termică şi de ca pacitatea de plată, asigurarea unui cadru legal corepunzător, pot a sigura dezvoltarea și eficientizarea sis temelor moderne de încălzire în o raşe, utilizarea eficientă a surselor pri mare de energie şi limitarea po lu-ării mediului ambiant.

Desigur că un sistem modern de în călzire are și un efect benefic și a supra sănătăţii populaţiei şi per-mi te o gospodărire mai bună a resurselor.

În partea a doua a lucrărilor me sei rotunde au fost abordate, în prin-ci pal, probleme ale sistemelor de dis tribuţie şi ale utilizatorilor de energie.

Domnul prof.dr.ing. Virgil Muşatescu a făcut o profundă analiză a u tilizatorilor casnici vulnerabili sub li-ni ind faptul că acoperirea la un nivel co respunzător a necesităţilor de bază în privinţa energiei: încălzire, apă cal dă, aer condiţionat, preparare şi pro tejare hrană, acces la informaţie etc. devine atât de important încât a fost lansată iniţiativa de a îngloba ser viciul energetic ca parte a drep-tu rilor omului. Imposibilitatea de a asigura aceste aspecte la nivel co respunzător determină „sărăcia e nergetică (energy poverty)” şi ge -nerează „utilizatori vulnerabili”. Pro -blema vulnerabilităţii este o pro ble-mă naţională, nu numai locală.

Dacă eradicarea sărăciei este u topică, în schimb sărăcia energetică se poate rezolva. Pentru protejarea con sumatorilor vulnerabili trebuie în treprinse măsuri de restrângere a cauzelor generatoare de sărăcie e nergetică. Măsurile trebuie să fie re zultatul corelării a mai multor ca-te gorii de politici guvernamentale de tip economic, energetic, fiscal, social.

Domnul prof.dr.ing. Nicolae Go lo-va nov a prezentat, pe baza unui studiu de caz, problemele legate de calitatea energiei electrice în sistemele moderne de distribuţie în care sunt conectate micro-reţele ce includ utilizatori dotaţi şi cu sisteme

de producere a energiei electrice („prosumeri”). Reţeaua devine astfel activă, cu posibilitatea unui transfer bi direcţional de energie dar şi cu po sibilitatea funcţionării izolate. În micro-reţeaua analizată a fost lu a tă în consideraţie posibilitatea a pariţiei perturbaţiilor sub formă de ne-simetrie, de distorsiuni armonice, de supratensiuni şi de variaţii de ten si-une. Au fost puse în evidenţă soluţii simple care pot asigura limitarea perturbaţiilor la valori admisibile. A fost subliniat faptul că structura pe baza micro-reţelor asigură va-lo rificarea eficientă a resurselor lo-ca le dar va deveni viabilă dacă va asigura pentru beneficiari un preţ al energiei electrice mai redus decât în reţeaua publică şi o calitate a e nergiei electrice cel puţin egală cu cea din reţeaua publică. În acest sens, un rol important îl va avea sis temul de management al micro-reţelei.

Ing. Oana Ceaki, doctorand în ca-drul UPB, a pus în evidenţă im por-tan ţa sistemelor FACTS (Flexible Alternating Current Transmission Systems) pentru asigurarea ca-li tății energiei electrice furnizată u tilizatorilor. În acest sens, pe ba-za unui caz concret, a analizat po-si bilitatea limitării perturbațiilor sub for mă de fluctuații de tensiune (efect de flicker) utilizând un echipament STATCOM (Static Synchronous Com pensator). Analiza teoretică e fectuată a pus în evidență po si-bi litatea asigurării nivelului impus de calitate, iar determinările ex-pe rimentale au validat studiul efectuat.

martie 2016 29

Domnul dr.ing. Gheorghe Indre și-a axat expunerea pe necesitatea de in vestiții complementare pentru realizarea interconexiunii sistemelor electroenergetice ale României și ale Republicii Moldova. Fiecare din-tre soluțiile propuse necesită lucrări care să asigure posibilitatea practică a realizării interconexiunii dintre ce-le două sisteme și eforturi care tre-buie făcute de către operatorii de transport din cele două țări pen tru asigurarea condițiilor de in ter co ne-xi une.

Amplele discuții care au avut loc după fiecare raport și la sfârșitul lu crărilor au abordat probleme le-ga te de necesitatea existenței unor date reale cu care să se o pe-re ze în cadrul studiului de fe za-bi litate, soluțiile posibile pen tru fi nanțarea proiectului, influ ența in terconectării asupra ca rac te-ris ticilor de funcționare a sis-temelor energetice din România și din Republica Modova, modul de funcționare a pieței de energie e lec trică în prezența interconexiunii cu România, schimbarea priorității li niei Suceava-Bălți cu linia Isaccea - Vulcănești.

În finalul manifestării a fost pre zen-tat un material care a cuprins con-cluziile și recomandările mesei ro-tunde și care a fost transmis tu tu ror participanților la întâlnire. În urma completărilor transmise de că tre cei prezenți la masa rotundă, ma terialul final este publicat în con ti nuare.

În ziua următoare a mesei rotunde a avut loc, la Facultatea de Energetică și Inginerie Electrică, o întâlnire

de lucru la care au participat toți mem brii delegației CNR-CME, mem bri ai cor pului profesoral din U niversitatea Tehnică a Mol do -vei, din Univesitatea de Stat, re-pre zentanți ai ANRE din Republica Mol dova, directorul In sti tu tului de E nergetică al Academiei din Re pu-bli ca Moldova, specialiști din ca drul I.S. „Moldelectrica”.

Discuţiile s-au axat pe posibilitatea afilierii Republicii Moldova la CME. S-a pus în evidenţă faptul că, în pre-zent, nu sunt create condiţii pentru re alizarea unui Comitet Membru Re-pu blica Moldova.

De asemenea au fost supuse dis cu-ţiei următoarele aspecte:

● specialiştii din Republica Moldova vor activa în cadrul CNR-CME, iar domnul decan Victor Pogora va fi inclus drept consilier al di rec-to rului general executiv al CNR-CME.

● în cadrul FOREN 2016 va fi re-a lizată o masă rotundă care să a profundeze aspectele legate de interconexiunea sistemelor de energie din România şi din Re pu-bli ca Moldova;

● domnul ing. Vasile Leu va în-toc mi o lucrare privind sistemul cen tra lizat de încălzire în mu ni-cipiul Chişinău, lucrare ce va fi publicată în volumul EMERG III;

● domnul decan Victor Pogora va nominaliza personalităţi re mar ca-bile din domeniul energiei din Re-publica Moldova pentru a fi in cluşi

în „Seniorii Energiei”, vol. II;● CNR-CME va face demesurile ne cesare ca cel puţin câte un e xemplar din lucrările care apar la AGIR să ajungă în Republica Mol dova la Facultatea de E ner-ge tică și Inginerie Electrică, U niversitatea de Stat a Republicii Mol dova, Institutul de Energetică al Republicii Moldova și la Rec to-ra tul UTM;

● domnul ing. Vasile Leu va întocmi lista unităţilor energetice din Republica Moldova pe care o va transmite la CNR-CME prin intermediul domnului de can Victor Pogora în vederea în toc -mirii listei finale de invitați spe-cia li la FOREN-2016;

● CNR-CME va face demersurile ne cesare pentru ca studenţi ai facultăţii de Energetică şi In gi-ne rie Electrică să facă practică în unităţi energetice din România;

● CNR-CME va sprijini Facultatea de Energetică şi Inginerie E lectrică pentru asigurarea con-di ţiilor de utilizare a fa ci li tăţilor FOR MENERG pentru per fec ţi o-na rea specialiştilor din do me niul energetic;

● Institutul de Energetică al A cademiei de Ştiinţe din Re pu bli-ca Moldova invită specialiştii din România la Ziua Energeticienilor din Republica Moldova, ma ni fes-tare care va avea loc în luna de-cem brie 2016 (invitaţia oficială urmează a fi transmisă la CNR-CME).

30 martie 2016

Concluziile şi recomandările adoptate în cadrul Mesei Rotunde

„Aspecte privind dezvoltarea cooperării în domeniul energiei între România şi Republica Moldova”, 18 februarie 2016, Chişinău,

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei,

UniversitateaTehnică a Moldovei

Obiectivele strategice și acțiunile stipulate în Strategia Energetică a Republicii Moldova pâ nă în anul 2030 și în Strategia Sectorială de Chel tuieli în domeniul energetic determină per spectivele de dezvoltare pe termen lung, me diu și scurt a sectoarelor complexului e nergetic: electroenergetică, termoenergetică, a pro-vi zionarea cu gaze naturale, precum și sursele re-generabile de energie și eficiența energetică.

În cadrul Mesei Rotunde au fost puse în dis cuţie problemele ce ţin de securitatea e nergetică a Re pu-bli cii Moldova prin re a lizarea interconexiunilor cu România și as pec te legate de dezvoltarea sistemului e lectroenergetic odată cu preocupările pri vind li mi ta-rea poluării mediului ambiant și u tilizarea eficientă a sur se lor locale de energie.

S–au constatat următoarele aspecte:

– realizarea interconexiunilor cu România în etapa actuală este posibilă numai în asincron;a. interconexiunile vor asigura securitatea e ner getică a Republicii Moldova;b. trebuie să fie continuate eforturile pen tru limitarea poluării mediului ambiant și u tilizarea eficientă a resurselor locale, în spe cial fotoelectrice, biomasă și eoliene;− Promovarea echilibrată a măsurilor de sporire a securităţii energetice.

Întru promovarea și realizarea obiectivelor sti pulate în documentele de politici e nergetice ale țării aliniate la obiectivele e nergetice ale Uniunii Europene se pot in dică primordial următoarele acțiuni:

Electroenergetică:

1. Elaborarea studiilor de fezabilitate privind se lec-tarea și argumentarea soluțiilor tehnice re zonabile de realizare a interconexiunilor sis te mului electroenergetic al Republicii Moldova cu sistemul electroenergetic al României în re gim asincron de funcționare prin liniile electrice de înaltă tensiune 400/330 kV conform pre-ve derilor documentelor de politici energetice ale țării (Vulcănești-Isaccea, Bălți-Suceava).

2. Argumentarea soluțiilor de amplasare a stațiilor BtB și a parametrilor liniilor de in ter conexiune de tensiune înaltă 400/330 kV (Vul cănești, Strășeni, Iași, Bălți, Suceava).

3. Determinarea priorităților de dezvoltare a re-țelelor interne de tensiune înaltă 330 kV, inclusiv a porțiunilor Vulcănești-Chișinău, Chișinău –Stră șeni - Bălți; Bălți- CHE Novodnestrovsk.4. Estimarea perspectivelor de utilizare a LEA 110 kV (existente) întru îndeplinirea func țiilor de linii de interconexiune din tre sistemele electroenergetice ale Re publicii Moldova și României.

Termoenergetică:

1. Dezvoltarea generării distribuite privind pro -ducerea energiei termice și energiei e lectrice prin co generare. Argumentarea pri o rităților eșantionate în timp de dezvoltare a sur selor de cogenerare dis-tribuită, inclusiv, în componența sistemelor cen tra li-za te de în călzire a mun. Chișinău și mun. Bălți.

Sursele regenerabile de energie și eficiență energetică:

1. Aprobarea legii privind utilizarea surselor re-generabile de energiei în Republica Moldova;2. Lansarea mecanismelor suport a e nergiei pro du-să din surse regenerabile;3. Elaborarea mecanismului de a sigurare a co nec-tă rii și exploatării cen tra lelor din sur se regenerabile integrate în sistemul e lectroenergetic național, ți nând seama de a sigurarea funcționării sta bile a sistemelor energetice;4. Promovarea principiului de solidaritate a sis-te melor electroenergetice ale Republicii Mol dova și României la dezvoltarea seg men tului de generare pe ba za surselor re generabile de energie în teritoriu.Cercetarea în domeniul energiei

1. Coordonarea activităților de cercetare a instituțiilor de profil din Republica Moldova și din România în domeniul creșterii securității energetice, eficienței energetice și siguranței alimentării cu energie a utilizatorilor finali, inclusiv, în cadrul Protocolului semnat de către Asociaţia Comitetul Na ţional Român al Consiliului Mondial al Energiei și instituțiile mem bre ale CNR-CME din Republica Mol do va.

Colaborarea cu CNR–CME poate fi benefică pentru abordarea împreună cu specialiștii din Ro mânia a celor mai importante probleme ale sistemelor actuale de energie. În acest sens actuala Masă Rotundă re pre zintă o etapă im por tantă în dezvoltarea relațiilor tehnico–ști-in țifice între energeticienii din cele două țări. n

32 martie 2016

FOREN 2016 WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE REGIONAL ENERGY FORUM Safe and Sustainable Energy for the Region CALL FOR SPONSORS FOREN 2016

VREȚI SĂ VĂ ÎMBUNĂTĂȚIȚI IMAGINEA ȘI SĂ VĂ ÎNTĂRIȚI POZIȚIA ÎN MEDIUL DE AFACERI ENERGETIC?

VĂ OFERIM ACEASTĂ OPORTUNITATE ÎN CADRUL CELUI MAI IMPORTANT EVENIMENT REGIONAL DIN ANUL 2016 ÎN DOMENIUL ENERGIE!

Avem placerea să vă invităm să deveniti sponsor al Forumului Energiei pentru Europa Centrala si de Est – FOREN 2016, cu tema: „Energie sigură și sustenabilă pentru regiune” care va avea loc in perioada 12 – 16 iunie 2016 la Vox Maris Grand Resort din Costinești. Având în vedere importanţa şi prestigiul de care FOREN s-a bucurat pe plan internaţional, Consiliul Mondial al Energiei (CME) a ridicat statutul FOREN de la naţional la nivelul de eveniment regional CME pentru Europa Centrală şi de Est începând cu FOREN 2012. Astfel, FOREN constituie în continuare cel mai important eveniment din programul de lucru pentru Europa al Consiliului Mondial al Energiei în anul 2016. Forumul, patronat de Primul Ministru al României, este sprijinit de companii din domeniul energiei, petrolului, gazelor naturale și cărbunelui, de furnizori de echipamente și servicii energetice, precum și de instituții guvernamentale și non-guvernamentale reprezentative din țară și din strainătate Aflat deja la cea de-a treisprezecea ediție, Forumul Energiei pentru Europa Centrala și de Est - FOREN a devenit unul dintre cele mai prestigioase evenimente din domeniul energiei. Forumul va cuprinde:

5 secțiuni de comunicări științifice cu peste 200 de lucrări 11 evenimente importante, care cuprind:

Ziua Regională a Energiei Policy Trilemma 2 Keynote Addresses 4 Mese Rotunde la nivel de Forum 3 workshop-uri la nivel de Forum

3 întâlniri (Workshop-uri) ale unor Grupe de Studii CME - solicitate în mod expres de către CME (London Office)

21 Mese Rotunde la nivel de corporatie O expoziție internațională cu peste 60 de standuri Un program social foarte bogat și diversificat.

Evenimentul va reuni peste 800 de participanti, printre care autorități guvernamentale, manageri și persoane de decizie ale celor mai importante companii si organizații, cunoscuți și apreciați specialiști din domeniul energiei din țară și din strainătate. Prezența concentrată a tuturor acestora constituie un remarcabil și unic prilej de prezentare a celor mai noi produse și servicii în domeniul ale firmei dumneavoastră. Vom fi deosebit de onorați dacă veți accepta calitatea de sponsor FOREN 2016, contribuind astfel în mod direct la succesul celui mai important eveniment regional din Europa Centrala și de Est care va avea loc in anul 2016.

Ca o recunoaștere pentru calitatea de sponsor al Forumului Energiei pentru Europa Centrala si de Est FOREN 2016, organizatorii vă vor oferi o paletă largă de modalități pentru promovarea imaginii firmei. Pentru detalii suplimentare și pentru crearea unui pachet personalizat, adaptat pentru a corespunde strategiei dvs. de comunicare și nevoilor specifice de vizibilitate, vă rugam să contactați secretariatul executiv CNR-CME (dna Elena Pavel – Sef Dep. Financiar-Contabil, Marketing – email: elena@cnr-cme.ro/ tel: 0753.315.412). Cu convingerea fermă că această colaborare între CNR-CME și societatea dumneavoastră va fi fructuoasă și în interesul ambelor părți, vă mulțumim anticipat și vă rugăm să primțti expresia deosebitei noastre considerații. Cu deosebită stimă, Gheorghe Balan Director General Executiv

martie 2016 33

FOREN 2016 WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE REGIONAL ENERGY FORUM Safe and Sustainable Energy for the Region

PIAȚA SERVICIILOR FOREN 2016

Și Dvs. ați putea fi un partener la Eveniment!

NU RATAȚI OPORTUNITATEA DE A FI RECUNOSCUT CA LIDER ÎN DOMENIUL DUMNEAVOASTRĂ!

Organizatorii vă stau la dispoziție pentru ca participarea firmei dumneavoastră să se bucure de tot succesul dorit!

1. EXPOZIȚIE INTERNAȚIONALĂ

Prezentarea de produse, instalaţii, exponate, machete, postere etc. SERVICII OFERITE: Stand expozițional cu o suprafață de 9 m2 Cost: 7.000 RON+TVA.

2. MESE ROTUNDE

Masa rotundă se organizează în sală separată, numai pentru firma - partener, şi constituie un prilej pentru prezentarea de către acesta a unor: tehnologii sau realizări deosebite; oferte de servicii şi asistenţă tehnică; tehnologii potenţiale ale firmei ; aparate, echipamente etc. Cost: 8.000 RON+TVA.

3. FILME TEHNICE – marți 14 iunie 2016

Film care să prezinte pentru firma - partener: obiectivele şi profilul profesional; potenţialul uman şi tehnologic; realizări de aparate şi tehnologii noi; oferte de servicii şi posibilităţi de cooperare. Durata: maximum 30 minute. Sincronizarea în limba română sau engleză. Proiecţia filmelor se programează de organizatori în ziua de marţi 24 iunie 2014 la fiecare jumătate de oră. Cost: 1.500 RON+TVA.

4. VIZITE TEHNICE – în perioada 13 – 15 iunie 2016

Vizite desfăşurate în scopul prezentării unor realizări performante, staţii şi standuri de cercetare, fluxuri tehnologice etc. Cost: 2.500 RON+TVA.

5. PUBLICITATE

Prezentarea de reclame sau articole publicitare în Catalogul Publicitar al Forumului care va fi tipărit color în 1000 exemplare şi difuzat la toţi partenerii şi participanţii înscrişi la FOREN 2016. Cost: 2.000 RON+TVA/ pagină. NOTĂ: Pentru obţinerea calităţii de Partener vă rugăm să completaţi formularele de înscriere. Acestea se pot

descărca de pe website-ul FOREN 2016. Mai multe detalii legate de serviciile prezentate mai sus puteți găsi în formularele de inscriere sau la email

elena@cnr-cme.ro.

Pentru a fi la curent cu detaliile privind organizarea FOREN 2016 și piața serviciilor la zi,

vizitați permanent website-ul: www.cnr-cme.ro/foren2016

Pentru detalii suplimentare vă rugăm să contactați Secretariatul Executiv FOREN 2016:

Tel: 0372.821.475/476 Website: www.cnr-cme.ro/foren2016 Email : foren2016@cnr-cme.ro

34 martie 2016

FOREN 2016 WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE REGIONAL ENERGY FORUM Safe and Sustainable Energy for the Region

Date HOURS TECHNICAL AND SOCIAL EVENTS PLACE OF THE EVENTS 11 June 1200-1800 Welcome to attendants / Participants Registration Vox Maris Grand Resort

Costinesti, Romania

Sund

ay,

June

12

830-1800 Welcome to attendants / Participants Registration

1000-1230 THE OPENING CEREMONY INTERNATIONAL EXHIBITION EXPO FOREN 2016

Vox Maris Grand Resort Costinesti, Romania

Romania Hall

1500-1700 THE OPENING CEREMONY FOREN 2016 offered by ENEL ROMANIA

Vox Maris Grand Resort Costinesti, Romania

Romania Hall

1700-1730 Coffee break offered by ENEL ROMANIA

1730-1900 CONCERT / MUSICAL SHOW offered by TBC

1900-2000 WELCOME COCKTAIL Offered by TBC

12-16 June 830-1800 INTERNATIONAL EXHIBITION EXPO FOREN 2016

Mon

day,

Ju

ne 1

3

HOURS DISCUSSION SESSIONS

CH 1 Romania

500

CH 2 Transilvania

300

CH 3 Muntenia

100

CH 4 Oltenia

100

CH 5 Banat 100

CH 6 Maramures

100

CH 7 Moldova

60

CH 8 Bucovina

50

CH 9 Dobrogea

50 830-1000

KA 1 - - - - - -

WEC Meetings

Poster Session

1000-1030 Coffee break offered by TBC 1030-1230 - - - - - 1400-1530

WF 1 DS 1.1 DS 2.1 DS 3.1 DS 4.1 DS 5.1

1530-1600 RTF 1 Coffee break offered by Re Power Vanzari Romania 1600-1800 DS 1.2 DS 2.2 DS 3.2 DS 4.2 DS 5.2 830-1800 SPECIAL PROGRAM FOR ACCOMPANYING PERSONS

Tues

day,

Ju

ne 1

4

HOURS ROUND TABLES

CH 1 Romania

500

CH2 Transilvania

300

CH 3 Muntenia

100

CH 4 Oltenia

100

CH 5 Banat 100

CH 6 Maramures

100

CH 7 Moldova

60

CH 8 Bucovina

50

CH 9 Dobrogea

50 830-1000 Regional

Energy Day

-- -- -- -- -- --

WEC Meetings

Poster Session

1000-1030 Coffee break offered by TBC 1030-1230 - - - - - - 1400-1530

WF 2 RT 1 RT 2 RT 3 RT 4 RT 5

1530-1600 RTF 2 Coffee break offered by TBC 1600-1800 RT 6 RT 7 RT 8 RT 9 RT 10 830-1800 SPECIAL PROGRAM FOR ACCOMPANYING PERSONS

1900-2100 DINNER SPEECH

Wed

nesd

ay,

June

15

HOURS

DISCUSSION SESSIONS AND ROUND TABLES CH 1

Romania 500

CH2 Transilvania

300

CH 3 Muntenia

100

CH 4 Oltenia

100

CH 5 Banat 100

CH 6 Maramures

100

CH 7 Moldova

60

CH 8 Bucovina

50

CH 9 Dobrogea

50 830-1000 Energy

Trilemma

-- -- -- -- -- -- -

Poster Session

1000-1030 Coffee break offered by TBC 1030-1230 - - - - - - - 1400-1530

WF 3 DS 1.3 DS 2.3 DS 3.3 DS 4.3 DS 5.3 RT 11

1530-1600 RTF 3 Coffee break offered by Honeywell Romania 1600-1800 DS 1.4 DS 2.4 DS 3.4 DS 4.4 DS 5.4 RT 12 830-1800 SPECIAL PROGRAM FOR ACCOMPANYING PERSONS

1900-2100 DINNER PARTY (with the financial support of ADREM INVEST)

Thur

sday

, Jun

e 16

HOURS DISCUSSION SESSIONS AND ROUND TABLES

CH 1 Romania

500

CH2 Transilvania

300

CH 3 Muntenia

100

CH 4 Oltenia

100

CH 5 Banat 100

CH 6 Maramures

100

CH 7 Moldova

60

CH 8 Bucovina

50

CH 9 Dobrogea

50 830-1000

KA 2 - - - - - - -

Poster Session

1000-1030 Coffee break offered by TBC 1030-1230 RT 13 DS 1.5 DS 2.5 DS 3.5 DS 4.5 DS 5.5 RT 14 1400-1530 RTF 4 RT 15 RT 16 RT 17 RT 18 RT 19 RT 20 RT 21 1530-1600 Coffee break offered by TBC

1600-1700 THE MESSAGE OF THE FORUM AND FOREN 2016 PAPER AWARDS (with the financial support of SNGN ROMGAZ)

June 17, 18, 19 POST - CONFERENCE VISITS

martie 2016 35

FOREN 2016 FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI PENTRU EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST Energie sigură şi sustenabilă pentru regiune

Forumul Regional al Energiei FOREN 2016, Ediţia a XIII-a „ENERGIE SIGURĂ ŞI SUSTENABILĂ PENTRU REGIUNE”.

12-16 iunie 2016 - Vox Maris Grand Resort, Costinesti

INFORMATII IMPORTANTE PRIVIND INREGISTRAREA PARTICIPANTILOR IMPORTANTE REDUCERI PANA LA 31 MARTEI 2016

1. Taxa de inregistrare pentru autorii de lucrari Cel putin unul din autorii unei lucrari trebuie sa se inregistreze ca participant la Forum si sa plateasca taxa

de inregistrare pana la data de 30 aprilie 2016. In caz contrar, lucrarea nu va apare in lista de lucrari si volumul de lucrari.

Autorul de lucrare (cel care prezinta lucrarea la FOREN) are reducere de 10% din taxa de participare. O taxa de inregistrare platita acopera prezentarea a 2 lucrari, peste acest numar va trebui sa se plateasca

alta taxa. 2. Taxa de inregistrare pentru participantii la Forum care nu sunt si autori de lucrari:

600 lei + TVA (redusa de la 850 lei) pentru inregistrare pana la 31 martie 2016; 750 lei + TVA (redusa de la 850 lei) pentru inregistrare pana la 30 aprilie 2016; 850 lei dupa 30 aprilie 2016. In taxa de inregistrare sunt incluse: mapa, lucrarile de la cele 5 sesiuni, participarea la oricare dintre

sesiuni, Catalogul Oficial al Forumului, lista participantilor, invitatii la programul social, ecusonul, cafea si racoritoare.

Pentru persoanele insotitoare taxa este de 350 lei + TVA si include accesul la toate evenimentele importante din programul forumului si programul social.

Se ofera discounturi cuprinse intre 5-15% in functie de numarul de delegati inregistrati din cadrul aceleiasi institutii / companii.

Detalii in Formularul de inregistrare participanti de pe website-ul Forumului.

Pentru informatii suplimentare va rugam sa accesati website-ul Forumului: www.cnr-cme.ro/foren2016. Mentionam urmatoarele:

Au fost invitate (i) sa participe: autorități guvernamentale, manageri și persoane de decizie ale celor mai importante companii si organizații, cunoscuți și apreciați specialiști din domeniul energiei din țară și din strainătate (Consiliul Mondial al Energiei si Comitetele Membre din Europa Centrala si de Est, Parlamentul European, Comisia Europeana s.a.).

Forumul va cuprinde peste 40 evenimente cu teme de actualitate la nivel naţional şi international: 5 secțiuni de comunicări; 11 evenimente importante (Ziua Regională a Energiei, Energy Trilemma; 2 Keynote Addresses; 4 Mese Rotunde la nivel de Forum; 3 workshop-uri la nivel de Forum; 3 întâlniri (Workshop-uri) ale unor Grupe de Studii CME; 21 Mese Rotunde la nivel de corporatie; o expoziție internațională cu peste 40 de standuri).

Sperand ca cele prezentate mai sus v-au convins sa participati la cea de-a XIII-a editie a Forumului Regional al Energiei, cel mai important eveniment din programul de lucru pentru Europa al Consiliului Mondial al Energiei în anul 2016, asteptam cu deosebit interes INREGISTRAREA DVS. CA PARTICIPANT LA FORUM. Dr. ing. Gheorghe Balan Director General Executiv Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME) B-dul Lacul Tei, nr. 1 - 3, sector 2, cod postal 020371, Bucuresti Tel: 0372 821 475; 0372 821 476; Mobil: 0745.152.601 E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro www.cnr-cme.ro

36 martie 2016

Comitetul National Român al Consiliului Mondial al Energiei Secretariatul Executiv

Secretariatul Executiv CNR-CME lansează un nou Serviciu la dispoziţia companiilor

din sectorul Energie din România - Calitatea de: PARTENER OFICIAL

Bucură-te de un partener reprezentativ şi credibil pentru mediatizarea imaginii de firmă!

PARTENER OFICIAL al evenimentelor anuale organizate de CNR-CME

PACHET DE SERVICII

1. Menţionarea firmei ca PARTENER OFICIAL al Asociaţiei CNR-CME timp de trei ani, 2015-2017 2. Menţionarea companiei, în calitate de PARTENER OFICIAL, în cuvântul de deschidere al fiecărui eveniment 3. 1 speech/1 prezentare de 20 minute în cadrul fiecărui eveniment şi inserarea prezentării în mapa participantului 4. 1 apariţie lunară – profil de companie (1 pag. A4) în Buletinul Informativ „Mesagerul Energetic” în

luna desfăşurării evenimentului (arie difuzare: 1000 adrese) 5. Promovarea numelui şi siglei companiei, în calitate de PARTENER OFICIAL al Asociaţiei CNR-CME, pe

materialele promoţionale ale fiecărui eveniment (pliante, afişe, invitaţii, imagini videoproiector, pe coperta mapei participantilor la eveniment şi a mapei de presa etc.) şi alte materiale care apar pe parcurs

6. Promovarea numelui şi siglei companiei pe macheta fiecărei manifestări care va fi promovată în publicaţiile scrise şi on-line ale partenerilor media

7. Menţionarea numelui companiei în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei cu link activ în sesiunile de e-mailing şi newsletter-ele din perioada de promovare a evenimentului şi post-eveniment, când se vor difuza concluziile conferinţei

8. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL în comunicatele de presă ante – şi post-eveniment 9. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL în articolele post-eveniment în publicaţiile

partenerilor media 10. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei companiei cu link activ pe

prima pagină a website-ului www.cnr-cme.ro, pe o perioadă de 6 luni 11. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei companiei cu link activ către

website-ul acesteia, pe pagina web a evenimentului 12. Amplasare roll-up / spider propriu în sala în care se desfăşoară evenimentul 13. Spaţiu de expunere a materialelor promoţionale ale PARTENERULUI OFICIAL în holul sălii de

desfăşurare a evenimentului 14. Includerea de pliante de prezentare a PARTENERULUI OFICIAL în mapa evenimentului 15. Lista cu participanţii la eveniment cu datele de contact ale acestora 16. CD cu pozele realizate la eveniment şi prezentările vorbitorilor 17. Participare gratuită la lucrările conferinţei pentru 5 participanţi ai companiei.

Pentru calitatea de Partener Oficial CNR-CME se pot negocia: Durata de un an până la trei ani Valoarea financiară contractată.

Pentru mai multe informaţii privind acest Serviciu, vă rugăm să ne contactaţi!

Persoana de contact: Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei Tel.: 0372 821 475; 0372 821 476, Mobil: 0745 152 601 e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro, website: www.cnr-cme.ro

Secretariatul Executiv CNR-CME mulţumeste călduros conducerilor

CEZ ROMANIA, GRUP SERVICII PETROLIERE şi ROMELECTRO pentru acordul privind calitatea de PARTENER OFICIAL AL EVENIMENTELOR ANUALE ORGANIZATE DE CNR-CME.

Invităm şi alţi membri colectivi să contribuie la succesul activităţilor CNR-CME!

martie 2016 37

Seniorii Energiei Dialog de suflet cu dl. ing. Corneliu STAN - Director de Proiect, Electrica SA Prof. Elena Ratcu, Consilier CNR-CME

Jovial, energic, deschis şi amabil, domnul Corneliu Stan mi-a povestit în cadrul dialogului nostru o serie de întâmplări interesante, pornind de la dificultăţile întâmpinate - ca fiu de „chiabur” - la şcoala primară din satul natal, Mihăileşti-Buzău, greutăţile pe care le-a depăşit în anii maturităţii, pasiunea sa pentru relee, automatizări, aprecierea pentru oamenii care le-au creat şi care i-au perfecţionat cunoştinţele tehnice, până la modul în care se realizează strategiile de organizare şi dezvoltare a unei mari companii. Nu a uitat să-mi povestească nici despre dragostea sa faţă de natură, pasiunea pentru pomicultură şi pentru muzica tradiţională românească, ori despre sport, turism şi lectură.

Absolvent al Universităţii Politehnica Bucureşti – Facultatea de Electrotehnică, dom nul Corneliu Stan este director de pro iect la SC Electrica SA din august 2015, după ce, între anii 1999-2015 a o cupat mai multe funcţii de conducere în cadrul SC Electrica SA: directorul Di recţiei Operaţiuni Comerciale, şeful com partimentului de consilieri ai di rec-to rului General, directorul Direcţiei de Analiză şi Control General, directorul Di recţiei şi Diviziei de Întreţinere şi Ser vicii Energetice (DISE), Director General, Director General Adjunct, Res-pon sabil Proiect Surse Regenerabile, di-rec tor adjunct al Direcţiei Guvernanţă şi Finananţe Corporative. Între anii 2005 - 2007 a fost inginer specialist şi di rectorul Direcţiei Dezvoltare la Filiala E lectrica Serv – SC Electrica SA. În pe-ri oada 1996-1999 a fost directorul Di-rec ţiei Marketing la STDEE (SDFEE) Ilfov, iar între anii 1990-1996 a fost şe ful centrului PRAM şi telecomunicaţii la IRE Bucureşti (STDEE Ilfov. În a nul 1971 şi-a început activitatea pro fe si o-na lă la IRE (Întreprinderea de Reţele Electrice) Bucureşti, unde, până în anul 1990 a îndeplinit diverse funcţii de co-or donare a activităţilor de punere în fun cţiune şi mentenanţă a instalaţiilor de telemecanică, teleprotecţii, relee e lectronice, electroalimentare, com-pen satoare sincrone, reparaţii şi e ta-lo nare contoare electromagnetice şi e lectronice; verificarea şi măsurarea pa rametrilor uleiurilor electoizolante la IRE (EREIT) Bucureşti. Dl. Corneliu Stan a realizat de asemenea, individual sau îm preună cu diverşi colaboratori 3 in-

ven ţii brevetate (Aparat pentru ve ri fi-ca rea releelor sesizoare de frec ven ţă; Aparat pentru verificarea releelor di-fe renţiale; Traductor de tensiune con-ti nuă pentru telemăsurarea bateriilor de acumulatoare) şi peste peste 20 i novaţii privind numeroase autodotări şi modernizări, care au fost aplicate în in stalaţiile energetice. A scris o serie de comunicări ştiinţifice prezentate la con ferinţe naţionale şi internaţionale (ex: Londra, Madrid, Munchen, Boston, Ro ma, Bruxelles, Praga, Oslo), o car te de specialitate „Optimizări în re ţe lele e lectrice” împreună cu alţi autori, şi a fost mem bru în Consiliile de Administraţie ale CONEL, Electrica, „Electrica Oltenia”, „Electrica Muntenia Nord”, „Electrica Tran silvania Sud”, „Enel Distribuţie Muntenia”.

„Cea care te conduce în viață este sinusoida”

Elena Ratcu: Parcurgând CV-ul dum neavoastră, realizez că am în fața mea un manager a că­rui preocupare principală a fost dezvoltarea direcțiilor și a com pa­niilor pe care le­a condus. Ați or ga­nizat și ați coordonat activități de diagnosticare on­line și off­line a transformatoarelor electrice de pu-tere ale filialei Electrica Serv, ați re­or ganizat activitățile de marketing, in vestiții, transporturi, ați coordonat elaborarea strategiei generale a SC Electrica SA și implementarea pro ­iectelor de producere energie e lec-tri că din surse regenerabile. Cum

și de ce v­ați implicat în ast fel de activități de anvergură?

Corneliu Stan: Chiar de la începutul carierei mele m-a atras în mod special par tea tehnică. Coroborată cu educația pri mită acasă, aceasta m-a determinat să-mi fac întotdeauna bine meseria, ast-fel încât să fiu mulțumit și eu, și cei din ju rul meu. Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge să conduc o companie de ta-lia Electrica. Aceasta a fost o onoare și o provocare pentru mine, pe care mi-am a sumat-o cu responsabiliatate, do vadă fi ind rezultatele societății în perioada man datului meu. În că de la începutul activității mele m-am preocupat mult pentru partea teh nică, citind, experimentând și astfel au început să apară auto-dotări, să lu-crez la invenții, inovații și aveam o sa-tis facție grozavă în momentul în care îmi reușeau astfel de lucrări. Mereu îmi amintesc de cuvintele lui Montesquieu: „Tre buie să înveţi mult ca să ştii măcar puţin”. Voiam să fac din ce în ce mai mult și mai multe și încercam mereu să-mi depășesc cumva limitele. Dacă trec în re vistă cei 45 de ani de profesie, eu tot

38 martie 2016

spun, glumind, că cea care te conduce în via ță este sinusoida. Pe scara ierarhică eu am fost când sus, când mai jos, dar de fiecare dată când am coborât am re-ușit să urc din nou tot mai sus, cu pro-fe sionalism și multă muncă, conform prin cipiului: „Eu nu sunt niciodată jos, eu sunt fie sus…fie tocmai ma ridic!” Am avut și șansa ca, permanent, să mă ocup de activități noi, chiar din momentul an-ga jării mele și chiar atunci când am avut po ziții de conducere. A început să-mi pla că și munca de organizare, pentru că atunci când o faci și vezi că-ți iese și că oa menii sunt multumiți, iar rezultatele teh nico-economice sunt bune, ai o sa-tis facție și mai mare. Înainte de 1989, or ganizarea unei întreprinderi de rețele e lectrice cuprindea secții, centre, for-ma ții de maistru și servicii, birouri, com-par timente. Formația de maistru (exista a tunci „legea maistrului”) era con dusă de un maistru sau de un inginer și era foar te importantă pentru că avea le gă-tu ră directă cu cei care munceau. În perioada aceea, la PRAM, am avut în coordonare formații cu următoarele ac-ti vități: telemecanica (SCADA de as-tăzi), teleprotecții, relee electronice, e lectroalimentare, telecomunicații, re pa-ra ții și verificări contoare, analize uleiuri electroizolante, compensator sincron. Să nu uităm importanța releelor de frec-ven ță, din acea perioadă. Atunci era în vi goare și se aplică „Legea Salarizării Per sonalului nr. 57/1974”, care ar putea fi actualizată și folosită cu succes și as-tăzi. Legea aceea era elaborată pe baze sta tistice, ierarhii bine definite, cu fi e-ca re om așezat la locul care trebuia și când trebuia. Astăzi ar trebui ca cineva mă car să o consulte și să se inspire din ea, pentru că legea aceea cuprindea re zultatele unor statistici, normări și a plicații deosebite. La IREB erau 103 sta ții electrice, dintre care aproape 60 erau telemecanizate, deci funcționau fă-ră personal, cu echipamente produse de ICEMENERG. Prin anii 1990-1993 mai erau încă în funcțiune echipamente cu

tran zistoare cu germaniu și/sau siliciu ca re funcționau foarte bine. În fiecare pri măvară se efectuau probele complexe și reviziile necesare, iar eu conduceam a cele probe. Cu aceste ocazii am fost ne voit să învăț și celelale specialități din cadrul unei întreprinderi de rețele. Când m-am prezentat la concurs pentru fun-cția de director de marketing la IRE Bu-cu rești, activitate nouă la vremea aceea, am fost încântat pentru că o con sideram ca fiind o nouă provocare. În acea pe-ri oada industria românească în cepuse să intre pe panta declinului. A tre buit să îmbin două preocupări majore: pri ma se referea la vânzarea de energie, me-nirea unei companii de distribuție, iar cea de a doua la poziționarea față de con sumatorul rău platnic căruia trebuia să i se întrerupă furnizarea cu energie e lectrică. Comunicarea cu clientul era în-tot deauna o regulă de bază și o mun că de convingere a acestuia pentru a-și plăti fac turile la timp pentru a nu fi nevoiți să recurgem la măsuri care ar fi afectat și clientul, dar și business-ul nostru. Era un fel de cerc vicios, iar problema nu era deloc ușor de rezolvat. De fapt, pot spune că o întreprindere de re țele e lectrice oferă cele mai bune date sta-tis tice din țară: după modul în care plă-tea utilizatorul respectiv sau după can-ti tatea de energie consumată îți dădeai sea ma dacă afacerea îi mergea bine sau nu. La fel putem spune și despre con-sumul rezidențial: după plățile făcute și după consumul înregistrat, știam exact care era cel care are probleme fi nan ci-a re. A urmat prima mare separare de ac tivități: reorganizarea SC Electrica SA pe opt filiale și opt regiuni, activitate re-a lizată pe lucrarea elaborată de mine, îm preună cu câțiva colaboratori. După mul te studii și discuții cu reprezentanți ai unor mari companii de distributie din Europa, am elaborat întreaga strategie de separare, pe care, directorul general al Electrica de atunci, dl. Silviu Boghiu (unul dintre cei mai buni manageri pe ca re i-a avut Electrica), a prezentat-o mi nisterului și a obținut aprobările ne-ce sare. Nu a fost deloc simplu să faci a ceastă reorganizare pentru că trebuia să cunoști activitățile, instalațiile, cul tu ra regiunilor respective, pregătirea sa la ri-aților, rezultatele economice e xistente și prognozate și trebuiau e laborate sce na rii pe bază de criterii și u nități de măsură, analize comparatorii cu alte com panii de distribuție și furnizare a e nergiei electrice.

‒ Ați realizat reorganizarea com pa­niei prin separarea activităților de dis tribuție și furnizare a e nergiei e lectrice în perioada în care ați fost di rector general al SC Electrica SA. Ce eficiență e conomică și or ga ni­za țională ați ob ținut prin această reorganizare?

‒ Proiectul de separare a activității de dis tribuție la Electrica a fost lansat pen-tru a răspunde obiectivelor de im ple-men tare a separării în energia electrică, pre văzute de Directiva Europeană 2003/54/EC care trebuia realizată în Ro-mâ nia până la 1 iulie 2007 (directiva se cu noștea de câțiva ani buni în Electrica). De ce era nevoie de această separare? Să vă dau un exemplu: la RENEL/ CONEL, era un fel de oală mare, unde in trau toți banii care se repartizau ul-te rior pe baza unui algoritm de calcul sau în funcție de nevoile stringente ale u nora dintre entități. Nu se cunoșteau nici costurile reale și nici nu puteau fi fi nanțate programele de investiții ale fiecă rei entități. Lăsând la o parte pre-ve derile directivei, România trebuia să se pregătească pentru liberalizarea pie ței de energie. Astăzi veniturile și cos turile reale se cunosc, eficiență e conomică există. Distribuția are un tarif re glementat stabilit de ANRE, furnizorii cum pără energie de pe piață, plătesc tre cerea prin rețelele electrice și o vând cli enților lor. Există astfel o competiție reală. Când am făcut separările, am de-cis ca salariații să rămână la locurile de mun că existente la începutul acțiunii. De cizia nu a fost pe placul tuturor, dar nu puteam face nicio excepție pentru că s-ar fi creat precedente. Am avut de a semenea o foarte bună comunicare cu oamenii în acest sens. Când am se-pa rat distribuția de servicii, la partea de servicii, în primele șase-șapte luni a veam 15.200 oameni care plecaseră de la partea de distribuție și furnizare. La servicii am avut proiectarea din toa-te entitățile Electrica și am spus că noi

martie 2016 39

tre buie să proiectăm și pe partea de 110 kV, și pe partea de medie tensiune. De asemenea, am mai luat activitatea a uto (autoturisme, macacarele, grupuri e lectrogene), atelierele de reparații e chipamente, confecții metalice, toa tă par tea de mentenanță, partea co mer-cială și aprovizionare, adică tot ce ea ce în semna servicii suport pentru dis tri bu-ți e, și le-am unit în DISE (Direcţia de În treţinere şi Servicii Energetice), care avea în subordine opt SISE și 41 AISE (A genții Județene de Servicii Energetice) și care a căpătat personalitate juridică la începutul anului 2005. „Strategia de Restructurare și Organizare a SC E lectrica SA”, elaborată în 2001, a fost a nalizată împreună cu toți directorii și cadrele de conducere din entitățile E lectrica, apoi a fost pusă în aplicare, iar eu am fost numit, special, directorul Di-recţiei de Analiză şi Control, pentru a ve-ri fica implementarea acestor măsuri în fi ecare unitate. A fost o operație dificilă, pe parcursul căreia ne-am confruntat cu o multitudine de probleme, deoarece a tunci când faci o astfel de reorganizare, pe lângă dificultățile tehnice și financiare ca re apar, trebuie să știi și cum să ex-plici oamenilor pentru a-i face să în țe-lea gă ce este bine pentru companie și ce este bine și pentru ei. Apoi a fost foar-te greu să alegem „capitala”, adică se -diul central al fiecărei regiuni din țară. Ne tot întrebam, unde e mai bine să fie capitala pentru regiunea Moldovei: la Bacău, Iași sau Suceava, în Ardeal să fie la Cluj sau la Oradea, să alegi Craiova sau Pitești, Brașov sau Sibiu, Ploiești sau Galați? A fost extraordinar de dificil, pentru că trebuia să se țină cont și de anumite interese economice zo nale, și de influențele politice care se su prapuneau peste dificultățile ri di cate de problemele tehnice.Trebuiau con si-de rate și delimitările rețelelor electrice, apartenența la dispeceratele fi ecărei regiuni, inclusiv ale Trans e lectrica-DEN și de multe altele.

„Succesul unei reorganizări de pin de de decizia politică luată”

‒ Cine a luat decizia finală?

‒ Decizia finală a luat-o ministrul energiei de atunci, dl. Dan Ioan Popescu, cu con-sultarea Guvernului, bineînțeles. Țin min-te că pe unul din materialele des pre stra-tegie pe care l-am făcut atunci (aveam în-totdeauna cel puțin do uă-trei variante, pe care directorul Bo ghiu le prezenta la mi-nis ter pentru a o alege pe cea mai bună), am scris: „Suc cesul unei reorganizări de-pinde de decizia politică luată”, care a ră-mas scri să ca atare și pe documentul fi-nal. Eu con sider ca a fost un act de mare cu raj la vremea aceea. Reorganizarea a fost o încercare grea, dar frumoasă.

Du pă vreo trei ani a urmat privatizarea dis tribuției de energie electrică, pentru în cheierea Capitolului 14-Energie în ve -derea aderării României la Uniunea Europeană, cu toată munca uriașă pe ca re a presupus-o acest obiectiv. O al-tă activitate frumoasă, dar dificil de re-a lizat de care m-am ocupat în cei 45 de ani de activitate, a fost modernizarea Mu zeului Tehnic „Dimitrie Leonida”, care a junsese într-un stadiu deplorabil de de-că dere. Conducerea Electrica dorea să îl transforme într-un muzeu tehnic mo dern și să mute sediul său din Parcul Carol, unde se află și astăzi, într-un spa țiu mai generos pe care-l oferea așa numita Casa Radio, clădirea aceea de pe Știrbei Vodă rămasă neterminată de pe vremea lui Ceaușescu, dar nu am ob ținut aprobările necesare. Atunci am ho tărât să construim o clădire nouă în același perimetru și am demarat mai mul te studii în acest scop cu instituțiile a bilitate, pe care le-am prezentat chiar în clă direa Muzeului Tehnic la o întâlnire cu de cidenții din aproape toate instituțiile po sibil implicabile (Președinție, mi nis te re, Academia Română, Facultatea de Arhitectură, Uniunea Arhitecților, Pri-mă ria Bucureștiului și alții). S-au trasat și însușit sarcini și responsabilități, dar după un timp au venit alegerile par lamentare și totul s-a năruit.

Pentru a cunoaște cât mai bine orga ni-za rea și funcționarea unui muzeu tehnic, împreună cu directorul Muzeului Tehnic, dl. Diaconescu, am vizitat Deutsche Mu-se um de la München, înființat în 1904 de că tre profesorul lui Dimitrie Leonida. În timpul studiilor sale la Politehnica din

Charlottenburg (1903 - 1908), tâ nă rul Leonida, făcuse mai multe vizite la Mu zeul Tehnic din München, iar la în toar cerea în țară a hotărât întemeierea Mu zeului Teh-nic din București, ale cărui lu crări s-au finalizat în 1909 și pe care Leonida l-a do nat statului român în 1951 prin Mi-nis terul Energiei Electrice și Industriei Electrotehnice. Acesta es te actualul Muzeu Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida”. Dar, din păcate pen tru noi, proiectul de modernizare a Mu ze ului Tehnic de la Bu-cu rești, la care am colaborat cu mare drag și am pus mult suflet nu s-a finalizat. Mare păcat! Pen tru supraviețuirea sa am re alizat di ferite colaborări cu ministerele care a veau nevoie să prezinte la expoziții di verse exponate de la Muzeul Tehnic, am demarat discuții cu Politehnica din Bu cu-rești pentru a ține câteva cursuri de se-minarii/laboratoare aici, am in tro dus mu-ze ul, atât cat am putut, în niș te circuite tu ristice pentru a arăta lu mii exponatele va loroase existente în acest muzeu, am or ganizat la Sa la de Con ferințe a Muzeului Tehnic o serie de con fe rințe și întâlniri.

‒ Chiar este mare păcat că nu este va lorificat mai mult acest Muzeu Teh­nic, pe care eu îl iubesc și de care mă lea gă multe amintiri pro fe sionale, dar și afective. Re ve nind la Electrica, de ce se produc uneori întreruperi de cu-rent în di ver se zone ale capitalei?

‒ Aproximativ 70% din rețeaua electrică de joasă tensiune există din anii 1960, de când s-a realizat electrificarea ță-rii, iar în București este aceeași si tu-ație. Între timp, re țeaua electrică de medie tensiune din o rașe s-a mai mo-der nizat, dar în mediul ru ral a rămas cea construită atunci. Înainte de 1989, în mediul rural cei mai im portanți u tilizatori nu erau cei casnici, ci cei din a gricultură, care nu impuneau niște pa -rametri tehnici deosebiți. Astăzi, cu a ce-leași linii electrice din perioada 1970,

40 martie 2016

noi trebuie să satisfacem „pretențiile teh nice” ale diferitelor aparate și utilaje com plexe. La partea de 110 kV nu s-au mai realizat linii noi, cu excepția celor pen tru sursele regenerabile, pentru că alte solicitari tehnice nu sunt. În schimb, s-au modernizat o parte din stații, unde este mult mai ușor să efectuezi lucrări de investiții, dat fiind faptul că stațiile se află într-un perimetru fix ce aparține de drept Electrica și, deci, nu trebuie a utorizație de construcție sau alte a probări. În timpul mandatului meu am dispus realizarea de lucrări de investiții rețelele de joasă și medie tensiune. Repet însă, cel mai important este să știi să vinzi energie, pentru că de acolo vin banii, iar utilizatorul trebuie alimentat tot timpul, la parametri ridicați. Sunt do-uă probleme aici: una privește sa tis fa-cerea utilizatorului, cealaltă privește sa-tis facerea bugetului tău, ca și companie, pentru că tu trebuie să vinzi energie. Ideal este să știi să le armonizezi pe amândouă, iar asta trebuie să învețe să fa că fiecare conducător din distribuția de energie. Subliniez că protecțiile din sta-ți ile de 110 kV au funcționat și înainte de 1990 la parametrii proiectati, dar în condiții foarte dificile (era să demolăm prin cipiile electrotehnicii), iar acum fun-cți onează tot atât de bine, dar nu mai sunt atât de accesate, consumul fiind mai scăzut. Întrucât nu se fac investiții în rețelele de joasă și medie tensiune, re zultatul se vede în producerea în tre-ruperilor de curent despre care vor beați. Multă lume știe ca în nordul Bucureștiului este necesară o stație e lectrică, dar nu se realizează nimic!

‒ Bun, și în viitor ce se va întâmpla? Orașul în expansiune, se construiesc mul te cartiere rezidențiale, multe se dii de birouri…

‒ Recunosc că, în anul 2007, când eram di rector general la Electrica și când a fost cea mai călduroasă vară, am avut probleme în București: datorită consumului mare de electricitate, pro-tec țiile electrice dădeau afară, trans for-ma toa rele și o parte din cablurile sub-te rane sau de suprafață se în căl zeau, echipamentele erau vechi și nu mai re-zis tau. Atunci am făcut un pro gram de întreruperi planificate pe diverse zone și am anunțat din timp utilizatorii că vor ur ma în tre ru peri de curent. Astăzi nu este normal să se mai întâmple așa ceva.

„Economisirea banilor nu este investiție”

‒ Anul trecut, la aniversarea unui an de la listarea duală a Electrica pe bursele de la București și Londra s­a spus că aceasta este cea mai de suc­ces listare din România. În calitate de director adjunct la Electrica, ați co ordonat pro iecte majore pentru Oferta Pu bli că Inițială – IPO. Ce im­pact a avut listarea Companiei la bur să din punct de vedere financiar?

‒ Listare Electrica la bursă a fost un succes. A fost necesar un imens vo-lum de muncă, dar în final Electrica a fost prezentată foarte bine. Da, eu am e laborat programul de investiții ma jo-re pen tru 2015-2019, pe tipuri de in-sta lații și tensiuni, calculând eficiențe energetice, prog nozând creșterea ca-li tății serviciului că tre clienți, pierderile de energie, gradul de automatizare. Pro blema care se pune acum este fap-tul că banii strânși stau în con turi și nu se folosesc, ori în IPO scrie că banii tre-buie folosiți numai pentru in vestiții. Într-adevăr, se puteau face in ves ti ții fru moa-se și necesare pe partea de joasă și de medie tensiune, așa cum am pre zentat în programul respectiv, pe ani, in stalații, zone, dar asta este altă poveste și nu in trăm acum în detalii. Însă, din câte știu eu, nu s-a realizat programul pen tru anul 2015, aprobat de ANRE.

„Trebuie să te confrunți cu lumea așa cum este, nu cum ți­ai dori sa fie”

‒ Ați pledat mult pentru re a lizarea unei companii mari de tipul CEZ, nu­i așa?

‒ Din 2007, după separarea dis tri-buției de furnizare am început de mer-surile pentru înființarea unei com pa-nii in tegrate pe verticală. Eu m-am bazat pe faptul că sistemul e nergetic ro mâ nesc este asemănător ce-lui din Cehia și că ambele sisteme au e chipamente fa bri cate în vechiul CAER. Pro punerea mea era ca această no-uă companie să in clu dă Electrica cu tot ce însemna atunci (distribuție, fur-ni zare și servicii), Rovinari, Turceni şi Hi droelectrica, împreună cu com paniile de servicii. Am propus, de a semenea, ca această companie să se nu mească tot Electrica. S-au făcut studii îm preună

cu KPMG, s-au consultat diverse com-panii de consultanță (Deloitte, Price-wa terhouseCoopers, Roland Berger, Rothschild etc), am avut vreo 11 întâlniri cu primul ministru de atunci, dl. Călin Popescu Tăriceanu, cu conducerile de la Transelectrica, DEN, Hidroelectrica, Ro vinari, Turceni, ANRE şi ale altor in-stituții. Am participat la diferite a nalize și mese rotunde cu specialiști, con du că-tori de sindicate, ziariști etc, deci au fost dez bateri publice intense. Am avut însă și mul te opoziții. Pe de altă parte, mulți în ce puseră deja să se gândească cine va fi con ducatorul, deși compania nici nu era con stituită (zâmbeşte). Am fost de câteva ori la Bruxelles, împreună cu re prezentanții AVAS, pentru a prezenta pro iectul și a lua ac ceptul. S-a emis Or-do nanța de Urgență nr. 128/2008, Con-si liul Concurenței a dat aviz pozitiv, dar în ianuarie 2009, cand s-a in stalat noul Gu vern, un oficial din minister a solicitat Se natului României anularea a cesteia, ce ea ce s-a aprobat. Hai să vedem ce se în tâmplă astăzi: Hidroelectrica, Turceni, Ro vinari, sunt în insolvență, iar Electrica este listată pe bursă. Dacă s-ar fi făcut acea companie, Turceni şi Rovinari ar fi pu tut să supraviețuiască de exemplu, pen tru că s-ar fi realizat investițiile ne-ce sare, pentru că bugetul de investiții în noua companie era de aproximativ 3 mi li arde de euro. În compania aceea era pre văzută și listarea la bursă, într-un procent de până la 25%, astfel încât sta tul român să rămână majoritar (22% Fon dul Proprietatea, 25% investitorii de pe bursă). Am cheltuit energie, timp, nervi cam un an și jumătate și, în final, s-a aruncat la coș acea Ordonanță de Ur gență. Am avut însă și multe de tras din cauza asta, dar m-am bucurat când la începutul anului 2014 am fost re che-mat să fac parte din echipa de con du ce-re a Electrica pentru a pregăti IPO din punct de vedere tehnic și in ves ti ți onal și listarea companiei la bursă. Dar, știți cum spune Jack Welch, „Trebuie să te confrunţi cu lumea aşa cum este, nu cum ţi-ai dori sa fie”.

„Mi-am început activitatea „bu chi-sind” la echipamente” ‒ Ați lucrat în general la pro iec te ma jore de reorganizări și strategii, dar știu că v­ați în ce put activitatea „bu chisind” la e chipamente, dacă pot spune așa.

martie 2016 41

‒ Chiar așa am și început, buchisind e chipamente (râde, ca de o glumă bună). Mulți aruncă acum la coș industria ro mâ-neas că. În 1998, când s-a realizat se-pa ra rea transportului de distribuție, erau 1075 sta ții electrice în România. Cred ca s-au închis cam 175 și au rămas vreo 900 de stații. Ei, din astea 900, cam 100 sunt cu transformatoarele noi. Dacă la cele 800 de stații socotesc numai câte două trans formatoare într-o stație, înseamnă 1600 transformatoare de putere, iar din aceste 1600 transformatoare nu știu dacă, de-alungul carierei mele, s-au stricat vreo cinci, deci, cam 0,3 % din total transformatoare în fun-cți une, păi nu e bun procentul? Dacă mer gem acum în stațiile electrice, mai gă sim echipamente realizate atunci de către ICEMENERG, Electroputere, E lectroaparataj, Electrotehnica. Eu sunt un mare admirator al școlii de la ICEMENERG. De când lucram la IREB co laboram cu extraordinarii specialiști „I cemenergiști” Valeriu Radian, Lionel Weismann, Rudolf Zimand, Nicolae Costiner, Florea Luzi, Dan Cornel, Viorel On cescu etc. A fost o satisfacție nebună pentru mine să lucrez la echipamentele de automatizare alături de oamenii aceia. Din păcate unii dintre ei nu mai sunt prin tre noi iar alții sunt în străinătate. Cred că sunt ultimul din această țară, ca-re a reparat primele echipamente de telemecanică, (SCADA de astăzi), con-stru ite numai cu relee (ETM-2, ETM-3), de către specialiștii din IRME (mai târ-ziu ICEMENERG). Matematicianul nu-mă rul unu în telemecanică era Iurii Chișinevschi, cel care făcea formulele ma tematice, codurile de funcționare și tot el calcula erorile. Gândiți-vă că acea for mulă matematică de la nivelul anului 1968 alimenta consumatori importanți din această țară. În aceste echipamente erau sute de mii de tranzistoare cu cir cu-i tele lor și era greu de depistat defectul la blocurile logice. Ei, aia însemna lo gi-că! Erai și sub presiunea timpului, pen-tru că to tul trebuia rezolvat rapid, ast fel încât sta ția electrică să poată fun cționa în con tinuare, fără personal. Lo gi ca pe care am învățat-o atunci mi-a ajutat enorm de mult în tot ce am făcut după aceea în viață. Pot spune cu mâna pe inimă că me serie privind sis te mul de automatizări am învățat de la oamenii din ICEMENERG, din tre care am men-ți onat numai o par te, iar disciplina și

or ganizarea pe care le-am aplicat mai târ ziu în ca ri eră, provin de la partea tehnică.

‒ V-au disciplinat gândirea.

‒ Așa este. Era o disciplină extraordinară în întreprinderile de rețele electrice. În mar tie 2007 am fost numit director dez-vol tare la Electrica Serv, după care m-a che mat președintele AVAS (Electrica era în subordinea AVAS) de atunci, dl. Te­odor Atanasiu și mi-a spus că în acel moment la Electrica era nevoie de un manager pro fe sionist și neangajat po li-tic, că a analizat dosarul și activitatea mea și că mă va pro pune să fiu numit di-rec tor general la Electrica, rugându-mă să fac repede o Stra tegie de Dezvoltare a companiei. Am e laborat o variantă, dar am făcut-o și pe a doua, pentru că în-tot deauna trebuie să fii pregătit și pen-tru un plan B. Vă dați seama, eu numit de curând director ge neral la Electrica, a tre buit ca într-o pe ri oadă de trei-patru luni, să achiziționez energie pentru a onora contractele cu cli enții noștri (e xista energie contractată doar până la sfâr șitul lunii mai), pentru i rigațiile din toa tă țara, să fac separarea dis tribuției de furnizare și să fac față pro ble mei tem peraturilor ridicate din acea vară. Cu toate aceste dificultăți, în acel an am ajuns pe primul loc între companiile fur nizoare de energie, reușind să vând e nergie și primilor trei mari consumatori de energie ai României: ALRO Slatina (30%), Galaţi (45%) și Oltchim (100%).

„Managerii gestionează schimbarea, dar liderii gestionează dezvoltarea”

‒ Aveți o bună experiență a ma­nagementului. Credeți că sunt ne ce­sa re schimburile de lea der ship la un moment dat?

‒ Întotdeauna este loc de astfel de schimbări. Pe considerentul că schim-ba rea face bine și că permanent este necesară o viziune care să fie pusă și în aplicare. În acest context pot emite și o părere: Electrica, nu are acum ne voie de șefi, ci de lideri. Pentru ca nu trebuie uitată această frază a lui Slim „Conducerea este spirit îm bi nat cu personalitate şi viziune”.

‒ Rămânând în registrul ma na ge­mentului, care credeți că este criteriul cel mai important la re cru tarea de oameni va lo roși într­o com panie?

‒ Succesul unei companii depinde de calitatea muncii şi de nivelul de implicare a acestor oameni, care fac diferenţa prin creativitatea de care dau dovadă, prin experienţa acumulată şi prin ataşamentul lor faţă de companie şi valorile acesteia.

‒Ați angaja oameni de la care ați avea și dumneavoastră ceva de învățat?

‒Categoric, da! Așa am procedat în tot-dea una. Nu mă număr printre cei care se tem de oamenii deștepți, am vrut în -totdeauna să am astfel de oameni alături, să construim împreună. Dacă vrei să fii un învingător, în adevăratul sens al cu vân-tului, trebuie să te în con jori de oameni bine pregătiți, alt fel, ajungi în vârf doar pentru a admi ra pră pas tia, cum se spune.

‒ Foarte bine ați punctat. Deci aveți satisfacții profesionale?

‒Da, am multe satisfacții profesionale și mă bucur că nu mi-am irosit timpul de geaba la Electrica (râdem amândoi). Pes te câteva zile mă pensiozez, dar nu am de gând să rămân inactiv. Am prea mul tă energie, dar nu e lectrică și prea mul tă experiență pen tru a nu le folosi în continuare.

42 martie 2016

‒ Eu nici nu vă văd stând în fo to liu și dezlegând Rebus. (ne amuzăm co­pios). Acestea fiind spu se, să tre cem la întrebările ne con ven ționale:

„Un om are două nume: cel cu care se naște și cel pe care și­l face”

‒ Cum v­ați descrie în cateva cuvinte?

‒ Un tip meticulos, care și-a iubit întotdeauna profesia, și-a res pec tat munca și colegii, un inovativ și, nu mă feresc să o spun, un sensibil și un încrezător.

‒ Este vreun moment din copilărie sau maturitate care v-a marcat alegerea carierei?

‒ Tatăl și bunicul meu au fost chiaburi, iar prin 1961-1962, când au început pre siunile de a ceda pământul și de a se înscrie la GAC (Gospodărie Agricolă Co lectivă), mai tarziu CAP (Cooperativa A gricolă de Producție), tata a refuzat și a plecat în munți. Aveam 11 ani atunci. Două luni nu m-au mai primit la școală. M-au reprimit numai după ce tata s-a întors și a semnat cererea de în scriere în colectiv. Pe tocul de la ușa graj-dului pentru animale, tata a scrijelit atunci și-au rămas și astăzi sub vopsea cu vin tele: „10-II-1962, - exproprierea mea definitivă”. Liceul l-am urmat la Ur laţi, unde am fost olimpic la fizică și am fost și triplu campion regional la at-le tism, component al unei selecționate na ționale de volei juniori. De la vârsta de 15 ani am stat la internatul liceului, deci și acolo am învățat ce înseamnă dis ciplina în comportament și în pre-gă tire. În ultimul an de liceu ezitam în tre a da examen la IATC (Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică), IEFS (Institutul de Educație Fizică și Sport) și Facultatea de Electrotehnică (secția fi zi că atomică) (râde). Până la urmă am absolvit Facultatea de Elecrotehnică din București, la seral, fiind în același timp și an gajat la IREB. Am uitat să vă spun, prin anul 1970 părinții mei nu mai aveau bani să mă întrețină la școală, iar conducerea CAP-ului nu-i semna ta-tă lui meu cererea pentru angajare pe șan tierele buzoiene, pentru că așa era re gula. Inginerul șef a prins momentul cand președintele era plecat și mi-a dat vi za. Au fost vremuri care au trecut, dar care nu se uită, pentru că te-au marcat.

‒ Aveți mai multe hobby­uri: po mi cul­tura, muzica tradițională ro mâ neas că, turismul, lectura. Care este cel preferat?

‒ În ultimul timp pomicultura, pentru că are multe „secrete ascunse” și petreci mult timp în aer liber.

‒Ce rol are familia în viața dum nea­voastră?

‒ Un rol primordial. Familia mi-a fost întotdeauna alături și la bine, și la greu. Sunt norocos și mulțumesc lui Dumnezeu pentru familia mea.

‒ Care a fost bucuria cea mai mare în viață?

‒ Nepoții – am gemeni, fată și băiat, și simt că viitorul sună bine. Sunt un bu nic împlinit. Bucurii au fost mai mul te, dar aceasta este dominantă.

‒ Dar cel mai mare regret?

‒ Că nu am mișcat și mai mult lu crurile la Electrica. Că nu am călătorit și citit mai mult.

‒ Peste câteva zile vă pensionați de la Electrica. Ce urmează?

‒ Nu mă număr printre pensionarii care vor sta liniștiți acasă, uitându-se la TV. Lucrez la mai multe proiecte, pe care le voi dezvălui la momentul potrivit.

‒ Ce vă doriți cel mai mult acum?

‒ Sănătate și liniște sufletească, pentru mine și pentru familia mea.

‒ Un mesaj pentru tineri?

‒ Aș dori sa reamintesc tinerilor care se angajează sau care lucrează în sis te mul energetic că Andrew Foldes a spus ur mă-toarele cuvinte, verificate în prac tică: „Un om are două nume: cel cu ca re se naş te şi cel pe care şi-l face”.

‒ Cred că nu numai tinerii e ner ge ti cieni, ci noi toți ar tre bu i să ne ghi dăm după aceste cu vinte. Dacă am face așa, poa te lumea ar fi și mai bună.

Vă mulțumesc foarte mult pentru tim ­pul acordat și vă doresc ca noua e tapă din viața dumneavoastră pro fe sională să fie începutul unor noi, in teresante și frumoase realizări. n

The perfect choice for yourlong term partner!

www.novaindustrialsa.ro

www.hitachi.ro

www.ansaldonucleare.it

www.ge.com

www.emerson.com

www.siemens.ro

www.teb.com.ro

www.romatom.ro

We help you control your worldwww.honeywell.com

www.schneider-electric.ro

martie 2016 43

Noi suntem viitorul energeticii româ neștiRolul centralelor electrice convenționale în mixul energetic românesc Drd. ing. Cristinel Buzdună, ICPE Turbo

Deşi există o politică de diminuare a numărului echipamentelor convenţionale de producere a energiei electrice datorată impactului negativ asupra mediului şi înlocuirea lor cu diverse sisteme regenerabile, această formă de producere de energie joacă un rol important pentru securitatea în furnizarea continuă cu energie electrică a SEN. Orice întrerupere în alimentarea cu energie electrică are impact major asupra creşterii economice, stabilităţii şi prosperităţii cetăţenilor. Încă de la instalarea primelor echipamente termoenergetice în ţara noastră au avut un aport principal în generarea de energie electrică, încălzirea urbană şi alimentarea cu abur tehnologic pentru industrie. Aceste grupuri termoenergetice sunt de diferite puteri de la 330MW până la cele mai mici după licenţa Franţa, URSS, Germania şi România. În anul 1990 în România 73% din puterea instalată o reprezentau centralele termoelectrice şi 83% din producţia anuală era din această sursă iar în 2015 48% din puterea instalată dar producţia anuală reprezintă peste 43% ceea ce arată că aceste grupuri sunt

încă o componentă importantă pentru sistemul energetic naţional.

Din producţia totală de energie electrică de 64,57 TWh pe 2015, 27,87 TWh provine din sisteme convenționale din care 18,37 TWh cărbune şi 9,498 TWh hidrocarburi.

Unul din avantajele grupurilor termo-ener getice constă în funcţionarea în cogenerare adică generarea simultană de energie electrică şi energie termică, aceasta din urmă este distribuită pentru încălzire şi preparare de apă caldă menajeră în sistem centalizat a oraşelor din proximitate.

Peste 80% din grupurile termoenergetice din cele existente care folosesc combustibili fosili şi-au depăşit durata de exploatare, ele având în continuare un rol important în generarea de energie electrică chiar dacă acestea antrenează costuri suplimentare pentru flexibilitatea în ceea ce priveşte disponibilitatea de injectare a energie electrice în SEN.

Majoritatea echipamentelor termoener-ge tice din ţara noastră au fost supuse de-a lungul timpului diferitelor mo-der nizări/retehnologizări din punct de vedere mecanic dar pentru reducerea

Schunk Carbon Technology SRLPerii colectoare si sisteme port-perii

Inele de etansare din grafit pentru turbine

www.schunk-group.com

Partenerul ideal pentrudumneavoastră!www.saem.ro

www.sebakmt.com

www.hye.ro

www.grampet.ro

www.icemenerg-service.ro

www.louisberger.com

www.electromagnetica.ro

www.arc.ro

www.hydac.ro

44 martie 2016

impactului asupra mediului doar 10% au instalaţii performante de desulfurare de denoxificare şi de captare a funinginii din gazele de ardere drept urmare celelalte se află la valori maxim admisibile de UE cu impact asupra schimbărilor climatice riscând să fie închise.

Decarbonarea sistemului energetic românesc este un deziderat care poate fi atins nu prin eliminarea totală a termocentralelor care ar vulnerabiliza alimentarea cu energie antrenând nişte costuri considerabile prin importarea de energie sau creşterea rezervei de putere pentru a elimina riscul de întrerupere în alimentare, ci printr-un mix energetic sustenabil.

România trebuie să construiască un sector energetic flexibil, eficient şi nepoluant de aceea principalele obiective pentru ţara noastră este să respecte angajamentele în calitate de membru UE conform Acquis-ului European în ceea ce priveşte energia , adică până în anul 2020 îmbunătăţirea eficienţei energetice cu 20%, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% şi 20% ponderea energiei din surse regenerabile. Cererea de energie electrică va urmări nevoia tot mai crescândă a omului modern odată cu îmbunătăţirea calităţii vieţii acestuia şi trendul ponderii energiei provenite din metode convenţionale va scădea odată cu evoluţia tehnologiei din domeniu (productie-stocare). n

www.energyworldmag.com

www.energynomics.ro

www.aair.org.ro

www.fpen.ro

www.fppetrolgaze.ro

www.agir.ro

www.investenergy.ro

www.sigp.ro

www.petroleumreview.ro

www.ccib.ro

www.thediplomat.ro

www.focus-energetic.ro

www.tehnicasitehnologie.ro

martie 2016 45

Info CNR - CMEPrezentarea de lucrări originale ale membrilor CNR-CMEStrategia energetică a României. Orientări strategice pe termen mediu și lung Victor Vernescu, consilier CNR-CME

Îmi face plăcere și îmi produce o mare bucurie să vă aduc în atenție o nouă apariție editorială a editurii AGIR, o ediție bilingvă (româno-en gleză) a lucrării „Strategia e nergetică a României. Orientări stra tegice pe termen mediu și lung”, autor Victor Vaida.

După cum declară însuși autorul, lu crarea are ca scop scoaterea în e vidență a acelor probleme, de ma-re actualitate și de viitor, care se află în prezent în fața energeticii ro-mâ nești și, totodată, de a propune o rientări strategice, pe termen me diu și lung, pentru dezvoltările e nergetice viitoare.

Autorul are avantajul de a fi membru al colectivului de specialiști pentru re zolvarea studiului „Energetica în tran ziție – 2050”, studiu solicitat și sub venționat de Uniunea Europeană în cadrul EUREL – Bruxelles (A sociația Societăților Inginerilor E lectrotehnicieni, Energeticieni și

din Telecomunicații). Pentru cre-dibilitatea afirmațiilor sale ex pri-ma te în lucrarea nou apărută stau gaj, pe lângă întreaga activitate pro fesională a autorului, dedicată mun cii în sectorul energetic românesc, dar și înaltele funcții și responsabilități în care acesta a fost învestit și de care a fost ne-vo it să se lovească de-a lungul ca-ri erei. Astfel, în cartea de vizită a autorului se înscriu, între altele, ac tivitatea de p.i.f. la centrala ter-mo electrică EMDEM și nucleară Biblis (două grupuri de 1.200 MW și, respectiv, 1.300 MW, cele mai mari din lume la acel moment) din RFG (1972-1974), montarea, p.i.f. și exploatarea centralelor ter mo e-lectrice Rovinari (patru grupuri de 330 MW), Turceni (opt grupuri de 330 MW), Mintia (șase grupuri de 210 MW), președinte-director ge-ne ral al RENEL, director general al Electrocentrale Deva, funcții și res-ponsabilități care i-au permis for-ma rea unei viziuni de ansamblu a întregului sistem energetic al României.

Lucrarea prezentată azi în fața pu-bli cului, nu numai a specialiștilor dar și a cetățeanului de azi al României, utilizatorilor de energie electrică și nu doar acestora, se adresează, nu în ultimul rând și factorilor de de-ci zie care au obligația să înțeleagă pro blemele deosebit de complexe ale energeticii românești, precum și rolul deosebit de important pe care aceasta poate și trebuie să-l joace în creșterea economică sus-tenabilă a țării. Autorul are per-fec tă dreptate când afirmă, cu simț al responsabilității și ca pe un avertisment de bun simț că „nu e xistă altă componentă a economiei unei țări care, din cauza unei avarii

de numai câteva zeci de minute ... să dea un număr așa de mare de victime omenești și de pierderi ma teriale de ordinul a miliarde de Euro”. Tocmai de aceea este acum mo mentul ca prin politici și strategii e nergetice corespunzătoare să fie stabilite măsurile corective și de dezvoltare/modernizare necesare.

Autorul, beneficiar al unei în de-lungate experiențe și a unui ba-gaj important de acumulări pro fe-sionale a sesizat situația de azi a energeticii românești, aflată par că într-o permanentă criză de avarie cu rezolvări sectoriale, a desea pompieristice pe care, în ab-sența unei strategii raționale, pro-fesioniștii din domeniu nu le pot rezolva sustenabil. Strategia ac-tuală a Sectorului Energetic, a firmă cu perfectă îndreptățire a utorul, se bazează pe „strategiile” e xistente (energetică: 2007-2020 și de mediu: 2013-2020). Las de-o par-

46 martie 2016

te faptul că o strategie nu poate fi con siderată serioasă când are ca per spectivă șapte sau treisprezece ani. Aceasta este, după umila mea pă rere, doar un plan orientativ de di recții și de măsuri de moment. O stra tegie trebuie să aibă în vedere o durată de cel puțin două-trei de-ce nii, pornind de la un scop-țintă și proiectând pas cu pas mijloacele tac tice în corelarea și succesiunea lo gică în concertul de dezvoltare a în tregii societăți, atât internă, cât și internațională.

Lucrarea domnului Victor Vaida es-te structurată în nouă capitole de bază, beneficiind și de un capitol in troductiv și unul de concluzii. În in tervalul închis de aceste două ca-pitole cititorul ia cunoștință, la în ce-put, cu resursele de energie primară – epuizabile, pe de o parte și re-ge nerabile, pe de altă parte. Între resursele epuizabile sunt a mintite lignitul, huila, țițeiul, gazele na-tu rale și rezervele de minereu de uraniu, iar între cele regenerabile sunt trecute în revistă energia so la-ră, energia eoliană, energia hi dra u-li că, biomasa și biogazul și energia geotermală.

În capitolul următor sunt tratate pro ducția și utilizarea energiei. De-și, în ce mă privește, nu agreez abordarea ideii de consum al e nergiei, aceasta putând fi doar con vertită prin utilizare în scopul ob ținerii altor forme de energie sau de lucru mecanic, pentru prezenta de monstrație consemnez că cititorul poa te găsi în lucrarea domnului Victor Vaida o situație sintetică pri-vind producția internă de e nergie primară precum și situația in di-catorilor socio-economici și e ner ge-tici, evoluția consumului intern net de energie, evoluția pro duc ției de energie ș.a., toate con si derate în

perioada 1999-2013 și/sau 2013-2020.

Cititorul poate să se informeze și a supra funcționării și producției gru purilor nucleare de la CNE-Cer-na vodă, cât și despre capacitățile de pro ducere cu resurse regenerabile de energie.

Lucrarea dedică un capitol special mi xului energetic. „Este momentul, spu ne autorul, ca mixul energetic op tim să fie stabilit prin noua stra-te gie energetică, strategie care să per mită funcționarea mai eficientă a pieței de energie electrică, fun-cți onarea eficientă și sigură a SEN pentru susținerea creșterii e conomice a țării și a bunăstării generale.

Un capitol separat privește pro iec-tele energetice referitoare la pro-du cerea de energie electrică și e chilibrarea SEN, iar în capitolul ur mător se tratează, cu suficientă con cizie, securitatea alimentării cu e nergie a Sistemului Energetic Na-țional, spune autorul, (folosind o mai veche sintagmă despre a că rei acoperire în prezent, în ce mă pri-veș te, am unele îndoieli) con sti tu-ie infrastructura de bază utilizată în comun de participanții la piața de energie electrică.

Pe scurt, în capitole separate, autorul vor bește despre eficiența energetică (ca metoda cea mai rentabilă de re-du cere a emisiilor, de îmbunătățire a securității și a competitivității și de scădere a valorii facturii ser vi-ciilor energetice) și despre mediul înconjurător, amintind că orice stra-te gie energetică trebuie, în mod obligatoriu, să identifice măsurile pen tru reducerea emisiilor produse prin procesele de ardere din in-dus triile producătoare de energie

e lectrică și de energie termică, din trans port și din sectorul locativ și de pla nificare urbană.

Un capitol special este rezervat competitivității sistemului energetic. Predicția autorului este că România va promova, în viitor, o cooperare con tinuă în cadrul Comunității E nergetice și va sprijini procesul de a derare a părților contractante ale C.E. prin schimburi de experiență și de informații cu privire la punerea în aplicare a Directivelor U.E. și a dez-vol tării instituționale.

Toate cele prezentate în capitolele de până acum converg către ca-pi tolul al zecelea, „Orientări stra-te gice pe termen mediu și lung”, scopul mărturisit al întregii lucrări. A utorul atrage, din capul locului, a tenția că „evoluția energeticii ro-mâ nești și a Uniunii Europene, precum și realitățile geo-politice im -pun realizarea unei noi strategii e -ner getice (2015 – 2035/2050) pen-tru stabilirea scenariului e nergetic optim care să permită a sigurarea re surselor energetice ne cesare fun-cți onării eficiente și în siguranță a sistemului energetic și a pieței an-gro de energie. Sunt tra ta te cu minuțiozitate 23 de astfel de o ri-en tări care să servească scopului a rătat de autor încă din prefața vo-lu mului. Întreaga lucrare este sus ți-nută de nu mai puțin de 24 re fe rin țe bibliografice.

Cartea „Strategia energetică a României. Orientări strategice pe ter men mediu și lung”, autor Victor Vaida, se găsește de vânzare la li-bră ria AGIR din București, iar pentru consultarea ei de către membrii CNR-CME la Biblioteca Asociației, de la sediul din Buc., Bd. Lacul Tei, nr.1-3, sector 3, clădirea ISPE, etajul V. n

martie 2016 47

Electromagnetica se delimitează de „Băieţii Deştepţi” din energie*) Eugen Scheuşan: „Contractul nostru diferă faţă de altele, având clauze fa vorabile Hidroelectrica”

Electromagnetica a anunţat, re-cent, că va cere în instanţă a nularea deciziei prin care Consiliul Con-cu renţei a amendat compania cu 9,02 milioane lei pentru contractul în cheiat cu Hidroelectrica, în in-ves tigaţia asupra contractelor bi la -terale, pe termen lung, dintre pro-ducătorul de energie şi traderi.

Investigaţia Consiliului Concurenţei a fost declanşată în anul 2012, din oficiu, indiciile fiind identificate în cadrul anchetei sectoriale pe piaţa energiei electrice.

Eugen Scheuşan, directorul general al „Electromagnetica”, ne-a spus, în cadrul unui interviu că încă nu a primit motivarea deciziei Con cu ren-ţei, însă consideră că so ci etatea sa este asociată pe nedrept cu „băieţii deştepţi”.

„În urma analizei dosarului de 9000 de pagini al investigaţiei declanşate de Consiliul Concurenţei, am con-sta tat că, în cazul nostru, con tractul diferă faţă de altele, al nos tru având clauze favorabile vân ză torului”, ne-a declarat domnul Sche uşan, în cadrul unui interviu, a dăugând: „Astfel, nici preţul şi nici cantitatea de energie nu erau fi xe”. «Hidroelectrica putea cere ori când diminuarea cantităţii şi re negocierea preţului sau putea de nunţa unilateral contractul în ca zul modificării unor anumite cir-cum stanţe (hidraulicitate, creş-te rea costurilor referitoare la proprietatea, exploatarea sau în-treţinerea capacităţilor de pro-ducţie, creşterea cheltuielilor de re fi nanţare ori creşterea inflaţiei, creş te rea costurilor cauzate de achiziţia de energie electrică din pia ţa angro de energie electrică)”. Dom nia sa ne-a mai spus că evoluţia pre ţu lui energiei cumpărate de la

Hidroelectrica a fost crescătoare: „Spre exemplificare, vorbim despre o dublare a preţului în anul 2012, faţă de anul 2004, la aproximativ 200 de lei/MWh, de la aproximativ 100 de lei/MWh”.

Reporter: Aţi anunţat că veţi con-testa amenda de la Consiliul Con cu-renţei. Aţi făcut acest lucru?

Eugen Scheuşan: Încă nu, dar o vom face cu siguranţă de îndată ce ne va fi comunicată decizia de san-cţionare. Aşteptăm să vedem mo-tivaţia deciziei Consiliului Con cu-ren ţei care, în opinia noastră, este lip sită de temei. Am anunţat că vom contesta decizia, respectând în acest fel obligaţiile ce ne revin ca so cietate listată la Bursa de Va lori Bu cureşti. Electromagnetica şi-a ex primat poziţia prin raportul cu-rent către acţionari la momentul a pariţiei comunicatului de presă al Con siliului Concurenţei.

Acţionarii sunt interesaţi de im-pli caţiile acestei sancţiuni, mai ales că aceştia şi-au dovedit an de an susţinerea faţă de politica E lectromagnetica de a reinvesti pro fitul realizat în dezvoltarea ca-pa cităţilor de producţie de energie e lectrică în microhidrocentrale, re-teh nologizarea şi diversificarea pro-ducţiei (corpuri de iluminat cu LED, sisteme de telegestiune, ma triţe, injecţie de mase plastice, etc). In-vestiţiile s-au realizat în de tri men-tul acordării de dividende, în re-gistrându-se o perioadă de şase ani consecutivi (până în 2010), în ca re actionarii nu au primit deloc di vi-den de.

Reporter: Care sunt motivele pentru care contestaţi amenda? Eugen Scheuşan: Deocamdată

nu ştim cum a motivat Consiliul Con curenţei sancţiunea, dar con-si derăm că nu a fost analizată cu su ficientă atenţie relaţia noastră co mercială cu Hidroelectrica, sub as pectul clauzelor contractuale a parte, stabilite în favoarea vân ză-to rului. Este esenţial ca analiza să fie ancorată în realităţile existente la un moment dat, ţinând cont de evoluţia în timp a pieţei de e nergie şi a cadrului legal aplicabil. E lectromagnetica a fost printre pro motorii pieţei concurenţiale de energie, a fost un deschizător de dru muri, participând activ la dez ba-te rile privind reglementarea acestui sec tor, în virtutea experienţei noas-tre. Consecvenţi principiilor de trans parenţă şi de bune practici în a faceri, Electromagnetica a fost, cred, singura societate care şi-a dat a cordul, încă din anul 2009, pentru pu blicarea contractului pe site-ul Hi-dro electrica sau al Ministerului. De asemenea, am avut o bună conduită în relaţia cu Consiliul Concurenţei, atât înainte cât şi pe durata in ves-ti gaţiei. Dacă ar fi fost ceva în ne-re gulă, cu siguranţă că instituţiile de supraveghere sau ministerul ori

*) Preluare din www.bursa.ro

48 martie 2016

o peratorul de piaţă, către care, de alt fel, raportăm în mod regulat, ar fi trebuit să semnaleze eventualele a bateri. Cum puteam denatura noi pia ţa concurenţială, dacă nu a veam o cantitate fermă şi nici un preţ ferm stabilit contractual?

Reporter: Care au fost clauzele contractului dintre Electromagnetica şi Hidroelectrica? De ce consideraţi că acestea sunt diferite faţă de ale celorlalţi traderi de energie?

Eugen Scheuşan: Contractul nos tru cu Hidroelectrica conţinea clauzele standard stabilite de către ANRE (Autoritatea Naţională de Re-glementare în domeniul Energiei) pen tru astfel de contracte, cu pre-ci zarea că cele esenţiale erau uşor adaptate în favoarea vânzătorului, ţi nând cont de specificul său de pro ducător hidro. În urma analizei do sarului de 9000 de pagini al in-ves tigaţiei declanşate de Consiliul Con curenţei, am constatat că, în ca zul nostru, contractul diferă faţă de altele, al nostru având clauze fa vorabile vânzătorului. Astfel, nici pre ţul şi nici cantitatea de energie nu erau fixe. Hidroelectrica putea cere oricând diminuarea cantităţii şi renegocierea preţului sau putea de nunţa unilateral contractul în ca zul modificării unor anumite cir-cum stanţe (hidraulicitate, creşterea costurilor referitoare la proprietatea, ex ploatarea sau întreţinerea ca pa-cităţilor de producţie, creşterea chel-tu ielilor de refinanţare ori creşterea in flaţiei, creşterea costurilor cauzate de achiziţia de energie electrică din piaţa angro).

În condiţiile în care pieţele PZU (n.r. piaţa pentru ziua următoare) şi PCCB (n.r. Piaţa centralizată a con tractelor bilaterale de energie e lectrică) ale OPCOM (Operatorul Pie ţei de Energie Electrică şi Ga ze Naturale) nu a sigurau, la acel moment, volumul ne cesar de tranzacţii, iar contractele pe OP COM prezentau dezavantajul unor cantităţi ferme greu de ga-ran tat de către un producător hi-dro, contractul bilateral încheiat cu E lectromagnetica s-a dovedit util pen tru Hidroelectrica. Prin acesta, Hi droelectrica şi-a securizat vân za-

rea unei părţi variabile din producţia sa, în funcţie de hi dra ulicitate, în mod discreţionar. În acelaşi timp, E lectromagnetica a pre luat riscul de hidraulicitate, fiind ne voită să a chiziţioneze intempestiv şi cu cos-turi pe măsură diferenţa de e ner gie nelivrată de Hidroelectrica. În plus, Electromagnetica avea o bli ga ţia de a achita în avans 50% din energie, uneori chiar 100%.

Contractele bilaterale între pro du-că torii şi furnizorii de energie s-au con siderat utile la acel moment pen tru deschiderea treptată a pie-ţei concurenţiale de energie, fiind re alizate cu respectarea legislaţiei pri mare şi secundare, iar derularea acestora s-a realizat cu ştiinţa ANRE şi OPCOM. Remarc că nici ANRE şi nici OPCOM, către care ra portăm pe riodic, începând cu 2002, toate o peraţiunile din acest do me niu, nu au considerat că acest con tract bi-la teral ar putea denatura me diul con curenţial sau ar încălca vreo nor-mă. Apreciem că aceste pro ble me cu care ne confruntăm as tăzi sunt false, instanţa urmând a se pronunţa în acest sens. Noi am acţionat cu bună credinţă, cu res pec tarea tuturor actelor nor ma ti ve în vigoare atunci şi acum, atât na ţi onale, cât şi comunitare. Nu am fost dispuşi să recunoaştem o vină pe care nu o avem, chiar dacă am ris cat, iată, o amendă de peste 9 mi lioane lei.

Reporter: Cum a evoluat preţul la ca re Electromagnetica a cumpărat e nergie de la Hidroelectrica?

Eugen Scheuşan: Evoluţia pre-ţu lui a fost crescătoare, fiind re-negociat de fiecare dată în fa-voa rea vânzătorului şi corelat cu e voluţia pieţei de energie. Spre e xemplificare, vorbim despre o du-bla re a preţului în anul 2012, faţă de anul 2004, la aproximativ 200 de lei/MWh, de la aproximativ 100 de lei/MWh. Ţinând cont de cla u-zele contractului (nu am avut ga-ran tat un preţ fix pe toată durata con tractului şi nici volumul anual de energie), noi nu ne-am putut o pune solicitărilor de majorare a pre ţului propuse de Hidroelectrica. Am căutat, în acelaşi timp, ca odată

cu lărgirea portofoliului de clienţi prin atragerea de clienţi mai mici să asigurăm şi un coş avantajos de energie pentru aceştia (energie ter mo, hidro, nucleară, PZU). Prin con duita noastră, am contribuit la în deplinirea Strategiei Guvernului Ro mâniei din Foaia de Parcurs în do meniul energiei electrice, care pre vedea liberalizarea completă a pieţei de energie electrică.

De reţinut că nu numai preţul este re levant, ci şi procedura de derulare a contractului, deoarece, prin cla-u zele contractuale, Hidroelectrica pu tea reduce unilateral cantităţile (cu un preaviz de numai 24 ore). Aşadar, Electromagnetica a fost ne voită ca în perioadele de secetă să cumpere energie intempestiv şi în consecinţă mai scump, de la alţi pro ducători, traderi sau din PZU, în scopul realizării coşului ne ce sar con sumatorilor şi asigurării con ti nu-i tăţii în alimentare a acestora.

Menţionez că Electromagnetica nu a fost furnizor de ultimă instanţă. Con trar opiniei vehiculate în me di a, Electromagnetica nu avea cum să afecteze, prin activitatea sa de fur -nizor de energie pe piaţă con cu ren-ţi ală, preţul la consumatorii cas nici. După cum reiese chiar din ra portul Con siliului Concurenţei re feritor la an-che tă sectorială în do me niul energiei electrice, can ti tăţile contractate re gle-men tat (pen tru populaţie), modul de livrare a energiei electrice şi orice alte con di ţii comerciale aferente acestor con trac te au fost stabilite individual de către ANRE.

Reporter: Cum a evoluat cota de piaţă a Electromagnetica?

Eugen Scheuşan: În contextul des chiderii pieţei concurenţiale şi apariţiei unui număr sporit de fur-ni zori de energie, cota de pia ţă a Electromagnetica a rămas ne sem-ni ficativă, nefiind de natură să in-flu enţeze concurenţa pe piaţa de e nergie din România.

De asemenea, în perioada 2009-2011, din totalul energiei vân du te de Hidroelectrica pe piaţa con cu ren ţială, Electromagnetica a avut o cotă de

martie 2016 49

6-7%, media fi ind de 6,87%, potrivit raportului ad mi nis tra torului judiciar din 2012.

Aşa cum reiese din rapoartele de monitorizare lunare şi a nuale pu-bli cate de ANRE, piaţa con cu-ren ţială din România nu a fost a fectată de concentrare. Acest lu-cru este reflectat de indicatorul de concentrare HHI (Herfindahl - Hirs-ch man Index) ale cărui valori cal-culate de ANRE în perioada 2006-2015 indică fără tăgadă o piaţă neconcentrată.

Electromagnetica nu a vizat creş-te rea în mod accelerat a cotei sale de piaţă prin activităţi de tra-ding pe piaţa angro de energie, ci a pre fe rat o strategie orientată către con sumatorii finali, o stra-te gie de creş tere organică a activităţii de fur nizare. Am ur-mă rit fi delizarea con sumatorilor (a proximativ 500 la un moment dat) prin servicii conexe fur nizării de energie electrică, con stând, de exemplu, în studii de e fi ci enţă e nergetică, instalarea de sis teme de măsură martor, montarea unor echipamente de compensare a fac-torului de putere. De asemenea, am urmărit dezvoltarea unui por-to foliu diversificat de clienţi pentru mi nimizarea dezechilibrelor şi sa -tis fa cerea particularizată a ce rin-ţe lor acestora.

Dinamica acestei activităţi a fost con diţionată şi de resursele limitate ale companiei, şi de nevoia de e chilibru între diversele sectoare în care activează societatea. Po-litica prudenţială privind ris cu ri-le de neplată a facturilor de către clienţi, precum şi riscul de hi dra-u licitate preluat prin con tract de Electromagnetica de la Hi dro e lec-tri ca au impus noi limitări în dez-vol tarea acestei activităţi. Însă, mai im portantă decât cota de piaţă es te calitatea portofoliului de clienţi şi dimensionarea sa a decvată în ra port cu condiţiile de piaţă.

Reporter: A fost denunţat con trac-tul cu Hidroelectrica? Cum a evoluat re laţia cu producătorul de energie?

Eugen Scheuşan: În primul rând, precizăm că nu a fost de-nun ţat contractul nici înainte de deschiderea procedurii insolvenţei, ne fiind vorba de nici o încălcare a o bligaţiilor contractuale, şi nici după des chiderea acestei proceduri, ca ur mare a faptului că administratorul ju diciar l-a considerat benefic pen-tru Hidroelectrica.

Acest contract nu a fost niciodată prelungit de către părţi, el încetând de drept în anul 2014, la împlinirea termenului. După încetarea de drept a contractului, Electromagnetica a avut în continuare relaţii comerciale cu Hidroelectrica - încheierea de con tracte de tip EFET.

Conduita celor doi parteneri nu a ge nerat litigii în instanţă până în anul 2015.

Reporter: Cum explicaţi amenda Con siliului Concurenţei, în contextul în care Comisia Europeană a in fir-mat acuzaţia de ajutor de stat în contractul cu Hidroelectrica?

Eugen Scheuşan: Mărturisesc că suntem consternaţi de decizia Con-si liului Concurenţei, atât pentru mo tivele expuse mai înainte dar mai ales pentru că Direcţia Con-cu renţă a Comisiei Europene, prin co municatul său de presă emis la încheierea investigaţiei asupra con trac telor bilaterale încheiate de Hi dro electrica, arată că acestea nu au re prezentat un ajutor de stat şi că „pre ţul perceput Electromagnetica a fost în deplină conformitate cu pre ţul de referinţă al pieţei”. Se impune prin urmare ca şi autorităţile din România să ţină seama şi să res pec te această decizie.

Din păcate, motivaţia Comisiei Europene nu ne este cunoscută, în trucât rezoluţia Comisiei nu ne-a fost comunicată până la acest mo-ment, deşi am făcut toate de mer-su rile legale la Comisia Europeană, la Reprezentanţa Permanentă a Ro mâniei de pe lângă UE şi la Con siliul Concurenţei în calitate de autoritate ce deţine la acest mo ment documentul. Am luat act

de decizia CE prin intermediul co-mu nicatului de presă din 12 iunie 2015, postat pe site-ul Comisiei Europene, aşa cum am luat act de de cizia Consiliului Concurenţei tot prin intermediul unui comunicat de pre să postat pe site-ul instituţiei. În prezent, încercăm să obţinem de cizia CE pe cale juridică. E lectromagnetica şi-a câştigat re-pu taţia de partener de încredere şi pro motor al unui mediu de afaceri onest, predictibil şi echitabil. A sigurăm pe această cale clienţii, fur nizorii, societăţile bancare, ac-ţi onarii, angajaţii, partenerii şi păr ţi le interesate că vom de mon-stra in justeţea şi lipsa de fun da-ment a san cţiunii aplicate de către Consiliul Con curenţei.

Reporter: Care era legislaţia în do meniu la momentul încheierii con tractului cu Hidroeletrica?

Eugen Scheuşan: Avem con vin-ge rea că în relaţia contractuală cu Hi droelectrica am procedat conform pre vederilor legale existente la e tapele respective de timp, aşa cum a cestea au evoluat în perioada de pre aderare şi ulterior aderării la UE.

În primul rând, există şi nu s-a a brogat nici până acum, aşa-zi sa „Foaie de parcurs” aferentă vi i to-rului energiei în România, foaie de parcurs ce transpune prin HG 890/2003 directivele UE.

Electromagnetica a fost printre pri mii furnizori de energie electrică din România (licenţă ANRE nr. 362/2001) şi a contribuit activ la im plementarea Directivei nr. 92 din 1996 a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, pre cum şi a Directivei nr. 54/CE/2003 în legislaţia românească prin a doptarea Legii energiei electrice nr. 318/2003. Această lege stabilea prin tre obiectivele de bază crearea şi asigurarea funcţionării pieţelor con curenţiale de energie electrică.

În legislaţia secundară, au existat mai multe Decizii şi Ordine ale Autorităţii Naţionale de Re gle men-ta re în domeniul Energiei (ANRE),

50 martie 2016

din tre care desprindem: Decizia nr.1/08.03.1999 privind Contractele - cadru de furnizare a energiei e lectrice, Decizia nr. 22/05.07.1999 pri vind Codul Comercial al Pieţei An gro de Energie Electrică (pri-ma variantă), Decizia nr. 337/ 30.03.2001 privind Funcţionarea Pieţei Angro de Energie Electrică, Decizia 62/ 25.01.2002 referitoare la Acreditarea Consumatorilor Eligibili.

Ulterior, au apărut pe piaţa de e nergie din România Codul tehnic al reţelei de transport, Codul tehnic al reţelei de distribuţie şi Codul de măsurare al energiei electrice, va ri anta finală a Codului Comercial re găsindu-se în Ordinul ANRE nr. 25/22.04.2004.

Iniţierea activităţii de furnizare de e nergie de către Electromagnetica s-a produs ca urmare a desfiinţării mo nopolului deţinut de Electrica şi a fost posibilă prin valorificarea pro-pri ei experienţe în proiectarea şi fa-bri carea contoarelor şi sistemelor de

mă surare, be ne fi ciind, desigur, de o echipă bine pregătită, inovativă, cu care am reuşit diversificarea ac-ti vităţii com paniei. Am plecat de la ceea ce ştiam cel mai bine, să mă-surăm energia. Aşa că pasul de tre-ce re la ac tivitatea de furnizare de energie a fost cât se poate de firesc. Tră săturile pieţei de energie şi cadrul le gal aplicabil la apariţia sa erau cu to tul diferite faţă de cele de acum, în registrând modificări succesive. În nici un caz nu se poate trage o concluzie luând în considerare ex-clusiv condiţiile actuale.

Electromagnetica a raportat, pentru 2015, o pierdere de 22,5 milioane de lei, comparativ cu un profit de 7,57 milioane de lei în anul anterior, con form rezultatelor financiare pre li minare transmise BVB. Potrivit reprezentanţilor companiei, pier derea estimată pentru 2015 a fost cauzată, în principal, de a menda de 9 milioane lei de la Con siliul Concurenţei, pentru ca re s-a constituit provizion.

Electromagnetica este o companie in dustrială cu capital românesc, fon-da tă acum 85 de ani. Activează în do meniul producţiei de e chipamente de măsurare şi dis tri buţie a e nergiei electrice, sis te me de i luminat cu LED, aparataj e lectric de joasă tensiune, sub an samble pen tru fabricaţia de a utomobile, e chipamente de si gu-ran ţă a traficului fe roviar, matriţe şi injecţia de mase plas tice, pre-cum şi în domeniul pro duc ţiei de e nergie electrică din sur se re ge ne-rabile, a serviciilor de fur nizare de energie electrică şi de închiriere. Compania deţine un por to foliu de 10 microhidrocentrale, si tu ate în bazinul râului Suceava, cu o pu tere instalată de 5,4 MW.

Principalii acţionari sunt Asociaţia PAS Electromagnetica (29,63%) şi SIF Oltenia (25,24%), la care se adaugă aproximativ 7.000 de ac ţi onari persoane fizice (28,85%) şi persoane juridice (16,22%). So ci etatea este listată la Categoria Pre mium a BVB, fiind tranzacţionată cu simbolul de piaţă ELMA. n

MESAGERUL ENERGETICColectivul de redacţie:

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe BălanMembri și referenți științifici (în ordine alfabetică):

Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Cătălin Marinescu, Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. ing. Alexandru Pătruți,

Prof. dr. ing. Ionuț Purica, Prof. Elena Ratcu, Dr. ing. Vasile Rugină, Ing. Anton Vlădescu, Ing. Victor Vernescu,

Drd. ing. Călin Vilt, Ing. George ConstantinReferent layout: Ing. Silvia Prundianu

Traduceri: Drd. Luminiţa DurăuTehnoredactare şi machetare: Drd. Luminiţa Durău

Editare: Image Photo ProductionSecretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 0372 821 475; 0372 821 476;

E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro;Website: www.cnr-cme.ro

*Notă: Toate drepturile asupra acestei publicaţii sunt rezervate Asociaţiei CNR-CME. Orice reproducere, integrală sau parţială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor apărute în paginile publicaţiei se poate face numai cu aprobarea Asociaţiei. Opiniile exprimate în articolele

publicate în Buletinul informativ aparţin autorilor.

Organizatori: Parteneri Oficiali evenimente 2016:

Ministerul Energiei

AGENDA PRELIMINARĂ A CONFERINŢEI

- ----- RAPORTUL CME 2015 ------ “PERSPECTIVA ENERGETICĂ MONDIALĂ.

Drumul către rezilienţă - managementul şi finanţarea infrastructurilor energetice pentru a face faţă riscurilor generate de condiţiile climatice extreme“

Concluziile Raportului şi identificarea modalităţilor de acţiuni în România

31 martie 2016, orele 1000-1400 Universitatea Politehnica Bucureşti, Biblioteca Centrală

MOTIVAŢIE: Evenimentul intentionează să lanseze Raportul 2015 al CME privind influenţa modificărilor climatice. El relevă importanţa

posibilităţii acoperirii riscurilor aferente daunelor generate de condiţiile extreme climatice. Sectorul global al energiei este expus unor incertitudini fără precedent, iar evenimentele legate de situaţiile de vreme extremă ridică un număr de riscuri care ameninţă direct infrastructura energetică şi pot afecta securitatea în alimentarea cu energie. De aceea, construcţia sistemelor energetice rezistente la aceste provocări este critică pentru îndeplinirea viitoarelor scopuri definite de Trilema Energiei.

Conştientizarea acestor probleme şi identificarea posibilităţilor de rezolvare a acestora în România, incluzând şi modalităţile inovatoare de finanţare, este benefică pentru întregul sector, iar luarea lor în considerare în noile strategii de dezvoltare este esenţială.

OBIECTIVE: Dezbaterea influentei conditiilor extreme de vreme asupra infrastructurii energetice din Romania. Analiza concluziilor raportului si identificarea modalitatilor de actiune in Romania. Analiza dificultatilor in finantarea infrastructurii energetice rezistente la cresterea frecventei aparitiei situatiilor de vreme extrema. Stabilirea unor linii directoare pentru planurile urmatoare care ar putea depasi riscurile aparitiei acestor fenomene extreme.

Sensibilizarea autoritatilor centrale si a utilitatilor pentru o asemenea abordare.

SUBIECTE DE INTERES: 1. Fenomenele de vreme extremă şi impactul acestora asupra infrastructurii energetice. 2. Modalităţi de crestere a rezistenţei infrastructurii energetice în fata fenomenelor de vreme extremă. 3. Finanţarea infrastructurii energetice rezistente la aceste fenomene. 4. Propuneri de acţiuni pentru rezolvarea acestor probleme. 5. Experienţa din România privind răspunsul la fenomenele extreme.

--------- AGENDA ---------

MODERATORI: Dr. ing. Elena POPESCU, Director General Directia Energie si Mediu, Ministerul Energiei Dr. ing. Dumitra MEREUŢĂ, Consilier Personal al Ministrului Mediului Prof. dr. ing. Virgil MUŞATESCU, Consilier CNR-CME

VORBITORI: Prof. dr. ing. Mircea EREMIA, Universitatea Politehnica Bucuresti Dr. ing. Dumitra MEREUŢĂ, Consilier Personal al Ministrului Mediului Reprezentant ANRE Dr. ing. Gheorghe INDRE, Consilier CNR-CME Ing. Victor VAIDA, Preşedinte SIER Ing. Dragoş GABOR, Consilier CNR-CME Bogdan POPA, Preşedinte Asociaţia Română pentru Microhidroenergie Ioana GHEORGHIADE, Director Executiv, Direcţia Sector Public şi Finanţare Infrastructură, BCR Reprezentanţi ai companiilor din energie

Participanţi Reprezentanţi ai Ministerelor: Economiei; Energiei; Mediului; Finanţelor; ANRE; Marilor Companii Energetice; bancilor; Asociaţiilor Profesionale; specialişti din domeniu; mass-media.

Informaţii suplimentare: Secretariatul Executiv CNR-CME

Tel. 0372 821 475; 0372 821 476; e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; website: www.cnr-cme.ro