Chij» U Ianuarie 1981

Q í } 0 f

3 Lei exemptarnl

I ABONAMENT ANUAL I

Pe" «M an Lei 200"— Pe an jumătate an , . . . . .Lei 100.— Autorităţi şi institution! Lei 500*-

In streinătate dublu.

ANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PRIMESC LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI

CLUJ, STRADA REGINA MARIA No. 36

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA t C l u j , Strada Regina Maria No. 36.

Telefon 7-60.

Menirea „Chemării" HAOS sau UNIRE Lumea veche e în prăbuşire. Cea

M»uă se zbate în muncile; naşterii. Ti-•erimea tuturor neamurilor eaută că­rarea mântuirei sale din bezna hao­sului social, economie, cultural. Doc­trine nouă, metode de viaţă nouă se discută, se aplică. Neamuri, ţări în­tregi sunt obiecte de experienţe. Şi totuşi „nimica nu e nou sub soare". Ceeace pare nou e vechiu şi s'a mai Ivit, de nenumărate ori, în trecutul evoluţiei omenimei. Ilusia noului dă insă imbold acţiunilor nie progres. Mirajul ..maibinelui" ne mână înain­te, spre realizări. Cn toate acestea •alea înaintărei spre desăvârşire, par­cursa de mnenimc caŞi colectivitate în •ute ba în mii de ani, nu se poate evalua, fără a cădea în exagerare, de-•ât în mărimi aproape imponderabi­le. Enormul progres tehnic Şi de ci­vilizaţie, realizat în decursul trecutu­lui ultimilor 150—200 de ani, nu a schimbat în mod perceptibil firea in­timă a colectivităţilor şi indivizilor. !

Astfel „progresul" etic-euitural, ! progresul adevărat, rămâne un vis de j înfăptuit în viitor, când-va... Ceea ce ' poate individul să contribue la pro- \ greşul real, depinde de priceperea lui de a şti să adapteze partea de cultură şi de civilizaţie pe care şi-a însuşit-o, firei genuine Şi intrinseci a colectivităţii din care face parte, j Căci numai clădind pe temeliile fi- ! reşti ale însuşirilor colectivităţii, se ' poate realiza părticica infinit de mo­destă, de contribuţie la progresul o- j meniniei. Cel ce altfel procedează zi- ! deşte pe nisip o cetate de iluzii doc- j trinare, menite să se prăbuşească, ne- j lăsând urmă. j

Care poate şi trebue să fie rostul şi menirea „Chemărei" în zilele ce le străbatem? j

Vârtej de idei Şi de doctrine năpă- ; dese din viaţa statelor străine şi din j editurile naţiunilor aŞanumitc culte, j asupra tinerimea noastre. j

E, desigur, interesant să le cetim !

şi, putem desfăşura multă iscusinţă ' ageră Şi isteţime retorică, susţinând ori combătând o teză mesianică. Pu- , tem avea satisfacţia de a impresiona ; ba chiar de-a „stupefia" — mai mult ; ori mai puţin — pe auditori prin ci- j-tarea unor nume — eu ori fără drept j — celebre, de autori francezi, nemţi, ! englezi, poate chiar ruŞi. La ce bun? i Colectivitatea noastră e naţia roma- | nească. Ceeace corăspunde instincte- j lor şi felului ei de a fi, — factori in- | variabili! — ceeace se poate înfăptui j în chip armonic, fiind în afinitate cu aceste instincte şi fel de a fi, este bun. Căci reprezintă un aport real şi pentru capitalul cultural de progres al omenimei, din care, colectivitatea noastră, reprezintă o părtieică de înalte calităţi. Ceeace e eterogen nu

de ALEX. VAIDAVOEVOD poate fi adaptat. Firea românului se opune.

„Nu mor strămoşii niciodată, Răsboiul lor îin noi şi-1 poartă, Căci li-e ţărâna sfărâmată Dar' nu li-e duşmănia moartă".

(Goga).

Crede cineva că prin ori ce mijloa­ce de educaţie, de instituţii, un Soli­man ar reu Şi să schimbe pe Români în Arabi, un Frederic cel Mare în Prusieni, un Vercingetorix în Gali, un Li-IIung-Tsang în Chinezi, un Mutsohito în Japonezi, un Stalin în Ruşi, un Mussolini în Italieni, nu Ghandi în Inzi? De ce să ne provo­căm atunci tot la pildele cutăror ori cutăror...

Naţia românească, sub raport so-cial-politic, are trei însuşiri eari i-au asigurat existenţa în trecut, cari fac parte din eul ei colectiv. Acestea sunt constante-invariabile, cristalizate Şi ancorate în firea şi caracterul ei: Conştiinţa naţională,

Mândria ţărănească, isvorâtă din dragostea de moşie,

Sentimentul atavistic monarhic Orice idee de realizări, spre mai

bine, trebue să se întemeieze pe aceste 3 însuşiri fundamentale şi de ne­schimbat, ale colectivităţii româneşti.

Datoria „Chemărei" este ca, ţinând cont de aceasta stare de fapt, să ser­vească, drept avantgardă, partidului naţional-ţărănesc şi astfel Ţării. Pre­cum în zile grele acţiunea „Chemă­rei" a dat viaţă partidului, astfel „Che­marea" renăscută, învioreze prezentul nemângăiat şi pregătească viitorul luminos pentru întregul neam. Ţină trează conştiinţa naţională în sânul elitei noastre intelectuale, care sunt tinerii, conducătorii de mâne ai Sta­tului. Pregătească-să ca, înarmată cu cunoştinţe temeinice de drept public. ! să Ştie adapta constituţia şi metodele ! de guvernare, prin largă, cât mai Iar- | gă descentralizare, în cadrele autono- | mülor locale, trebuinţelor de liber- j täte cetăţenească, bunăstare, cultură ; şi progres social-naţional, ale acestui j popor de ţărani.

Şi ţină vie străvechea credinţă mo­narhică în sufletul naţiei, credinţa că cheagul acestui neam, simbolul uni­tăţii sale, temelia acţiunilor mari, ge­neroase şi cari garantează viitorul său, îşi are izvorul în ideea monar­hică.

Dar nu prin cuvinte frumoase, ci prin acţiuni hotărâte, de fiecare zi şi organizate în toată ţara, acţiuni vred­nice de tineretul nostru doritor de mai bine, să traducă membri „Che­mărei" î n fapte credinţa lor: Naţie, Ţărănime, Rege!

Agravarea crizei economice mondiale, consecinţele ei funeste pentrm viaţa şi structura Statelor a produs o enervare stricăcioasă în rândurile pro­ducătorilor, cât şi a consumatorilor; dar nu mai puţin între conducătorii Sta­telor. Evenimentele se precipită cu o repeziciune mare, iar cârmacii stau buimăciţi la postul de comandă fără a mai putea desluşi î n ceaţa cea mar* drumul viitorului, doar, delà caz la caz pot evita un accident, un obstaeol.

Laboratoarele, unde în trecut se fabricau, după rece te încercate, lea­curile infailibile, au devenit pare-să bucătăria dracilor. Relativitatea valori­lor este desasperantă: hârtiile de valoare sunt fără valoare, argintul scăzut, produsele agricole se vând sub preţul de cost, aurul atotputernic este pe jumătate detronat.

încrederea, factorul determinant şi vital în viaţa organismelor ome­neşti a dispărut aproape eu totul.

Soluţii extreme şi extravagante îşi plimbă jocul macabru înaintea ochi­lor oamenilor cari ameţiţi de atâtea surprize dureroase aşteaptă cu resem­nare apatică ziua de mâine.

Toată structura socială şi economică a Europei fierbe în cazanul .pré­facerai. Deocamdată nu se vorbeşte prea mult de schimbarea structurel po-litice-naţionale; criza economică şi financiară întunecă veleităţile politice. Dar, cine ne asigură că acţiunea pentru revizuirea tratatelor nu va complecta în curând haosul?

Fără soluţii, fără rezistenţă activă, nu pasivă, făi^ o încopeiere în ritmul şi evoluţia omenirii, mergem spre haos.

Sau poate ni se pare numai nouă haos, şi de fapt este un purgatoriu salutar?

Este un singur mijloc, nu de remediere totală, dar de o considerabilă uşurare a greutăţilor: unirea noastră a tuturor, a generaţiei tinere împreună cu generaţiile mai bătrâne, sincronizarea acţiunilor şi reacţiunilor noastre, restabilirea încrederei în răsplătirea muncei depuse.

Dacă vom încerca să înfruntăm furtuna singuri, sau în grupuri dis­locate, vom pieri, slăbind în acelaşi timp şi temeliile Statului.

î n massă compactă însă, însufleţiţi de avânt 'r'- fi generozitatea tine­rească, conduşi de experienţă încercată vom fi cu greu doborâţi, şi putem spera că vom eşi din era prefacerilor întăriţi, spre binele ţării şi al omenirii.

V. V. T I L E A

Ţărănism si Democraţie Deşi uu concepem ţărănismul în opo­

ziţie cu democraţia, trebue, totuşi, să. arătăm dintr'un început că ne deose­bim categoric de ideologii cari ridică democraţia burgheză, de tip industrial, a Apusului, la rangul de ideal social universal către care trebue Bă năzuia­scă popoarele, fără deosebire. In gân­direa noastră, postulatele democraţiei nu se definesc, rigid şi exclusivist, prin sistemul de institutiuni şi norma juri­dice izvorâte din ideologia roussea-uistă.

Realităţile specifice ale popoarelor de ţărani din sud-estul şi centrul Eu­ropei, nu pot să încapă în tiparele con­sacrate ale democraţiei apusene şi ca dovadă avem chiar structura societăţii româneşti de azi, ale cărei institutiuni democratice-apusene, sunt în discrepan­ţă cu realităţile fundamentale ale vie­ţii ţărăneşti.

Clasele care dan, în Apus, tonalita­tea regimului politic, sunt muncitorii

de N. N. VASILIU

j industriali, funcţionărimea, mică de toate categoriile, întreaga lume a pro­letariatului de la sate şi oraşa Parti­dele politice democrate luptă, acolo, pentru a aşeza Statul în funcţie de in­teresele şi aspiraţiile acestor clase. Istoricul partidelor socialiste din Fran­ţa şi Germania, al partidului laburist englez, programul şi componenta lor, opera de creaţie socială ce au putut realiza în epocile cât au dispus de pu­terea politică, explică mai lămurit de­cât orice teorie, senzul şi conţinutul real al democraţiei apusene.

Or, în ţările de plugari, democraţia deşi pleacă delà aceeaşi ireversibilă tendinţă a masselor de a stăpâni pute­rea politică, deşi în ceeace priveşte principiile generale nu contrazice spi­ritul ideologiei democrate, totuşi, e i regim politic şi social, trebue să îm­brace caracteristice deosebite şi anume caracteristicele proprii vieţii ţărăneşti,

(Urmare pe pag. 2-a).

© BCUCluj

Pag. 2. C H E M A R E A No. 1 - 2 .

Taranism si demo cratie.

(Continuare din pag. 1-a).

Coeficientul pr incipal a l democraţiei , ín ţări le de plugari , trebue să fie ţăra­n u l ş i agr icul tura , după c u m î n ţări le industr ia le este proletarul ş i fabrica.

De ac i nu rezultă însă — c u m se gră­besc uni i să af irme — că între ţără­n i s m ş i democraţie este o deosebire de sistem, aşa cum ar fi între capita l i sm ş i comunism. 1 D i n contră, credem că ţărăn imea — care, pr in temperamen­tul, caracterul, năzuinţe le ş i felul său de a trăi, este c lasa socială cea ma i s trâns l egată de forma democratică, — are menirea de a remedia mul te din l ipsuri le de care suferă democraţia contemporană. Ţărani i vor mântu i ci­v i l i za ţ ia europeană de primejdi i le ca­re-o ameninţă de moarte, pr in aceea că vor lărg i ş i complecta reformele so­ciale cucerite de democraţie. F i indcă c lasa ţărănească, cu admirabilele- i în­suşiri de perfect ibi l i tate socială, odată deşteptată la v i a ţ a polit ică, a dovedit, or iunde fenomenul s'a" produs, că n u • e mul ţumeşte să ţ ţ | i a ş c ă ca mi lu i tă a diverselor ideologii', aşa cum le-& creiát o seamă d% reformatori ce n u s'au gândi t decât cu dispreţ l a dânsa.

De là războiul cel mare încoace, ţără­n imea se a f i rmă pretut indeni ca fac­tor determinant a l progresului , ca fer­ment de creaţie socială. Iar faptul că în" ţări ca Cehoslovacia, Estonia , Bul­garia, Letonia, România , Jugos lav ia , idealuri le democraţiei sunt af irmate de part ide ţărăneşti , formate ş i adesea conduse de ţărani; împrejurarea că re­formele care a u istatornicit republ ica Cehoslovacă î n cadrul ei actual , s'au înfăptui t î n l argă măsură din vo inţa s i eu concursul efect iv al clasei ţără­neşt i ; „întâmplarea" care face să coin­c idă schimbarea cursului evo lut iv a Românie i politico-sociale de azi , cu apari ţ ia î n scena pol i t ică a clasei noa-atre ţărăneşti , — toate aceste date do­vedesc cu prisosinţă a t â t capacitatea clasei ţărăneşti , ca factor pol it ic de progres, cât şi af in i tăţ i le ce ex i s tă în­tre aspiraţi i le sale şi idealuri le demo­craţiei . Ş i datorită acestor însuşiri , ţă­rani i d in statele amint i t e vor şti să imprime forme nouă, expres iuni origi­na le de v iaţă , vechi lor inst i tuţ iuni de­mocratice, aşa cum a u şi făcut-o, ori decâte ori a u fost îu s i tuaţ ia de a con­strui în domeniul social. î n c e t u l cu în­cetul, ţărănimea v a face să răsară o nouă civi l izaţie , i zvorâtă din realită­ţ i le rurale şi exprimând întreaga ori­g inal i tate a rasselor. Democraţ ia de t ip agrarian-ţărănesc care naşte aci în Ră­săr i tu l ş i centrul Europei şi care cu­tează, de la o vreme, a cere dreptul la v ia ţă chiar şi în statele industriale , măcinate de şomaj , a le Apusulu i , pare a fi tendinţa socială cea m a i capabilă de organizare, cel puţ in pentru ţări le cu covârşitor fond rural. Ş i aceasta pentru bunul mot iv că aceste ţări nu pot să se orienteze nici spre fascism, care e dictatura capitalului bancar şi niç i spre comunism, care e dictatura proletariatului industrial .

Democraţ ia e s ingura formă ce li se potriveşte. 0 democraţie proprie, ţără­nească, foarte deosebită de democraţia de ţ ip industr ia l a Apusului , dar în­temeiată pe principi i le care sunt de esenţa democraţiei . Şi n e gândim, de­sigur, în tâ iu la ideea de l ibertate, care este n u numai principiul v i ta l a l de­mocraţiei , dar care în societatea ţără­nească de mâine, va îndepl ini rolul de mare educatoare pol i t ică şi morală a satelor. 0 ţărănime formată la şcoala l ibertăţi i şi demnităţ i i politice, v a fi cea ma i serioasă chezăşie a progresu­lui social ş i un formidabil centru de rezistenţă împotr iva oricăror unelt iri a extremismului de s tânga sau de dreapta.

Intr'un articol v i i tor v o m căuui să îmbrăţ işăm cât mai complect conţinu­tul democraţiei ţărăneşti , privită ca reformatoare a vechi lor inst i tuţ iuni şi j temelie a unei noui societăţi .

AT. N. Vasiliu.

P e n i r a d u ş m a n i i indus tr i e i Performanţe economice realizate de una din industriile noastre

naţionale. (m) A m arăta t î n u l t imul număr a l

z iarului nostru imensa / importanţă a industrie i î n cadrul tuturor economii­lor naţ ionale , demonsţ tând teu date stat ist ice forţa d inamică a acestui ram de producţ ie î n 'Cehoslovacia. Munca de u n sfert de v e a c a şoc. Berg- u n d Hütten- Gesellschaft este o dovadă strălucită de puterea creatoare de va­lori economice a industrie i care se bu­cură de înţe legerea adâncă ş i nepre­cupeţi tă sol ic i tudine, de protecţ ia ra­ţ ionala şi f irească a factorilor compe­tenţi.

Discuţ i i le zilnice ne întăresc în con­v ingerea că l a noi problema industri­a lă se discută uni lateral , cu o totală l ipsă de competenţă, de informaţiuni ş i absenţă a documentări i , îngânându-se argumente ş i fragmente răspândite la întâmplare de către presa la i că co­t id iană sau repetate până la obsesie de un i i oameni interesaţi . Se s imte deci nevo ia unei permanente interven­ţi i , a unei ac ţ iuni de e luc idare a pro­blemelor insuf ic ient cunoscute de m a ­joritatea celor chemaţi să conducă de­st inele ţării , de lămurirea masselor, pentru a pune capăt antagonismulu i creat î n mod art i f ic ia l între industrie ş i agricultură, a l imentat în. mod incon­ştient, de către unii ş i a l ţ i i , cari n'au nimic comun nic i cu industria , n ic i cu agricul tura. P e n t r u reuşi ta acestei ac­ţ iuni credem că este m a i propice să se demonstreze cu date stat ist ice reale contribuţia industrie i l a sarcini le pu­blice şi î n general va lor i le create de către categori i le industriale . Poa te că în lumina acestor cifre problema v a fi văzută altfel decât pr in prisma discu­ţi i lor abstracte pur doctrinare şi ideo­logice.

P e ziua de azi vom da rezultatele mai importante real izate de Industria Sârmei s._a. Cluj, în scurtul t imp d© 10 ani . Notăm, că societatea a dispus î n acest interval mai întâ i de 10 mii. , apoi de 15 mi l ioane ş i numai în 1929 de 45 mii . lei capital social.

D i n cifrele de ma i jos se vor putea trage concluzii foarte importante şi interesante.

Fragment dintro zona mf niera en papagal $1 oamen

Contactul c u Valea Jiului, destăinueşte o seamă de noutăţi bizare chiar din gara Pe­troşanilor. Aici, s'a statornicit un fel de cordon sanitar împotriva gândurilor şi im­plicit a viselor, legănate de-o arhaică gar­nitură de noapte. La debarcarea din tren ioată lumea trebue să se legitimeze, dove­dind concret calitatea de pJebeeian cuminte. Excepţie fac numai câteva profesiuni infan­tile. I n noaptea aceasta ceţoasă de iar­nă, abia doi călători îşi pot vedea de drum ines'tingheriţi. Umil. e maestru de vânătoare la u n conac grotesc, iar altul, ex­portator de cornute, foarte apreciat pentru intuiţia lui comercială.

Ceilalţi, mai zăbovim involuntar. Pe pe­ron s'a întâmplat un incident. Dintr 'un va ­gon de clasa a treia, a coborât şi o slută c u o flaşnetă, un papagal jigărit şi o lădiţă dordora. de prevestiri din zodiac. E motiv deci serios pentru o cercetare minuţioasă a biletelor în cari se poate ascunde slovă su­părătoare. Câteva sute de file de tipar sunt supuse unei cenzuri preventive.

Operaţia asta indignează înslăi pasărea până la expresii vulgare. Infuiria.t, că poliţiştii i-au răpit funcţiunea socială pe care o depune în perforarea bileţelelor, papagalul le adre­sează în ungureşle «ranătonii cuvânt jigni­tor:

- - Prostule! Obrăiznicia deşi redusă la singular, reuşi

să, iultragieze colectiv pe nevinovaţii sergenţi. Noroc, că femeia slută, sesiză imediat bru­talitatea verbală a papagalului şi trecu la sancţiuni. O dojana asprăj., însoţită de câteva perechi de palme îndreptate spre înotul pă-sărej exotice, Iclhidă incidentul fără alte proporţii...

Restul se condensează, în mizerie, oameni, cifre şi nedrept raport de forje.

I n 1921 totalul invest i ţ iuni lor era de 18,501.890, lei , iar capi ta lu l social de 10,000.000. I n decursul anu lu i 1929 s'au invest i t 61,027.246 lei pr in care sumă valoarea totală a invest i ţ i i lor s'a urcat la 131,946.402 lei. Totalul capi ta lu lui ş i rezervelor s'a cifrat la 122,872.632 lei , din care 45 mii . sunt capital social. Industr i i le streine plătesc pentru capi­taluri le împrumutate o dobândă maxi ­m ă de 8%, până când media p lăt i tă de I. S. era de 1 7 8 / 4 % , iar î n ani i de crun­tă l ipsă de capitaluri peste 26% !

„Industria Sârmei" a desfăcut, î n 10 ani de existenţă, mărfuri în valoare de 2 miliarde lei , descongest ionând cu a-ceasta sumă balanţa comercială şi de plăţi a României . Căilor Ferate a plă­tit frachturi în valoare de 280,000.000 lei, taxe vamale 80,000.000 lei, impozite 43,390.764 lei. I n această d in u r m ă su­m ă nu sunt cuprinse diferite le taxe către comună, judeţ, etc., nici impozi­tele mobil iare de peste 10 mi l ioane lei, nici impozitele g lobale plătite de func­ţ ionari i societăţ i i după veni tu l de peste 300,000.000 lei.

I n decursul celor zece ani I. S. a mai plăt i t băncilor din tară 97,417.604 lei dobânzi şi comisioane. Dobânzi le plă­t i te în streinătate nu sunt cuprinse în această sumă.

I n acelaşi t imp s'au plăt i t acţiona-

rüor brutto 19.950.00Q, ş a u netto după detragerea impozi tu lu i mobi l iar hti 16,359.000 dividend^. ^

Să n i se arate de c^ţre oric ine und« este p r o f i t u l ' p a r a z i t a t a l capitalului , în raport c u ce le lal te prestatul Gin» es te cel m a i mare b*eäeü<äar a l act iv i ­tăţ i i indus tr ia l e i

I n cursul a n u l u i 1929 Industr ia Sâr­mei a contribuit cu următoarele sume la ven i tur i l e S ta tu lu i :

Frachturi Căilor Fer. Rom. Lei 42.300 000 Taxe vamale de import . „ 20078.000 Impozite d i r e c t e 1 3 . 2 0 0 0 0 0 Timbre, taxe, etc. (excl.

taxele postale) . . . » 2.471.000 Impozite după salariile an­

gajaţilor . . . . . . , 5 0 0 0 0 0 0

Total Lei 83.049.000

Circulaţia s'a cifrat în acest an, la 377 milioane lei. I n anul 1929 s'au plă­t i t salarii în valoare de 17.5 milioane, iar în dobânzi 6.2 mii. lei. N u m a i vor­bim de a l t e ramuri de a c t i v i t a t e eco­nomică ş i ind iv iz i cari a u beneficiat de pe u r m a procesului industrial .

E u g ă m pe toţ i doctorii ş i deştepţi i să fle a r a t e în lumina acestor cifre pa­razi t i smul industriei . Credinţa noastră era de mul t că foarte mul ţ i trăesc în m o d parazi tar pe pielea industr ie i şi că dezinfectarea sau deparazitarea est« o neces i tate imperioasă.

Ş i acum desf i inţaţ i taxe le vamale , decretaţi desf i inţarea industrie i ş i tot ce vreţi , în locuind golul ce se v a ere* î n ven i tur i l e Statului prin impunerea agr icu l ture i !

P e r i s c o p e c o n o m i c

Şomajul face tot mai multe ravagii printre rândurile funcţionarilor. O statistică germană ne arată că raportul între munci­torii şi funcţionarii şomeri a suferit, faţă de crizele anterioare, o deplasare în defavorul funcţionărimea Erau şomeri: 1895 56.8«/. muncitori 43 2% funcţionari 1907 55.1% „ 44.9 1925 45. IV, , 55.9V.

Culoritul social al tabloului şomajului a devenit foarte pistriţ, întrucât armata de şomeri se compune astăzi aproape din toate categoriile sociale. Nemulţumirile acestor declasaţi, deposedaţi şi turmentaţi de ieftina demagogie hitlerista fac să crească armata naţional-socialiştilor şi ex­plică succesele electorale uimitoare ale acestui partid.

* Ţările industriale sunt mai crud lovite

de plaga şomajului. Statistica şomerilor pe luna A p r i l i e 1931 ne dă următorul tablou :

Germania . . Austria . . . Marea- Britanie Italia . . . Polonia. . . România . .

4.743.931 (19%) 304.082

2.052.826 (16.5%) 707.486 376414 (15.5%)

43.270 Numărul total al şomerilor din Europa

era în această lună circa 10 milioane, Şo­majul mondial se evalua la acea dată la 25—30 milioane.

Salariile tarifate fn Germania s'au urcat considerabil :

1928 46.30 Mărci 1929 4855 , 1930 49 20 „

1924 30.55 Mărci 1925 38 25 „ 1926 41.05 „ 1927 43.00 .

Sporul este de circa 60% 1 Şi totuşi ca­pitalismul este vinovat de prăbuşirea lumii.

Sub efectul depresiunei economice s'au făcut apoi unele reduceri de salarii care corespund tocmai anuităţilor reparaţiunilor de râsboiu (1.6 miliarde mărci).

.Vereinigte Stahlwerke" au plătit, după datele prezentate de cunoscutul căpitan de industrie Fritz Thyssen, în impozite şi sarcini sociale pe anul 1930 suma de 116 milioane mărci (4640 milioane lei).

Grevarea populaţiei germane de pe urma taxelor vamale asupra produselor agricole şi alimentare se ridică, după cal­culele lui Oppenheimer, la frumoasa sumă de 2 mßiarde mărci (80 miliarde lei). Aşa ştiu ţările industriale să protejeze agricultura

Urcarea taxelor vamale la import a progresat în Germania, care interesează.

mai mult România ca ţară exportatoare, după cum urmează:

Sept. 1925 Febr. 1939 Ma i 1930 (In mirci per 100 kg. (?)

Secară 3 9 15 Grâu 3 50 9 5 0 25 (Oct) Orz 3 10 (Martie) 20 Ovăs 3 8 12 (Mart.)

înainte de răsboi taxele vamale realizate la importul produselor agricole au fost calculate de Brentano la 1036 mi!, mărci din care sumă 905 milioane mărci mer­geau tn buzunarele câtoiva mari agricul­tori şi numai 1306 milioane în casa Sta­tului. Suma atributelor*, cum numesc so-

( cial-democraţii germani aceste taxe vamale, ce se plăteşte astăzi agriculturii este eva­luată de Carl Steuermann grosso modo la 4 miliarde mărci (160 miliarde lei).

Ar fi timpul ca agrarienii şi radical-ţă­răniştii noştri să înţeleagă că la această politică vamaiă prohibitivă noi nu putem răspunde decât cu urcarea taxelor vamale a mărfurilor importate şi prin încurajarea hotărâtă a industriei naţionale.

* După Bonn în Statele-Unite erau in

fiinţă în 1926 circa 9000 societăţi d< farmeri cu un venit brut total de 700 mi­lioane dolari, reprezentând 6% din ve­nitul naţional. In 1927 investiţiunile agri­cole se cifrau la 56 miliarde dolari la o producţie anuală de 17 miliarde dolari.

•

Suprafaţa terenurilor cultivate (grâu) a crescut In U. S. A. între 1913-1929 delà 11 milioane Acker (6 mil. hectare) la 25 milioane (13.8 mii. hectare).

In Australia suprafeţele Insemânţate cu grâu au sporit între 1925—1929 la 4.84 milioane hectare şi între 1930—1931 Ia 7.35 milioane hectare.

Wladimir Woytinski evaluează pierderile totale suferite de pe urma crizei economice mondiale de cercul cultural europeano-american 150 miliarde mărci (6000 mi­liarde lei). ^

* Paradisul consiliilor de administraţie

pare a fi Germania. In orice caz pentru unii magnaţi industriali. Astfel Vogler şi Thyssen sunt de 24 ori consilieri sau preşedinţi de consilii, Reusch de 25 ori, von Schwabach de 43 ori, Silverberg de 46 ori, Schütter de 50 ori, Schröder de 53 ori, Hagen de 71 ori, Goldschmidt delà. Danatbank de 83 ori.

I. Martalog*.

© BCUCluj

Nr 1— % C H E M A R E A Pag 3.

Fragmente soreliane Răsmiriţa politică şi degenerescenta moravurilor publice.

I n I t a l i a Sore l a sufe r i t o i n t e r p r e ­t a r e o l i g a r h i c ă . N o t a d i n a m i c ă d a r i m p r e c i s ă a doc t r ine i sa le î l î a c e p r o p r i u o r i c ă r u i soiu de i n t e r p r e t ă r i . To t i m i s t ic i i se p r e t e a z ă la aces t fel de t ă l m ă ­c i r i c o n t r a d i c t o r i i . B i n e în ţe les n u p u t e m n e g l i j a u n e l emen t cen t ra i , c a r e f u n d a m e n t e a z ă î n t r e a g a sa d o c t r i n ă ide ia de l u p t ă ( for ţă d e s l ă n ţ u i t ă î n t r ' o m i ş c a r e u r m â n d u n scop). V e n i r e a l a c â r m ă a a c t u a l u l u i r e g i m în R o m â n i a , a a v u t ca scop c r e i a r e a u n u i a r m i s t i t iu s i l i t a l for ţe lor po l i t i ce î n l u p t ă , c a r e să d u c ă la d e s f i i n ţ a r e a p a r t i d e l o r pol i t ice . A ş a de s l ă b i t ă a a j u n s p ă t u r a c o n d u c ă t o a r e a R o m â n i e i , î nc î t î n m p r e -j u r ă r i l e de a s t ă z i excep ţ iona l de g ra ­ve, n u s'a gă s i t o a l t ă f o r m u l ă m a i po­t r i v ă p e n t r u m e n ţ i n e r e a e c h i l i b r u l u i socia l -economic şi po l i t i c „ rup t " , decâ t a n i h i l a r e a l u p t e i po l i t i ce şi desf i in ţa ­r e a l in i i lo r de d e m a r c a ţ i e c a r e d e s p a r t g r u p ă r i l e po l i t i ce an t agon i ce . Dea l t fe l s i t u a ţ i a de a s t ă z i n u este a ş a de excep­ţ i ona l ă , î n c â t să n u a i b ă p u n c t e de a s e m ă n a r e cu t r e c u t u l . O r d i n e a bu r ­gheză , p r i n c a r a c t e r u l ei a n a r h i c , a fost î n p e r m a n e n t ă r evo lu ţ i e . î n ţ e l e g e ­r i l e î n t r e t a b e r i l e l u p t ă t o a r e , c h i a r c â n d n u a u fost de l u n g ă d u r a t ă , a u î n s e m n a t u n r eg re s , o t r i s t ă ec l ipsă .

„ D a c ă g r e v a g e n e r a l ă s ind ica l i s t ă , evoacă i de i a une i e r e de î n a l t p r o g r e s economic, g r e v a g e n e r a l ă pol i t ică , evoa­că m a i de g r a b ă p e a c e e a a u n e i dege­ne rescen te .

E x p e r i e n ţ a ne a r a t ă c ă clase­le p e ca le de d e c a d e n ţ ă se l a s ă p r i n ­se m a i u ş o r î n p l a s a p a l a v r e l o r fala-c ioase a le po l i t i c i an i lo r decâ t c lasele pe ca le de p r o g r e s , as t fe l c ă p e r s p i c a c i t a ­t e a po l i t i că a o a m e n i l o r p a r e a fi î n s t r â n s ă l e g ă t u r ă cu cond i ţ i un i l e c a r e r e g u l e a z ă e x i s t e n ţ a lor. Clasele prospe­re pot să comită adesea foarte mari imprudenţe, pentrucă ele au foarte ma­re încredere în forţa lor; privesc viito­rul cu foarte mare îndrăsneală şi sunt dominate pentru o clipă, de delirul gloriei. Clasele s l ăb i t e se î n t o r c d e obi-ceiu, c ă t r e o a m e n i i c a r e l e p r o m i t p ro-t e c ţ i u n e a S t a t u l u i , f ă r ă a î n c e r c a să î n ţ e l e a g ă , c u m a c e a s t ă p r o t e c ţ i u n e a r p u t e a p u n e de a c o r d in t e re se l e lor dis­c o r d a n t e ; ele i n t r ă bucu ros în o r ice coa l i ţ ie c a r e a r e ca scop c u c e r i r e a fa­v o r u r i l o r g u v e r n a m e n t a l e ; ele a c o r d ă t o a t ă a d m i r a ţ i a lor ş a r l a t a n i l o r c a r e vorbesc cu î n d r ă s n e a l ă . Soc ia l i smul , a r e d e l u a t m u l t e p r e c a u ţ i u n i p e n t r u a n u c ă d e a în ceeace E n g e l s n u m i a u n a n t i s e m i t i s m de v o r b e la te , i a r s fa tu ­r i l e lu i E n g e l s n ' a u fost u r m a t e în to t ­d e a u n a a s u p r a ace s tu i p u n c t . G r e v a g e n e r a l ă po l i t i c ă p r e s u p u n e , că g r u ­p u r i sociale foa r t e d iverse , a u o ega l ă c r e d i n ţ ă î n fo r ţ a m a g i c ă a S t a t u l u i ; a c e a s t ă c r e d i n ţ ă n u l ipseş te n i c i o d a t ă l a g r u p u r i l e î n d e c a d e n ţ ă şi ea p e r m i t e f l ecar i lo r de a se da d r e p t o a m e n i de o c o m p e t i n ţ ă u n i v e r s a l ă .

E a gă se ş t e foa r t e folosi toare a u x i ­l i a r e î n ne roz i a f i l an t rop i lo r ; şi acea­s t ă ne roz i e este u n f ruc t a l degeneres ­cen te i c lase lo r bogate . E a a r r e u ş i cu a t â t m a i b ine , cu câ t a r a v e a î n f a ţ a ei c a p i t a l i ş t i laş i şi d e s c u r a j a ţ i " . (A-c e a s t ă a r m ă , c a r e s 'ar p o t r i v i de mi ­n u n e cu g i n g ă ş i i l e m o r a l e a l e social-d e m o c r a ţ i e i , e s t e u t i l i z a t ă f ă r ă succes de r e p r e z e n t a n ţ i i o l i ga rh i c i şi î n a p o i a ţ i a i bu rghez i e i . P o p o r u l , î m p i e d i c ă ma­n e v r e l e abi le , f ăcu te în „ in t e re su l ge­n e r a l " de c l i ca cu p r e t e n ţ i i de p e r m a ­n e n t ă g u v e r n a r e ) .

Pseudo-revoluţîonarîsm sau social-democratie. — Inutile mişcări în figurile de şah ale politicei contimporane.

Soc ia l -democra ţ i i s u n t u n fel de pon­t i f i a i m i ş c ă r i i r e v o l u ţ i o n a r e contem­p o r a n e , d i s c r e d i t a ţ i d u p ă u n s c u r t şi i ncomplec t oficiu de r e f o r m a t o r i cu caz ie r po l i ţ i enesc r a d i a t ş i s u b s t i t u i t cu fişele o r d i n e i bu rgheze , d in c a r e s 'au î n f r u p t a t p â n ă l a î n g r ă ş a r e . As ­tăz i , d e s p ă r ţ i ţ i r u ş i n o s de masse l e de

- p r o l e t a r i , î ndep l i ne sc of ic iul e l e g a n t de l u m i n ă t o r i a i „ p o p o r u l u i e x p l o a t a t " ( f rază r e p e t a t ă p â n ă l a p l i c t i s ea l ă ) , p a r t i d u l soc ia l i s t -democra t , ned i s t i n -g â n d u - s e de p a r t i d e l e b u r g h e z e p r i n n i m i c . Aces t p a r t i d , şi-a î n s u ş i t profe­s i u n e a de a g â n d i î n locul masse lo r duse de c ă p ă s t r u şi a d u c ă t o a r e de bu­n ă s t a r e şi be lşug , p e n t r u l e a d e r i i roş i i , î n t r u n i ţ i î n soboru r i ( c e r cu r i de s tud i i , f ede ra ţ i i ş i confede ra ţ i i m u n c i t o r e ş t i , g r u p u r i p a r l a m e n t a r e etc.) t o a t e a v â n d s a r c i n a b ine d e f i n i t ă de a î n j u r a d i n c â n d în c â n d şi eu s i s t em b u r g h e z i a , p e n t r u a î n t r e ţ i n e focul s a c r u a l revo­lu ţ i e i „ ca re v a să v i e" . E s t e ceva des-g u s t ă t o r î n a c e a s t ă o p e r ă de d e n a t u ­r a r e a su f l e tu lu i p r o l e t a r , î n t r e p r i n s ă cu s a v a n t e m e t o d e de e x p l o a t a r e s ind i ­ca lă . I d e i a de r e v o l u ţ i e î n f ă ş u r a t ă î n î n t o r t o c h i a t a d i a l ec t i că h e g a l i a n ă , se p u l v e r i z e a z ă î n t r ' u n l a b i r i n t de p a r a ­doxe s te r i le , m e n i t e să î n t r e ţ i n ă sufle­t u l m u n c i t o r e s c î n t r ' o a t m o s f e r ă de c h i n u i t o a r e i n c e r t i t u d i n e . Ne l in i ş t ea şi d u r e r e a p r o l e t a r u l u i d e z o r i e n t a t s u n t p o t e n ţ a t e d iabo l ic p â n ă la e x a s p e r a r e , p e n t r u ca în m o m e n t u l c â n d j u c ă r i a o r â n d u i r i i es te g a t a să se s t r i c e şi să se t r a n s f o r m e î n t r ' u n „ a d e v ă r a t E l d o ­r a d o " , e x p l o a t a t o r i i c a r e a u l u a t î n a n t r e p r i z ă suf le tu l colec t iv să p r e f a c ă c a t a s t r o f a „ i m i n e n t ă " î n t r ' o rentabi lă) a facere , de b u r s ă pol i t ică .

D a r să v e d e m ce s p u n e Sorel , p r i v i ­to r l a c a r a c t e r u l ide i i de r e v o l u ţ i e î n concep ţ ia l u i M a r x , şi l a f a l su l social-democra t , c a r e î m p i e d i c ă coace rea fi­r e a s c ă a r e g i m u l u i b u r g h e z , d i n a m i c şi c r e a t o r d e r e v o l u ţ i e p r i n î n să ş i s t ruc ­t u r a lu i , f ă r ă a r e c l a m a i n t e r v e n ţ i i l e p roş t i lo r c h i r u r g i a i „ c lubur i l o r quas i -ro ş i i " :

„ E u a m a t r a s a t e n ţ i u n e a a s u p r a ele­m e n t u l u i de g r o a z ă ( î n s p ă i m â n t ă t o r ) a l r evo lu ţ i e i concepu t ă m a r x i s t şi s in­d ica l i s t (es te v o r b a de s i n d i c a l i s m u l r e v o l u ţ i o n a r a l şcoalei s a l e ) , ş i a m spus că es te abso lu t necesa r de a-i p ă s t r a c a r a c t e r u l de t r a n s f o r m a ţ i u n e abso lu­t ă ş i i r e fo rmab i l ă , p e n t r u c ă aces t lu­c r u c o n t r i b u e p u t e r n i c de a d a socia­l i s m u l u i î n a l t a sa v a l o a r e e d u c a t i v ă . A c e a s t ă g r a v i t a t e a ope r i i u r m ă r i t e de p r o l e t a r i a t n ' a r conven i c l iente le i des­f r â n a t e a po l i t i c i an i lo r n o ş t r i ; (este v o r b a de soc ia l -democra ţ i ) a c e ş t i a v r e a u să a s i g u r e b u r g h e z i a ş i î i p r o ­m i t de a n u l ă s a p o p o r u l p r a d ă i n s t i nc ­te lor sa le a n a r h i c e . E i î i expl ică , că n u se g â n d e s c c â t u ş de p u ţ i n s ă s u p r i m e m a r e a m a ş i n ă a S t a t u l u i , a ş a c ă so­c ia l i ş t i i î n ţ e l ep ţ i doresc d o u ă l u c r u r i : să p u n ă m â n a pe a c e a s t ă m a ş i n ă pen­t r u a-i p e r f e c ţ i o n a r u a j u l , a-1 face să funcţ ioneze p e n t r u p r o s p e r a r e a i n t e r e ­selor amic i l o r lor, — şi a face p u t e r e a g u v e r n a m e n t a l ă m a i s t ab i l ă , ceeace v a fi foa r t e a v a n t a j o s p e n t r u to ţ i o a m e n i i de a face r i . Tocquev i l l e obse rvase că, de là î n c e p u t u l v e a c u l u i a l X I X - l e a , in-s t i t u ţ i u n i l e a d m i n i s t r a t i v e a l e F r a n ţ e i , s c h i m b â n d u - s e fo a r t e p u ţ i n , r evo lu ţ i u -n i l e n ' a u m a i p r o d u s p r e a m a r i r ă s t u r ­n ă r i . Bancherii socialişti, n'au cetit pe Tocqueville, dar ei înţeleg din instinct, că conservarea unui Stat bine centrali­zat, destid de autoritar şi de democra­tic, oferă imense resurse pentru ei şi-i pune la adăpost de revoluţia proletară. T R A N S F O R M Ă R I L E P E C A R E L E V O R P U T E A R E A L I Z A A M I C I I L O R , S O C I A L I Ş T I I P A R L A M E N T A R I V O R F I T O T D E A U N A D E S T U L D E L I ­M I T A T E Ş I V A F I T O T D E A U N A P O S I B I L , G R A T I E S T A T U L U I , D E A C O R I G A I M P R U D E N T E L E CO­M I S E . G r e v a g e n e r a l ă a s ind ica l i ş t i ­lor î n l ă t u r ă d i n soc ia l i sm pe b a n c h e r i i în c ă u t a r e de a f a c e r i ; g r e v a po l i t i că Ie s u r â d e , p e n t r u c ă a c e a s t a a r fi făcu­t ă în î m p r e j u r ă r i f avo rab i l e p u t e r i i po l i t i c ian i lo r , şi p r i n u r m a r e opera­ţ i u n i l o r a l i a ţ i l o r lor de f inan ţe . M a r x p r e s u p u n e , ca ş i s ind ica l i ş t i i , că r evo­l u ţ i a v a fi a b s o l u t ă şi i r e fo rmab i l ă , p e n t r u c ă ea v a a v e a ca efect de a r e ­m i t e for ţe le p r o d u c t i v e î n m â i n i l e oa­men i lo r l iber i , a d i c ă a l e o a m e n i l o r c a r e să fie c apab i l i de a se conduce î n a t e -

Hoţii de anafura. Stampă urbană.

Doi băieţi desculţi, răpănoşi şi amorali, a căror imagine o porţi multă vreme în suflet, retrăind amintirea din Îndepărtatele vremi ale strămoşilor troglodiţi, fură sis­tematic anafura sfântă ca şi pâinea care Ie lipseşte, pentru a o consuma cu ceaiu rece Faptul n'are nici o semnificaţie pe­nală. In fdţa unei asemenea întâmplări nu poţi avea decât o atitudine estetica Ce poate fi mai interesant şi original pentru negustorii de gânduri şi imagini decât act astă predilecţie alimentară. Evenimentul face parte din mistica crizei actuale, ale cărei răsfrângeri etice sunt un bogat ma­terial documentar, pentru literaţii şi artişti epocei. B ne înţeles, atitudinea depinde de structura sufletească şi de misiunea so­cială a anchetatorului. Un poliţist, ar des­coperi aci pentru uzul drepţilor judecători ue pace socială elementele delictuale ale unui furt vulgar. Nespălaţii micuţi ar fi socotiţi nişte infractoii haoituali! Pentru noi şi ceilalţi sunt simple intenţii de oamtni, pe care natura nu le va putea realiza numai pentru motivarea suptrio-ntâ|iii oamenilor adevăraţi Până astăzi societatea a creiat oameni şi dobitoace asemânâtoaie lor. Mărunţii M i de anafura sunt fii unui Dumnezeu capricios $i inegal — ar spune un preot al puterilor necu­noscutului, pentru sine însuşi

l i e r a i c r e i a t de capitalism, fără a a v e a nevo ie de s t ă p â n i .

A c e a s t ă concep ţ i e n ' a r conven i b a n ­che r i lo r şi po l i t i c i an i lo r care- i sxisţin; căc i a t â t u n i i c â t ş i ce i la l ţ i n u s u n t p r o p r i i de a e x e r c i t a de­câ t n o b i l a p ro fe s iune d e s t ă p â n i . Astfel, în toate studiile pe care le fa­cem asupra socialismului luminat sun­tem nevoiţi a recunoaşte, că acesta (so­cialismul democratic şi parlamentar) presupune societatea divizată în două grupuri: unul formează o elită organi­zată în partid politic, care şi-a fixat ca misiune de a gândi în, locul unei masse negânditoare şi care se crede admira­bil pentrucă vrea să-i împărtăşească şi ei din „luminile sale superioare"; ce­l ă l a l t g r u p î l f o r m e a z ă a n s a m b l u l p ro ­ducă to r i l o r . ( I n t e l e c t u a l i i n u sun t , c u m se s p u n e de obiceiu, o a m e n i c a r e gân ­desc : s u n t o a m e n i c a r e fac p r o f e s i u n e a de a g â n d i , şi c a r e p r e l e v e a z ă u n sa­l a r i u a r i s t o c r a t i c , î n t e m e i u l nob le ţe i aces te i p ro fe s iun i ) . E l i t a po l i t i că n ' a r e a l t ă p r o f e s i u n e decâ t a c e e a de a î n t r e ­b u i n ţ a i n t e l i g e n ţ a s a şi e a găseş t e foar­te conform p r i n c i p i i l o r j u s t i ţ i e i i m a ­n e n t e (a c ă r o r p r o p r i e t a r ă es te) , ca p r o l e t a r i a t u l să l u c r e z e p e n t r u a o h r ă ­n i şi a-i face o v i a ţ ă c a r e n u p r e a ne a m i n t e ş t e pe aceea a asce ţ i lor . A c e a s t ă d i v i z i u n e este a ş a d e e v i d e n t ă , că î n g e n e r a l n i m e n i n u se g â n d e ş t e s'o a s ­c u n d ă : of ic ia l i i s oc i a l i smu lu i v o r b e s c • c o n s t a n t de p a r t i d , ca de u n o r g a n i s m p o s e d â n d o v i a ţ ă p r o p r i e . L a congre ­sul i n t e r n a ţ i o n a l soc ia l i s t d i n 1900, s'a p u s în g a r d ă p a r t i d u l c o n t r a per ico­l u l u i c a r e i l ' a r p u t e a a d u c e , o po l i t i c ă c a p a b i l ă de a-1 s e p a r a p r e a m u l t de p r o l e t a r i a t ; t r e b u i e să i n s p i r e î nc rede ­r e masse lo r , d a c ă v r e a să l e a i b ă l a spa te le lu i , î n z iua m a r e i l up t e . Cel m a i m a r e r e p r o ş p e c a r e M a r x î l a d r e ­sa a d v e r s a r i l o r să i d i n „ A l i a n ţ a demo­c ra ţ i e i socia l i s te ş i a Asoc i a ţ i e i i n t e r ­n a ţ i o n a l e a m u n c i t o r i l o r (un m i x t u u m c o m p o s i t u m po l i t i c ş i s ind ica l ) e r a în-t r ' a d e v ă r a c e a s t ă s e p a r a ţ i u n e a con­d u c ă t o r i l o r de conduş i , c a r e a r a v e a ca efect r e s t a u r a r e a S t a t u l u i (pol i t ic) şi c a r e es te a s t ă z i a ş a de m a r c a t ă î n G e r m a n i a şi... a i u r e a " . ( S u n t c a r a c t e r i ­z ă r i l a p i d a r e , c a r e a r a t ă h i b r i d i s m u l s t e rp a l soc i a l -democra ţ i e i fa l s r evo lu­ţ i ona re , a p o s t a t ă de là p r e c e p t e l e m a e ­s t r u l u i M a r x , şi î n d r e p t a t ă c ă t r e m ă ­noase le î n t r e p r i n d e r i s ind ica le , de s t a t s au p a r t i c u l a r e d i r i j a t e de „ h i d r a b u r ­g h e z ă " c u m o b o t e a z ă p l a s t i c l e a d e r i i p r o l e t a r i î n î n t r u n i r i l e d in p i a ţ a pu ­b l ică s a u c l u b u r i .

P. Ţ. » • • • • < > • • » • • • • • • • • • • • • • • « • « « » • <

Politica este arta acţiunilor concrete pe planul realităţilor sociale, învăluite în tăcere.

Reparatii si datorii private

Reducerile constante şi moratoriile dibaci solicitate fac din şantajul elegant al Ger­maniei o problemă de securitate interna­ţională şi pace socială durabilă. Spre de ­osebire de Statul român, care acceptă un faliment interior sugrumându-şi slujbaşii şi furnizorii. Statul german a uitat de mult chestiunile de prestigiu, prezentându-şi candid la toate conferinţele internaţionale, bilanţul său falimentar extern. Politica eco­nomică a Germaniei postbelice se rezumă în formula: să trăiască şi înflorească ger­manii şi să crape streinii. In această pri­vinţă sunt clasici şi perfect constructivi pe planul economiei lor naţionale. Nimeni n ' a practicat mai bine ca ei acel sacru ego sm naţional, Teutonii neconfundând niciodată regulele eticei cu preceptele politice. Asi­guraţi prosperitatea Germaniei şi totul va merge de minune ! Cu balanţa comercială excedentară, cu sucursale fictive şi bine camuflate în străinătate aducătoare de v e ­nituri industriei germane, cu situaţia geo­grafica şi economică excepţional de favo­rabilă, profitând şi criza generală fără p re ­cedent, Germania se mişcă între extreme, şantajând burghezia franceză care-şi fărâ­miţează puterile între certa dominaţie eco­nomică şi conservarea prestigiului politic de învingătoare. Dacă izbucneşte revoluţia proletară în Germania s'a dus pentru tot­deauna regimul capitalist! Ca-şi cum ar fi vreo legătură între dezideratele proleta­rilor germani, vehicul al mişcării revoluţio­nare europene şi tendinţele imperialiste al burgheziei germane ! Şomajul creşte şi scade la comandă. Massele sunt manevrate cu iscusinţă pentru triumful cauzei. Dar să admitem ipoteza nemţească, care consideră strâmtorarea Reichului ca un pericol al păcii. Ce garanţii oferă burghezia teutonă, pentru a da Europei siguranţa scăpând-o de revoluţie ? Dacă revoluţia izbucneşte cu toate sforţările Franţei de a-i asana situa­ţia f inanciară? Pentrucă revoluţia nu se comandă şi nici nu se poate împiedica, atunci când se prezintă ca o consecinţă logică şi necesară impusă de nevoile tim­pului. Franţa a făcut o politică de conce­siuni treptate, ajungându-se astăzi la punc ­tul culminant al gratificărilor pacifiste. Mai poate reveni opulenta republică, la o ati­tudine categorică faţă de problema repa­raţiile g e r m a n e ? Este greu de susţinut acest lucru.

La 29 Februarie expiră acordul prin care creditele pe termen scurt au fost menţi­nute Germaniei. La 30 Iunie expiră mora­toriul Hoover. Notele de plată fiind prea încărcate şi executarea lor urmând să să facă la intervale scurte, trebuie să facem o distincţie între creditele private şi cele de Stat, spun nemţii. Creditele private vizeaze însăşi structura societăţii capitaliste, aşa că compromiterea lor din cauza achitării da ­toriilor de Stat, ar avea urmări incalcula­bile. Statele în relaţiunile dintre ele pot folosi fără pericol orice metodă, făurind orice fel de aranjamente dictate de opor­tunitate. Aşa gândesc Nemţii. Dar Fran­cezii nu văd care ar fi temeiul juridic al acestei argumentaţii, distincţiunea între aceste două feluri de obligaţiuni fiind ar­bitrară. Planul Young are valoarea unor reguli de drept al ginţilor, iar o nouă mutilare a lui, prin ajustarea la pretenţiile germane, ar creia o stare de provizorat, periculoasă.

Cearta durează, clarificările obiective întârzie să vină, oamenii de stat se mişcă în sfera propriilor lor prejudecăţi, prizo­nieri ai formulelor perimate. Europa oferă spectacolul dramatic al lipsei de înţelegere, conducătorii ei consacraţi, fiind simple marionete ale legilor economice.

T.

C«ne tsi schimbă domiciliul este rugat a anunţa Admini­straţia noua sa adresa p«n. tru a primi ziarul regulat.

Cine nu prim* şte la timp ziarul, este rugat a-1 reclama la Actministraţ»e.

Rugam Impiiniţl-vă dato­ria faţă de ziar şi echităţi abonamentul.

© BCUCluj

Pag 4. C H E M A R E A Nr 1—2

Razboiul Si 3a f^S>

Concomi t en t cu e f o r t u r i l e d i s p e r a t e a le d ip loma ţ i e i r o m a n t i c e de-a sa lva E u r o p a cu h i m e r e s e n t i m e n t a l e presă­r a t e pe p l a n economic de co l abo ra re e u r o p e a n ă , s t a te le occ iden ta le a u păş i t p r o m p t şi f ă r ă z ă b a v ă l a u n c r âncen r ăzbo i v a m a l . A n g l i a a a b a n d o n a t po­l i t i ca de l iber sch imb, socot i tă a i c i t i m p de u n secol ca o t r a d i ţ i e a p rospe­r i t ă ţ i i na t i ona l e , F r a n ţ a , c a r e p r i n acu­m u l a r e a s tocur i lo r de a u r d a i luz ia u n e i ce tă ţ i de r ez i s t en ţ ă cap i t a l i s t ă , s'a g r ă b i t ş i ea să in t ens i f i ce m ă s u r i l e p io tec ţ ion i s t e , apo i Ger­m a n i a , S p a n i a şi I t a l i a n ' a u în­t â r z i a t n ic i o c l ipă să t r e a c ă şi ele la exces ive m ă s u r i p e n t r u p r o t e j a r e a i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e . V i a ţ a E u r o p e i n ' a ofer i t n ic i o d a t ă aspec te m a i d r a m a t i ­ce decâ t cele de as tăz i . I n t i m p ce la Geneva , c â r m a c i i do p o p o a r e a f i şează o s ens ib i l i t a t e c reş t inească de pace şi b u n ă în ţe legere , î n f iecare s t a t specia­l i ş t i i economiei b u r g h e z e t r a n s p i r ă în co l abo ră r i şi ca lcu le s a v a n t e c u m să d i j m u i a s c ă pe vec in .

U n p a r a d o x , p o a t e s p u n e p â n ă şi cel m a i b l a j i n ce t ă ţ ean . U n p a r a d o x , c a r e i svoreş te d i n t r ' u n v i c iu o r g a n i c , i a r 1

ceeace e nou şi i sb i to r es te conf l ic tu l j a c u t şi i r econc i l i ab i l î n t r e dor in ţe l e p a ş n i c e şi r e a l i t ă ţ i l e economice a l e s t r u c t u r e i ex i s ten te , î n popas de ago ­nie . I n n o i a n u l fenomenelor , conducă­to r i i de popoa re t r ă e s c î n t r ' a d e v ă r o m a r o d r a m ă : t e a m a de v i i t o r î i face d e o p o t r i v ă pa şn i c i ca şi r ăzbo in ic i . Di­v e r s i u n e a es te i n s t r u m e n t u l c las ic de d o m i n a r e a î m p r e j u r ă r i l o r v i t r e g e . Se luc rează a s i d u u pe planurile de influ­e n ţ ă a le psicl iologiei colect ive, împle-i i ndu- se forţele oa rbe a le de s t i nu lu i , cn r egu l e l e s t a t i ce i sociale, f ă r ă m i ţ â n d u -se m i z e r i a g e n e r a l ă a că re i cauză a fost pe r fec t desc i f ra tă , î n t r ' o se r ie de i luz i i de p r o s p e r i t a t e v i i t o a r e , m e n i t e să r a ­cordeze î n t r ' u n s i s tem a r m o n i c , t oa t e c o n t r a d i c ţ i i l e i n e r e n t e s i s t emu lu i eco­n o m i c şi social ex is ten t , p e n t r u ev i ta ­r e a t emporară , a p r ă b u ş i r e i c a t a s t ro ­fice a s i s t emu lu i . E x p r e s i a i n t e r n a ţ i o ­n a l ă a vo in ţe i popoare lor , ca re doresc co l abo ra r ea f ă r ă să găsească moda l i t a ­tea, l a s ă i m p r e s i a u n e i l i c h i d ă r i fal i ­m e n t a r e , f iecare n a ţ i u n e r e t r ă g â n d u - s e î n t r e z idur i l e g r a n i ţ e l o r sale, c ă u t â n d p r i n a c e a s t a să-şi gă sească ech i l ib ru l pe p l a n e tn i c n a ţ i o n a l .

P a l e a t i v e ca r e u r m ă r e s c r ea l i za rea e c h i l i b r u l u i p r i n a c o r d u r i r eg iona le , e u r o p e n e s au m o n d i a l e ; e ş u a t e s au f ă r ă pe r spec t i ve de î n f ă p t u i r e :

1. P a n e u r o p a .

2. Confede ra ţ i a popoare lo r d u n ă r e n e ( ideologie de î nv in ş i cu f i r ave i n t e n ţ i i impe r i a l i s t e ) .

3. Blocul popoa re lo r E u r o p e i Cen­t r a l e .

4. A n s c h l u s s u l A u s t r o - g e r m a n . 5. M o r a t o r i u l Hoover .

6. C o n f e r i n ţ a r e p a r a ţ i i l o r consec in ţă a s t r â m t o r ă r i i economice a m e r i c a n e şi ang lo-saxone , r ă b u f n i t ă b r u s c î n c r iza i n d u s t r i a l ă şi socia lă a T e u t o n i l o r în­v inş i .

7. R ă z b o i u l m a n c i u r i a n ş i desmem-b r a r e a Ch ine i obosi te de p r i m i t i v i s m a g r a r , mis t i c i sm, şi a s p r ă m i ş c a r e re ­v o l u ţ i o n a r ă .

N i p o n i i s u n t s i n g u r i i c a r e ş i -au con­s e r v a t i n t a c t p r e s t i g i u l a u t o r i t ă ţ i i de s ta t , fo r ţ a a r m a t ă , ş i r o b u s t e ţ e a u n u i i m p e r i a l i s m economic şi po l i t i c sus ţ i ­n u t de-o t r a d i ţ i e n e a l t e r a t ă de inf lu­en ţe le d i so lvan te a le r ă z b o i u l u i mon­d i a l ş i -aîe r evo lu ţ i e i p r o l e t a r e .

8. Confe r in ţ a d e z a r m ă r i i , cel m a i im­p r e s i o n a n t p a r a d o x a l a c e s t u i an, p lă ­n u i t ă cu fas t de c a r n a v a l , într 'o a t m o s ­feră î n c ă r c a t ă de s u r d e t e n d i n ţ e răz ­bo in ice şi de c r u n t e î n a r m ă r i . Viclei-nul se complec tează p r i n v â n ă t o a r e a c a n d i d ă a b a n d i ţ i l o r chinezi , iobag i i de v e a c u r i a i î n t u n e r i c u l u i şi mize r i e i . Dea l t fe l m a n d a t a r i i păc i i e t e rne , fră­m â n t a ţ i i „ ide i lor p u r e " n'au nici un i n t e r e s să rea l izeze d e z a r m a r e a şi mai ales n'ar avea niGi un rost această de-

vamal z a r m a r e , atâta vreme cât popoarele nu ş i -au g r e f a t î n conş t i i n ţ a lo r neces i ta ­tea paşn ice i co laboră r i . D i p l o m a ţ i i ş i o a m e n i i de s t a t î n g e n e r e n u s u n t obli­ga ţ i s ă c o n s t r u i a s c ă u n cod u n i v e r s a l a l g in ţ i lo r , f i ind m u l t m a i u ş o a r ă pen­t r u l i be ra i n i ţ i a t i v ă şi p e n t r u jocul l i ­be r a l for ţelor , î n s ă i l a r e a f r a g m e n t a r ă şi p r o t o c o l a r ă a c â t o r v a r e g u l i gene­r a l e , v a g i , i ncomprehenz ib i l e , ş i-a solu­ţ i i lo r de m o m e n t c a r e c o m p o r t ă m a i m u l t ă e l a s t i c i t a t e şi m a i m u l t folos p e n t r u sa t i s f ace rea nevo i lo r no roade lo r p u r t ă t o a r e î n c ă de s a c r u ego i sm e tn ic . O c o n s t a n t ă l ămur i toa re - n e d ă che ia e şa foda ju lu i împ le t i t d in c o n t r a d i c ţ i i nedes legab i l e : f ac to ru l economic. Aces t r e so r t i n t i m a l a c ţ i u n i l o r omeneş t i es te i n d i c a t o r u l co t id i an în s i m t o m a t o l o g i a cr izei epocei noas t r e . P r e s i u n e a insu­p o r t a b i l ă a confl ic te lor sociale din- sâ­nu l f iecăre i n a ţ i u n i este deopo t r i vă de a l a r m a n t ă . To tuş ac i se c a u t ă desle-g a r e şi de ac i p o r n e ş t e r ăzbo iu l va ­m a l . P r o i e c ţ i o n i s m u l s ă lba t ec co inc ide cu î n c e p u t u r i l e de i n d u s t r i a l i z a r e a le popoare lo r î n a p o i a t e şi cu a p o g e u l evo­lu ţ i e i formelor de p r o d u c ţ i e a l popoa­re lo r î n a i n t a t e . Cr iză a g r a r ă şi i ndu­s t r i a l ă a c u t ă . Tend in ţ e l e a u t a r c h i c e a p a r concomi ten t î n forme d i v e r s e : l a une le n a ţ i u n i ca u n semn a l p rog re su ­lui economic, la a l te le sub f o r m a u n u i r eg re s m a n i f e s t a t p r i n s t ă v i l i r e a a rb i ­t r a r ă a p r o g r e s u l u i t ehn ic , socot i t pâ ­n ă m a i ie r i ca n e l i m i t a t . E x o d u l re ­ve r s ib i l p r i n i m a g i n a r e a d e p l a s ă r i i for-ţ i lor p r o l e t a r e î n p r o d u c ţ i a a g r a r ă cu r e d u s e mi j loace mecan ice , la popoare le a v a n s a t e , es te so lu ţ i a c a r e f r ă m â n t ă c r é e r a i c o n d u c ă t o r i l o r occ iden ta l i . Şo­m a j u l , n u v a p u t e a fi so lu ţ i ona t favo­r a b i l ş i 'n c o n c o r d a n ţ ă cu in te rese le ca­p i t a l u l u i , decâ t p r i n r e z o l v a r e a g r a b ­n ică şi a p r o a p e fo r ţ a t ă a co lonizăr i lor agr ico le i n t e r ioa re , a ş a c u m se proec-t ează î n G e r m a n i a i n d u s t r i a l ă . Se re ia . p e n t r u m o t i v a r e a e x p o r t u l u i şi-a sch im­b u l u i i n t e r n a ţ i o n a l î n genere , t eo r i a s u r p l u s u r i l o r de p roduse , p u t â n d u - s e a j u n g e pe a c e a s t ă cale l a u n e c h i l i b r u î n t r e p r o d u c ţ i e şi consumaţ i e , l a con­s e r v a r e a i e g i t i m i s m u i u i j u r i d i c şi so­cial , concre t i za t p e d e o p a r t e î n b ă t r â ­n u l d r e p t q u i r i t a r ( p r o p r i e t a t e a p r i va ­tă ) i a r pe d e a l t ă p a r t e î n s t a t u l pol i t ic na ţ i ona l . A r fi de dor i t , d u p ă u n i i , ca în î m p r e j u r ă r i l e de as tăz i , compet i ţ iu -nea popoa re lo r să se fixeze p e u n p l an p u r s p i r i t u a l , r e n u n ţ â n d u - s e p â n ă vor .veni v r e m u r i m a i bune , l a t end in ţe l e de e x p a n s i u n e economică i m p e r i a l i s t ă . P r o c e s u l de i n t e g r a r e a n a ţ i u n i l o r în­t r ' u n co rp i n t e r n a ţ i o n a l , es te împiede­ca t de condi ţ i i l e economiei sociale a p r e z e n t u l u i . Războ i v a m a l şi u top ice p l a n u r i d e i n t e r n a ţ i o n a l i z a r e , aces t ea s u n t cele d o u ă e l emen te c o n t r a d i c t o r i i a le v r e m i i de as tăz i . B u r g h e z i i n u se t em de războiu , ci de concu ren t ă . P r o ­l e t a r i i îşi dec lanşează e n e r g i a t u r b u ­r a t ă de desech i l ib ru l for ţe lor d e pro­duc ţ ie , î n t r ' o ino fens ivă şi j u c ă u ş e v i ­v a c i t a t e polemică . L u p t a de c l a să se epu izează p r i n p a r l a m e n t a r i z a r e a con­fl ictelor, g e n e r a l i z a t ă v e r t i c a l şi ori­zon ta l . A c e a s t a es te ro lu l de căpe ten ie a l soc ia l -democra ţ ie i , t a m p o n necesa r a l for ţe lor sociale i r e d u c t i b i l a n t a g o ­nice. P ă t u r a b u r g h e z ă doreş te p l a ton i c şi fo rma l o co l abo ra re i n t e r n a ţ i o n a l ă , r e z e r v â n d u - ş i v i z ib i l pos ib i l i t a t ea r e -t r a n ş ă r i i o p o r t u n e în ce t a t ea economiei na ţ iona l e , c lasa p r o l e t a r ă , n u cunoaş t e p ied ic i le b a r i e r e l o r e tn ice , f i lozofia ei s imp lă şi t r a n ş a n t ă r e z u m â n d u - s e în­t r ' u n pos tu l a t e l e m e n t a r : r i d i c a r e a s t a n d a r d u l u i v ie ţ i i . Cele d o u ă clase în l u p t ă concep ech i l ib ru l social cu to tu l deosebit u n a de a l t a .

B u r g h e z i i ; c red în f i c ţ iunea u n u i ech i l ib ru .

P r o l e t a r i i : c red î n t r ' u n ech i l i b ru ab­solut şi p e r m a n e n t . Cei d i n t â i u , n u c red î n p r o g r e s u l indef in i t , p e c â n d a d v e r s a r i i lor cred. P e n t r u u n i i p ro­g r e su l t e h n i c î n s e m n e a z ă m ă r i r e a ren­te i c a p i t a l u l u i , p e n t r u a l ţ i i c u c e r i r e a l i b e r t ă ţ i i şi-a t i m p u l u i . D i n aces t ta ­blou s u m b r u n u se î n t r e z ă r e s c s p e r a n ţ e de î n d r e p t a r e , N u s u n t e m pes imi ş t i ş i

1932 N'am crezut niciodată în sinceritatea

sufletească a literaturii festive. Oamenii care şi îmbracă simţirea şi gândirea lor In haina slovei răsbesc în conştiinţa tă­băcită de mizerie a vulgului, mat mult în virtutea unui uz perimat, menţinut cu fast şi îiidărătnicire de apologeţii tradiţiei, dornici de linişte şt de neclintită orîndu-ială şi bunăstare.

Timpul, această creaţie impalpabilă a conştiinţei noastre, această s Ji. mitică fixare a duratei încrustata in faptele noa­stre, îşi deapănă firul existenţei sale fără început şi fără sârşiî, plutind ca un mi-fcter deasupra spaţiului şi întâmplărilor iui mari şi mici. Un an a fost ingro-gat simb lie, iar roadă lui imaginară a foot tezaurizată cu grije sărbătorească în sufletele iubitoare de datină, vâr sandu-i-se conţinutul In albia noului an, care va tre-Dui să poaite un nuian de iluzii pentru mulţimile flămânde de ideal şi d e . . . pâine. Sa recapitulam evenimentele mari care s'au petrecut anul trecut ? N'are nici un rost nici măcar pentru simpla cunoa­ştere a faptelor, căci la dieptul vorbind, anul trecui il cunoaşte toată lumea care posedă vreun alfabet oartcare şi mai ales nici un tvenîment nu a avut aşapiopor-ţn, vorbind de seuuzitatea şi adâncimea consecinţelor lui, încât să merite a fi în-crestat pe răboj In mod deosebit.

Anul trecut a tost un an de criză, mi­zerie, şomaj, nesiguranţă şi neîncredere, podoabe pe care le tiasmite generos nou­lui an. Profeţii zilelor noastre sunt b<eţ> oameni de treabă, care se îngnjesc mai mult de trecut decât ue viitor. Utopiile sunt recomandabile pentiu manualele gră­dinilor de copii ; oamenii înzestraţi cu miraculoasa facultate a prezicem, îşi poartă tnnţa lor desiânatâ la periferiile murdare şi pline oe basm şi întuneric ale societăţii, acolo unde viaţa nu se desfăşoară sub imperiul cunoaşterei obiective şi a certi­tudinilor, ci ca o declanşare de forţe ne văzute, diriguite de indexul atotputernic al unei rnnţe supranaturale. Ce va aduce 19j2? Sî rumegam încet linişte ţi răbdare Intre ce a fost şi ce vafinu-i greu de făcut ale­gerea, înţelepţii spun că intre un rău cu­noscut şi un bine necunoscut şi proble­matic sa alegem pe cel dintâiu.

' •» • •» •»»»• •» • • • • • • • •«>»»»•«*•

n ic i n u n e p lace să cobim p e m a r g i n e a î n t â m p l ă r i l o r t r i s t e , d u p ă r i t u a l u l fa­t a l i s t a l o m u l u i de t u r m ă . C o n s t a t ă m p u r ş i s i m p l u to t s b u c i u m u l d r a m a t i c a l o r â n d u i r i i ex i s ten te , t o t c h i n u l con­d u c ă t o r i l o r cu c o n ş t i i n ţ a d e f r i ş a t ă de î n c r e d e r e a î n v i i t o r u l c r ea ţ i i l o r lor pa­sage re .

T i n e r e ţ e a n o a s t r ă n e î n g ă d u i e deo­c a m d a t ă ro lu l d e s p e c t a t o r i . Des igur , că s u n t e m î n s t a r e să d ă m şi s f a t u r i d e m n e de u r m a t , d a r s f a t u r i l e n o a s t r e f ă c â n d p a r t e i n t e g r a n t ă d i n conş t i i n ţ a n o a s t r ă , a u î n f i rea lo r ceva i n t r a n s m i ­sibil .

R ă z b o i u l v a m a l de a s t ăz i este u n semn p r e v e s t i t o r a l u n e i l u m i noi . Răz­boiu l economic, p o a t e a d u c e u n r ăzbo iu a r m a t .

î n t â m p l ă r i l e , î n o r d i n e a socia lă n u a u n ic i o i m p o r t a n ţ ă p r i v i t e î n ele în-şile. A p r e c i a t e i s tor ic , p r i n u r m a r e î n consecinţe le lor î n d e p ă r t a t e , îş i c a p ă t ă adevă ra t a , lor v a l o a r e .

R ă z b o i u l v a m a l , ca şi ce l a l a l t s u n t s t r u c t u r a l e . Abo l i r ea lor n e s i t u i a z ă lo­g ic pe u n nou p l a n a l i s tor ie i .

D e o c a m d a t ă c o n d u c ă t o r i i a u d a t o r i a să ţ i n ă socotea lă de r e a l i t ă ţ i , confor-m â n d u - s e lor, căc i a l t f e l vo r î m b r ă c a , p r i n n e c u n o a ş t e r e , î n p l i n ă c r i ză ca ta ­s t rof ică , h a i n a r i d i co lu lu i . T r ă i n d în zodia a u t a r c h i i l o r s'o m a i s l ăbească cu S fa tu l ţ ă r ă n e s c idea l şi eu lup te le s ter ­pe î n t r e p ro t ec ţ i on i sm şi l iber s ch imb , f i indcă noi m o ş t e n i t o r i i n u d o r i m câ-tuş de p u ţ i n să no g ă s i m î n t r ' o b u n ă zi, f ă r ă vo i a n o a s t r ă î n t r ' o soc ie ta te clian-tecler . N u m e r i t ă m s o a r t a u n o r efor­t u r i m ă r i t e cons ide rab i l p r i n l ipsa de p r e v e d e r e a î n a i n t a ş i l o r , p e n t r u a p u n e de a c o r d economia n a ţ i o n a l ă cu nevoi le l u m i i c a r e v a ven i .

OBSERVATOR.

Numai că binele vine uneori fără voia noastră. Este suficientă slăbirea aşa zi­selor resorturi morale, ca rosturile noa­stre de ieri să fie absorbite în pâlnia ne­văzută a istoiiei. Alimentaţia spirituală şi fizică a devenit mecanică şi indiferentă. Este adevărat că toată lumea, cu rare. ex­cepţii, răcneşte în contra individului iiber dorind înlocuirea lui cu omul colectiv. Prestigiul talentului şi mândria origina­lităţii creatoare sunt astăzi valori discrete, silite să se ascundă în conştiinţa insului setos încă de reconfortantă solitudine. Ne lipseşte, libertatea de mişcare în senzul idealui dor noastre, dar cu toate acestea putem afirma că în anul 1932, transgre siunea normelor sociale, In totalitatea lor lipsite de eficacitate, nu va întâmpina prea mare rezistenţă. Care exponent al autorităţii constituite mai este în stare să aplice inadaptabililor sancţiunile cunos­cute in arstnaiul codurilor uzuale, cu con­ştiinţa împăcată că şi a făcut datoria? 1932 condensează tot sbuciumul postbelic, tot procesul de rapidă măcinare a unei lumi lipsite de busola. Internaţionalizare, colectivism, plan de ansamblu, abolirea lbertâţu individuale, siguranţa existenţei materiale, sunt noţiuni care tind să înlo­cuiască categoriile cunoaşterei noastre. Nu sunt însă certitudini, fiindcă sunt lipsite de suflul vieţii şi de o sinceră şi integrală adeziune generală. Sunt simple tendinţe a căror concretizare este împiedecată de formele perzistente ale vit ţii contimporane. Toate la un loc poartă timbrul incert al aşteptării.

Nu este exclus, ca In anul 1932 să asistăm la o repetiţie generală a dramei sociale cunoscute, de a gusta roadele amare ale repcitonului pontic, social,

oral şi intelectual, sărac in conţinut. Fiecare dm ti e noi va îndeplini în acest caz funcţiunea de reporter obosit, de contabil al faptelor diverse cu conţinut şi proporţii variabile. Miztria economică, ca paiadoxele ti, este aşa de acută, încât a alung-d din conştiinţa multora idea de prosperităţi materială şi de progres spi­ritual. Cea mai senzaţională descoperire, tste primită astăzi ca un fapt divers. Chiar găsirea formulei unei viteze care să desfiinţeze piedicile spaţiate şi să permită comoda comunicare interplanetară, n'ar puka opera în conştiinţa vulgului pustiilă de chinul inutil al sărăciei, o însănătoşire, atâta vreme cât chestia social-economică rămâne nerezolvată.

Suntem îndreptăţiţi a crede, că actualii conducători politici şi spirituali ai socie­tăţii burgheze nu vor putea părăsi tipicul obiceiu ilar cunoscute. Mentalitatea lor are ceva din determinismul cauzal al legilor gravitatei. 19j2 n'a anunţat nimic nou, prin rostrui oficialilor a căror traistă cu noutăţi s'a epuizat de mult.

Toader Săpânţanul

Primăria Municipiului Cluj.

! No. 25.368—1931.

PUBLICAŢIUNE.

Se comunică pentru luare la cunoştinţă că, târgurile anuale de animale şi mărfuri în oraşul Cluj, se vor t'weia în a. 1932 după c u m urmează:

Ianuarie 7—8 târg anual de cai şi vite, 8 târg de mărfuri;

Aíp.tUo 9—10 târg anual dc cai şi vite, 10 târg de mărfuri;

Aprlie 27—28 târg anual de cai şi vite, 28 târg de mărfuri;

Iunie 6—7 târg anual de cai şi vite, 7 târg de mărfuri;

August 31, 1 Septembrie târg anual de -cat şi vite, 1 Sept. târg de măriuri;

Octombrie 31, 2 Noemforie târg anual de oa.i şi vitet, 2 Noembrie larg de mărfuri.

Târgurile săptămânale: în fiecare Mtex-oare la rg de vite, cai, porci şi oi, în fiecare Luni şi Joi târg de mărfuri.

Cluj la 11 Decembrie 1931. p. Primar:

ss. Bornemisa. Şeful Serviciului Zootehnic şi Sani­tar Veterinar: Medic Veterinar Insp.

3S. P. Tofan.

Él © BCUCluj

Mr. 1—2. C H g M A R E A

CRONICA EXTERNĂ Frământările noastre Conflictul chino-japonez.

Çrofesorul Ch. Dupui s într'o lucrare pub l i ca ta prin Iun ie a n u l trecut, iro­n i s a ins t i tu i iuni le internat ionale create d u p ă răsboiu căutând a demonstra că s u n t incapabi le a rezolva rapid ş i mul­ţumitor conflictele internat ionale ce se ivesc . Cartea a trecut neobservată. P u ­ţ in i i cititori a u avut î n vedere c ă bă­trânul a crescut în a l te vremi de a ic i ne înţe legerea spir i tului Soc. Naţ iuni lor .

A u trecut abia câ teva luni ş i fapte­le, spre mul ţumirea dlui Dupuis , au ven i t să-i ver i f ice af irmaţiuni le .

Confl ictul chino-japonez începuse. Consi l iul Soc. Naţ iuni lor , procedând conform pactului , s'a întrunit spre a stabi l i c ine este agresorul. E r a natu­ra l ca î n l ipsa unui criteriu precis de determinare a agresorului , Consil iul să fie î n imposibi l i tate, chiar după mai m u l t e desbateri şi după ascul tarea de­legaţ i lor statelor beligerante, să sanc­ţ ioneze pe v inovat . I n t imp ce Consi­l i u l se ocupa cu căutarea agresorului , jajîonezii îna intau ocupând rând pe rând, toate centrele principale a le Man-ciurie i — Titîcar, Kir in , ÎMuKden etc. Statele-TJnite trimit un observator — discuţ iuni le urmează cerându-se lămu­riri când guvernulu i din Tokio, când ce lu i din Nanking . I n cele Óin urmă Consi l iul hoţăreşte tr imiterea une i co-mis iun i de anchetă. P o a t e ca până la depunerea raportului aceste comisiuni (ce se a f lă încă în Europa) ost i l i tăţ i le să înceteze, iar Manciuria să fie decla­rată independentă. Rezul tatu l n e este indiferent . Ceeace trebue remarcat, e c ă de trei luni de zi le luptele cont inuă fără ca Soc. Raţ iuni lor să fi fost ca­pabi lă a le împiedeca, fără a şt i cine es te responsabil de sânge le ce se var­să, fără a se fi făcut u n s ingur pas spre împăcare. N i m e n i n u se îndoeşte de bunăvoinţa membrilor Consi l iului — toţi constatăm însă slabele mij loace de care dispun pentru în lăturarea ata-ri lor conflicte.

Să m a i a d ă u g ă m oare că ambele sta­te sunt membre a le Soc. Naţ iuni lor ş i că eunt semnatare a l e pactului Br iand-Ke l logg , pr in care „declară solemn, î n numele popoarelor lor, că condamnă recurgerea la răsboiu pentru regula-rea diferendelor internaţionale"...?*

T r a t a t i v e l e româno-ruse . Nereal izarea planului quinquenal ar

avea rezultate dezastruoase pentru re­g imul Sta l in lucru ce este bine cunos­cut de actual i i conducători a i Rusie i Soviet ice . Real izarea proectelor planu­lu i amintit , rec lamă capitaluri de care soviete le nu dispun. Creditorii de eri (Germania, Ang l ia , State le-Unite unde soviete le sunt debitoare cu peste 110 mi l iarde lei) nu mai sunt azi în situa­ţ i a de a împrumuta. Speranţa se în­dreaptă spre Franţa.

P e n t r u a intra î n bunăvoinţa Fran­ţei, pentru a da i luzia renunţăr i i la p lanuri le revoluţionare, Sovie te le oferă pac te de neagresiune.

Tratat ive le româno-ruse a u început Miercuri 6 Ian., la Riga . Textu l pro­pus de guvernul român n u este încă cunoscut, aşa încât ne abţ inem delà or i ce comentariu. Reamint im însă gu­vernulu i român că semnarea unu i ase­m e n e a pact fără recunoaşterea actua­le lor frontiere, fără recunoaşterea al i-pire i Basarabiei , const i tue o greşală pol i t ică, iar continuarea negocieri lor — chel tue l i inuti le .

I n ce priveşte părerea conducători­lor sovietelor, despre atari acte, c i tăm cuvinte le lui Stal in rost ite acum câ­t e v a zi le: „Când planul qxiinquenal v a fi îndepl ini t , v o m l u a înapoi toate con­ces iuni le pe care le facem acum în mod provizoriu statelor burgheze. Atunc i v o m rupe toate tratate le de neagre­s iune ce s emnăm azi, a şa cum se rup foile vechi de hârt ie deveni tă inutilă".

A r e s t a r e a lui Gandhi. Negocieri le delà Londra au fost cu

prea puţ ine rezultate, de aici odată cu , reîntoarcerea lui Gandhi mişcări le na- | ţ ional is te a u reînceput. Ca o consecinţă •a acestora, l a 4 Ian . s'a produs aresta­rea lui Gandhi. Arestarea a fost moti­

v a t ă de ag i ta ţ ia făcută de el în favoa­rea reînceperi i ac ţ iuni i de nesupunere c ivi lă . Odată cu el a fost arestat ş i Pate l , preşedintele congresului naţio­nal ist . Ulterior aleş i f i ind a l ţ i preşe­dinţi, între care Prasard, au fost ş i e i arestaţi .

Guvernul englez a publ icat u n comu­nicat pr in care expr imă dorinţa de a negoc ia ma i departe spre a se a junge l a o soluţ ie mul ţumitoare asupra che­st iunilor constituţionale. I n acelaş t imp congresul pan- lndian dispune boicota­rea mărfuri lor de or ig ine engleză.

U l t ime le şt iri af irmă că vice-regele indii lor a inv i ta t u n număr de frun­taşi indieni pentru o consfătuire.

Gandhi cont inuă a fi arestat deşi s'au depus stăruinţe pentru el iberarea lui. Schimbare de guvern în Jugo-Slavia.

Guvernul Zivkovic i a demis ionat la 4 Ianuarie . In mot ivare se ara tă că acest guvern — întâ iu l după promul-garea_ Constituţiei (3 Sept.) —- a a v u t ca mis iune efectuarea alegeri lor, ori cum ul t imele a legeri a u avut loc la 3 Ian., guvernul consideră mis iunea sa

^terminată. Aces tu i mot iv i se adaugă dorinţa dlui Zivkovic i de a-şi remania guvernul . D o v a d a é că la 5 Ian. pri­m i n d mandatul de a forma guvernul a prezentat o listă c^ cuprinde cinci nume noui. Dl, Mkrinfcovici continuă a deţine portofoliul* externelor.

Polonia. La 4 Ian. s'a semnat la Varşov ia pac­

tul de amic i ţ ie polono-grec, precum şi convenţia de arbitraj între cele două tări. V. Gh. Stelea,

Intre Cluj şl Bucureşti La Gkij a avut loc o consfătuire intimă

Intre reprezentanţii ,,Chemârii" ardelene şi reprezentanţii „Tineretului naţional-ţărăin'eisc'' din Vechil regat grupaţi în jurul revistei

Frontul Verde". Scopul acestei consfătuiri a fast de a strânge rândurile şi de a creia o organizaţie tinerească unitară, cuprinzând întreaga ţarăj, în cadrele partidului national-ţărănesc. Rezultatul disoutiunilor laborioase a fost cât se poate de îmbucurător. S'au desbătut într'o atmosferă de cordială prie­tenie, toata problemele, la ordinea zilei: po­litice, economice, socialei etc.

Toată lumea a căzut de acord, că în îm­prejurările de astăzi, Statul român găsin-dmse la o grea răspântie, se impune tutu­ror datoria, de a cerceta problemele vremii, iar din această cercetare să se desprindă uni­tatea de directivă şi de direcţie necesară ueni adevărate munci constructive în toate domaniale vieţii publice. Cuvântul tinere­tului nu mai poate rămâne în viitor fără ecou In conştiinţa conducătorilor partidului. Sugestiile noastre nu vor putea rămâne fără urmare, atunci când va apare, pentru orice om de bună credkiţăt, incontestabilă valoa­rea lor practică pentru, intoersele partidu­lui şi-ale tării.

Spiritualitatea noastră se va desfăşura în cadrele vieţn de .partid şi eredtem că,, în acest veac al frământărilor politice şi so­ciale, nimic nu poate fi mai util pentru co­lectivitate,, decât risipirea generoasă a ener­giei noastre, pentru reconstruirea unei so­cietăţi aflătoare în pragul descompunerii, pentru crearea unei noui morale care să garanteze triumful muncii creatoare. Este absolut necesar, pentru' V ajunge l a omul întreg, egal ou sine ţnsuşi,' de a trăi în-

Intre pacte şi adevar Un fapt de o însemnătate incalculabilă ]

s'a strecurat brusc şi hotărât în politica noa- j stră externai. 0 poartă de conciliere cu Ră- ; săritul vast, al unei lumi potrivnică - din temelii orânduirilor noastne, s'a deschis ne­aşteptat, deşi până acum a r fi fost destul timp că să se poată descătuşa zăvoarele şi să se poată întrezări şi de-aeolo flamura pă­cii. Iatăi deci că Rusia Sovietică a găsit oportun şi necesar momentul d© fată că ne putem face angajamente paşnice, că ne pu­tem da asigurări reciproce, că putem pune armele jos pentru o odihnă meritată şi ma­tură care în limbajul Ligii-Naţiunilor s a r numi „pace". Deci Rusia dă semnalul pri­mului pas spre pacea eternlăi propovăduită neobosit deda răzfooiu încoace. O 'bucurie şi un- succes pentru toţi profeţii de pretutin­deni o jubilare pe fantoma războiului care nu va mai avea mult şi va deveni un cada­vru în fata căruia se va mai cutremura încă amintirea nedeslipifă a vremurilor tre­cute.

Faptul însă s'a produs prea subit aşa că asupra acestei acţiuni nu pot scăpa oare­care reflecţii în legătură1 cu anumita situa­ţie din îndepărtatul şi incendiatul Extrem Orient, punct ravailgic pentru toată construc­ţia păcei.

Iar nu demult în consfătuirea comisarilor, Vorosilov atacă deschis şi energic conduce­rea politicei externe sovietice, găsind-o că a fost slabă fată de interesele Rusiei din Orient.

Consecinţa imediată, sau mai bine zis re­zoluţia, a fost că, urgent s'au împins aju­toare de rezMenţău, directe şi indirecte Chi-nfâi. Fapt care a r fi putut da naştere la complicaţii serioase cari poate ar fi cerut toată forţa armată. Or situaţia Rusiei im­pune actual două fronturi cel puţin defen­sive, aşa că îi trebuie garanţii pacmice în Vest, pentru eventualitatea unei acţiuni în «ealattă extremitate.

Peste toate acestea nu-i mai adevărat că Germania a raătrei capacitate de a accepta condiţiile multiplelor tratate, este baza de stabilitate a păcei europene, este astăzi vio­lent bântuită dé mişcarea Hitlerista. Fina­lul acestei mişcări se prevede netăgăduit. S'ar putea spune că, azi nimeni nu se în­doieşte de aceasta, este evenimentul care .aruncă Europa într'o nouă răspântie. Sunt vădite simpatiile actualei Germanii pentru Soviete, însă în programul lui Hitler ostili­tatea împotriva Sovietelor se proclamă în­

verşunată. Destul ca să ne amintim apelul pe care l'a făcut Hitler «Je anul nou către poporul german, und acuză Rusia şi comu­nismul ca distrugători ai civilizaţiilor mo­derne.

Deci în aceste declaraţii se vede precis o izolare a Rusiei de către germani. Răs­turnarea aceasta d isimpatii impune Fran­ţei orientări noui şi în special tatonări de a restabili echilibrul european sub forma ve-cbei alianţe cu Rusia. Fireşte că drumul acesta apare întâiu, sub forma (unor pla­sări de capital atât de necesar planului quin­quenal [Spre triumfarea definitivă a bolşe­vismului.., iar apoi fatal va deslănţui resen­timentele Rusiei fată de Germania şi acea­sta este tocmai ceeace urmăreşte Franţa pentru Hitlerismul îngrijorător. Deci pre­tutindeni se vede o înlănţuire de interese a căror sursă nu ieste Mia de pace, ci ideia de pace se anulează în întregime cu toată aparenţa ei din pactele de neagresiune la care astăzi se lucrează febril. Iar gai ia ce-ar dao- păcii aceste pacte este cu toi zorie, pentrucă în fond se urmăreşte nu interese, putându-se asigura Rusiei o ac­ţiune armată în Orient, ceeace arată că în­tre pacte şi adevăr, de fapt încă nu s'a întins puntea păcei O Vassu.

Adunarea băncilor din Ardeal

Cluj, la 11. B ă n c i l e d in Trans i lvania s'au întruni t eri, Duminecă , la orele 10, î n adunare generală, î n sala fes t ivă a Camerei de industrie şi comerţ din localitate, spre a lua în discuţ iune pro­iectul de lege p e n t n i conversiunea da­torii lor agricole.

D u p ă cetirea raportului d lu i Lauvean German asupra conversiuni i datoriilor agricole, s ' a const ituit o comisiune, sp re a formula propunerile şi soluţiu-nile băncilor din Ardeal în chest iunea datoriilor a g r a r e .

Comisiunea şi-a început lucrări le la orele 3 p . ni. în sa la de consi l iu a Ca­merei de comerţ şi industrie . Cum co­mis iunea nu şi-a putut formula proiec­tul nici l a orele 7 seara, s'a amânat aducerea rezoluţiunilor.

Comisiunea se v a întruni azi , Luni , la orele 10, l a Camera de comerţ, spre a-şi continua lucrările .

treaga dramă-a fiinţei proteice >a omului po­litic, rezumând în conştiinţa noastră omul colectiv de mâine, al cărui profil se desprin­de din valurile frământărilor grupului so­cial. Este firesc sa căutăm acea stare re­confortantă de echilibru sufletesc, tur­burată plăcut doar de emulaţia for­ţelor în luptă, de a ne căuta ovarăsii stăpâniţi de aceleaşi idei şi sentimente, fiindcă ţelul nostru suprem a fost întotdea­una marea unitate spirituală şi politică1 a tării, însă nu realizată cu furca şi nici prki tentaţiile ademenitoare ale puterii, după cura au înţeles pripiţii patroti de bulevard care s'au străduit să tronsfoarme statul naţional într 'un conglomerat amorf cu miezul vieţii publice în Bucureşti, ci unitatea armonică dorită sincer, să fie fructul acordului volun­tar al forţelor politice componente, ţ inan-du-se riguros socoteală de nevoile şi dezide­ratele fiecărei provincii. Partidul naţionajr ţărănesc, ca şi celelalte partide, are un program care trebuie să-1 înfăptuiască ij\ măsura în care este motivat de necesităţile ©conomioe, sociale şi politice, dar nu, poate rămâne robul acestui program* în m q m e n r

tul când s'a descărcat de coţinutul actuţlţ-tăţii. ''" • • ' • • > '

Principiile programatice radicale nw se voi realiza în înfăptuiri durabile, pe calea bă­tătorită a compromisniilar, căci în acest caş toată lupta de afirmare a unui crez, se re­duce la o simplă agitaţiune ideologică, là polemici inutile cu adversari reali sau imagi­nari. In congresul muncitoresc din Mkrai-lia din 1879 s'au formulat următoarele de­claraţii:

a) Sterilitatea absolută a alianţei, oaşitor lului cu munca esté ştiinţific ş î ©xpWimOT-

i tal darnonstxai|L i>) Expropriaţiunea colectivă a tuturor in-

f strumenţelor de muncă, şi fortelor de pro­ducţie trebuie să fi© urmări tă prin toate mij­loacele posibile.

Oe-aJu făcut partidele «Socialiste delà data mai sus mentionatăi până astăzi? Compro­misuri, cu scopul de a facilita colaborarea capitalului cu munca. Socialismul politic a rotat ideia revoluţiei sociale, depărtându-se de nucleele vieţi proletare, dar în schimb apropiindu-se de beneficiile puterii politica.

Sunt constatări edificatoare pentru noi, tâ­năra, generaţie politică, din partidul naţio­nal ţărănesc şi credem că este în interesul partidului nostru de a şi fixa atitudinea tranşant, în conformitate cu ideia de pro­gres a veacului acestuia.

Nu putem admite haosul şi confuzia. Ace­stea fac parte din apanajul partidelor poli-1

tice anfe-beliee, lipsite de controlul popu­lar, la scadentele impuse de voinţa mulţi­milor ale dăror dorinţi au rămas neînfăptui­te. Trebuie să dăm la o parte plocadul tu­turor ideologiilor misttice şi să ne fixăm conştiinţa în domeniul realtăţilor. Poporul nu se adună ca într 'un seminar de logică speculativă, ci simte, mârâie şi ţin© strânsă m â n a pe «ioimagul intereselor sale, şi bine face. Sunt indivizi în tara aceasta, care ajung pe oale metafizică, la concluzii extrem de interesante, în care voinţa omenească, dorinţele noastre de progres, puterea crea­toare a acţiunii concrete, ri'au nici o im­portantă. Unul dintre aceştia, poate cel mai sceptic şi mai deslânat, .explicând fiinţa constituţiei, încearcă să demonstreze că or­ganismul social evohriazăl structural şi la un moment dat, constituţia, lege naturală si şi organică, cade ca o fată mare din senin, constată, se logodeşte ou realităţile, le îm­brăţişează şi face pui pientru o nouă. conisti-tuţie. Asemenea exhibiţii abracadabrante con -stituiesc programul ,,politic" al actualului guvern de literaţi şi oameni dte afaceri. Noi, la Cluj„ am fixat ca principiu fundamental al conduitei noastre politice, o normă des­prinsă din ritmul irealităţilor contimporar/ci: acţiunea concretă cu rezultate vizibile si imediate, răsfrânte în planul vieţii colective. Disciplină de partid, ierarhia valorilor con­sacrate de un real aport politic şi etic, apar­ţin pentru noi zonei incontestabilului. Ca, miembrii ai partidului, fiecare dintre noi s nu toţi în grup organizat, avem dreptul la obiecţii critice, de a formula deziderate pri­vitoare la viaţa de partid, acestea fiind de esenţa democraţiei, iar tinereţea naconsti-tuind după părerea noastră un viciu organic în viaţa publică.

Atât deocamdată. Ion ŢarasuL

© BCUCluj

C H E M A R E A Nr.

Politica internă. La dreptul vorbind na ar avea

rost această rubrică. Şl este din motivai că eeeace se întâmplă şl se face azi atăt în lagărul gu­vernului, cât şi al opozipei nu prea seamănă a „politica*, nici chiar în sensul cuvântului din anul J931—32, cu atât mai puţin în înţelesul clasic.

Guvernul este ca o băcănie şl are o firmă la uşă să zicem „La barba istorică" şt pe proprietarul, motorul afacerii, în băcănie.

Ce activitate poate desvolta gu­vernul, când persoana, care este trupul şi sufletul lui a plecat în ţări străine, lăsând acasă numai pe substituţii substituţiilor, iar firma, cam e şi firesc, nu poate avea nici un amestec în treburile dinlăuntru ?

Aşa se face numai administraţie ţi prea de multeorl slabă. Este asta o notă proastă pentru domnii tehnicieni, căci înţelegem ca par­tidele să poată guverna bine numai cu bugete mari, sau pro­fesori de filosof le să conducă co-ttdiane ca fonduri copioase, dar tehnicienii de aceea sunt experţi

tehnici ca sä ştie dace carul sta­tului şi fără benzină.

Şt cu toate că noi producem aşa multă forţă motrică totuşi ^gu­vernul' a plecat peste hotare să aducă de acolo forţă motrică.

E bizar că în vremurile acestea materialiste dl Argetoianu să se fi oprit dintâi la suprema forţă spirituală, dar poate că binecu­vântarea Papei îi va uşura trata­tivele delà Paris, unde este o ho­tărâre fermă şt foarte îmbucură­toare de a sprijini naţiunea şi ţara românească, chiar cu riscul ca gu­vernul Argetoianu—Iorga sä nu poată beneficia timp prea înde­lungat de roadele prieteniei, ce ne-o arată constant Franţa.

Timpul este factorul cel mai ingrat pentru guverne: cu cât al dori să ţie mai mult, cu atât mai puţin te tolerează. Şt semnele arată că opoziţia, care se fereşte să vie la guvern în timpurile acestea Istovitoare, va trebui să sarâ curând în puţ.

Dar nici aceasta nu se poate chema: „politică".

Am.

O delegaţie a voluntarilor la Rege — Mari manifestaţii pentru Rege —

Cluj, la 11. La sediul U n i u n i i foşti­lor vo luntar i s'a ţ inut o importanta şe­dinţă sub presidentia dlui Dr. Victor Deleu, preşedintele U. F. V.

S'a discutat audienta pe care a soli­citat-o U n i u n e a foştilor vo luntar i Su­veranului .

S'a hotărât ea delegaţ ia voluntari lor ce se va prezenta î n audientă Suvera­nulu i să prezinte memoriului vo lunta­rilor ş i să aducă Rege lu i mul ţumir i pentru decorarea voluntari lor .

De legaţ ia a fost întocmita precum urmează: ofiţeri act iv i general de bri­gadă Bordan Si lv iu , lt-colonel Victor Precup, lt-eolonel E m i l i a n Piso , căpi­tan Indre Zeno ş i căpitan Chişui Ghe-orghe; ofiţeri în rezervă: Dr. Victor Deleu, Dr. Vaier Pop, Dr. Emi l Ţepo-su, Mihai l Suciu, Dr. Mihai l Şerban. lt-col. Muţ iu Tralau, Dr. Octavian Va-su, Dr. Ioan Vescan, Dr. Laureân Ga­bor, Dr. Pe tre Nemoianu, Şte fan Boe-riu, Dr. Nico lae Căpitan, Corneliu C. Codarcea, Dr. Nie . Cărpinişan, Dr. Joe Gherman, Dr. Ti tu Triff, Dr. S imion

Câmpian, Dr. Cornel Cosmuţa, aa>-Bufnea, Ionel Drăghie i , Dr. PompiH« Simonett i , persoane civile Dr. Ian#» Nistor, I o n Agârbieeann; grade i s to ­rioare: Teodor Stoica, J e n i c ă Sârb» pr Dumi tru Lăzărel Lăzăreecu.

S*a hotărât î n ace las t imp ca în aeetot a n să se aniverseze 15 ani delà înfiat-ţarea corpului voluntari lor ardeleni;

Corpul voluntari lor s'a înf i inţat 1» Darniţa , la 5 Mart ie 1917.

Cum, însă, t impul este scurt şi m» s'ar putea organiza o aniversare gran­dioasa, la propunerea dlui Mihail Su­ciu, secretarul general a l U n i u n i i foçtr-lor vo luntar i şi redactorul „Gazetei Voluntarilor", s'a hotărât ca aniversa­rea să se facă î n z iua de 8 Iunie , aium depuneri i jurământulu i voluntari lor , im Iaşi , zi care coincide şi cu reîntoarce­rea în ţară a M. Sa le E e g e l u i Carol II.

Cu acest pr i le j , Uniunea, foştilor vo­luntari v a face, la Bucureşt i , mar i ma­nifestaţ i i regal i s te pentru M. S a Regek Carol II , preşedintele de onoare ai Un iun i i foştilor voluntari .

Conflictul dinire tanára generaţie maghiară $1 partidul maghiar

— Un atac deghizat al ziarului »Keleti Újság" —

Cluj, la 11. Par t idu l maghiar a în-eercat î n mai mul t e rânduri să a tragă t iner imea magh iară în cadrele ac t ive a le part idului maghiar . Tentat ive le part idului m a g h i a r a u eşuat, însă. A-eest eşec a fost recunoscut ş i Ia adu­narea organizaţ ie i part idului magh iar d in Cluj .

S'a recunoscut în mod transparent că la repetatele apeluri a le part idului ma­ghiar, răspunsuri le t inerimei maghia ­re n'au fost identice, ca să folosim ex­presii le întrebuinţate de fruntaşi i par­t idulu i maghiar .

Adevăru l este că între generaţ ia t â -mără magh iară şi part idul maghiar e-x i s tă u n conflict de ideologie. Tinăra generaţ ie m a g h i a r ă nu înţe lege şovi­n i smul bătrânilor.

I n numărul de e r i , z iarul „Kelet i Ú j ­ság", oficiosul part idului maghiar pla­nează u n transparent articol împotr iva generaţie i t inere maghiare .

„Pe noi, scrie oficiosul part idului maghiar , nu ne poate induce în e r o a r e nic i imag inea pesimistă pe care o ve ­dem zugrăv i tă î n romanul, unu i t inăr scriitor m a g h i a r din A r d e a l . Aces t ro­man, al cărui autor es te d. E m i l Grand-pierre junior, ni se înfăţ işează ca d ia-gonela luptelor şi v ie ţ i i t inerei g e n e r a ­ţi i maghiare din Ardeal . U n u l dintre eroi îş i întemeiază o cofetărie cu o su­mă câşt igată d intr ' un ş a n t a j _ odios, pentru ca să renunţe şi la ex igenţe le cele m a i modeste a l e v ieţ i i . A l t u l se bălăceşte î n mlaşt ina imoral i tăţ i i şi că acesta se ridică, totuşi , se datoreşte faptului că aruncă balastul sent imen­tului naţ ional s i porneşte pe u n drum eare rupe toate legături le cu lumea maghiară .

„In prima c l ipă n e înf iorăm, când c i t im această cu r te . V a să zică a ic i a decăzut t inerimea m a g h i a r ă ? V a să zi­că n u ex is tă u n a l t d r u m decât nau­fragiul în de snăde jde? O jumătate de deceniu de lupte a fost suf ic ientă să sfarme toată energia intelectual i tăţ i i maghiare , să-i zdrobească e lanul de luptă?

„Intr'adevăr, o parte inf imă a tineri­mei magh iare este o generaţ ie ce n u are încredere în s ine însăşi . Dar aceşt i s lăbănogi nu pot trage î n abis toată naţiunea. Aceşt i t ineri de 25—30 an i au dreptul să vorbească î n numele lor, dar

n'au dreptul să propovăduiască ruina întregei magh iar imi din Ardeal . P e a-ceşti t ineri î i reneagă n u n u m a i bă­trânii , c i ş i generaţ ia lor însăşi".

N u s'ar putea spune că atacul ofi­c iosului part idulu i m a g h i a r n u este destul de drastic. Fireşte , noi n u ţ inem să apărăm t inerimea m a g h i a r ă de ata­curi le tendenţioase ş i perf ide a le bă­trânilor. A m ţinut doar să subl in iem cu u n document din presa of ic ioasă a part idului magh iar confl ictul dintre

! generaţ ia bătrână ş i generaţ ia t inără, conflict ce izbucneşte dintr'o ideologie nouă a t inerei generaţ i i maghiare .

Propaganda comunista j Deva, 11. Po l i ţ ia din D e v a a făcut : o interesantă captură. A arestat pe ti-; nărui comunist Ioan Csupor din Tg.-( Mureş, evadat acum u n a n şi ma i bine ' d in închisoare. ! Ioan Csupor a desfăşurat o act iv i ta-i te de propagandă comunistă î n Valea-• J iu lu i , sub v ig i l en ţa .... autorităţ i lor ; noastre. ; I n propagandă a fost harn ic ajutat : de o comunistă de 19 a n i d in Cluj , ce ! nu a vrut să-şi declare numele de fa-; mi l ie . ! I n momentu larestări i t inăra comu-\ n i s tă a înghi ţ i t o scrisoare spre a nu ; a junge în mâin i l e autorităţi lor. • A t â t Ioan Csupor, cât şi Böske au ; declarat greva foamei. ! Ioan Csupor a refuzat să facă orice I fel de declaraţi i autorităţi lor. j A u mai fost arestaţi 13 tineri comu-! nişt i . t

I Sonetul netfjro la ciul. I Cluj, 11. — In urma razziei întreprinsă I pentru descoperirea aparatelor de radio ; neanunţate, au fost surprinşi peste 200

de amatori ai radio-lui cu abonamentul ; neanun(at. j » • • • • » • • • • • • • • • g e

Rugăm ca Insistent* pe binevoitorii şl prietenii t a ­rului nostru, precum şl pe acel abonaţi cari au primit apeluri să ne trimită abo­namentul restant.

V I A T A S P O R T I V Ă Ţoale recordurile romaneşti de

patinaj aparţin ciajnlni I n vederea concursurilor de pat inaj ,

cari vor avea loc n u peste m u l t ă vre­me, dăm a ic i recordurile româneşt i cari sunt azi î n f i inţă;

500 m. Gardos Pau l , Cluj , 52,8 sec, 1000 m.: P a p Vas i le , Cluj , 1 min . 54

sec. 1500 m.: Gardos PauL Cluj , 2 min.

47,8 sec. 5000 m.: Gardos Paul , Cluj, 10 min.

18,4 sec. 10.000 m.: Gardos Paul , Cluj , 21 min .

30,6 sec. I n U n g a r i a la concursul de pa t ina j

art ist io s'au clasat ca cei m a i buni Bot ter Szolas şi Di l l inger Gallo.

• Patinaj. La Oslo campionul european

de pat inaj Ba l langrud a bătut recordul mondia l pe 10.000 de m. real izând t im­pul de 16:46,6.

*• Ieri a sosit în capi ta la noastră echi­

pa de hockey a studenţi lor din P r a g a . E a v a susţ ine două matchuri amica le cu „Tennis Clubul" român.

BOX La New-York, spaniolul Gregorio Vi­

dai a înv ins la puncte în zece reprize pe ungurul A n t a l Kocsis . I n repriza a şaptea, unguru l a fost l a pământ pentru opt secunde. E l a boxat la Cluj în toamnă î n v i n g â n d la puncte contra lu i N e l u Oprescu.

Pe t i t Biquet , campionul be lg ian la cocoş ş i înv insu l lu i Luc ian Popescu, î ş i pune t i t lul î n joc la 13 Ianuar ie î n Bruxe l l e s contra lu i Sartos.

H e i m Müller, campionul Germaniei la cat. semigrea v a boxa la 15 Ianuar ie la New-York contra portughezului José Santa.

Apoi v a boxa l a Chicago contra lu i Tuffy Griffiths.

Sosind la Chicago, M a x Schmel ing, campionul mondia l de box Ia toate ca­tegorii le , a depus împreună cu mana­gerul său Joe Jacobs suma de 2500 do­lari (peste 400.000 lei) drept garanţ ie Nat iona l B o x i n g Associat ion-ului .

Depunând această garanţ ie Max Schmel ing s'a obl igat a-şi apăra t i t lul său conform regulamentelor N. B. A.

TENNIS Cupa Davis, după o prorocire făcută

de către Tilden, n u v a ma i fi câş t igată în acest a n de către francezi, dar nici de către americani ci de englezi .

N u ne v i n e a crede ca francezi i să cedeze atât de uşor supremaţia tenni-sului vec ini lor de peste Canalul Mâ­neci i .

ieri loot-baiini nntfnresc a «fot o zi bona ia Germania

Eezul tate le sunt următoarele: „Mânzi i"—Mannheim 3:2 (3:2). Újpest—Ternis Borussia Ber l in 4 : î

(1:1). Ferencváros—Kasse l 7:0 (3:0).

Nrsl Yienno—Amnrostana l-O (0-0)

Câşt igătoarea cupei Europei Centra l e a î n v i n s de justeţe exce lenta echipa i ta l iană pe teren propriu. An as i s tat 15.000 spectatori. A arbitrat i ta l ianul Barlass ina. U n i c u l punct a l part idei a. fost marcat de Tögel în min. 3 al re­prizei secunde.

Tnrneni clnbnioi de loof-baii C. A. o. dein Oradea in Eroafo

Miercuri v a pleca spre F r a n ţ a clu­bul de foot-ball care a dat a tâ ţ ia ju­cători echipei naţ ionale î n u l t imul a n spre a susţ ine câ teva matchur i c u cele m a i însemnate echipe a le Franţe i .

I n a f a r ă de jucători i orădani v o r mai fi împrumutaţ i şi următor i i ju­cători ai a l tor c luburi: S fera şi Sepi delà „Universitatea", Ciolac ş i B ü r g e r delà „Ripensia", Molnár şi Moravetz delà T. M. T. ş i Swartz care a părăsit echipa profesionistă delà Timişoara ntt demult pentru a se angaja la A r a d ca jucător amator ş i ca antrenor.

A. A. O. v a juca în F r a n ţ a în orăşel* Havre , Reims, Rouen şi P a r i s unde îşi v a măsura puter i le cu temutul t eam R a c i n g Club de France .

„Ripensia" delà Timişoara a an ga tal 8 matchuri de loof-i>a»l fn italia pentrn o soma de 50.000 lire

I û u r m a b i lanţulu i fericit pe care I 1-a înregistrat anul acesta foot-ballul I românesc, interesul cercurilor sport ive I din streinătato faţă de sportul româ­

nesc a crescut mereu. P e u r m a acestui fapt, într'un t imp de criză când leu l nu mai cântă „cucu" în buzunarul n imă­nui , „Ripensia" a reuşit să angajeze î a

S I ta l ia 8 matchuri pe o sumă de o ju-! măta te mi l ion lei. I Ech ipa delà Timişoara pleacă în &-

cest turneu cu cea m a i bună garnitură pe care o poate da ş i v a juca î n urmă­toarele oraşe: Triest, Veneţ ia , Padova , Milano, Genova, Torino şi Luca. Pro­babil va a n g a j a u n match ş i l a Roma.

I ta l ien i i ne cunoşteau p â n ă a c u m în­deosebi ca exportatori de v i te . Dea Dzeu ca să ne cunoască şi altfel .

REDACTOR RESPONSABIL: B A Z I L G R U I A

Tipografia Naţională, S. A. Cluj, Str. Regina Maria 36.

© BCUCluj