MENINGITA AU FACTOR COMUN – SINDROMUL MENINGIAN Prima grija :- recunoasterea sindromului ;- internarea de urgenta in spital ;- instituirea tratamentului corespunzator rapid (rabie, pleurezie TBC , meningite ).De acestea depinzand viata ori vindecarea fara sechele .Sindromul meningian este un manunchi de simptome si semne usor de recunoscut clinic care apare oridecate ori este implicat meningele in procesele patologice . 3 ipostaze –simptome :1 meningita in care este afectata leptomeningele , produsa de infectii (virale) chlamydii , bacterii,

fungi (ciuperci)., domina simptologia , iar modificarea LCR sunt importante .2 reactie meningiana : simptome si semne lichidiene (albumino-rahic usoare , cateva zeci de celule

/mm3 , apare in diferite boli infectioase si neinfectioase, richettore , encefalite , rabie , letospire , rujeola, zona zoster.)

3 meningismul in care sindromul meningian este discret si fara modificari lichidiene (creste presiunea LCR care se scurge rapid sau chiar in jet pe acul de punctie si apare in boli hipertermice –gripa , scarlatina , pneumonie .

CONCLUZIE :- spitalizare pentru a se face punctie lombara , este obligatorie in toate cele 3 cazuri .Simptome : - febra , cefalee puternica , fotofobie , pozitia cocos de pusca , varsaturi , somnolenta pana la coma , modificari neurologice .Semnele meningiene fizice au mare valoare diagnostica – redoarea cefei , semnul Kering , Semnul Brudzinschi.La sugari si nou nascuti recunoasterea sindromului meningian este mai diferita decat la adulti , semne fizice fiind sterse sau absente , suspiciunea de meningita o aduc febra-cianoza-agitatie spshica-motorie , refuzul alimentar, cvonvulsii , bombarea fontanelei anterioare, hipertonia .Intensitatea semnelor meningiene este variabila – mare in meningita date de bacterii purulente si TBC – moderata sau discreta in meningita seroasa(date de virusi).EPIDEMIO Epidemii de meningite vara-toamna la copii sugereaza o cauza entero-virala . Pe timpul rece :- la o cauza meningo-cocica ;- infectie urleiana ;- inotul in bazine sau ape statatoare murdare , sugereaza etiologia amibiliana .Varsta nou nascut si sugar pana la 2 luni :- bacili gram pozitiv : pneumococ , stafilococ , streptococ .- bacili gram negativ : E coli , salmonella , proteus .- hemofilius influente .Sugari mai mari :- stafilococul , pneumococul ;- hemofilius si bacili gram negativ .La copii:- meningococul ;- pneumococul si hemofilus in parti egale .Adulti :- pneumococul ;- meningococul ;- stafilococ .Clasificarea in functie de aspectul LCR-meningite su lichid purulent – majoritatea meningitelor bacteriene ;-meningite cu lichid clar – cele virale si TBC ;-meningite hemoragice .

Meningite acute seroase (cu lichid clar) alcatuiesc majoritatea meningitelor acute depasindu-le pe cele purulente .

Etiologia virala este predominanta .Simptomele se instaleaza brusc insa nu atat de brutale ca in meningitele bacterien , cu febra , cefalee , indispozitie generala , uneori se asocieaza cu un catar respirator superior care precede cu cateva zile , instalarea semnelor de iritatie meningiana .Sindromul meningian este moderat sau discret :- fotofobie ;- redoare moderata a cefei ;- semnele Brudzinschi si Kering mai putin intense ca in meningita bacterianaBoala 7-10 zile e evolueaza favorabil , sunt posibile sechele neuropsihice , indicata internarea , iar tratamentul simptomatic (NU SE DAU ANTIBIOTICE ) .

MENINGITA T.B.C.

Localizarea infectieie tuberculoase la nivelul leptomeningelui in special la baza creierului . Dupa introducere in tratament o antituberculoaselor MPBC , a devenit o boala curabila cu canditia instituirii precoce a tratamentului .Debut insidios-prograsiv , uneori precedata de semnele de impregnare , pierdere in greutate , oboseala, iritabilitate , indispozitie , inapetenta , transpiratie . in perioada de stare : cefalee , varsaturi , fotofobie ,constipatie rebela , febra moderata.semnele de iritatie meningiana sunt intense in special redoarea cefei(ceafa de lemn ) se face :- examen LCR ;- examen radiologic ;- IDR la tuberculina .- Internarea obligatorie in spital si tratamentul se continua sub supravegherea retelei de TBC .

Meningitele purulente –LCR tulbure – Bacterii;

Boli deosebite de grave la orice varsta cu mortalitate peste 50% si cu sechele neuropsihice invalidate , tratamentul etiologic se instituie precoce – fiecare ora conteaza ,exista posibilitatea vindecarii fara sechele .Debutul este brutal cu febra , frisoane , cefalee puternica si varsaturi. In perioada de stare care se instaleaza repede la cateva ore de la debut , prezinta fotofobie , facies , incruntare din cauza cefaleii iritabilitate , hiperextezie musculo-cutanata generalizata si semne encafalitice :- dezorientare ;- stare confuzionale ;- delir ;- coma ;- iar la copii convulsii.- Redoarea cefei deosebit de intensa , faciliteaza pozitia cocos de pusca Ex neurologic ;- Semnul Babinschi este bilateral , paralezii , de regula aspectul tulbure ala LCR se coreleaza cu

etiologia bacteriana .

BACILII GRAM NEGATIVE – ENTEROBACTERII I ESCHERICHIA : - E COLI loc 1 ; - SHIGELLA loc 3 ;II EDWARDSELLA;III SALMONELLA :- SALMONELA loc 2 ;- ARIZONA ;- CITOBACTER ;

IV KLEBSIELLA :- KLEBSIELLA ;- ENTEROBACTERIU ;- SERRATIA ;- HOFNIA ;

V PROTEUS :- PROTEUS ;- PROVIDENCIA ;- MORGANELLA VI JERSINIA :- ENTEROCOLITICA ;- PESTIS (CIUMA).

VII ERVINIA .

Sunt numeroase specii de boli gram negativ , nesporulati , mobili(cu cili) sau imobili . Se cultiva usor pe medii de cultura simple , fermenteaza glucoza cu producere sau nu de gaz , si reduce nitratii la nitriti(semn sigur de infectie urinara – flora microbiana –urucultura ).Sediul obisnuit al acestor germeni este INTESTINUL UMAN.ANTIGENELE ENTEROBACTERIILOR :- AG “ O” SOMATIC ;- AG “H” FLAGELAR ;- AG “K” CAPSULAR(DE INVELIS) AVAND 2 AMENDAMENTE – ANTIGENUL “VI” LA SALMONELLA SI

ANTIGENUL “L”, “A” , “B” LA E COLI.

E COLI(BACIL COLI /COLI BACIL L+ FERMENTAREA LACTOZEI + (LACTOZO POZITIV).Se gaseste peste tot in natura –aer , pamant , apa , in caz de boala pot fi pusi in evidenta(urina, fecale , sange ), sunt bacili gram negativ nesporulati , ciliati,rezista timp indelungat in mediul extern . Sunt omorati prin incalzire la 60 grade la 60 minute , sunt sensibili la actiunea dezinfectantelor , la streptomicina , cloranfenicol , sulfamide dar NU LA PENICILINA . BOLILE DATE DE E COLI :- I LOC –INFECTII URINARE .- II LOC – INFECTII INTESTINALE

1 E COLI ENTERO -T(TOXIGEN)2 E.C.E. -P(PATOGEN)3 E.C.E. - H(HEMORAGIE)4 E.C.E. - A(ADERENT)5 E.C.E. - AG(AGREGANT)6 E.C.E. -I (INVAZIV)

MECANISMUL PRIN CARE SE PRODUCA INFECTIA -bacili coli populeaza in mod normal intestinul in primele zile , nu este posibil si necesar pentru distrugerea care fac parte din flora microbiana a omului sanatos ;-patrunderea germenilor in organism pe cale digestiva , raspandirea fiind favorabila de nerespectarea unor reguli elementare de igiena personala,-constipatia este benefica pentru E coli , iar scaunul elemina toate enterobacterile .

SALMONELLA L--bacili gram negativ , mobil , nesporulati , patogenie ridicata pentru om , nu formeaza capsula , cresc pe medii de cultura simpli , pot trai cateva luni in mediul extern (apa,alimnete, pamant, gheata) distruse prin incalzire la 60 grade si 60 minute , , sensibili la actiunea cloromfenicol, sulfamide . Se intalnesc la omul bolnav si purtatorii de germeni , mamifere , reptile si apa, sol , alimente .Gr. A – salmonella paratific A ;

Gr . B – salmonella paratific B ;- tifimorium - heidelberg

Gr. C – salmonella paratific C ;- salmonella chobre suis (porci)- salmonell bovis(vaca);

Gr. D – salmonella tific - salmonella enteridis

Antigenele : “O” somatic “H” flager “VI” capsular.La om salmonella se prezinta sub 2 forme principale :1. bolile septicemice cu evolutie grava si mortalitate crescuta :- febra tifoida gr D – salmonella tific ;- febrele paratifice A.B.C. –salmonella paratific A.B.C.2.boli localizate la nivelul tubului digestiv/toxiinfectii alimentare cu o durata mai scurta si de o gravitate mai redusa decat primele.Tratamentul cu antibiotice in formele septimice obligatorii in functie de cloralfenicol.

Imunitate:- la fosti bolnavi de febre dobandesc o inumitate solida care poate dura toata viata ;- inumitatea in toxiinfectie slaba , deoarece imbolnavirile au durata scurta ;- imunitate antitifoide si antiparitifoidelor A,B cu vaccin T.A.B.

PRODUSE PATOLOGICE – febra tifoide este o evolutie ciclica Sapt 1 H c u b -Sapt II H C u b ac Sapt III h C u b AcSapt IV - C U B AcCovalescenta - C U B Ac

Sangele (hemocultura )Materii fecale coprocultura , urina urocultura Bila –bilicultura .In prima sapt de boala , germenii pot fi gasiti 90% in sange si 60%in materiile fecala (c) , in sapt 2a , germenii pot fi depistat si in urina (u) 30% , iar in 3 si 4 sapt hemoculturile pozitive scad 40% in timp ce cresc la 80% .

FEBRA TIFOIDA

-boala transmisibila cu declarare obligatorie nominala si internare .-specifica omului , caracterizat printr-o evolutie ciclica a unei infectii sistematice cu punct de plecare instestinal .-febra tifoida a scazut mult fata de trecut datorita imbunatatirii canditilor de sanitatie(aprovizionarea cu apa , eliminarea rezidurilor ) introducerii chinioterapiei.Epidemio – izvorul de infectie , omul bolnav sau purtatorii cronici.Calea de transmiterte –digestiva , -prin contact direct cu produse patologice ale bolnavului si purtatorul cronic ;-contact indirect- apa si alimente contaminate - mustele si mainile murdare.

CLINICA , dominanta de fenomene generale , febra , satre cifica, adinamie , splenomegalie , cefalee , tulburari digestive (scaune digestive, omogene, verzi ca zeama de varza, constipatie), petele enticulare .

Diagnosticul de laborator :- pe hemoleucograma (leucopenie cu neutropenie);- VSH moderat crescut ;- Obligatoriu izolarea bacilului tific in HCUB ;- Reactia widal care creste anticorpii aglutinati ;- Tirul lor este scazut si in covalescenta ;- Netratata boala dureaza cateva saptamani cu aparitia complicatiilor :

Recaderi , hemoragii ; Perforatii intestinale cu peritonita ; Miocardita , febrelitate , angiocolecistita ; Pielonefrita , complicatii neurologice .

Mortalitatea a scazut de la 10-15 % la sub 1% in functie de pricocitatea tratamentului .

Tratamentul Antibacterian reprezinta o realizare remarcabila care a reusit sa transforme o boala grea prelungita (popular linguare) si cu complicatii severe intr-o boala febrila de cateva zile perfect suportabile si fara sa ameninte viata .Conditia succesului este aplicarea precoce a tratamentului inainte de constituirea leziunilor intestinale , pentru prima data in lume s-a aplicat chimioterapia in febra tifoida in Romania 1947 de Matei Bals , care a utilizat NITROFURAZOLIDONA ,1948 CLOROMICETINA , apoi CLORAMFENICOLUL s-a impus de electie, ramanand prima indicatie intratamentul etiologic al febrei tifoide , datorita bunei concentrari in sistemul limfatic intestinal .

Profilaxia :- supravegherea epidimiologica a teritoriului(controlul aprovizionarii cu apa potabila , a indepartarii

rezidurilor , combaterea mustelor .- controlul bacteriologic periodic al personalului din statiile de epurare a apei , sectorul alimentar ,

sectii de copii ;- urmarirea purtatorilor cronici cunoscuti ;- educatia sanitara .

SHIGELLA –BACILUL DIZENTERIC L (-)

Dizenteria bacilara .Gr A shigella dizenterial 10 serotipuri :Serotip :- 1 bacilul Shiga ;- 2 bacilul Smitz ;- 3-7 gr Large Sacks ;- 8,9.10

Gr B – shigella flexnerii ;Gr C – shigella boydii ;Gr D – shigella sommeii.-germenii acestui grdezinteria bacilara -bacilii dezinterici:materiile fecale ale bolnavilor sau purtatori ; alimente contaminate si ape poluate .Bacil gram negativ , imobili, nesporulati, necapsulati , cresc usor pe medii de cultura simple, putin rezistenti in mediul extern , in materiile fecala sunt distrusi prin concurenta cu alti germeni. In alimente si apa , in conditii favorabile de temperatura si ph , pot supravietui cateva zile sau saptamani . Sunt distrusi rapid de

antiseptice obisnuite , sensibili la ctiunea unor sulfamide, streptomicina,cloramfenicol , dar NU PENICILINA .DIZENTERIA BACILARA , se manifesta febra, frisoane , dureri abdominale , diaree si scaune mucoase purulente sanginolente. Epidemiile cele mai grave cu mortalitate crescuta sunt produse de bacili dezinterici care produc EXOTOXINA , boala se localizeaza pe intestinul gros , unde produce o inflamatie a peretelui si ulceratii ale mucoasei intestinale , uneori boala se cronicizeaza si dureaza ani de zile .BACILUL SHIGA este singurul dezinteric care produce o toxina puternica dand cea mai grava dezinterie cu mucus si sange sau chiar hemoragia cu deshidratare mare , simptome nervoase , mortalitate ridicata , o veritabila ENTERONEUROTOXINA .Epidemio :- o boala digestiva in care germenii patrund in organism odata cu consumul de apa sau alimente

contaminante .Izvorul de infectie : - omul bolnav sau purtatorul cronic Calea de transmitere :- contactul direct cu produse de la pacient ,;- contact indirect : apa, alimente contaminate ;- prin intermediul mustelor ;- mainile murdare .

receptivitatea populatiei e generala , boala frecventa la copii mici si batrani . Imunitatea este de scurta durata.PROFILAXIA:- diagnosticul precoce al bolii ;- depistarea purtatorilor ;- control microbiologic la angajare si periodic in sectorul alimentar, colectivitati de copii ;- protejarea apelor si alimentelor ;- distrugerea mustelor ;- educatia sanitara ;- capatarea unor deprinderi igienice (spalarea pe maini inainte de masa , fructe /zarzavat spalat ).