CUPRINS

1

ARGUMENT

Nursingul, parte integrantă a sistemului de îngrijre a sănătăţii, cuprinde

promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi îngrijirea bolnavului, psihic şi

fizic.

Nursingul, arta de îngrijiri, impune din ce în ce mai mult la o practică

diferenţiată faţă de arta de a vindeca, reprezentând nivelul de creştere calitativă a

îngrijirilor, având la bază compensarea lipsei de autonomie a pacienţilor.

„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave,

sǎnǎtoase şi sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin

îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ,

putere şi cunoştinţele necesare sǎ îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-

şi recapete independenţa cât mai repede posibil.

Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale

medicului. Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce

a gândit la suicid, membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a

orbit de curând, mijloc de locomoţie pentru copilul mic, încrederea pentru tânǎra

mamǎ, vocea celor slabi pentru a se putea exprima.”

Virginia Henderson

2

CAPITOLUL I

MENINGITA – NOŢIUNI GENERALE

Meningitele sunt afecţiuni plurietiologice caracterizate prin afectarea inflamatorie de cauză infecţioasă a seroaselor meningiene cu semne şi simptome de boală infecţioasă acută, cu evoluţie variabilă de la vindecare spontană la evoluţie letală.

Nu intră in accepţiunea curentă de meningită o sumă de stări patologice neinfecţioase ce se soldează cu iritarea de alte cauze a meningelor. In această categorie intră stările patologice produse de:

• Agenţi chimici: substanţe de contrast, antibiotice, meprobamat.• Agenţi fizici: iradiere cu UV, insolaţie, boala de iradiere, ultrasunete,

trepidaţii.• Agenţi mecanici: traumatisme închise.• Agenţi imunologici: vaccinuri, virusuri.• Agenţi biologici: celule neoplazice, leucoze.

Deşi teoretic meningele poate fi insămânţat cu orice agent patogen, practice, în etiologia meningitelor se regăsesc doar acei germeni ce demonstrează elemente de patogenitate sau beneficiază in mod excepţional de anumite condiţii favorizante.

Agenţii etiologici întâlniţi in etiologia meningitelor sunt următorii:

▪ Virusuri ARN:Enterovirusuri: polio, ECHO, coxsakie.Togavirusuri: virusul rubeolic.Arenavirusuri: virusul Armstrong.Myxovirusuri: virusul urlian, virusul rujeolic, virusurile gripale, virusurile

paragripale.Rhabdovirusuri: virusul rabic.Retrovirusuri: virusul HIV.▪ Virusuri ADN:Herpesvirusuri: virusurile herpes simplex 1 si 2, virusul varicelo-zoosterian,

virusul citomegalic.

3

Adenovirusuri.▪ Bacterii:Coci Gram pozitivi: pneumococ, stafilococ, streptococci diversi.Coci Gram negativi: meningococ, gonococ.Bacili Gram pozitivi: listeria monocitogenes, bacilus anthracis.Bacili Gram negativi: haemophylus influenzae, salmonelle, escherihia coli,

proteus, pseudomonas aeruginosa, klebsiella, brucella.Mycobacterii: tuberculosis.Spirochetaceae: leptospire, borelia, treponema.▪ Fungi: criptococus neoformans, candida.▪ Chalmidia: chalmidia psittaci.▪ Mycoplasma: mycoplasma pneumoniae.▪ Richettsia: diverse specii.▪ Protozooare: toxoplasmoza gondii, plasmodium.▪ Metazooare: cysticercus cellulosae, angiostrongillus cantonensi.

4

SIMPTOMATOLOGIA.

Meningita meningococică este considerată prototip al meningitelor bacteriene cu LCR purulent, pe de o parte fiind prima identificată clinic şi bacteriologic iar pe de altă parte pentru frecvenţa mare cu care se întâlneşte mai ales la copii şi adolescenţi. De obicei este precedată de o faringită şi este însoţită adesea de bacteriemie. Incubaţia este scurtă, 2-7 zile, deseori neputând fi apreciată prin necunoaşterea momentului infectant.

Debutul este brusc şi rapid progresiv, cu frisoane, febră mare, cefalee, facies vultuos, greţuri, vărsături. La copii apar şi convulsii. În formele severe, debutul poate fi cu intrare rapidă în comă, boala fiind confundată cu AVC.

5

Perioada de stare se instalează de obicei repede, în câteva ore de la debut şi este exprimată clinic prin mai multe sindroame:

• Sindromul infecţios inflamator, constă în principal din febră, cu sau fără frisoane, alterare rapidă a stării generale, cefalee, curbatură, stare de rău. Acest sindrom se instalează de la început precedând celelalte manifestări cu mai multe ore şi reprezintă unul din parametrii clinici de evoluţie a bolii. La nou născut şi sugar, în 50% din cazuri febra poate lipsi, copilul refuză să sugă, prezintă vărsături şi diaree, fontanelele bombează, semn extrem de preţios dar care lipseşte în caz de deshidratare.

• Sindromul de hipertensiune intracraniană, caracterizat prin cefalee intensă şi persistentă, fotofobie, greţuri intense şi vomismente repetate uneori incoercibile. În aproximativ 40% din cazuri se asociază bradicardie relativă, semn clinic cu ajutorul căruia se poate face diferenţa de meningism înainte de controlul prin puncţie al LCR. În cazuri foarte rare când se adaugă şi perturbarea progresivă şi persistentă a circulaţiei LCR prin cloazonări, se pot adăuga ca semne clinice convulsiile şi somnolenţa.

• Sindromul de iritaţie meningee, caracterizat prin rahialgii care îl obligă pe bolnav să adopte poziţii de protecţie a meningelui inflamat. Bolnavul adoptă clinostatismul lateral în triplă flexie, poziţie caracteristică în meningită şi numită sugestiv ,,cocoş de puşcă”. În cazurile mai puţin avansate când bolnavul poate sta în şezut, el adoptă poziţia trepiedului: trunchiul înclinat oblic spre spate, sprijinit în palme, cu genunchii flectaţi însumând în total 3 puncte de sprijin: palme, ischioane, călcâie. Această poziţie solicită mai puţin starea de tensiune a leptomeningelor.

Mare valoare diagnostica manevrele de elongaţie a coloanei:- Redoarea cefei: flexia pasivă a cefei bolnavului aflat în decubit dorsal este

limitată ca mişcare şi foarte dureroasă, în majoritatea cazurilor fiind imposibilă.- Semnul Brudzinski al cefei: prin forţarea mişcării de flexie peste limita

suportată de bolnav, acesta îşi va uşura suferinţa prin îndoirea genunchilor.- Semnul Brudzinski colateral: prin flexia totală a unui membru inferior din

genunchi şi din coapsă aducând genunchiul să atingă abdomenul, bolnavul este forţat să facă aceiaşi mişcare şi cu celălalt membru inferior.

- Semnul Kernig Ι: din poziţia culcat în decubit dorsal se ridică trunchiul bolnavului la verticală realizându-se un unghi de 90° între membrele inferioare şi trunchi. Durerea îl forţează pe bolnav să îndoaie genunchii.

- Semnul Kernig ΙΙ: din poziţia culcat în decubit dorsal se produce flexia din articulaţia şoldului, ridicând la verticală membrele inferioare. Bolnavul nu poate suporta durerea decât prin îndoirea genunchilor.

6

- Semnul Kernig sensibilizat: se adresează cazurilor cu sindrom meningean slab, la limita exprimării clinice: din poziţia sezând, cu trunchiul la verticală, realizând cu membrele inferioare un unghi de 90°, poziţie în care pacientul suportă cu stoicism durerea, se face suplimentar şi flexia cefei. Această manevră este posibilă doar cu preţul îndoirii genunchilor.

Dacă primul semn cercetat este găsit pozitiv, atunci vor fi găsite şi celelalte, deci nu se recomandă cercetarea tuturor semnelor ştiind că provoacă suferinţă inutilă bolnavului.

Aceste semne pot fi şterse sau chiar absente la sugar, obez, vârstnic. La sugarii sub 4 luni, a căror musculatură a cefei nu este destul de tonică, se poate cerceta ,,semnul spânzuratului”: sugarul va fi susţinut în aer de la nivelul axilelor; un copil sănătos îşi va agita membrele inferioare, în timp ce un copil cu meningită îşi ridică membrele inferioare la 90° flectând şi genunchii.

• Sindromul encefalic, apare foarte repede, în aproximativ 12-24 ore de la debut şi este caractarizat prin nelinişte, stare de agitaţie psihomotorie, dezorintare temporo-spaţială, tulburări amnezice, delir, cu tendinţă rapidă spre agravare, evoluţia spre comă fiind de ordinul orelor (12-24). Pot apărea convulsii, ţipăt encefalic şi tardiv afectări de nervi cranieni.

Pe parcursul perioadei de stare mai pot apare în tabloul clinic:▪ Manifestări cutaneo-mucoase:Herpex simplex periorificial sau la distanţă, cu risc de keratită herpetică.Exantem embolic de meningococemie: iniţial apar pete mici distante,

eritematoase, depresibile pentru 6-12 ore, apoi peteşiale; acestea se pot înmulţi sau se pot extinde în suprafaţă până la formarea de plăci mari infarctiforme cu aspect caracteristic ,,în cocardă” (având central o zonă de escară neagră cu o margine purpurie de tromboză vasculară şi o bordură de hiperemie intensă). Plăcile au contur neregulat, geografic, iar pe teritoriul infarctizat se pot forma bule. Exantemul este cunoscut şi sub denumirea de ,,purpura fulminans” din cauza evoluţiei rapide. Mecanismul este mixt: trombotic vascular şi embolic, de la nivelul acestor plăci putându-se cultiva meningococi.

▪ Manifestări cardio-circulatorii cu evoluţie rapidă spre şoc, în 8-14 ore şi sfârşit letal rapid, chiar şi în condiţii de terapie intensivă dacă intervenţia este tardivă (Sindrom Waterhause-Fridierchsen). Patogenia sindromului este încă subiect de discuţie, în prezent fiind acceptate două ipoteze ambele verificate în anumite cazuri fiind posibil ca acestea să nu se excludă, ci chiar să se completeze la acelaşi bolnav:

7

-ipoteza unui Sindrom de Coagulare Intravasculară Diseminată (CID) în cursul unui şoc de tip endotoxinic pur; ca măsură se recomandă heparinizarea intensă a pacienţilor încă de la primele semne pentru a împiedica evoluţia spre CID.

-ipoteza blocării sistemului monocitar cu endotoxină în cursul unui Sindrom Sanarelli-Schwatzman generalizat; evoluţia poate fi blocată prin administrarea de la început a unor doze mari imunosupresoare, de corticoizi.

▪ Manifestări articulare tardive (artrite reactive) de obicei în convalescenţă, chiar şi în cazurile tratate corect şi precoce cu antibiotice, mecanismul fiind imunologic.

FORME CLINICE.

Forma clinică cea mai frecventă este meningita acută simplă (aproximativ 60% din cazuri).

20-30% din cazuri evoluiază cu tablou clinic de meningococemie (cu exantem necrotic manifest).

3-5% din cazuri pot realiza tablou de sindrom Waterhouse-Friederichsen.1-5% sunt cazuri fruste, cu manifestări clinice moderate la care diagnosticul

pe date de laborator poate constitui o surpriză etiologică.

DIAGNOSTIC.

Diagnosticul în meningita este deosebit de important, de el depinde instituirea rapidă a tratamentului antibiotic şi implicit viaţa bolnavului.

1. Diagnosticul pozitiv cumulează următoarele:- Date epidemiologice: contact cu cazuri similare, epidemie cunoscută.- Date clinice necesare atât pentru conturarea diagnosticului de boală

(prezenţa sindroamelor: inflamator, de hipertensiune intracraniană, de iritaţie meningee, encefalic) cât şi pentru orientarea etilogică în cazul asocierii exantemului necrotic-embolic, a herpesului şi mai ales a instalării fulminante a stării de şoc.

- Date de laborator, indispensabile pentru un diagnostic cert. În ordinea urgenţei şi a valorii diagnostice pe primul plan se plasează examinarea LCR. În meningita meningococică, LCR este tulbure sau franc purulent cu aspect de zeamă de varză, cu tentă gălbui-verzuie şi în cazuri foarte rare poate fi doar opalescent sau clar. LCR este hipertensiv sau normotensiv, cu reacţia Pandy intens pozitivă, corespunzând unei albuminorahii de peste 300-500 mg%, şi în sediment are mii sau

8

zeci de mii de elemente celulare din care 95-100% sunt neutrofile. Biochimic, pe lângă albuminorahie se întâlneşte glicorahie mult scăzută, clorurahie scăzută şi un pH acid prin acumulare de acid piruvic şi lactic.

Sedimentul obţinut prin centrifugarea LCR, permite vizualizarea germenilor la microscop în 60% din cazurile clinic manifeste. Aceştia apar caracteristic ca diplococi Gram negativi, cu aspect de ,,boabe de cafea” faţă în faţă, situate intra şi extra celular. Morfologia caracteristică a acestora se poate modifica în cazurile în care pacienţii au primit deja un tratament cu Penicilina G, germenii având dimensiuni sporite şi uneori ridicând probleme de diagnostic.

Aspectul morfologic coroborat cu datele clinice, permite de cele mai multe ori diagnosticul de meningococ, dar confirmarea trebuie obţinută prin culturi urmate de serotipare sau prin teste imune (CIE, coaglutinarea cu stafilococ sau latex), aglutinarea LCR cu antiseruri specifice pentru cât mai multe serotipuri de meningococ.

Culturile se fac direct de pe acul de puncţie, în tuburi de cultură speciale, încălzite în prealabil la temperatura camerei şi incubate rapid la 37°C la termostat.

Examenul hematologic confirmă existenţa sindromului inflamator: VSH mult crescută, leucocitoză importantă cu neutrofilie la care se pot adăuga: hiperglicemie tranzitorie, hiperazotemie, acidoză metabolică sau mixtă.

Alte determinări de mare utilitate sunt:hemocultura, imediat după internarea pacientului, înainte de începerea

tratamentului.cultivarea din exudatul nazofaringian mai ales de la persoanele adulte, dar şi

de la copiii din anturajul bolnavului cu scopul depistării sursei.cercetarea în sânge a prezenţei antigenelor specifice prin CIE, coaglutinare

cu stafilococ sau latex-aglutinarea cu antiseruri specifice.

2. Diagnosticul diferenţial are în vedere:

- eliminarea situaţiilor de hipertensiune intracraniană de alte cauze, prin absenţa febrei.

- evitarea confuziei cu alte septicemii cu CID: septicemii stafilococice, septicemii cu bacili Gram negativi, se face prin reconstituirea unei porţi de intrare sugestive, existenţa altor focare metastatice, examene de laborator.

- eliminarea situaţiilor de meningism în cursul diverselor boli acute febrile, acestea evoluiază cu tahicardie concordantă, LCR va fi normal.

- eliminarea stărilor de comă febrilă de alte etiologii prin absenţa sindromului meningian: post traumatice, endogene, prin intoxicaţii diverse.

- eliminarea situaţiilor de encefalite secundare, de obicei consecutive unor boli febrile cu exantem sau altor infecţii sau vaccinări; în aceste cazuri sindromul

9

meningian lipseşte sau este discret; encefalitele primare pot fi eliminate prin absenţa sindromului meningean.

- eliminarea meningitelor de altă etiologie:- meningitele virale se elimină uşor prin invazia mai lungă, 3-7 zile şi

păstrarea unei stări generale mai puţin afectate, fără sindrom encefalic. Examinarea LCR definitivează diagnosticul prin citologie (predomină mononuclearele polimorfe) şi biochimia caracteristică: hiperalbuminorahie moderată, glicorahie normală.

- meningitele fungice pot fi recunoscute prin terenul cu mare depresie imună, de obicei cunoscut şi prin examinarea microscopică a LCR, care poate evidenţia fungii. Biochimic alterările lipsesc în LCR sau sunt foarte discrete.

- alte meningite bacteriene purulente, cu ajutorul examenului LCR şi a culturilor din LCR şi sânge sau din alte locuri ca: porţi de intrare, metastaze septice.

- meningita tuberculoasă se diferenţiază prin evoluţia mult mai lungă în invazie (săptămâni), tabloul caracteristic al LCR, asocierea precoce a unor tulburări neurologice (afectări de nervi cranieni) şi prin existenţa de obicei a unor leziuni specifice vizibile la RX pulmonară.

COMPLICAŢII.

Cazurile netratate la timp, tratate insuficient sau incorect, pot să se vindece, dar cu riscul unor sechele:

- retard psiho-intelectual, cu atât mai redutabil cu cât vârsta pacientului este mai mică.

- afectări de nervi cranieni, mai ales senzoriali, cu cecitate sau surditate ireversibile.

- formarea de focare epileptogene cu dezvoltarea unei epilepsii secundare.- hidrocefalie internă prin sinechii, clooazonări şi obturări cicatriceale ale

găurilor de comunicare interventriculare.- persistenţa unor focare nesterilizate şi apariţia de recidive, uneori la distanţe

de ani de zile.În afara acestor complicaţii, pe parcursul evoluţiei pot apare şi unele

complicaţii reversibile:- complicaţii toxice: nefrită, miocardită, pericardită, hepatită.- complicaţii septice: tromboze septice ale sinusurilor longitudinale ale durei,

abcese cerebrale de vecinătate, teci inflamatorii perineurale cu afectare reversibilă a unor nervi cranieni, labirintită.

- complicaţii alergice: artrite reactive, pneumonii, encefalite.

10

- complicaţii medicamentoase: erupţii alergice, reacţii febrile sau anafilactoide la antibiotice sau antiinflamatorii.

EVOLUŢIE.

În absenţa unui tratament etiologic energic evoluţia este de regulă letală. Foarte rar evoluţia în aceste cazuri poate fi spre remisiune spontană după 3-4 săptămâni, cu vindecare dar cu sechele neuropsihice deosebit de grave.

În cazurile corect tratate, evoluţia este bună, remisiunea febrei şi a stării generale preced de obicei ieşirea din comă, urmată de atenuarea sindromului de iritaţie meningee şi a celui de hipertensiune intracraniană. Ultimul, în ordinea evoluţiei spre vindecare, este aspectul LCR, acesta constituind cel mai valoros criteriu de apreciere a vindecării.

Chiar şi în condiţiile unui tratament corect, letalitatea se menţine între 1-5%, cea mai mare fiind în cazurile cu sindrom Waterhouse-Friederichsen, unde mortalitatea este de 30-40%.

TRATAMENT

Meningita meningococică este o boală de internare şi tratament obligatorii şi declarare nominală.

Tratamentul trebuie să înceapă imediat sau cât mai devreme după ce s-a pus diagnosticul şi să cumuleze măsuri etiologice, patogenice, simptomatice şi igieno-dietetice.

Se vor asigura izolare, repaos la pat şi condiţii ambientale care să elimine riscul unor complicaţii.

1. Tratament etiologic.În ordinea urgenţei, se va începe cât mai repede tratamentul etilogic. Luând

în considerare sensibilitatea tulpinilor izolate la noi în ţară se recomandă monoterapia parenterală cu Penicilina G. Administrarea se va face iniţial prin injecţii intravenoase. Administrarea în perfuzie nu este recomandată având în vedere faptul că penetraţia în LCR este direct proporţională cu concentraţia maximă serică a antibioticului. Doza este de 8 - 12 milioane UI/zi la adult, respectiv 100000 UI/kg corp/zi la copil, fracţionat în 4 administrări zilnice. În zilele următoare se poate trece la administrarea alternativă intravenoasă şi intramusculară sau numai intramusculară tot de 4 ori/zi. Durata tratamentului este de 7 zile, dar în cazurile cu

11

complicaţii sau cu sindrom encefalic persistent se poate prelungi până la 10 zile. Nu se vor diminua dozele (deşi din a doua sau a treia zi remisiunea clinică ar putea sugera acest lucru) deoarece scăderea inflamaţiei locale va diminua oricum coeficientul de penetraţie a antibioticului în LCR, astfel că scăderea suplimentară a dozei riscă să scadă nivelul de antibiotic în LCR sub valoarea CMI.

Ampicilina dă rezultate asemănătoare şi are avantajul unei penetraţii superioare prin bariera hematoencefalică. Doza este de 8 - 12g/zi la adult.

Datorită apariţiei tulpinilor de meningococ rezistente la penicilină, în SUA, Africa de Sud, Spania se folosesc cu rezultate foarte bune:

- Ceftriaxonă în doze de 100 mg/kg corp/zi, maxim 4g/zi;- Cefotaxime în doze de 200 mg/kg corp/zi, maxim 12g/zi;- Cefuroxima în doze de 200 mg/kg corp/zi, maxim 12g/zi.Aceste medicamente sunt folosite în monoterapie şi au avantajul unei foarte

bune penetraţii în LCR şi acţiune puternică asupra meningococului. În ultima perioadă aceste medicamente au început să fie folosite şi în ţara

noastră.În clinicile de Boli Infecţioase din tara noastră se folosesc cu succes, având

rezultate comparabile cu ale penicilinei şi alte medicamente:Cloramfenicol 100mg/kg corp/zi;Rifampicină 600mg/12 ore;Cotrimoxazol 2g/zi.Aceste medicamente se folosesc şi la persoanele alergice la Penicilină.

2. Tratament patogenic.

- Terapie depletivă osmotică cu Manitol soluţie 10% sau 20% administrată intravenos şi se poate continua cu diuretice de ansă.

- Terapie antiinflamatorie cu Dexametazonă 0,5mg/kg corp, eventual Hemisuccinat de hidrocortizon 5-10 mg /Kg corp.Durata administrarii este de 2-5 zile.

- Terapie de sedare a starii de agitaţie psihomotorie sau convulsiilor cu Diazepam administrat intramuscular 10-40 mg / zi.

- Hidratare intravenoasa cu glucoza 5-10 % eventual si ser fiziologic.- Reechilibrare acido-bazica, susţinere cardiocirculatorie, oxigenoterapie in

funcţie de particularitaţile clinico-evolutive ale fiecarui caz in parte.

3. Tratament simptomatic.

12

Pentru combaterea febrei si durerii se pot administra: aspirină, algocalmin, paracetamol, piafen Pentru combaterea vărsăturilor se administra: emetiral, metoclopramid, torecan.

4. Tratament igieno-dietetic

Dieta (pentru cazurile cu intoleranta digestiva) va fi de tip hidrolactozaharat cu preparate care să permită o digestie si resorbţie intestinală rapidă, fără reziduuri sau care să ducă la întârzierea evacuării alimentelor din stomac (vor fi evitate alimentele bogate in celuloză, carnea, grăsimile).

Ulterior, dieta va respecta eventual restricţiile impuse de terapia antiinflamatorie: in cazul corticoterapiei dieta va fi desodată.

Cazurile de sindrom Waterhouse-Friederichsen trebuie monitorizate in secţii specializate de terapie intensivă. În aceste cazuri, pe lângă tratamentul etiologic mai sunt necesare:

- corticoterapie intensivă cu Hemisuccinat de hidrocortizon 10 mg/Kg corp /zi sau Prednison 2 mg /zi;

- heparinizare 5000 UI la fiecare 4 ore, intravenos;- oxigenoterapie; - susţinere cardiacă,- reechilibrare circulatorie, acido-bazica, hidroelectrolitică.

PROFILAXIE

Profilaxia consta în:- izolarea neîntârziată în spital; - dezinfecţie terminal-sumară (curatenie, aerisire);- cercetarea contacţilor apropiaţi prin exudatul faringian pentru depistarea

sursei de infecţie;- chimioprofilaxie pentru contacţii receptivi, in special persoane cu handicap

imun major cunoscut; chimioprofilaxia se face cu Rifampicina 600 mg/12 ore la

13

adult şi 10mg/12 ore la copil timp de 2 zile sau Sulfodiazina 1 g/8 ore timp de 3 zile;

- imunoprofilaxie pentru cazurile izolate cu risc permanent (colectivitati de copii). Se poate folosi vaccin monovalent A sau C, bivalent AC sau tetravalent ACYW-135. Vaccinarea va fi dublată de chimioprofilaxie in cazul contactului intim cu bolnavul. Vaccinarea nu este eficienta la copii sub 2 ani. Anticorpii obtinuţi asigură titru protector timp de 2-4 ani după vaccinare.

CAPITOLUL II: PLAN DE INGRIJIRE

CAZUL NR. I

I. CULEGEREA DATELOR

NUME SI PRENUME: Iacob SimonaVARSTA: 17 aniSEX: FINALTIMEA: 1,65 mGREUTATEA: 60 Kg.ALERGII: nu se stie alergicaDIAGNOSTIC CLINIC: Meningita seroasa acuta de etiologie viralaCONDITII DE VIATA: pacienta locuieste impreuna cu parintii si o sora mai mica, intr-un apartament cu doua camere, baie si bucatarie; are conditii medii de viata.COMPORTAMENT: pacienta prezinta un comportament tipic adolescentin (nu respecta anumite sfaturi primite de la parinti - program de activitate si odihna incorect urmat (are o conditie buna).OBISNUINTE SI DEPRINDERI DE VIATA: ii place sa urmareasca filmele de la TV, sa iasa la plimbare si la distractii, in zilele libere, cu prietenii.

14

DURATA SOMNULUI: este de 7 ore, uneori mai mult sau putin, are un somn linistit, rareori se trezeste in timpul noptii, obisnuieste sa se culce la orele 23 si se trezeste dimineata la ora 6.ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: este nascuta la termen, pe cale naturala, este primul copil, nascut cu o greutate de 3200gr., i-au iesit dintii la 7-8 luni, a mers la 1 an si a inceput sa vorbeasca in jurul varstei de 2 ani. Menarha, la 13 ani, cantitate normala, durata 4-5 zile, interval regulat, fara dureri.ANTECEDENTE PATOLOGICE: a facut bolile copilariei pana la varsta de 7 ani. A mai fost internata in 2003, operata de apendicita acuta; in 2005 a fost internata la ORL, avand probleme cu sinuzita.ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neaga TBC, lues, SIDA, hepatita A,B in familie.SEMNE SUBIECTIVE: pacienta prezinta fotofobie, redoarea cefei, ameteli, disconfort manifestat prin greturi, inapetenta.SEMNE OBIECTIVE: pacienta prezinta facies crispat, greturi, varsaturi, postura inadecvata, hipertermie, buze uscate, cefalee si gemete.ISTORICUL BOLII: debut sub forma de viroza respiratorie, in urma cu 4-5 zile, manifestate prin cefalee, hipertemie, disfagie (stare patologica cu dureri musculare, insotite de pronuntata senzatie de oboseala, intalnita in perioada de inceput a unei boli infectioase - gripa). Fiind la scoala la orele de curs si simtindu-se extrem de rau, pacienta s-a prezentat pentru consult, la cabinetul medical al scolii, unde, medicul, in urma investigatiilor, i-a dat bilet de trimitere la sectia de Contagioase. Asistenta medicala de la cabinet i-a masurat si inregistrat functiile vitale: TA=110/80, T =38,8°C, P=80, R=23, dupa care a anuntat Serviciul ambulatoriu si a fost transportat la sectia de Contagioase II. ANALIZA DATELOR NEVOI PERTURBATE

1. Nevoia de a evita pericolele.2. Nevoia de a comunica.3. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale4. Nevoia de a se alimenta si hidrata.5. Nevoia de a elimina.6. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura.7. Nevoia de a invata cum

15

sa-si pastreze sanatatea.8. Nevoia de a se recrea.9. Nevoia de a dormi si de a se odihni.

SURSE DE DIFICULTATE

- biofizic: varsta, inflamatia meningelui de natura infectioasa, efortul fizic, imunitate scazuta;- socio-cultural: obiceiuri alimentare nesanatoase (cartofi prajiti, cafea, coca-cola);- lipsa de cunoastere: insuficienta cunoastere despre sanatate si boala;- de ordin psihologic: anxietate, agitatie psihomotorie, situatie de criza.

DIAGNOSTICUL DE NURSING

ACTUAL: vulnerabilitate fata de pericole, din cauza procesului inflamator si infectios, manifestat prin redoarea cefei, fotofobie, greata, teama, ameteli, febra moderata

POTENŢIAL: apariţia eventualelor complicaţii pe toata durata vietii

POSIBIL: alterarea morfo-functionala a S.N. si meningelui, proces infectios

PLANUL DE INGRIJIRE

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

- asigur repaos la pat si-i recomand sa se linisteasca- ii creez un microclimat corespunzator- cu rol delegat, recoltez analize pentru laborator: 2 ml de sange pe substanta anticoagulat (EDTA) pentru hemoleucograma- ii inregistrez functiile vitale si vegetative, notandu-le in foaia de temperatura- cu rol delegat, administrez medicatia prescrisa de medic: HHC i.v. 100 mg

- cu rol delegat, administrez medicatia prescrisa de medic (antitermice, analgezice) pentru diminuarea febrei si a durerii: 1 f (2 ml) Algocalmin si 1 tb (500 mg) Paracetamol- aplic compresii umede si reci pe frunte- inregistrez temperatura corpului la interval de 1 ora

16

- supraveghez pacienta

- asez pacienta in decubit lateral, la marginea patului, cu capul intr-o parte si captez varsaturile- cu rol delegat, administrez tratamentul medicamentos antiemetic ( 1 f de 2 ml i.v. ) Metoclopramid- supraveghez pacienta- creez un mediu adecvat prin aerisirea salonului;- ii dau pacientei sa consume lichide cu lingurita, pentru a preveni dezhidratarea- instalez perfuzia cu glucoza 5% i.v. (500 ml), la indicatia medicului si o supraveghez

- o ajut sa se instaleze intr-o pozitie cat mai comoda, fara dureri (decubit lateral) pentru evitarea escarelor si confort- creez un climat corespunzator, aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat si de corp- indepartez toate sursele care sr putea perturba somnul pacientei- administrez delegat o tableta de Diazepam (2mg) oral

- o incurajez si-i spun ca starea sanatatii s-a mai imbunatatit, pentru a deveni mai optimista- ii sugerez sa citeasca o revista sau sa completeze un rebus, pentru a se relaxa

- spun pacientei ca trebuie sa aiba grija de sanatate- trebuie sa aiba un model de viata ordonat- sa consume alimente proaspete bogate in calorii si sanatoase organismului

EVALUARE FINALA

Pacienta Iacob Simona, in varsta de 17 ani, a fost internata pe data de, in sectia de Boli infectocontagioase cu diagnostic clinic de Meningita acuta seroasa de etiologie virala. In urma examenelor clinice si paraclinice, a investigatiilor facute pe pacienta, s-a efectuat tratament si ingrijire medicala, in urma acestora pacienta prezinta o stare generala buna, fara complicatii. Pacienta mai ramane internata in spital pentru continuarea tratamentului.

17

CAZUL NR. II

I. CULEGEREA DATELOR

NUME SI PRENUME: P. A. VARSTA: 12 aniSEX: MINALTIMEA: 1,50 mGREUTATEA: 45 Kg.GRUPA SANGUINA: AB IV RH: (-)OCUPATIA: elevALERGII: nu se stie alergicDIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie viralaMODUL DE COMUNICARE AL PACIENTULUI: nu s-a putut comunica verbal cu pacientul,acesta avand o stare generala alterata(febra,cefalee, varsaturi, stare de somnolenta, disfagie)fiind internat in salonul A.T.I.-copii din sectia “Boli infectioase”. In schimb culeg date de la apartinatori,din biletul de trimitere,echipa medicalade ingrijire(asistente,infirmiere)ANTECEDENTE PERSONALEa) Fiziologice:

- este primul copil in familia Popescu, nascut la termen cu o greutate la nastere de 3,500 kg. A fost alimentat natural pana la varsta de 7 luni si jumatate dupa care i s-a diversificat alimentatia.

- rezultate scolare: buneb) Patologice:

- a efectuat vaccinarile conform prescriptiilor medicale;- a fost bolnav de gripa, faringoamigdalita,bronsita;- in 2004 a fost operat de apendicita;- fara antecedente patologice meningiene;

ANTECEDENTE HEREDO –COLATERALE: ambii parinti sunt sanatosi OBISNUINTE DE VIATA:

a) Conditii de viata si mediu: Nivel social mediu

Pacientul locuieste cu parintii intr-o casa obisnuita (din caramida) pe un singur nivel cu o gospodarie modesta. Il sustine familia, diriginta, colegii de scoala.

b) Comportament: Este o persoana vioaie, vesela si comunicativa care este dispusa sa aasimileze orice

informatie,noutate din domeniul oricarei activitati umane, fie pe plan intellectual, fie pe plan fizic.Obiceiuri alimentare: are deprinderi alimentare gresite, prin nerespectarea in primul rind al orarului meselor principale. Ii plac sucurile acidulate si reci, dulciurile si fast-food-urile.

18

Istoricul bolii: a debutat brusc in urma cu 48 ore, cu febra, varsaturi, cefalee, insotite de o stare generala alterata. S-a prezentat la medicul de familie care i-a dat billet de trimitere la sectia de ,,Boli contagioase’’. Asistenta medicala i-a inregistrat functiile vitale:T.A.=110/70mmHg, T =38 C, R=24/min, P=85/minSe anunta serviciul ambulatoriu si este transportat la Spitalul Municipal Onesti, sectia C.T.G. copii salon A.T.I., fiind insotit de mama sa.Semne subiective: pacientul prezinta o stare de discomfort general insotita de febra ridicata ,redoarea cefei ,varsaturi .Semne obiective: pacientul prezinta facies cu aspect de para ca urmare a inflamarii si tumefierii glandelor parotide bilaterale. De asemenea, am observat o tonalitate a vocii foarte scazute, disfagie, manifestata printr-o jena la deglutitie, tegumente foarte fierbinti,buze uscate, varsaturi insotite de greata. Pacientul este orientat spatio - temporal .

SURSE DE DIFICULTATE :

- de ordin biofizic: varsta, durerea ,inflamatia si tumefierea glandelor parotide bilaterale;inflamatia meningelui si contaminarea cu germeni patogeni- de ordin psihologic:anxietate,stress ,neliniste- de ordin sociologic: necunoasterea pericolelor ( copilul bolnav fata de colegi), obiceiuri alimentare proaste, insuficiente cunostinte despre boala si sanatate.

II. ANALIZA DATELOR

NEVOI PERTURBATE

1)Nevoia de a-si mentine temperature in limite normale2)Nevoia de a evita pericole3)Nevoia de a elimina4)Nevoia de a se odihni5)Nevoia de a se alimenta si hidrata6)Nevoia de a comunica7)Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie8)Nevoia de a se misca si a avea o buna postura9)Nevoia de a se recrea

DIAGNOSTIC DE NURSING

Actual : alterarea starii de sanatate manifestata prin inflamatia glandelor parotide bilaterale si contaminarea meningelui cu germeni patogeni manifestate prin:

- febra ridicata

19

- redoarea cefei- fotofobie- disfagie- dispnee- anorexie- astenie fizica si psihica- varsaturi- contractii musculare

Potential: producerea unor complicatii ce ar provoca aparitia unor sechele pe toata durata vietii.

PLAN DE INGRIJIREINTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE- admiistrez pacientei un regim hipocaloric fara sare si un aport hidric cca 1300 ml/zi- urmaresc pacienta sa consume numai alimente cuprinse in regim- cu rol delegat, administrez tratament medical antiemetic: Metoclopramid 1 f (2 ml) ora 12

- asigur repaos la pat si-i recomand sa se linisteasca- supraveghez functiile vitale si vegetative si le notez in foaia de temperatura- cu rol delegat administrez tartament prescris de medic cu: Ampicilina (1 g) i.v. , HHC i.v., perfuzie cu glucoza 5%

- creez un climat corespunzator, aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat si de corp- indepartez toate sursels care ar putea perturba somnul pacientului- cu rol delegat, administrez antitermice, analgezice, antiseptice prescrise de medic- aplic comprese umede reci local si pe frunte- inregistrez temperatura corpului la interval de 1 ora- ajut pacientul sa se instaleze intr-o pozitie mai comoda in pat- cu rol delegat, administerz o fiola de 5 ml. Plegomazin i.m.- sprijin pacientul sa mearga la toaleta- inregistrez functiile vitale si le notez in foaia de temperatura- creez un microclimat corespunzator (aerisesc salonul)- efectuez impreuna cu pacientul exercitii de respiratie, din ora in ora- delegat i-administerz oxigen prin sonda nazala, timp de 30 minute si supraveghez pacientul- schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie- educ pacientul si-i explic cat de important e sa aiba o igiena corespunzatoare pentru a preveni pericolele- fac pacientului educatie sanitara- creez un microclimat corespunzator- explic pacientului necesitatea internarii in spital

20

- il anunt ca starea lui de sanatate merge spre bine, sa inlature teama si fricaEVALUARE FINALA Pacientul PA, in varsta de 12 ani, a fost internat cu DIAGNOSTIC CLINIC: meningita limfocitara seroasa acuta urliana, oreon cu stare generala alterata in sectia de Boli infecto-contagioase ATI copii, prezentand ca manifesteri de dependenta redoarea cefei, febra ridicata, inflamarea si tumefierea glandelor parotide bilaterale, disfagie, pozitie antalgica, anxietate, dureri musculare, fotofobie. Pacientul a fost internat pentru investigatii clinice si paraclinice.

CAZUL NR. IIII. CULEGEREA DATELOR

NUME SI PRENUME: A RVARSTA: 34 aniSEX: FINALTIMEA: 1,60 mGREUTATEA: 63 Kg.GRUPA SANGUINA: 01 RH: (+)STAREA CIVILA: casatoritaNATIONALITATEA: romanaALERGII: nu se stie alergicaDIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie viralaMODUL DE COMUNICARE AL PACIENTEI : greoi , deficitar , datorita starii generale grave. Pentru a putea usura comunicarea ii pun pacientei intrebari deschise, la obiect. De asemenea comunicarea se face si cu pauze lungi de catre pacienta. Datele au mai fost culese de la echipa medicala de ingrijire a pacientei Adam Rita ,din biletul de trimitere, din foaia de observatie si de la apartinatorii pacientei .ANTECEDENTE PERSONALE:

a) Fiziologice- este al 7- lea copil al familiei sale , provenind dintr-o familie dezorganizata- menarha : la 12 ani si 10 luni , ciclu regulat la 28 zile , durata de 4 zile , flux abundent avand 6 nasteri si 8 avorturi ( 5 la cerere si 3 spontane din diferite cauze).

b) Patologice : nu se stie daca a avut boli infectioase in copilarie - a fost operata de apendicita la varsta de 28 de ani. - este suferinda de Reumatism Articular Acut ( R.A.A.) inca din copilarie si Gastrita dobandita pe parcursul vietii datorita unei hiperaciditati si a tratamentelor prelungite cu medicamente (antiinflamatorii), alimentatiei necorespunzatoare si a modului de viata.

21

ANTECEDENTE HEREDO –COLATERALE: Tatal: necunoscutMama: 50 de ani, suferind de R.A.A, H.T.A , actual cu diabet zaharat.Sotul: 36 de ani, zilier ,aparent sanatosFrati in numar de 6 , 3 frati si 3 surori – nu stie daca sunt sau nu suferinzi de vreo boala .COMPORTAMENTUL DE VIATA : locuieste impreuna cu sotul si 6 copii intr-o garsoniera oferita ca ajutor social de catre Primaria Onesti. Conditiile de viata si mediu sunt modeste , la limita dintre mediu si mediocre. Pacienta recunoaste ca este o fumatoare inraita , pe langa faptul ca ea consuma toate produsele alimentare pe baza de carne de porc afumata si conservata, are si un stil de viata dezordonat.SEMNE OBIECTIVE: pacienta este orientata spatio-temporal, constienta , avand o stare de somnolenta. Datorita fotofobiei pacienta are ochii semideschisi. De asemenea am mai constatat ca pacienta prezinta tegumente palide si in timpul comunicarii este disfonica- modificarea temporala sau permanenta a vocii , interesand timbrul si intensitatea . Pacienta are mereu senzatie de voma. Astenia marcata a pacientei manifestata prin cearcane periorbitale.SEMNE SUBIECTIVE : pacienta acuza cefalee , redoarea cefei , inapetenta si discomfort general manifestate prin semnele clinice ale bolii – lumina puternica o deranjeaza, iar datorita varsaturilor se simt mult mai slabita , nu se poate deplasa singura.Toate acestea le-am aflat in urma intrebarilor directe, puse de mine ca asistenta medicala, pe intelesul pacientei si a gradului sau de cunostinta .ISTORICUL BOLIIDebut de aproximativ de trei zile cu fotofobie, varsaturi, redoarea cefei, astenie marcata, inapetenta, ameteli, drept pentru care pacienta s-a prezentat la medical de familie care i-a intocmit un bilet de trimitere la medical de specialitate . In urma consultatiei efectuate de catre acesta i s-a pus diagnosticul “ Sindrom meningean – suspect meningita seroasa “ si i s-a intocmit bilet de internare in sectia de boli contagioase a spitalului Onesti. Ajunsa in sectia de boli infectioase, dupa 72 de ore s-a confirmat diagnosticul de “ meningita limfocitara acuta seroasa “ de etiologie probabil virala si ramane internata pentru tratament. Daca a mai fost internata : prima internare a fost in sectia de interne in jurul varstei de 29 de ani cu diagnosticul de gastrita. A doua internare a fost in jurul varstei de 32 de ani fiind intrernata in sectia de boli infecto-contagioase cu sindrom febril si viroza respiratorie.

II. ANALIZA DATELOR

1) Nevoia de a elimina2) Nevoia de a evita pericole3) Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limita normala 4) Nevoia de a fi curat si de a proteja tegumentele 5) Nevoia de a se alimenta si hidrata

22

6) Nevoia de a dormi si a se odihni 7) Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale 8) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura 9) Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatateaSURSE DE DIFICULTATE :

- de ordin fizic: inflamatia meningelui de natura infectioasa, imunitate scazutra, efort fizic - de ordin psihologic: anxietate, agitatie psiho-motorie, labilitate psihica, situatie de criza - de ordin sociologic: insalubritatea mediului, locul de munca neadecvat care o determina pe pacienta sa stea in frig, umezeala, poluare etc. - lipsa cunostintelor: insuficienta cunoastere de sine si lipsa de cunostinte despre boala si sanatate.

DIAGNOSTIC DE NURSING ( P.E.S.) Actual: alterarea starii generale a pacientei datorita varsaturilor , imposibilitatea de hidratare si alimenatie corespunzatoare , alterarea functiilor vitale Potential: producerea unor complicatii cum ar fi aparitia unor deshidratari masive in urma varsaturilor Posibil: alterarea morfo- functionala a sistemului nervos si meningelui proces infectios

PLANUL DE INGRIJIREINTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE- asigur repaus la pat, asez pacienta in decubit lateral, la marginea patului, cu capul intr-o parte si captez varsaturile- cu rol delegat, administrez tratament medicamentos- antiemetic (Motroclopramid 1f 2 ml i.v.)- creez un microclimat corespunzator, aerisesc salonul- cu rol delegat recoltez analize de laborator si administerz tratament conform prescriptiei medicale cu Ampicilina i.m., HHC i.v. si Paracetamol oral- sprijin pacienta sa se deplaseze la toaleta - cu rol automat, masor temperatura corpului, administrez medicatia prescrisa de medic, antitermice, antibiotice- aplic comprese umede si reci local, pe frunte- urmaresc si supraveghe pacienta, masor functiile vitale si le notez in foaia de T°- invat pacienta despre importanta regimului alimentar- administrez pacientei un regim hiposodat si hipocaloric si un aport hidric cca 1500 ml/zi- urmaresc apcienta sa consume numai alimente cuprinse in regim- creez conditii de odihna si confort

23

- invat pacienta tehnici de relaxare, sa citeasca reviste- invat pacienta exercitii de respiratie pentru a-i facilita somnul- notez orarul somnului, observ calitatea somnului- ajut pacienta la efectuarea toaletei (dus)- schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie- educ pacienta si-i explic cat de important este sa aiba igiena corespunzatoare pentru a preveni infectiile- identific impreuna cu pacienta deprinderile gresite- corectez deprinderile si obiceiurile daunatoare sanatatii- fac pacientei educatie sanitara, o incurajez sa gandeasca pozitiv

EVALUARE FINALA Pacienta Adam Rita, in virsta de 34 ani, a fost internata cu diagnostic clinic : Meningita limfocitara seroasa acuta, de etiologie virala in sectia de “Boli infectio-contagioase” adulti, prezentand ca manifestari de dependenta: cefalee, fotofobie, febra 38,9 C transpiratie, greata, voma, pozitie antalgica, anxietate, dureri musculare. Pacienta a fost internata pentru tratament si investigatii clinice si paraclinice.

CAZUL NR. IV

I. CULEGEREA DATELOR

NUME SI PRENUME: M. A. VARSTA: 18 aniSEX: MINALTIMEA: 1,80 mGREUTATEA: 75 Kg.GRUPA SANGUINA: AB IV OCUPATIA:elevALERGII: nu se stie alergicDIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie viralaMODUL DE COMUNICARE AL PACIENTULUI: nu s-a putut comunica verbal cu pacientul,acesta avand o stare generala alterata(febra,cefalee, varsaturi, stare de somnolenta, disfagie)fiind internat in salonul A.T.I.-copii din sectia “Boli infectioase”. In schimb culeg date de la apartinatori,din biletul de trimitere,echipa medicalade ingrijire(asistente,infirmiere)ANTECEDENTE PERSONALEa) Fiziologice:

24

- este primul copil in familie, nascut la termen cu o greutate la nastere de 3,000 kg. A fost alimentat natural pana la varsta de 10 luni si jumatate dupa care i s-a diversificat alimentatia.

- rezultate scolare: buneb) Patologice:

- a efectuat vaccinarile conform prescriptiilor medicale;- a fost bolnav de gripa, faringoamigdalita,bronsita;;- fara antecedente patologice meningiene;

ANTECEDENTE HEREDO –COLATERALE: ambii parinti sunt sanatosi OBISNUINTE DE VIATA:

a) Conditii de viata si mediu: Nivel social mediu

Pacientul locuieste cu parintii intr-o casa obisnuita (din caramida) pe un singur nivel cu o gospodarie modesta. Il sustine familia, diriginta, colegii de scoala.

b) Comportament: Este o persoana vioaie, vesela si comunicativa care este dispusa sa

aasimileze orice informatie,noutate din domeniul oricarei activitati umane, fie pe plan intellectual, fie pe plan fizic.Obiceiuri alimentare: are deprinderi alimentare gresite, prin nerespectarea in primul rind al orarului meselor principale. Ii plac sucurile acidulate si reci, dulciurile si fast-food-urile.Istoricul bolii: a debutat brusc in urma cu 48 ore, cu febra, varsaturi, cefalee, insotite de o stare generala alterata. S-a prezentat la medicul de familie care i-a dat billet de trimitere la sectia de ,,Boli contagioase’’. Asistenta medicala i-a inregistrat functiile vitale:T.A.=110/70mmHg, T =38 C, R=24/min, P=85/minSe anunta serviciul ambulatoriu si este transportat la Spitalul Municipal Onesti, sectia C.T.G. copii salon A.T.I., fiind insotit de mama sa.Semne subiective: pacientul prezinta o stare de discomfort general insotita de febra ridicata ,redoarea cefei ,varsaturi .Semne obiective: pacientul prezinta facies cu aspect de para ca urmare a inflamarii si tumefierii glandelor parotide bilaterale. De asemenea, am observat o tonalitate a vocii foarte scazute, disfagie, manifestata printr-o jena la deglutitie, tegumente foarte fierbinti,buze uscate, varsaturi insotite de greata. Pacientul este orientat spatio - temporal .

SURSE DE DIFICULTATE :

- de ordin biofizic: varsta, durerea ,inflamatia si tumefierea glandelor parotide bilaterale;inflamatia meningelui si contaminarea cu germeni patogeni- de ordin psihologic:anxietate,stress ,neliniste

25

- de ordin sociologic: necunoasterea pericolelor ( copilul bolnav fata de colegi), obiceiuri alimentare proaste, insuficiente cunostinte despre boala si sanatate.

II. ANALIZA DATELOR

NEVOI PERTURBATE

1)Nevoia de a-si mentine temperature in limite normale2)Nevoia de a evita pericole3)Nevoia de a elimina4)Nevoia de a se odihni5)Nevoia de a se alimenta si hidrata6)Nevoia de a comunica7)Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie8)Nevoia de a se misca si a avea o buna postura9)Nevoia de a se recrea

DIAGNOSTIC DE NURSING

Actual : alterarea starii de sanatate manifestata prin inflamatia glandelor parotide bilaterale si contaminarea meningelui cu germeni patogeni manifestate prin:

- febra ridicata - redoarea cefei- fotofobie- disfagie- dispnee- anorexie- astenie fizica si psihica- varsaturi- contractii musculare

Potential: producerea unor complicatii ce ar provoca aparitia unor sechele pe toata durata vietii.

PLAN DE INGRIJIREINTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

26

- admiistrez pacientei un regim hipocaloric fara sare si un aport hidric cca 1300 ml/zi- urmaresc pacienta sa consume numai alimente cuprinse in regim- cu rol delegat, administrez tratament medical antiemetic: Metoclopramid 1 f (2 ml) ora 12

- asigur repaos la pat si-i recomand sa se linisteasca- supraveghez functiile vitale si vegetative si le notez in foaia de temperatura- cu rol delegat administrez tartament prescris de medic cu: Ampicilina (1 g) i.v. , HHC i.v., perfuzie cu glucoza 5%- creez un climat corespunzator, aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat si de corp- indepartez toate sursels care ar putea perturba somnul pacientului- cu rol delegat, administrez antitermice, analgezice, antiseptice prescrise de medic- aplic comprese umede reci local si pe frunte- inregistrez temperatura corpului la interval de 1 ora- ajut pacientul sa se instaleze intr-o pozitie mai comoda in pat- cu rol delegat, administerz o fiola de 5 ml. Plegomazin i.m.- sprijin pacientul sa mearga la toaleta- inregistrez functiile vitale si le notez in foaia de temperatura- creez un microclimat corespunzator (aerisesc salonul)- efectuez impreuna cu pacientul exercitii de respiratie, din ora in ora- delegat i-administerz oxigen prin sonda nazala, timp de 30 minute si supraveghez pacientul- schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie- educ pacientul si-i explic cat de important e sa aiba o igiena corespunzatoare pentru a preveni pericolele- fac pacientului educatie sanitara- creez un microclimat corespunzator- explic pacientului necesitatea internarii in spital- il anunt ca starea lui de sanatate merge spre bine, sa inlature teama si fricaEVALUARE FINALA Pacientul PA, in varsta de 12 ani, a fost internat cu DIAGNOSTIC CLINIC: meningita limfocitara seroasa acuta urliana, oreon cu stare generala alterata in sectia de Boli infecto-contagioase ATI copii, prezentand ca manifesteri de dependenta redoarea cefei, febra ridicata, inflamarea si tumefierea glandelor parotide bilaterale, disfagie, pozitie antalgica, anxietate, dureri musculare, fotofobie. Pacientul a fost internat pentru investigatii clinice si paraclinice.

27

CONCLUZII

Rolul asistentei medicale in sectia de boli infecto-contagioase este : - de a asigura un mediu de siguranta si incredere pentru bonlavi. - de a asigura repaos la pat, fizic si psihic pe toata perioada de internare. - efectuarea unor anchete epidemiologice in focar, efectuarea vaccinurilor,inregistrarea functiilor vitale, administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic. - asigura un regim igieno-dietetic. - pregateste bonlavul si materialele necesare unor investigatii ca de exemmplu: punctia lombara pentru examenul L.C.R. - aplica tehnici specifice de prelevare a produselor patologice si biologice in vederea depistarii germenilor patogeni. Lucrarea este structurata pe mai multe capitole care cuprind :

28

Partea teoretica cu notiuni de anatomie si fiziopatologie, epdemiologie, morfopatologie, etiologie, complicatii,diagnostic clinic si paraclinic, investigatii, tratamentul, rolul A.M. general si specific sectiei. Ma opresc in special asupra subcapitolului :Anatomia si fiziologia meningelui, unde intalnim mai multe clasificari de meningita. Meningita acuta poate fi clasificata dupa diferite criterii si anume :Etiologie, dupa aspectul L.C.R.-ului, dupa mecanismul de producere. a)dupa etiologie meningitele acute infectioase pot fi cauzate de bacterii,viru-si,fungi si protozoare. b) in meningita acuta infectioasa, aspectul L.C.R.-ului(obtinut prin rahicente-za) poate fi: clar, purulent, hemoragic. Meningitele acute infectioase constitue o urgenta a patologiei infectioase datorita persistentei pe plan mondial a unei morbiditati crescute. In timpul efectuarii stagiului in Sectia de Contagioase, sector de care m-am atasat si m-a impresionat cel mai mult prin numarul mare de urgente cu bonlavi ce se prezentau cu diferite boli infectioase. Cu rol automat si delegat am acordat ingrijiri in aceasta sectie unde am invatat si practicat multe lucruri noi, cum ar fi: participarea la luarea unor probe de laborator, punctia lombara pentru L.C.R., recoltare de sange pentru analize, ingrijiri acordate pe pacienti, am urmarit indeaproape evolutia unor boli si oprirea lor din evolutie.

BIBLIOGRAFIE:

1. Dr. C. Bocarnea: “Boli infectioase si epidimiologice”, Edit. Info-Team, 1999;

2. C. Borendel: “Manual de medicina interna pentru cadre medii”, Edit. Bic All, Buc. 2000;

3. M. Ifrim, GH. Niculescu: “Compendiu de Anatomie”, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Buc.-1988;

29

4. P. Iurasog :  “Clinica meningitelor in practica medicala”, Buc.-1985;

5. Dr. M. Mincu: “Anatomia si fiziologia omului”, Edit. Universului Buc.-2001;

6. C. Mozes: “Tehnici de ingrijirea bolnavului”;

7. L. Titirca: “Ghid de Nursing, viata”, Edit. Viata Medicala

30