Membră a reţelei ELEMENT

Publicaţie ilustrată de analiză, cultură, opinie şi informareSerie nouă / Anul VI / Numărul 25 / Decembrie 2013

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în mijlocul jandarmilor

Ceremonia depunerii Jurământului militarJandarmeria, la Ziua Naţională a României

4-5

Din

sum

ar

Co lec t i vu l de redac ţ i e mu l ţumeş te co labo ra to r i l o r ca re au con t r i bu i t l a rea l i za rea aces tu i număr a l Rev is te i “ Jandarmer ia Română” ş i l e u rează "La mu l ţ i an i " î n 2014 !

Data închideri i ediţ iei : 10 decembrie 2013

Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevista “Jandarmeria Română”

ISSN-L 1843 - 388XAdresa: Strada Jandarmeriei nr. 9-11

Sector 1, BucureştiTelefon: 021 409.65.01

Fax: 021 319.80.52

E-mail: revista@jandarmeriaromana.ro

Director coordonator: col. Constantin ŞTEFANRedactor-şef: col. Romică MOISERedactori: mr. Sorin DESPINA lt. Casandra ILIETehnoredactor: plt.adj. Florian GRIGOREFotoreporter: plt.adj. şef Cristian DUMITRUAdministrator: plt.adj. Nicoleta SANDU

Revista “Jandarmeria Română”poate fi consultatăşi pe site-ul w w w. j a n d a r m e r i a ro m a n a . ro 3

Edi

tori

al

- fondată la 15 decembrie 1922, sub titlul “Revista Jandarmeriei“ -Revistă editată de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

Agendă

ReportajJandarmii din Slobozia - ialomiţeni cu o

"însărcinare specială" din partea comunităţii10-11

Din misiuniStrigăt de ajutor, în noapteLa datorie în timpul liberTâlharul prins de jandarmi era dat în urmărireSuspecţi de consum de droguri

6-7

Interviul ediţieiColonelul Marian Petre, şeful de Stat Major al FJE8-9

SportOina - în Ţara Soarelui RăsareJandarmii - medalii de aur, argint şi bronz la

Campionatul de judo al MAI

28-29

Dezbateri, opinii, analizeMedia-asociaţiile şi implicaţiile acestora în spaţiul

public18-20

Pasiuni bleu-jandarmArtă grafică - Marian Răduţ30

Magazin cultural

Crăciunul cel de demultSerbarea <<Pomului de Crăciun>> al jandarmilor

reangajaţi din Garnizoana Bucureşti.

31-33

Convieţuirea paşnică a 18 etnii - misiunea jandarmilor tulceni

12-13

Acasă, la jandarmii din inima Olteniei14-17

Restituiri34

Din presa noastră interbelică - "Ştiri mărunte"Expresii şi maxime bleu-jandarmRegina Elisabeta, publicată în Revista

Jandarmeriei

Pentru o instituţie cu vocaţie socială, sfârşitul unui an reprezintă prilejul de a evalua activitatea depusă

zi de zi în folosul comunităţii, iar acest demers retrospectiv trebuie să fie fundamentat obiectiv, pentru a constitui atât o bază realistă de analiză statistică şi comparată, cât şi punctul de plecare spre o altă etapă evolutivă.

Dincolo de paginile oficiale ale bilanţului care va fi îndosariat, ceea ce a reprezentat anul 2013 pentru Jandarmeria Română este reflectat consistent în opiniile majoritar favorabile care ne parvin dinspre vocile cele mai autorizate să ne catalogheze: concetăţenii noştri.

Cronicile din mijloacele de informare, uneori critice, alteori neutre sau favorabile, sunt şi ele un necesar îndrumar şi, totodată, un semnal obiectiv, care ne atenţionează că spiritul şi litera legii trebuie să primeze în decizia ce o luăm atunci când stabilim coordonatele unei noi misiuni de ordine şi siguranţă publică.

În esenţă, aş concluziona că anul care se încheie, şi în mod deosebit semestrul doi, a fost unul încărcat de provocări, iar efortul depus de unităţile centrale şi teritoriale, de fiecare jandarm din structurile operative sau de suport a fost cu preponderenţă eficient şi responsabil. Principalele misiuni ce ne revin în competenţă, circumscrise nevoii sociale de linişte şi confort civic, s-au derulat cu profesionalism, Jandarmeria Română dovedind, încă o dată, că este o instituţie stabilă şi credibilă.

În preajma Sărbătorilor creştineşti pe care le aniversăm în lunile de la cumpăna anilor şi a trecerii spre Noul An 2014, sunt onorat să vă adresez, distinşi colaboratori şi dragi jandarmi, calde urări de mai bine, de sănătate, putere de muncă şi succes în viaţă!

La mulţi ani şi Sărbători fericite!Coperta 1: Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,

la Sărbătoarea Sf.Arh. Mihail şi Gavriil - 8 noiembrie 2013, în cazarma Băneasa

Coperta 4: Echipaj al Jandarmeriei montane Predeal, în acţiune.

un an cu multe provocări2013 -

Inspector general,general de brigadă dr. Mircea Olaru

Pregătire profesionalăSecuritatea manifestărilor sportive în Europa,

pregătită la BucureştiParteneriat cu jandarmii din Ţara Cantoanelor

24-27

Responsabilitatea asupra opiniilor exprimateîn revistă revine în totalitate autorilor.

Parteneriat cu jandarmii din Ţara Cantoanelor

În luna octombrie a.c., o delegaţie a Jandarmeriei Române a efectuat o vizită de studiu în Elveţia - Cantonul Vaud, în cadrul proiectului intitulat „Consolidarea capacităţilor Jandarmeriei Române”(...).

Citiţi tot articolul în pag. 26-27

Dincolo de graniţăFIEP - un an sub Preşedinţia SpaniolăAcţiune umanitară în AfghanistanCeremonie de predare a Preşedinţiei FJE

21-23

4 5

6 8

10 13

16 21

22 25

27 28

30 34

54

Agendă

7 noiembrieConferinţă naţională extraordinară a Asociaţiei Rezerviştilor din MAI

În Bucureşti, la Centrul Cultural al MAI, a avut loc o conferinţă extraordinară a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Ministerul Afacerilor Interne.

Din partea MAI a fost prezent domnul chestor de poliţie Florea Oprea, secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică. Motivele acestei reuniuni au fost determinate de: necesitatea alegerii unui nou preşedinte, după decesul generalului (r) Vasile Adomnichi, modificarea statutului asociaţiei, dezvoltarea legăturilor de colaborare ale organizaţiei cu alte asociaţii, cu autorităţi, cu unităţile teritoriale ale MAI şi cu sindicatele. În urma voturilor exprimate, a fost ales noul preşedinte al Asociaţiei, care este generalul maior (r) dr. Ioan Hurdubaie.

Asociaţia are în prezent 21.384 de membri, dintre care 1.132 sunt proveniţi din Jandarmerie.

Chestorul Oprea a asigurat participanţii că ministrul Radu Stroe, preşedinte de onoare al Asociaţiei, şi domnia-sa personal, vor acorda tot sprijinul conducerii centrale a acestei organizaţii. Conducerea Asociaţiei a solicitat sprijinul Armelor pentru consolidarea legăturilor de colaborare la nivel central şi judeţean. În fiecare an, la 31 mai, se va sărbători „Ziua Rezervistului” (conform unei Hotărâri de Guvern), valabilă pentru toţi rezerviştii din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, iar la data de 5 iunie se va aniversa „Ziua Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI”.

Asociaţia a lansat un site oficial, www.rezervişti.ro, pentru intensificarea comunicării interne, externe şi internaţionale.

colonel Romică MOISE

8 noiembrie - I.G.J.R.Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în mijlocul jandarmilor

8 noiembrie este o zi de sărbătoare pentru toţii creştinii, dar mai ales pentru drept-credincioşii jandarmi, care îi cinstesc pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ocrotitorii lor spirituali.

La Biserica Militară din cazarma Băneasa ne-am bucurat de prezenţa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a binevoit să fie alături de jandarmi, la această mare sărbătoare. În cuvântul său de învăţătură, Preafericitul Părinte Patriarh a spus: „... Încă din vechime, Sfinţii Arhangheli au fost adoptaţi ca patroni spirituali şi ocrotitori ai împăraţilor şi regilor, ai conducătorilor de oşti, ai armatelor care apără pe oameni de primejdii, împotriva răului şi ai luptei pentru promovarea binelui. Pornind de la deviza Jandarmeriei- „Lex et ordo”, înscrisă pe stema sa, vedem că idealul acestei instituţii militare are evidente asemănări cu ceea ce simbolizează Sfinţii Arhangheli. Sfântul Arhanghel Mihail simbolizează legea, fiind numit de biserică apărător al legii, iar Sfântul Arhanghel Gavriil simbolizează ordinea, adică pacea şi armonia, siguranţa şi binele comun. Astfel, întreaga activitate a jandarmului este orientată pe aceste două coordonate: lege şi ordine. (...)”.

La această sărbătoare au mai fost prezenţi: demnitari din MAI, foşti comandanţi ai Jandarmeriei, preoţi din Aparatul central al MAI şi din unităţile de jandarmi, veterani de război şi rezervişti, credincioşi din Băneasa, jandarmi cu familiile lor.

Cu prilejul prezenţei în Biserica Jandarmeriei, Preafericitul Părinte Daniel a acordat gradul de „iconom stavofor” preoţilor care slujesc în structurile Ministerului Afacerilor Interne: Alexandru Răzvan Morariu, Felix Iulian Radu, Petrişor Cristea, Tudor Liviu. Vrednici sunt şi Dumnezeu să-i călăuzească în slujirea lor cea de obşte! De asemenea, Preafericitul Părinte Daniel a dăruit bisericii noastre numeroase cărţi trebuincioase, de la Sfânta Scriptură la cărţi de învăţătură despre viaţa şi familia creştină.

În semn de preţuire pentru „activitatea remarcabilă în apărarea valorilor creştine, în slujirea Bisericii lui Hristos şi a valorilor umane”, inspectorul general al Jandarmeriei Române a primit din partea Patriarhului „Ordinul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”.

„Avem astăzi onoarea de a ne bucura de prezenţa Preafericirii Voastre în mijlocul nostru, la sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, pe care din evlavie şi credinţă mărturisită îi prăznuim ca ocrotitori spirituali ai Jandarmeriei Române.”, şi-a început discursul colonelul dr. Mircea Olaru, care i-a acordat Preafericitului Părinte Patriarh „Emblema de onoare a Jandarmeriei”.

maior Sorin DESPINA

11 noiembrieParticipare la ceremonia organizată de Ziua Armistiţiului

Ambasada Franţei la Bucureşti a organizat o ceremonie publică, dedicată celor 95 de ani care au trecut de la semnarea armistiţiului ce a pus capăt Primului Război Mondial. Evenimentul a avut loc la Monumentul eroilor francezi ridicat în Cimitirul Bellu din Capitală, în prezenţa ambasadorului Franţei în România, ES domnul Philippe Gustin, şi a ES, domnul Werner Hans Lauk, ambasadorul Republicii Federale Germania în ţara noastră. La ceremonie au luat parte reprezentanţi ai Administraţiei prezidenţiale, ai Guvernului, ai Casei Regale, ai misiunilor diplomatice acreditate în România şi ai unor instituţii centrale. Ca în fiecare an, ceremonia se constituie într-un omagiu comemorativ adus atât soldaţilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial şi înmormântaţi în România, cât şi tuturor celor care s-au jertfit pentru Franţa.

Din partea Jandarmeriei Române, a fost prezent la ceremonie şi a depus o coroană de flori domnul colonel dr. Ovidiu Vasilică, prim-adjunct al inspectorului general şi şef al Statului Major, însoţit de către colonelul Valentin Indrieş, şef de serviciu în I.G.J.R.

R.M.21 noiembrieJandarmi din Turcia, în vizită la B.S.I.J.

În perioada 21-24 octombrie a.c., Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei a primit vizita unei delegaţii din partea Jandarmeriei Turce, condusă de către colonelul Semih OYKAR – comandantul Centrului de Comando J.Ö.A.K. Pe timpul vizitei, oaspeţii turci au fost familiarizaţi cu organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, organizarea, funcţionarea, dotarea şi misiunile Brigăzii Speciale de Intervenţie, acestea realizându-se prin expuneri, prezentări şi discuţii purtate atât la sediul Inspectoratului General, cât şi la sediul BSIJ. Expunerile din sala de şedinţe au fost completate cu exerciţii demonstrative, prezentate de luptătorii brigăzii, ce au cuprins diverse acţiuni de capturare a unor infractori aflaţi în trafic, capturarea elementelor infractoare şi eliberarea ostatecilor aflaţi într-un autobuz, precum şi trageri speciale executate în poligon.

De o complexitate sporită a fost aplicaţia tactică desfăşurată în localitatea Strejnic, jud. Prahova, într-o cazarmă dezafectată aparţinând M.A.I., aplicaţie ce a mobilizat întreg efectivul Batalionului 1 Intervenţie Antiteroristă, Acţiuni Speciale şi Protecţie. Astfel, au fost simulate condiţiile unei intervenţii reale asupra unei clădiri în cazul luării unor ostateci, pentru eliberarea acestora şi capturarea elementelor infractoare. Aceasta a impus instalarea unui stat major proiectat, necesar pentru analizarea situaţiei operative şi coordonarea activităţii echipelor de asalt.

Deoarece specificul misiunilor J.Ö.A.K. - Jandarma Özel Asayis Komutanliği include atribuţii pe linia misiunilor de salvare/evacuare, delegaţia turcă a fost însoţită la Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Jandarmi Montani Sinaia, la sediul Inspectoratului General de Aviaţie al MAI, la Centrul Naţional de Perfecţionare a Pregătirii Pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă din loc. Ciolpani şi la Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Cadrelor

Jandarmeriei Ochiuri, unde le-au fost prezentate respectivele unităţi, tehnica folosită în misiuni, dar şi exerciţii demonstrative specifice fiecărei structuri în parte.

La finalul vizitei, concluzia este una singură: a fost un schimb de experienţă binevenit pentru ambele părţi, atât comanda Brigăzii Speciale de Intervenţie, cât şi comandantul J.O.A.K. fiind siguri de continuarea şi diversificarea colaborării celor două structuri de elită.

căpitan Dragoş CRĂCIUN

foto

: BS

IJ

1 decembrieJandarmeria, la Ziua Naţională a României

În Bucureşti, manifestările prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale au debutat la Monumentul Ostaşului Necunoscut, ridicat în Parcul Carol I, cu ceremonia religioasă de pomenire a tuturor eroilor ce s-au jertfit, de-a lungul istoriei, pentru împlinirea idealurilor de unire. La final, au fost depuse coroane de flori din partea instituţiilor de stat şi a asociaţiilor neguvernamentale, Jandarmeria fiind reprezentată de şeful Direcţiei Cabinet din IGJR (foto stânga).

Manifestările au continuat la Arcul de Triumf, cu Parada Militară (foto jos).51 de jandarmi din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie „Vlad Ţepeş” a Jandarmeriei

Române au făcut parte din detaşamentul ce a reprezentat Ministerul Afacerilor Interne la Parada militară organizată în Capitală, cu ocazia Zilei Naţionale a României, alături de colegi poliţişti, pompieri, poliţişti de frontieră şi studenţi ai Academiei de Poliţie „A.I. Cuza”.

Trebuie să spunem că este un motiv de mândrie faptul că, şi în acest an, Drapelul de luptă şi Garda port-drapel pentru blocul de defilare al MAI au fost asigurate de Jandarmerie, iar comandantul efectivelor MAI care au trecut „cu onorul spre dreapta” prin faţa zecilor de mii de spectatori prezenţi pe bulevardul paradei naţionale, a fost tot un jandarm, locotenent-colonelul Costel Mocanu.

O altă prezenţă bleu-gendarme, devenită tradiţie în cadrul defilării, a fost cea a Detaşamentului de cavalerie „Felix Ţopescu” (23 de călăreţi), pe sub Arcul de Triumf trecând şi Garda de Onoare a Jandarmeriei, în ţinuta de gală (formată din 60 de militari).

Întreaga gamă de autovehiculele speciale din dotarea Jandarmeriei a constituit detaşamentul tehnic din finalul paradei, fiind prezentate motocicletele, maşinile de patrulare pentru asigurarea ordinii publice, microbuzele pentru misiuni de intervenţie antiteroristă, autospecialele blindate pentru misiuni de menţinere a păcii, precum şi binecunoscutele „tunuri cu apă” (autospeciale pentru combaterea dezordinii publice).

S.D.

I.J.J. HarghitaUn strigăt de ajutor, în noapte

Şase turişti care se deplasau pe itinerariul Piatra Singuratică-Poiana Albă au fost salvaţi de către jandarmii montani harghiteni, după ce au solicitat ajutorul prin intermediul „112”. După primirea sesizării, cei şase au fost sfătuiţi de jandarmi să rămână pe loc, dar ei au continuat deplasarea, fapt ce a dus la pierderea semnalului telefonic cu aceştia. Echipajul de jandarmerie i-a găsit totuşi pe cei 6 hoinari, după aproximativ 4 ore de la primirea apelului, într-o zonă împădurită, la o distanţă apreciabilă de ultimul marcaj turistic de pe traseul normal, nefiind necesară acordarea de îngrijiri medicale.

plutonier adjutant Gheorghe SUCIU

* * *I.J.J. TimişFurt de material lemnos, stopat de jandarmi

Peste 40 de arbori nemarcaţi silvic, de diferite esenţe, cu diametrul între 9-35 cm, au fost tăiaţi fără drept de către doi bărbaţi. Aceştia au fost prinşi în plină „acţiune” de către jandarmii Grupei de Supraveghere şi Ordine Publică Făget, Detaşamentului 5 Jandarmi Lugoj. În urma verificărilor s-a stabilit că bărbaţii au mai tăiat arbori şi în zilele precedente celei în care au fost surprinşi de către oamenii legii. Pe numele făptuitorilor au fost întocmite actele premergătoare începerii urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de tăiere, distrugere şi furt de produse forestiere.

plutonier major Cristian MARC

* * *U.Sp. 30 J. BucureştiLa datorie, în timpul liber

În timp ce se deplasa pe o stradă din localitatea Roşiorii de Vede, Judeţul Teleorman, un subofiţer din cadrul Unităţii Speciale 30 Jandarmi Protecţie Instituţională ,,Obiective Diplomatice” Bucureşti, aflat în concediu de odihnă, a observat o tânără de aproximativ 17-18 ani, care striga după ajutor. Din discuţiile purtate cu aceasta, plt.maj. Mihai Stropelniţă a aflat că doi tineri au atacat-o şi i-au furat telefonul mobil. La scurt timp, colegul nostru i-a observat pe cei doi tineri şi a reuşit să îi prindă, aceştia fiind preluaţi ulterior de un echipaj al Poliţiei Municipiului Roşiorii de Vede.

locotenent Roxana COTAIBĂ

I.J.J. Constanţa„Magneţi” de sârmă prinşi de jandarmi

Jandarmii aflaţi în patrulare în apropierea localităţii Medgidia, au surprins în incinta unei sole de vie aparţinând unei societăţi comerciale, un grup de tineri care tăiau şi strângeau sârma de susţinere a viţei pe şpalieri. „Înarmaţi” cu uneltele trebuincioase unor astfel de activităţi, aceştia reuşiseră deja să strângă circa 400 kilograme de sârmă. Întreaga cantitate a fost predată de către jandarmi, pe bază de proces-verbal, unui reprezentant al fermei viticole.

plutonier major Aurelia ŞOVĂILĂ

* * *G.J.M. BacăuAcţiuni pe linia combaterii infracţiunilorde furt de energie electrică

Efective din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Bacău au participat la o acţiune comună, cu lucrători din cadrul S.C. E-On Distribuţie Moldova, în localitatea Coţofăneşti, scopul fiind acela de combatere a faptelor cu caracter penal de sustragere a energiei electrice. În cadrul acţiunii au fost verificate instalaţiile de contorizare electrică de la toate locuinţele din zonă, fiind constatate patru situaţii de sustragere a energiei electrice prin modificarea, ocolirea sau deteriorarea aparatelor de contorizat.

maior Marius ŢĂRANU

* * *I.J.J. VâlceaPrinsă cu mâţa-n sac,a prezentat acte de identitate false

O tânără în vârstă de 22 de ani a fost prinsă de jandarmi în timp ce sustrăgea mai multe produse cosmetice şi alimentare din incinta unui magazin. La întrebarea jandarmilor referitoare la datele de identificare, aceasta a prezentat o carte de identitate, dar în urma controlului efectuat asupra genţii pe care femeia o avea asupra sa, a fost găsită o altă carte de identitate, afirmând că aceasta este, de fapt, cea care conţine datele reale. În cauză au fost luate măsurile legale.

căpitan Cosmin IORDACHE

Din misiunifo

to: I

JJ T

imiş

foto

: IJJ

Con

stan

ţafo

to: I

JJ V

âlce

a

76

I.J.J. BihorReţinuţi în flagrant, la vagoanele-cisternă cu produse petroliere

În urma unei acţiuni de prevenire şi combatere a sustragerii de produse petroliere din vagoane cisternă, jandarmii din cadrul I.J.J. Bihor au surprins doi bărbaţi, care încercau să fixeze mai multe recipiente la vanele de scurgere ale vagoanelor. Pe numele celor doi, unul dintre ei minor, au fost întocmite acte de constatare a infracţiunii de tentativă de furt calificat şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

căpitan Ioan BOGDAN* * *

G.J.M. Tîrgu Mureş„Amintire” din cimitir

Jandarmi din cadrul Grupării Mobile Mureş, aflaţi în misiune, în sistem integrat cu lucrători de la Poliţia Municipală Mureş, au surprins un bărbat, după ce a sustras dintr-un „ţintirim” din Municipiul Mureş de pe un mormânt, o vază din metal, având o greutate de aproximativ 15 kg, pe care acesta (din declaraţiile lui) avea intenţia să o valorifice într-un centru de colectare a fierului vechi. Persoanei în cauză i-au fost întocmite actele premergătoare începerii urmăririi penale, pentru fapta de „furt”.

locotenent Ciprian CĂLUŞER

* * *

U.Sp. 70 J. BucureştiTâlharul prins de jandarmiera dat în urmărire

Un bărbat ce figura în sistemele de evidenţă cu executarea unei condamnări la 2 ani de închisoare pentru tâlhărie, a fost prins de doi jandarmi (slt. Mădălina Ion şi plt. Mirel Buzatu), din cadrul Unităţii Speciale 70 Jandarmi „Protecţie Instituţională”. Bărbatul tocmai fusese reclamat de către o doamnă, care afirma că prin violenţă i-a fost sustrasă poşeta. În cauză s-au întocmit documentele necesare în vederea cercetării sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „tâlhărie”.

căpitan Marius CIOBANU

I.J.J. DâmboviţăBiciclist accidentat, sprijinit de jandarmii montani

Un echipaj din cadrul Postului de Jandarmi Ordine Publică Montan Peştera a intervenit, în zona Piatra Arsă din Masivul Montan Bucegi, pentru sprijinirea unei persoane, care în timp ce se deplasa cu bicicleta pe DJ 713 Piatra Arsă-Dichiu-Cuibul Dorului a pierdut controlul vehiculului, accidentându-se în zona umărului stâng. În urma intervenţiei jandarmilor montani, bărbatului, în vârstă de 34 ani, din Municipiul Bucureşti, i s-a acordat primul ajutor, ulterior fiind preluat de o ambulanţă şi transportat la Spitalul Orăşenesc Pucioasa.

căpitan Ciprian VĂTĂŞELU

* * *I.J.J. OltDepistat de jandarmi cu o sabie asupra sa

Jandarmii Secţiei Balş au întocmit unui tânăr acte de constatare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „portul, fără drept, în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică a obiectelor fabricate sau confecţionate pentru tăiere, împungere sau lovire”. El a fost depistat de oamenii legii în timp ce se deplasa cu autoturismul prin Oraşul Balş, având asupra sa o sabie cu lama metalică în lungime de 69 de cm, dar pe care ulterior a aruncat-o din maşină.

maior Emanuel BOTAN

* * *I.J.J. MureşSuspecţi de consum de droguri

O patrulă de jandarmerie a găsit în maşina pe care o foloseau trei tineri o pungă de plastic în care se aflau mai multe fragmente vegetale de culoare verde, o ţigară confecţionată artizanal şi hârtie pentru confecţionarea de ţigarete. Descoperirea a fost făcută de colegii noştri, în timpul unei misiuni, cei trei fiind văzuţi de oamenii legii în zona pădurii din perimetrul Municipiului Târgu Mureş. Celor trei, li s-au întocmit actele premergătoare infracţiunii de „...deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 4, alin. 1 din Legea nr. 143/2000.

locotenent colonel Daniel MANEAfo

to: I

JJ B

ihor

foto

: GJM

Tîrg

u M

ureş

foto

: IJJ

Har

ghita

foto

: GJM

Bac

ău

foto

: IJJ

Olt

foto

: IJJ

Mur

eş

98

Interviul ediţiei

“Mă străduiesc să repreziunt cât mai bineJandarmeria Română la Vicenza”,

declară colonelul Marian Petre, şeful de Stat Major al FJE Redacţia noastră i-a transmis colonelului Marian Petre - desemnat recent, la propunerea

inspectorului general al Jandarmeriei Române, în funcţia de şef de Stat Major al Comandamentul Permanent al Forţei de Jadarmerie Europene, aflat în oraşul Vicenza-Italia , prin e-mail, un set de întrebări, pentru a realiza un scurt interviu despre activitatea acestei instituţii în care Jandarmeria Română este membră din anul decembrie 2008.

Mai multe detalii se pot afla accesând situl FJE: www.eurogendfor.org

- Ocupaţi cea mai înaltă poziţie ce a revenit până acum Jandarmeriei Române, în ierarhia FJE. Care sunt sarcinile dumneavoastră?- În conformitate cu înţelegerile încheiate între ţările membre ale FJE, Jandarmeriei Române îi revine pentru o perioadă de doi ani funcţia

de adjunct al comandantului FJE. Funcţia pe care o îndeplinesc în prezent reprezintă o mare cinste pentru mine, dar în acelaşi timp şi o provocare din punct de vedere profesional, cu care trebuie să mă confrunt, pentru că trebuie să reprezint în condiţii foarte bune instituţia care m-a desemnat aici, Jandarmeria Română.

Ca atribuţie principală îmi revine sarcina de a pregăti eşalonul care se constituie de către Forţa de Jandarmerie Europeană în vederea dislocării în teatrele de operaţii, precum şi de a conduce acest eşalon pe timpul executării misiunilor internaţionale care ne vor reveni în perioada următoare. Atributul desemnării comandantului forţei care va fi dislocată în teatrele de operaţii revine preşedinţiei CIMIN-ului (Comitetul Interministerial de Înalt Rang), de care depinde luarea deciziilor principale pentru FJE.

De asemenea, mă ocup de consilierea comandantului FJE în îndeplinirea atribuţiilor generale şi specifice, reieşite din Tratatul de constituire a Forţei de Jandarmerie Europeană, dar am şi alte responsabilităţi pe linie de conducere.

- Care este agenda FJE în viitorul apropiat (6 luni -1 an)?- Având în vedere faptul că noua echipă de conducere a FJE este

numită de curând (rotaţia s-a desfăşurat începând din iunie până în luna septembrie 2013), ne-am propus două direcţii importante de acţiune pentru perioada următoare: restructurarea şi eficientizarea Statului Major Permanent (PHQ) al FJE şi continuarea participării FJE la misiuni internaţionale, sub egida Uniunii Europene, în primul rând, dar şi a altor organizaţii internaţionale, cum ar fi ONU, NATO sau OSCE.

Pentru realizarea obiectivelor specifice primei direcţii de acţiune, am făcut propuneri de flexibilizare a structurilor de conducere şi a statului major, care să asigure o eficienţă sporită a activităţilor specifice, dar şi o mai mare mobilitate în cazul dislocării în teatrele de operaţii.

În ceea ce priveşte participarea Forţei de Jandarmerie Europeană la diferite misiuni pe mapamond, pot să spun că avem discuţii avansate cu anumite instituţii internaţionale şi apreciez că, în cursul anului viitor, acest obiectiv va deveni o certitudine.

După cum ştiţi, preşedinţia CIMIN a fost preluată în luna noiembrie a.c. de Jandarmeria Naţională din Franţa şi prin obiectivele stabilite îşi propune dinamizarea activităţii în vederea participării FJE într-o nouă misiune internaţională, cât mai curând posibil, cu prioritate în cadrul unei misiuni civile lansate de Uniunea Europeană. De asemenea, se propune continuarea mai eficientă a cooperării cu organizaţiile internaţionale civile şi militare, dar în mod special cu Uniunea Europeană.

În mod cert aceste obiective importante, asumate în prezent de Forţa de Jandarmerie Europeană, vor sta şi la baza viitoarei conduceri a CIMIN, care va reveni din luna noiembrie 2014 Jandarmeriei Române.

- Cum a fost acomodarea cu cerinţele postului şi cu viaţa în Italia?- Având în vedere experienţa profesională acumulată în ţară şi,

mai ales, în structurile similare internaţionale, acomodarea a fost destul de uşoară. Asta se datorează şi ajutorului primit de la colegi care provin din forţe de poliţie cu statut militar aparţinând unor ţări ca Franţa, Spania, Italia, Olanda şi Portugalia.

La acest moment pot să spun că perioada de acomodare a trecut pentru mine şi colegii mei, iar întreaga structură a ajuns la un nivel care permite obţinerea unor rezultate foarte bune.

În ceea ce priveşte acomodarea cu oraşul gazdă, Vicenza, pot spune că este un privilegiu să locuieşti în acest frumos oraş, care face parte din patrimoniul UNESCO din anul 1994 datorită existenţei construcţiilor şi operelor de artă cu valoare istorică aparte. Cu toate acestea, nu pot să spun că m-am acomodat foarte tare cu viaţa socială de aici şi până la urmă tot acasă este cel mai frumos loc din lume!

maior Sorin DESPINA

Reportaj

Când am cerut aprobarea pentru a efectua o documentare jurnalistică la IJJ Ialomiţa, am fost întrebat dacă e vreo misiune de amploare sau ceva deosebit care să „justifice” deplasarea acolo. Şi atunci am realizat că, de cele mai multe ori, în paginile revistei am prezentat acţiunile jandarmilor mai ales cu prilejul unor evenimente importante, ori semnificative prin numărul de participanţi, gradul de risc sau impactul social. În această căutare, explicabilă, dar nu neapărat şi scuzabilă, a „senzaţionalului”, am trecut peste faptul că majoritatea colegilor noştri sunt implicaţi în sute de misiuni obişnuite, care nu apar „pe sticlă”, pe care le execută foarte bine (adică normal) şi consolidează, zilnic, încrederea cetăţenilor în instituţia noastră.

De aceea am hotărât să facem o vizită unei unităţi care nu excelează prin vizibilitate naţională sau gestionare de evenimente majore – IJJ Ialomiţa.

1110

Jandarmii din Slobozia - ialomiţeni cu o „însărcinare specială” din partea comunităţii

Pot să spun că am simţit şi o oarecare surprindere a colonelului Nicolae Parepa, inspectorul şef, şi a locotenent-colonelului Alexandru Constantinescu, ofiţerul de relaţii publice, când i-am anunţat că le voi face o vizită. „Dar de ce?”, a fost întrebarea, în care înţelegeam că nu este nimic deosebit planificat în perioada documentării. Nu le-am răspuns ce urmăresc, ci doar că de Ziua Armatei voi fi la Slobozia.

Am ajuns în municipiul reşedinţă de judeţ chiar la debutul ceremoniei publice organizate de colegii de la M.Ap.N. Erau prezenţi multe oficialităţi, reprezentanţi ai vieţii publice, ai presei locale, dar şi elevi, trecători, ialomiţeni ce priveau curioşi militarii şi drapelele de luptă. O patrulă a Jandarmeriei supraveghea discret mulţimea, singura „intervenţie” fiind atunci când organizatorii au solicitat eliberarea traseului pe care formaţia urma să defileze, iar cei doi jandarmi au delimitat zona rezervată publicului (foto sus). Erau calmi, zâmbitori, făceau parcă parte dintre cei veniţi să vadă defilarea şi cetăţenii le ascultau recomandările fără niciun fel de tensiune. Am avut senzaţia firescului în relaţia jandarmi-cetăţeni, senzaţie care a persistat pe tot timpul prezenţei la IJJ Ialomiţa.

După ceremonie am plecat spre unitate, dar am fost „deturnaţi” spre sediul Consiliului Judeţean, unde şefii structurilor judeţene din sistemul de apărare şi ordine publică discutau problemele judeţului cu prefectul şi preşedintele Consiliului judeţean. Am avut prilejul să văd pe viu o discuţie liberă, în care comanda Jandarmeriei ialomiţene era consultată direct în privinţa unor subiecte de actualitate: efectele regionalizării, pregătirea pentru eventuale situaţii de urgenţă pe timpul iernii, revendicările sociale anunţate etc. şi am realizat că instituţia noastră este, într-adevăr, un pilon de încredere şi stabilitate la nivel local.

La sediul unităţii, discuţiile despre realizări şi greutăţi au fost purtate cu tandemul ofiţer de relaţii publice-şeful Serviciului organizare, coordonare misiuni, maiorul Costel Dobre:

- Consideraţi că sunt un străin care nu ştie nimic despre jandarmii ialomiţeni. Ce mi-aţi spune?

- În primul rând, că jandarmii se implică permanent în viaţa comunităţii. Pe lângă misiunile de pază, de ordine publică, de protecţie a transporturilor speciale şi multe altele, suntem prezenţi la toate evenimentele culturale, artistice, sociale, caritabile, religioase sau de orice alt fel organizate în judeţul nostru. Vrem să demonstrăm permanent că nu suntem o forţă represivă închisă într-o cazarmă, ci ialomiţeni care au o „însărcinare specială” din partea comunităţii. Deschiderea noastră nu a rămas fără rezultat - la toate acţiunile organizate de ONG-uri, asociaţii, fundaţii, instituţii publice etc., Jandarmeria a fost invitată, iar participarea ei apreciată.

- Îmi poţi da câteva exemple?- Anul acesta, şi le menţionez pe primele care îmi vin în

minte, am participat la un program de incluziune a romilor, desfăşurat de câteva ONG-uri locale, la Salonul anual de carte, cu un stand în care am prezentat revista noastră, la un seminar organizat de Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, cu tema „Acţiuni filantropice”, la un festival culinar, la care maistrul militar Săndel Enescu a obţinut locul I... şi exemplele pot continua. De Ziua Jandarmeriei, am organizat un spectacol artistic, cu Ansamblul „Ciocârlia” al MAI, la Casa de Cultură Municipală, iar sala a fost arhiplină, fiind o confirmare că eforturile noastre nu au rămas fără rezultat. Şi chiar ieri am încheiat o campanie, în cadrul căreia 100 de jandarmi şi mulţi membri ai familiilor acestora au donat sânge pentru semenii lor aflaţi în nevoie. Ajunge?

- M-ai convins! Care ar fi o sinteză a misiunilor jandarmeriei ialomiţene?

- În primul rând, avem o dispunere care acoperă eficient întreaga suprafaţă a judeţului, cu subunităţi dislocate la Urziceni, Feteşti şi Ţăndărei. Misiunile de ordine publică sunt prilejuite de competiţiile sportive, săptămânal fiind trei meciuri de fotbal şi unul de handbal, manifestările cultural-religioase, târgurile locale etc. În fiecare săptămână suntem implicaţi în acţiuni comune cu Ocolul Silvic, zilnic patrulăm în zona şcolilor, având în responsabilitate directă 8 şcoli şi ne bucură faptul că nu au fost probleme până acum. O situaţie deosebită este în zona localităţii Bărbuleşti, unde există o mare comunitate de romi, iar acolo, împreună cu Poliţia, a fost instituit un sistem preventiv permanent de patrulare. Staţiunea Amara este o altă zonă aflată în responsabilitatea noastră, în perioada estivală 1 iulie - 15 septembrie aici fiind prezenţi destul de mulţi turişti, este şi o tabără şcolară, sunt organizate spectacole, dar pot să spun că nu am întâlnit manifestări extreme, care să provoace tulburarea ordinii publice.

- Despre misiunea de pază şi protecţie ce îmi poţi spune?- Asigurăm protecţia unor obiective cu specific diferit -

instanţe, parchete, trezorerii, Curtea de Conturi, sediul Prefecturii, a Arhivelor Naţionale, avem şi un depozit de muniţie. De asemenea, asigurăm frecvent protecţia unor transporturi speciale de clor, dar cea mai solicitantă misiune de pază este cea a conductelor de transport produse petroliere.

- De ce?- Pentru că mijloacele auto sunt insuficiente, iar lipsa

acestora presupune un efort uman suplimentar foarte mare.

- Pentru că suntem la capitolul nevoi, care ar fi nevoile pe care le resimţiţi cel mai acut?

- În primul rând, dinamica misiunilor nu mai permite organizarea unor exerciţii de pregătire cu subunităţi constituite, iar stagii de pregătire la centrul de la Ochiuri nu au mai fost planificate din cauza limitărilor financiare. Apoi resimţim lipsa resurselor materiale, de la cele mai mărunte – coli, consumabile pentru imprimante la cele mai importante – lipsa mobilităţii, a carburantului, a echipamentului de protecţie pentru misiuni.

La acest capitol, discuţia ar fi putut continua destul de mult, dar dorinţa de a participa la două dintre misiunile planificate, începând cu ora 14,oo, a întrerupt şirul nevoilor. Am plecat spre sediul Prefecturii, unde erau aşteptaţi 50 de angajaţi ai Combinatului Amonil, care cereau găsirea unor soluţii pentru a nu fi concediaţi. Protestul a durat două ore şi s-a desfăşurat fără incidente, dar revendicările au rămas în discuţie, nefiind găsită o soluţie pentru acestea. Aşa că misiunile jandarmilor în faţa Prefecturii vor continua. Am plecat apoi spre Comuna Fierbinţi, unde urma să aibă loc o procesiune religioasă (foto sus), iar misiunea era condusă de inspectorul şef.

„Este vineri după amiază, a fost o săptămână plină şi consider că este normal să fiu eu aici, iar colegii mei să se bucure de o scurtă odihnă”, îmi spune colonelul Parepa, ca un răspuns la întrebarea mea nerostită, dar care, probabil, mi se citea pe faţă. Misiunea este una fără riscuri, aşa că am timp să discut pe îndelete cu inspectorul şef:

- Conduc un colectiv responsabil, serios, care s-a învăţat cu necazul, şi când spun necazul mă refer la sărăcie. De cele mai multe ori, lipsa resurselor ne-a obligat să încropim până la limita riscului de a greşi. Avem o relaţie deosebită cu autorităţile şi reprezentanţii comunităţilor locale, cu ajutorul lor reuşind să mai completăm din lipsuri, ultimul exemplu fiind primirea unei sponsorizări cu 100 de căşti de protecţie.

- Cum reuşiţi să ţineţi sub control activitatea subunităţilor dislocate?

- Prima cale de a menţine contactul este telefonul. Apoi, este o situaţie care ne ajută – adjunctul meu locuieşte la Feteşti, primul adjunct la Slobozia, iar eu la Urziceni. Această stare de fapt ne permite să fim mai uşor prezenţi lângă ei, să îi sprijinim atunci când este nevoie.

- Vă întreb aceasta, pentru că se discută despre o „descentralizare”, despre o prezenţă în cât mai multe localităţi a jandarmilor, iar acest lucru înseamnă detaşamente, secţii sau grupe dislocate pe teritoriul judeţelor.

- Este adevărat. Din 64 de localităţi din Ialomiţa, cel puţin 40 au solicitat înfiinţare de posturi de jandarmerie în localitate, în zonă, iar vicepreşedintele Asociaţie primarilor de comună din România, care este primar la Vlădeni (o comună din Ialomiţa, n.r.), a propus adoptarea de către Parlament a unei Legi de reînfiinţare, în localităţile rurale cu risc infracţional ridicat, a posturilor de jandarmerie. Cred că ar fi benefic pentru cetăţeni; de exemplu, sunt multe cazuri în care hoţii ştiu că nu putem ajunge în anumite localităţi mai devreme de 20 de minute, aşa că în acele localităţi se înregistrează mai multe cazuri de furturi de produse agricole decât în alte zone.

- Am observat o apropiere şi o încredere deosebită a populaţiei şi a autorităţilor faţă de Jandarmeria Ialomiţeană. Care credeţi că este cauza?

- Sunt lipsit de modestie acum, dar faptul că nu stăm niciodată în cazarmă, că încercăm să anticipăm nevoile comunităţii şi să rezolvăm ceea ce este în competenţa

noastră, face să fim apreciaţi. Ca la un meci de fotbal, în care spectatorii văd nu numai vedeta echipei, dar şi pe cel mai muncitor, pe cel care aleargă în folosul echipei. Ne ajută mult şi analiza pe care o facem după fiecare misiune, indiferent cât de mică a fost, prin care vedem ce a fost bine, ce am greşit, ca să nu mai repetăm.

Apropierea se datorează şi faptului că participăm la tot ce înseamnă muncă de prevenţie, în şcoli, în gări, târguri etc., iar reprezentanţii societăţii civile au observat că de fiecare dată când au avut nevoie de noi am răspuns prezent şi nu i-am ignorat.

- Care este problema numărul unu pe care aţi dori să o rezolvaţi?

- În acest moment, dorinţa numărul unu este asigurarea mobilităţii. Lipsa maşinilor şi a carburantului a devenit acută. Apoi, sau în acelaşi timp dacă s-ar putea, mi-aş dori să asigurăm mai multă protecţie personalului pe timpul misiunilor, prin completarea echipamentului individual.

Ar trebui să închei cu câteva concluzii: cât de buni .. cât de bine...., ce pregătiţi ...., dar sunt, totuşi, şi probleme ...

De data aceasta, cuvintele preşedintelui Consiliului Judeţean Ialomiţa, profesorul Silvian Ciupercă (foto dreapta), sunt de ajuns: „Seriozitatea, exigenţa, rigoarea, disciplina şi profesionalismul sunt câteva dintre atributele care pot caracteriza prestaţia publică pe care o au în comunitatea ialomiţeană conducătorii şi efectivele din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Ialomiţa.

Fie că vorbim de implicarea jandarmilor în activităţile de asigurare a ordinii şi liniştii publice, fie că ne referim la prezenţa constantă a acestora la diverse acţiuni şi evenimente publice, trebuie să remarcăm influenţa semnificativă pe care aceştia o au în păstrarea unui climat de securitate socială.

În ultimii ani, instituţia condusă de inspectorul şef colonel Nicolae Parepa a fost permanent prezentă în comunităţile locale ialomiţene, reprezentanţii Jandarmeriei participând la numeroase întâlniri cu autorităţile administraţiei publice locale, cu directorii unităţilor de învăţământ şi cu cetăţenii din judeţ.

Şi prin aceste acţiuni, imaginea Jandarmeriei ialomiţene s-a consolidat, fiind percepută de cetăţeni nu doar ca o forţă represivă, ci ca un partener, o prezenţă utilă şi binevenită în teritoriu, având în componenţă oameni de valoare, ce respectă cu stricteţe anumite norme de conduită şi care dau dovadă de devotament, verticalitate morală şi profesională în toate misiunile pe care le au de îndeplinit.”

maior Sorin DESPINA

„Încercăm să anticipămnevoile comunităţii”

1312

Reportaj

CONVIEŢUIREA PAŞNICĂ A 18 ETNII -MISIUNEA JANDARMILOR TULCENI

Am plecat spre Tulcea, împreună cu fotograful redacţiei, într-o zi friguroasă, de 25 noiembrie, pentru a scrie şi despre colegii noştri din zona cea mai estică a ţării. Nu ascund faptul că era şi

o curiozitate personală, să văd unitatea care a aplicat prima sancţiune de interzicere a accesului la o competiţie sportivă ( iar acum nu mai există nicio echipă judeţeană care să fie înscrisă în

campionatele naţionale!), dar şi modul în care sunt organizate misiunile în zona acoperită de apă.

Inspectorul şef, colonelul Pavel Vizitiu, ne-a primit cu multă bucurie şi deschidere, fiind generos şi darnic în explicaţii:

- Judeţul Tulcea are un specific aparte, mai mult de jumătate din suprafaţă este acoperită cu apă, iar în această zonă populaţia este foarte puţină, aproximativ 14 mii de oameni, în sate şi în oraşul Sulina. Despre Sulina aş dori să spun că are cam 3.500-4.000 de locuitori, dar în perioada estivală îşi triplează populaţia, dacă nu chiar de patru ori. Aici, prin grija Preşedinţiei României, pe perioada vacanţei şcolare de vară funcţionează o Tabără Internaţională a Tineretului Român de Pretutindeni, pe serii de câte o săptămână. În această tabără se organizează activităţi cu specific românesc, pentru a nu-i lăsă pe tinerii români să-şi uite originile, iar Jandarmeria contribuie la prevenirea oricăror manifestări de tulburare a ordinii publice în zonele de organizare a activităţilor.

Mai trebuie să spunem că în zona Rezervaţiei Biosfera Deltei Dunării transportul se face exclusiv pe apă, de aceea suntem singura unitate din Jandarmerie care avem în dotare două şalupe fluviale, una de patrulare şi intervenţie şi una doar de intervenţie.

Din punct de vedere al populaţiei, aceasta este extrem de eterogenă, fiind prezente 18 etnii, dar o populaţie care a înţeles să convieţuiască paşnic şi că numai împreună le poate fi bine sau, mai bine spus, mai uşor.

Deşi este zona cu cea mai mare întindere de apă din ţară, este şi zona cea mai aridă, în partea de uscat din sudul judeţului. Este şi singurul judeţ în care se întâlnesc toate formele de relief, de la Munţii Măcinului, până la Marea Neagră.

- Interesante precizările geografice. Acţionaţi şi în această zonă montană?

- Da, avem parteneriat de colaborare cu Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului şi desfăşurăm acţiuni în comun. Anul trecu am avut chiar o intervenţie pentru salvarea unei turiste, care primise aprobare să intre în rezervaţie, s-a rătăcit, se apropia noaptea şi a intrat în panică. Atunci a sunat la 112, iar apelul a fost redirecţionat către noi.

-

Aveţi vreo structură specializată în intervenţie montană, vreun post...?- Nu, la Măcin avem doar un pluton, în cadrul căreia există şi o

grupă de supraveghere şi intervenţie, specializată în acţiuni de ordine publică.

- Dar au pregătire specifică mediului montan?- Nu, pentru că sunt foarte rare cazurile în care ne întâlnim cu astfel

de situaţii, iar intervenţia nu presupune escaladă, rapel sau acţiuni complicate. Acolo este important să cunoşti foarte bine zona şi, din fericire, tot personalul care încadrează plutonul de la Măcin e din zonă. Au crescut acolo, cunosc zona şi îşi desfăşoară activitatea cu rezultate foarte bune, comunitatea este mulţumită, autorităţile publice sunt mulţumite. Mai avem un pluton dislocat la Babadag, cu aceeaşi structură, iar la sediul central, pe lângă structura de comandament şi cea de suport, există un detaşament mobil, în cadrul căruia avem trei funcţii de ofiţer libere ...

- Le veţi ocupa acum (la 1 decembrie, n.r.), când va veni promoţia de la Academia de Poliţie....

- Aşa este, sperăm ca cei care vin să rămână, pentru că sunt oferte de la unităţi din ţară. Este o vorbă aici, că „Cine bea apă din Dunăre, nu mai pleacă”. Eu sunt un exemplu (inspectorul şef este originar din

Botoşani, n.r.): când am absolvit, în 1989, am fost repartizat aici şi nu am mai plecat.

- Care sunt cele mai grele misiuni?- Cele din zona deltaică. Avem cele două

şalupe, una modernă, cu două motoare de câte 490 de cai putere, care ne permite să transportăm 25 de luptători complet echipaţi rapid, într-o oră suntem la Sulina. Cealaltă este pe corp de tablă, care este foarte bună pe timp de iarnă, când sunt sloiuri, dar este foarte veche, fabricaţie 1939 – adică a aniversat recent 74 de ani – şi a avut uşoare îmbunătăţiri până acum. Minusurile în sine sunt capacitatea de transport şi viteza mai mică – cu aceasta facem cinci ore până la Sulina. Dar revin la ceea ce am spus mai înainte, aici în Deltă se împacă toată lumea, misiuni de restabilire a ordinii publice nu am avut niciodată de când sunt eu în unitate, de 25 de ani. Rusul se împacă cu turcul, cu tătarul, românul cu ungurul şi cu lipoveanul, nu am avut cazuri de tulburare gravă a ordini publice, ca să fim nevoiţi să intervenim pentru restabilire. Un mare „of ” al nostru este că nu mai avem competenţe să constatăm infracţiuni de braconaj piscicol! Cine a făcut legea, a făcut-o din birou, mai pot constata aceste infracţiuni doar cei care au şi atribuţii de poliţie judiciară, iar noi putem constata fapte de braconaj doar dacă îi prindem din întâmplare, în flagrant, pe timpul misiunilor noastre. Înainte de a intra în vigoare noua prevedere, am avut rezultate foarte bune şi chiar ne aprecia lumea, acum mai facem acţiuni doar la pescuitul cu lanseta, cu undiţa .....

- Vorbeaţi de vechimea uneia dintre cele două nave. Sunteţi vecini cu colegii de la Poliţia de Frontieră, iar la ei am văzut că este altă situaţie.

- Aşa e, avem „nenorocul” să fim gard în gard cu unitatea de Poliţie de Frontieră şi vedem că ei au asigurate cu totul alte resurse de mobilitate - bărci, şalupe, maşini (din fonduri europene, n.r.). Păi nici nu vreau să mă gândesc cum reuşim să cârpim noi cele câteva maşini, şi alea vechi..... Resursele materiale sunt marea problemă. Din anul 2000 aşteptăm să modernizăm centrala termică şi să realizăm racordul la sistemul de gaze naturale. Am fost amânaţi an de an, dar în această toamnă, pentru că era imposibil să mai încălzim clădirea, cu sprijin local, ne-am racordat la sistemul public de încălzire. Nu mai zic de acoperiş, care prezintă fisuri şi nu reuşim să-l reparăm.

- Cu stuf, în ultimă instanţă!- Ar fi bine, e ecologic, ţine 100

de ani. Dar şi acesta costă, iar cei care ştiu să pună stuf nemţeşte, cum se spune aici, sunt pe cale de dispariţie. Oricum, tot tragem speranţe, că se va rezolva cumva şi problema resurselor materiale, mai ales mobilitatea terestră, pentru că mult timp nu o mai putem duce aşa.

- Vorbeaţi mai devreme de completarea unor posturi libere cu absolvenţii Academiei de Poliţie. Care este situaţia resurselor umane?

- Din acest punct de vedere stăm „foarte bine”. „Mulţumim” unui fost ministru că ne-a ajutat să ajungem de la o încadrare de 72% la 99%, ceea

ce este foarte bine!!! Sunt multe probleme generate de subdimensionarea efectivelor, oamenii muncesc ore suplimentare, care nu pot fi plătite, dar nici liber nu putem să le dăm, pentru că nu are cine să execute misiunile, nu are cine să intre în post. La prima vedere sunt probleme

mărunte, dar pot genera neajunsuri mari. Însă pot spune că toţi sunt oameni de ispravă,

bine pregătiţi şi că putem gestiona orice problemă din domeniul de competenţă.

Întrevederea noastră ar fi putut continua, dar inspectorul şef era aşteptat la o şedinţă organizată la sediul Consiliului Judeţean, pentru organizarea manifestărilor prilejuite de Ziua Naţională, aşa că, însoţiţi de plutonierul major Marian Ciobotaru, responsabilul cu relaţiile publice, am plecat să vedem cazarma. Îţi sar în ochi imediat afişele de campanie ale asociaţiilor ce luptă să salveze Delta, apoi fizionomia jandarmilor, trăsăturile foarte diferite, corespunzătoare etniilor din zonă – unul blond deschis, unul cu ochii mai mici ... , ca şi folosirea multor cuvinte din limbile materne, pe care toţi le înţeleg.

Pentru a doua zi, era planificată şi o misiune în zona Crişan, şi am ales să mergem împreună cu luptătorii din detaşamentul mobil în această patrulare, cu gândul la plasele pline cu peşte pe care le-am putea depista. Am plecat devreme, iar drumul a fost scurt. Am acostat la pontonul cantonului Comisariatului Gărzii de Mediu din cadrul ARBDD Tulcea, care a constituit punctul de plecare spre traseele de patrulare stabilite. Am fost întâmpinaţi cu foarte multă căldură de comisarul de mediu Dan Holoştenco, cel care mi-a confirmat că între cele două instituţii colaborarea este excelentă, dublată de o

prietenie între oamenii ce fac parte din ele.

Cum timpul era foarte bine calculat, am plecat pe canale; conducătorul şalupei era plutonierul adjutant şef Emil Nazarciuc, Pinguinul, cum îi spun colegii. Patrularea este însoţită de poveşti pescăreşti, amintiri din misiuni, dar tot timpul revine în discuţie regretul că jandarmii nu mai pot combate braconajul.

„Aveam post la Jurilovca, la Murighiol, noi toţi suntem din „baltă”, cunoaştem „balta” , aveam şi rezultate. Populaţia Deltei şi pescarii cinstiţi ne apreciau,

pentru că îi ajutam să trăiască mai uşor. Aici, ei trăiesc numai din pescuit, iar dacă braconierii distrug puietul şi scot industrial peşte, ei nu mai au din ce trăi. Îmi amintesc că am găsit o plasă monofilament de 10 km, nu se mai termina”, îmi spune „ghidul” meu în secretele deltei.

Vremea e friguroasă, vântul bate simţitor, iar gândul mă duce la versurile unei cunoscute melodii populare: „Bate-un vânt rece din baltă, la Chilia-n port” şi înţeleg acum despre ce este

vorba. „Este bine azi, facem acţiuni în comun cu

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în zile mai friguroase, pe o vreme mai rea decât acum, pentru că atunci ies şi braconierii”, îmi spun jandarmii, parcă citindu-mi gândurile.

Prin staţie suntem anunţaţi că cealaltă patrulă a surprins doi localnici cu plase monofilament în barcă (foto jos). Urmează să fie predaţi colegilor poliţişti, pentru continuarea cercetărilor, jandarmii neputând face nimic mai mult. Abia plecau, plasele sunt goale, dar este important că, momentan, au mai fost salvate câteva sute de peşti! Misiunea se încheie aproape de căderea serii, fără a fi nevoie de alte intervenţii ale jandarmilor.

Pe drumul de întoarcere, am aflat că situaţia pontonului unde sunt ancorate şalupele este una pe care eu o consider cel puţin bizară. Deşi există o lege care prevede că folosinţa malului este gratuită pentru navele militare,

Jandarmeriei (o instituţie a statului) nu i se pot da în folosinţă 15-20 de metri pe faleza publică de pe malul Dunării, unde să poată fi ancorat pontonul de care să fie legate şalupele ....pentru că nu mai este niciun loc liber!!! Ar fi loc, dar cu plată către Administraţia Apele Române (tot o instituţie a statului!), dar pentru că legea prevede gratuitate... nu se pot face plăţi! Mai mult, acest ponton ar deservi toate structurile MAI, şi navele Pompierilor, şi ale Poliţie de Frontieră, care acum sunt tolerate în zone private, prin bunăvoinţa proprietarilor!

Am plecat din Tulcea pe înserate, cu ochii la luminile sutelor de instalaţii eoliene pentru energie verde, dispuse de curând pe dealurile tulcene, ce se aprindeau şi se stingeau ca într-un joc ireal şi fascinant. Satele, cu multe case sărăcăcioase, se răreau pe măsură ce ne depărtam de capitala judeţului, şi mărturisesc sincer că gândul mi-a rămas la frumuseţea sălbatică a acestui judeţ, la condiţiile cu totul speciale în care lucrează aici jandarmii, la stolurile de lişiţe şi lebede, la egretele şi strâcii ce erau mai vizibile ca în perioada de vară, la ştiucile de 8-9 kg care aşteptau să fie prinse-n cărlig, dar şi la borşul de peşte original, pe care l-am degustat acolo (în care nu se pune orez sau morcov şi care se acreşte numai cu oţet! – învăţătură de la un master şef jandarm).

Să fii jandarm, iarna, în Delta bătrânului Danubiu, nu-i chiar cea mai mare plăcere, dar datoria-i datorie!

a consemnat maior Sorin DESPINA

1514

Acasă, la jandarmii din inima Olteniei

Primirea noastră (semnatara acestor rânduri şi Cristian Dumitru, fotograful revistei) a fost făcută cu căldură de către cei doi ofiţeri de relaţii publice. Prima oprire am făcut-o la colonelul Marin Andreiana, cel care de aproximativ o lună de zile este comandantul Grupării de jandarmi Mobile „Fraţii Buzeşti” Craiova. Ca de fiecare dată, cu aceeaşi disponibilitate şi un zâmbet larg, colonelul Andreiana ne-a invitat în biroul său. Chiar dacă

timpul de la investirea domniei sale în această funcţie şi până în momentul în care am desfăşurat misiunea era relativ scurt, el a încercat să ne facă cunoscute misiunile unităţii, punând accent pe competiţiile sportive şi pe modul în care înţeleg tinerii să-şi manifeste susţinerea sau dezacordul faţă de o anumită echipă sau sportiv. De cele mai multe ori s-au confruntat cu situaţii ciudate, care ar da de gândit oricărei persoane cu puţină luciditate şi simţ al raţiuniii: introducerea de materiale pirotehnice în arenele sportive. „Sunt din ce în ce mai inventivi când vine vorba de a introduce articole pirotehnice în stadion. Principala problemă este implicarea copiilor de vârste mici. Sunt unii care au 9, 10, 12 ani. Copii care scandează şi care strigă împotriva orânduirii sociale, care se manifestă violent, vulcanic. Este incredibil”, afirma domnul colonel.

Comandantul ne-a vorbit puţin şi despre rolul pe care ar trebui să îl aibă, în formarea unui tânăr, şcoala şi familia. „Totul porneşte de la educaţia copilului, de la familie, şcoală şi implicit de la societate. Dacă societatea îi oferă modele negative, iar el vede din ce în ce mai des astfel de oameni, comportamentul său va fi pe măsura a ceea ce observă în jurul său. În astfel de momente tu eşti blocat pentru că îţi dai seama că nu poţi face nimic. Anturajul este cel care îşi pune asupra copilului de astăzi amprenta şi duce la formarea adultului de mâine”.

Şi pentru că nu au putut rămâne simpli spectatori la aceste evenimente, pe lângă măsurile de ordine publică, jandarmii au apelat la o soluţie: „Majoritatea membrilor acestor galerii sunt

minori, peste 90 la sută dintre ei. De aceea am convocat la sediul nostru Comisia Judeţeană pentru Combaterea Violenţei în Sport, unde a fost prezent prefectul judeţului şi reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean. Am decis ca, folosindu-ne de sprijinul lor, să-i identificăm pe aceşti tineri şi apoi să prezentăm faptele părinţilor”, a declarat căpitanul Cosmin Mirea, ofiţerul de relaţii publice din cadrul Grupării.

Misiuni în opt judeţe ale ţării

Printre cele mai importante misiuni din ultima perioadă la care au participat jandarmii din cadrul Grupării, am putea aminti: efectuarea de acte procedurale, la solicitarea şi sub coordonarea procurorilor Direcţiei Generale Anticorupţie, în Judeţele Caraş Severin, Timiş şi Arad, pentru prinderea în flagrant a cadrelor din punctele de trecere a frontierei Moldova Nouă, Naideş, Moraviţa, suspectaţi de săvârşirea unor infracţiuni de luare de mită (7–8 februarie 2011); asigurarea ordinii publice pe timpul desfăşurării manifestaţiilor de protest în Piaţa Universităţii din Municipiul Bucureşti (16–24 ianuarie 2012); asigurarea ordinii publice, siguranţei rutiere şi protecţiei participanţilor cu ocazia desfăşurării finalei UEFA Europa League dintre echipele Athletic Bilbao şi Atletico Madrid (9 mai 2012).

„Din cele opt judeţe în care avem competenţă, cele mai multe misiuni le-am executat în Gorj şi Mehedinţi, unde frecvent ne sunt solicitate efective. Urmează Olt şi Argeş şi pe <<ultimul loc>> sunt Judeţele Teleorman, Vâlcea şi Giurgiu. Tot în acest an, timp de o săptămână, am sprijinit cu oameni I.J.J. Gorj şi I.J.J Mehedinţi. Astfel, noi am preluat pentru o săptămână tot ceea ce înseamnă misiune de ordine publică, fără cele de pază, oferindu-le astfel posibilitatea ca oamenii din detaşamentele de ordine publică să îşi desfăşoare activitatea de pregătire în mod organizat şi cu efective complete”, ne-a spus căpitanul Cosmin Mirea.

Un nou număr tipărit al Revistei „Jandarmeria Română”, o nouă misiune de documentare jurnalistică în unităţile Armei. De data aceasta, cartea câştigătoare, dacă se poate spune aşa, a fost extrasă de către cele două unităţi din Judeţul Dolj: Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Mihai Bravul” Dolj şi Gruparea Mobilă de Jandarmi „Fraţii Buzeşti” Craiova.

Pentru a mă familiariza mai bine cu arealul geografic în care urma să fac această documentare, am început să caut ceva date despre acesta. Potrivit istoricilor, se pare că Dolj în varianta veche - Doljii - îşi are originea în limba slavonă ( Dole=Jos), la care se adaugă Jii, rezultând Doljii, adică Jiul în Aval sau Jiul de Jos. Jii este pluralul numelui Jiu, format prin unirea Jiului de Vest cu Jiul de Est. De asemenea, am căutat câteva informaţii şi despre reşedinţa Judeţului Dolj, Craiova.

Se pare că originea actualului nume a fost subiectul mai multor controverse. Ceea ce se poate afirma cu siguranţă este că numele provine de la slavonescul „kralj”, care înseamnă rege, crai. Astfel, „Craiova” poate însemna ţinut, ţară, naţiune.

G.J.M. Craiova

Şcoala, locul pentruun nou început

Pentru a fi lângă cetăţeni, zilnic, în medie 130-180 de jandarmii din cadrul grupării execută misiuni în cooperare cu poliţia. De asemenea, o misiune foarte importantă o constituie şi cea din zona instituţiilor de învăţământ preuniversitar. De mai bine de 6 ani, unitatea, prin reprezentanţii săi, a încheiat parteneriate educaţionale cu instituţii de învăţământ din judeţ, acestea din urmă prin cadrele didactice solicitând prezenţa jandarmilor. „Personal împreună cu ofiţerul psiholog, dar şi cu specialişti ai Compartimentului Prevenirea şi Combaterea Faptelor Antisociale am mers în cadrul orelor de dirigenţie, la şedinţele cu părinţii şi am expus în faţa tuturor celor prezenţi faptele antisociale ce sunt săvârşite în general de către tineri, şi care se petrec de obicei în zona instituţiilor de învăţământ”, a continuat ofiţerul de relaţii publice.

Din afirmaţiile sale am aflat că au încheiate aproximativ 20 de parteneriate, iar solicitări din partea directorilor de şcoli continuă să vină. Răspunsurile primite de la Jandarmerie au fost întotdeauna afirmative, existând disponibilitate, chiar dacă nu există încheiate acorduri de parteneriat. Colegii noştri s-au axat destul de des şi pe vizitele în şcolile din mediul rural, din experienţa lor rezultând că elevii din aceste unităţi de învăţământ sunt mult mai expuşi, mai ales atunci când termină o formă de învăţământ şi ajung la un liceu din oraş.

„Este perioada sărbătorilor şi cu siguranţă vom avea în atenţie activitatea de comercializare a brazilor, în pieţe, târguri, comercializare

de animale, dar şi prevenirea şi combaterea comercializării de materiale pirotehnice, totul desfăşurându-se în cooperare cu instituţiile care au atribuţii directe în acest sens. Aceste probleme au fost discutate şi cu elevii, în cadrul întâlnirilor, noi prezentându-le cazuri în care tineri care au folosit necorespunzător astfel de obiecte au rămas cu infirmităţi” a continuat căpitanul Mirea.

Jandarmeria, un partenerde nădejde

Relaţia care s-a format între Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova şi celelalte instituţii ale statului (Poliţia, DIICOT, BCCO, organele silvice, executorii judecătoreşti, organele administraţiei publice locale, Garda de mediu etc.) este pe deplin fructificată. Din afirmaţiile reprezentanţilor grupării am aflat că au fost cazuri când DIICOT-ul sau BCCO-ul au solicitat doar Jandarmeriei spijinul şi au vrut să lucreze doar cu jandarmii, certificând astfel modul exemplar în care colegii noştri şi-au făcut datoria.

Cea de-a doua zi, şi ultima din cadrul misiunii noastre, a fost rezervată în cea mai mare parte festivităţilor organizate cu ocazia Zilei Naţionale a României. Cel mai aşteptat moment a fost cu siguranţă cel al avansărilor înaintea expirării stagiului minim în grad. Cu această ocazie, în cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Fraţii Buzeşti” Craiova au mai adăugat o tresă la grad 3 ofiţeri şi 12 subofiţeri, gradele fiind înmânate de către domnul colonel Marian Andreiana. De asemenea un număr de 217 cadre militare au fost recompensate cu „Mulţumiri”, „Felicitări” sau „Citarea prin O.Z.U.”.

Încă de la intrarea în curtea unităţilor atenţia ne-a fost atrasă de către capela militară. Am aflat de la preotul militar Nicolae Cristian Bălă, că aşezământul poartă hramul „Sfântului mare Mucenic Gheorghe” şi s-a început ridicarea acestuia în urmă cu 13 ani, când au fost sfinţite crucea şi locul de zidire. Biserica este construită din cărămidă, în formă de cruce, cu o pictură, în stil bizantin, ea fiind realizată în tempera de către pictorul Nicolae Preda.

Reportaj

1716

Reportaj

I.J.J. DoljTransportul combustibilului nuclear,protejat de jandarmi

Am continuat documentarea în Craiova, supranumită şi „Cetatea Băniei”. Primul care ne-a oferit informaţii importante despre ce fac jandarmii în Dolj, în speţă cei ai inspectoratului, a fost colegul nostru, căpitanul Ionuţ Ţapu, ofiţerul de relaţii publice. Încă de la prima întâlnire i-am pus că scopul vizitei noastre era prezentarea misiunilor unităţii, cu un accent mai mare pe cea de asigurare a transportului de materialul nuclear pe Dunăre, care se desfăşoară în baza Protocolului de colaborare încheiat între Jandarmeria Română şi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (C.N.C.A.N).

Principalul scop al protocolului îl reprezintă schimbul de date şi informaţii pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a misiunilor Jandarmeriei, de asigurare a pazei şi protecţiei instalaţiilor şi obiectivelor nucleare ale C.N.C.A.N., precum şi a transporturilor de materiale nucleare şi radioactive, stabilite prin lege, pentru prevenirea şi combaterea faptelor de natură contravenţională sau penală.

Având în vedere că despre această misiune cel mai bine poate vorbi cineva care este implicat direct, am purtat o discuţie scurtă cu căpitanul Daniel Dragu, comandant de grupă în cadrul Detaşamentului Mobil. „Ce pot să spun eu despre această misiune? Este una complexă, ce presupune foarte mult efort, cu desfăşurarea mai multor activităţi”. Imediat a venit întrebarea pe care probabil foarte multă lume ar adresa-o: Cum sunt aleşi oamenii care fac această misiune?

„Primul lucru de care se ţine cont în alegerea lor este lipsa fricii faţă de apă. Apoi trebuie să fie oameni sănătoşi fizic, pentru că sunt misiuni care durează câte 6-7 zile şi nu ne permitem să-i trimitem bolnavi. Mai mult, sunt jandarmi care au urmat cursuri de transport special şi care ştiu ce presupune un transport special şi mai ales urmărim ca ei să fie foarte buni executanţi. Fiecare dintre noi are uneori probleme în familie, acasă, dar trebuie să înveţi să laşi totul deoparte şi să te concentrezi doar asupra misiunii”.

Chiar dacă tracul de reportofon persista încă, acesta a ţinut să spună câteva cuvinte şi despre misiunea complexă la care a participat în cursul lunii septembrie a anului trecut. „A fost vorba despre o misiune de asigurarea a unui transport de tehnică militară, de la intrarea Dunării în ţară şi până la Constanţa, şi pot spune cu mândrie că a fost lipsită de probleme”.

Un alt moment important în cadrul vizitei noastre în inima Olteniei a fost întâlnirea cu domnul colonel dr. Constantin Florea, şeful I.J.J. Dolj. Firesc, discuţiile au început simplu prin prezentarea misiunilor inspectoratului, dar pe măsură ce timpul trecea, descopeream lucruri noi despre acei oameni care ne sunt colegi. „Misiunile noastre sunt diversificate. Una dintre cele mai importante şi mai inedite misiuni este cea de pază şi protecţie a transporturilor de combustibil nuclear ars, ori verde, sau viu, cum îi spun unii, pe Fluviul Dunărea, misiune pe care o facem de ani de zile”.

Încă de la prima vedere pare o misiune complexă. Este o provocare continuă, oamenii fiind pregătiţi pentru orice fel de situaţie. Pe scurt, misiunea se derulează astfel: „O misiune poate începe în apele internaţionale care fac joncţiunea între Porturile Bechet şi

Oreahovo. Practic nava vine în Portul Bechet, urcă echipajul pe ea, ies pe şenalul navigabil, vine împingătorul cu barja din portul bulgăresc Oreahovu, intră pe şenalul navigabil şi porneşte către portul ucrainian de pe Braţul Borcea, Ismail. Băieţii merg pe dreapta, pe stânga, verifică atunci când vine un alt vas din amonte sau din aval, se apropie de acesta, au binoclu, daca li se pare ceva suspect iau legătura cu Poliţia de Frontieră, care vine şi întăreşte dispozitivul. Există colaborare şi cu Inspectoratul General de Aviaţie, în caz de probleme se intervine cu un elicopter şi cu un echipaj de la BSIJ. De asemenea, este informată Brigada antiterororistă din cadrul SRI; dacă se iau ostatici în apele teritoriale româneşti intervin şi fac intervenţie contrateroristă. În momentul în care se ajunge în

zona portului ucrainean, noi rămânem în apele noastre teritoriale, vine Marina ucraineană, ei au marină de război, preia barja, intră în apele ucrainiene, iar noi ne întoarcem în bază, dacă se poate spune aşa. Când se aprovizionează cu combustibil nuclear viu, misiunea se mută la Tulcea, iar de acolo ne pregătim să ajungem în Bulgaria”, povesteşte domnul colonel Florea.

De câteva ori pe an, în funcţie de solicitări, zeci de tone de combustibil nuclear tranzitează apele teritoriale ale României şi de fiecare dată, la fiecare transport, jandarmii sunt prezenţi. Din banii obţinuţi prin prestarea acestor servicii, au fost achiziţionate maşini şi uniforme pentru cei care sunt implicaţi în misiune. „Acum urmează să cumpărăm vestele antiglonţ, toţi banii urmând a fi investiţi în dotarea lor, pentru a-şi face cât mai bine datoria”, a completat inspectorul şef.

Misiuni importante, rezultate pe măsură

Un alt element de mândrie al acestei unităţi este faptul că în anii de când s-a înfiinţat structura de pază conducte, în cei 37 de kilometri, cât au în aria de responsabilitate, nu au fost înregistrate evenimente negative. Nu au fost depistate instalaţii artizanale şi nicio persoană nu a încercat să sustragă combustibil în mod ilegal.

Întrebarea care se pune este „De ce?”. Răspunsul l-am primit prompt de la colonelul Florea (foto sus): „Acolo, la subunitatea care se ocupă de aceste misiuni, sunt unii dintre cei mai buni oameni. Aceşti băieţi

au o cultură militară, o educaţie militară aleasă, au un cult faţă de lucrul bine făcut, faţă de lege şi valori. Noi am încercat să le inoculăm acea dorinţă de a fi buni acolo unde îşi desfăşoară activitatea, să uite în cele opt ore de problemele de acasă pentru că altfel toate se întorc împotriva lor”.

La fel ca în situaţia colegilor de la Grupare şi inspectoratul are o colaborare foarte bună cu celelalte instituţii ale statului. Pentru a eficientiza modul în care sunt rezolvate unele situaţii, şi aici vorbim despre mandatele de aducere, reprezentanţii inspectoratului, G.J.M. Craiova, Poliţiei Locale Craiova, I.P.J. Dolj şi Curţii de Apel Craiova au organizat o întâlnire prin care s-a analizat oportunitatea de a încheia un protocol privind această activitate.

„Am apreciat că este nevoie ca un mandat de aducere emis de o instanţă de judecată să fie pus în executare de cea mai apropiată structură de poliţie, jandarmerie sau poliţie locală de pe raza localităţii unde domiciliază persoana care face obiectul executării mandatului. De exemplu, dacă avem de executat un mandat din mediul rural dintr-o anumită localitate, în mediul rural poliţia este majoritară şi nu o să

transmită instanţa un mandat de executare la jandarmerie, ca să se deplaseze de la Craiova, în localitatea aceasta, care este poate la 50 de kilometri, în condiţiile în care acolo există o secţie de poliţie rurală, care poate să primească acest mandat şi să-l pună în executare. Numai că instanţele de judecată fiind independente emit mandate de aducere către reprezentanţii forţei publice: poliţie, jandarmerie, poliţie locală. Ei au apreciat întotdeauna că jandarmeria este cea care are cea mai mare eficienţă în executarea mandatelor şi la un momentdat ne-am trezit cu foarte multe solicitări în condiţiile în care acolo erau structuri de poliţie. Atunci am încheiat un protocol de colaborare, l-am transmis la toate instanţele de judecată şi toţi magistraţii ştiu că dacă trebuie să execute un mandat la Calafat,

nu îl trimite la Jandarmerie la Craiova, ci la Poliţie la Calafat. Dacă este la Craiova îl trimiţi la Jandarmerie la Craiova, pentru că este într-o zonă care ţine de competenţa ei. În urma unei analize s-a stabilit că este benefic şi a fost prelungit, urmând să ne întâlnim pentru a fi prelungit din nou”.

Munca la negru, combătută alături de jandarmi

O altă instituţie care se bucură de sprijinul jandarmilor, atunci când situaţia o impune, este Inspectoratul Teritorial de Muncă. S-a acţionat în foarte multe cazuri pentru combaterea muncii la negru, stoparea acestui fenomen fiind o prioritate pentru cei implicaţi.

La nivel naţional există un protocol de colaborare între Jandarmerie şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin care se stipulează că jandarmii îi însoţesc pe inspectorii ITM în acţiunile lor. Până la semnarea acestuia, misiunea jandarmilor se oprea la poarta societăţii, pentru că nu aveau competenţa de a intra în interiorul fabricii sau magazinului, ei putând constata doar acele infracţiuni depistate în timpul misiunilor. „Când inspectorii au aflat de noile noastre competenţe, au fost încântaţi”, afirmă domnul colonel Florea.

Au fost cazuri când, în timpul acţiunii, cei depistaţi muncind la negru au fugit de frica jandarmilor, iar cei prinşi nu recunoşteau activităţile desfăşurate. Astfel, s-a ajuns la concluzia că trebuie intervenit în alt mod. Colegii noştri au început să discute cu ei, să îi întrebe cu cât sunt plătiţi, să le explice ce salariu ar trebui să aibă. Le-au vorbit despre contribuţiile pe care angajatorul ar trebui să le plătească pentru ca ei să beneficieze de asigurări de sănătate sau de pensie. Uşor, uşor, oamenii au devenit cooperanţi şi au început să povestească. Prin astfel de acţiuni în anul 2011, la nivel Judeţului Dolj, ITM-ul a ocupat locul I în combaterea muncii la negru, iar în 2012, locul III.

Ca şi cum ar fi fost regizat, în ultima zi de documentare, în timpul unei discuţii cu colegii noştri - ofiţeri de relaţii publice, unul dintre ei primeşte un telefon din partea unei jurnaliste, care îi solicita câteva informaţii referitoare la prezenţa unei maşini de jandarmerie în zona unde avusese loc un eveniment. Imediat cei doi au luat legătura cu oamenii lor şi astfel au aflat că era vorba de un coleg, din cadrul inspectoratului, care în timp ce se deplasa cu maşina personală către domiciliu (tocmai ieşise din tură), a văzut cum un copil sparge geamul unei maşini şi sustrage din interior o geantă. „Am văzut cum un minor a spart, cu o piatră sau bujie, nu ştiu exact pentru că nu am găsit nimic, geamul maşinii, a sustras o geantă şi a fugit. Primul lucru la care m-am gândit a fost să opresc maşina în mijlocul intersecţiei, şi să fug după el. L-am prins, imobilizat şi am sunat apoi la colegii de la dispecerat, pentru a le solicita sprijinul”, spunea cu emoţie plutonierul Silviu Ştefan Dinu (foto dreapta). El este unul dintre colegii care a fost recompensat de către comandant cu „Mulţumiri”.

Pentru a marca aşa cum se cuvine Ziua Naţională, la inspectorat a fost organizată o ceremonie în cadrul căreia a fost vizionat un film documentar, iar domnul lector univ. dr. Florin Olteanu din cadrul Facultăţii de Istorie, a susţinut un seminar despre însemnătatea acestei date importante pentru toţi românii.

De asemenea, 3 ofiţeri şi 7 subofiţeri au fost înaintaţi în grad înaintea expirării stagiului minim (foto sus) şi 311 cadre au primit Diplome de merit, „Mulţumiri”, „Felicitări” şi „Citarea prin O.Z.U.”.

a consemnat locotenent Casandra ILIE

1918

Dezbateri, opinii, analize

Media-asociaţiile şi implicaţiile acestora în spaţiul public

1 - Pierre Rosanvallon, Contrademocraţia, Editura Nemira, 2010, pag. 792 - Gustave Le Bon, Psihologia timpurilor noi, Editura Antet, pag.83 - Alvin Toffler, Heidi Tofller, Avuţia în mişcare, Editura Antet, 2006, pag. 374 - Pierre Rosanvallon, op.cit., pag. 825 - Ibidem, pag. 81

decât înainte şi nu şi-au mai putut îndeplini în mod adecvat rolul de creatoare de identităţi”7. Mişcările protestare ale zilelor noastre relevă că lumea s-a schimbat, ea ”n-a fost nicicând mai diversificată. Identităţile regionale, culturale, lingvistice se afirmă pe toate continentele, prin mijloace de comunicare, de la TV la Internet, care unesc şi fragmentează în acelaşi timp diferitele segmente ale spaţiului public”8. Ar fi o eroare să considerăm că actualele mişcări protestatare sunt incoerente şi inconsistente, atâta vreme cât ele sunt generate de probleme sociale grave şi construite din spaţiul on-line. Chiar dacă interconectivitatea de cele mai multe ori ”nu dezvoltă neapărat participarea civică... odată cu expansiunea informaţiei digitalizate creşte şi riscul manipulării”9.

Relevant pentru această etapă este faptul că societatea zilelor noastre este lipsită de referenţialul său negativ – comunismul, regimurile totalitare şi astfel democraţia începutului de secol XXI par să se afle într-o ”dilemă de autodefinire”, mai cu seamă că ”democraţia nu este niciodată desăvârşită pentru că nu poate niciodată spera să suprapună întocmai poporul politic produs prin mecanismele cetăţeniei, peste o societate care, exprimându-se politic, este îndemnată să incrimineze şi să condamne imperfecţiunile propriei sale imagini”10. Astfel de realităţi sociale şi psihologice reclamă adecvarea mesajului şi a activităţii de comunicare, atâta vreme cât nu ştim dacă astfel de mişcări protestatare sunt sau nu manipulate, deşi se coagulează un mesaj orientat individului şi, implicit, viitoarei mulţimi de protestatari, mesaj care se fundamentează pe cunoaşterea dorinţelor, nevoilor şi mecanismelor psihice ale individului, care face parte iniţial dintr-un public virtual şi, ulterior, metamorfozat, într-o mişcare socială. O concluzie, cel puţin interesantă, cu referire la mulţimi, este aceea că ele pot fi şi inteligente, ca urmare a interacţiunilor dezvoltate ”în forme care încă nu au fost prezise şi pentru care nu există proceduri de control sau de optimizare”11.

Regulile formării şi dezagregării în spaţiul public,

transmiterea influenţelor asupra mulţimii, pot fi manipulate, având în vedere că opinia publică, privită ca dimensiune psiho-socială a vieţii sociale, înseamnă determinarea şi structurarea comportamentului social. Astfel, opinia ”desemnează o perspectivă de interpretare a unui fapt social, acceptată, susţinută şi promovată de o persoană sau grup social”12, iar publicul, real sau virtual, presupune ca ”membrii unui grup social să fie implicaţi – emoţional, intelectual sau motivaţional – în desfăşurarea unui fapt social”13. Noile instrumente şi mijloace din social-media au reinventat practic activismul social, iar ”activiştii” sunt mai bine definiţi prin aceste mijloace decât de cauzele pentru care manifestă. Autoorganizarea facilă prin social-media deschide posibilitatea ca cei implicaţi să se manifeste în timp real, mai eficient, în spaţii şi la dimensiuni naţionale, regionale sau globale.

Media-asociaţiile s-au dezvoltat pe fondul informării tot mai complexe cu privire la problemele sociale, politice,

6 - Aron Szele, Seducţia dreptei extreme, revista Foreign Policy, România, nov.-dec., 2011, pag. 717 - Ibidem, pag. 718 - dr. Zoe Petre, Globalitate şi naţiune, revista Balcanii şi Europa, nr. 102, 2010, pag. 249 - Camelia Beciu, Sociologia comunicării şi a spaţiului public, Editura Polirom, 2011, pag. 16010 - Pierre Rosanvalon, op.cit. pag. 1311 - Horea Mihai Bădău, Tehnici de comunicare în social media, Editura Polirom, 2011, pag. 3112 - Dumitru Cristea, Tratat de psihologie socială, volumul I, Editura Renaissance, Bucureşti, 2011, pag. 24313 - Ibidem, pag. 11

- Partea II -

Dezvoltarea Internetului se constituie într-o adevărată sursă de bombardament informaţional, ce ne pune, de cele mai multe ori, în ipostaze critice în a identifica informaţia relevantă şi care atrage atenţia. În foarte multe situaţii, absenţa informaţiei devine la fel de periculoasă ca şi abundenţa acesteia. Încă din secolul trecut, când ”societatea nu se mai structura exclusiv în jurul conflictelor de clasă, organizate pe terenul muncii”1, mobilizarea socială s-a relocalizat, ajungându-se azi de la câteva zile la câteva ore. Timpurile în care mobilizarea socială necesita luni şi chiar ani au apus, şi aceasta graţie Internetului.

Suntem astăzi martorii unor forme neconvenţionale de intervenţie cetăţenească în spaţiu public, având ca suport Internetul, o expresie realizată a funcţiilor de vigilenţă, de denunţ şi de evaluare. Starea de nemulţumire este însoţită de nevoia de schimbare. Este într-adevăr, ”o răsturnare mondială, care a adus cu sine zguduirea concepţiilor în care societăţile au trăit lungi perioade de timp şi care, dovedindu-se ineficiente, şi-au pierdut astfel prestigiul”2. În acest context, putem avansa o clasificare a mulţimilor după criteriul de evoluţie a ştiinţei şi, implicit, al aplicaţiilor sale conexate cu evoluţia vieţii politice şi sociale. Astfel, aducem în atenţie trecerea de la mulţimile revoluţionare, la mulţimile contractuale şi, mai nou, la cele proiectate de către media-asociaţii. Chiar dacă mişcările sindicale au avut rolul lor major în epoca industrializării, mai cu seamă în anii 30 ai secolului XX, astăzi ”proliferarea ONG-urilor reflectă demasificarea rapidă a intereselor şi modelelor de trai (...). Sindicatele au de jucat un rol rezidual, însă, pentru a supravieţui, au nevoie de o nouă foaie de drum şi de un vehicul mai performant”3. Dezvoltarea tehnologiei informaţiei reprezintă un suport substanţial pentru organizarea şi consolidarea unor noi identităţi colective, care produc ”efecte

de autoritate” şi care ”exercită în acelaşi timp, o adevărată putere, adică o capacitate de a modifica şi de a constrânge conduita celor care li se află în vizor”4. Actualul militantism se manifestă mai ales între ceea ce reprezintă neoimperialismul economic, doctrinele sociale, modelele social-economice, însă manifestarea acestuia în spaţiul public este caracterizată în continuare de ”spiritul de revoltă” şi care, în realitate, constituie ”vectorul cel mai vizibil şi cel mai structurat al contrademocraţiei”5.

Aceste noi mişcări sociale reclamă remodelarea managementului privind controlul manifestărilor sociale în spaţiul public, atâta timp cât în această perioadă se configurează un nou curent, pe fondul mişcărilor post-ideologice, către noi forme derivate ale democraţiei. Una dintre cerinţele majore în managementul acestor mişcări revine forţelor de ordine publică, pe alte coordonate impuse de raporturile dintre democraţie şi contrademocraţie. Neadecvarea strategiilor de asigurare şi intervenţie poate genera disfuncţionalităţi majore la nivel social şi politic. Concludente sunt mineriadele din anii 90, evenimente sociale care au demonstrat că forţele de ordine pot fi suplinite şi chiar înlocuite. Toate acestea au avut loc pe fondul unor strategii şi tactici de intervenţie depăşite de realitate, probabil valabile în alte contexte social-politice.

În general, electoratul îşi manifestă nemulţumirea mai degrabă faţă de calitatea reprezentanţilor. Prin raportare la contrademocraţie, asistăm astăzi la o ”dezagregare a categoriilor sociale tradiţionale pe care se bazează partidele”6 şi deopotrivă ”la nivel cultural, această transformare socială a dus şi la slăbirea unor surse de identitate populară, ca apartenenţă religioasă, lingvistică, regională, morală sau, mai nou, chiar sexuală. Aceste categorii au devenit mult mai laxe

2120

economice, culturale, juridice etc. din sfera publică. Dincolo de toate beneficiile pe care le oferă Internetul, nu trebuie omisă funcţia de creare şi dezvoltare explozivă a unor noi structuri sociale. Astfel, puterea reală a mediului on-line constă în capacitatea sa de a difuza informaţiile oriunde, rapid şi fără costuri, ceea ce determină ca mişcările protestatare să fie tot mai mult concepute, planificate, implementate şi evaluate prin intermediului Internetului. Influenţarea pentru mobilizare se bazează prin promovarea cauzei acţiunilor într-o manieră convingătoare, iar de cele mai multe ori, ”problema site-urilor web unice va conţine sute de articole de susţinere şi rapoarte care susţin poziţia lor pe această temă la îndemână. Imagini sau clipuri video sunt adesea alese pentru prezentare on-line pe baza apelului la componenta emoţională. Cele mai multe dintre aceste tipuri de site-uri nu permit interacţiunea publică,

eliminând orice potenţial imediat ca publicul să răspundă la afirmaţiile gazdă”14. În general, persuasiunea on-line este asociată cu funcţia educativă şi de asemenea se pot utiliza tehnicile fundamentale de propagandă, adaptate contextului, care pot include ”apelul la omul simplu (sunt dintre voi), mărturiile (am văzut.....aşa cum vă văd pe voi), efectul de turmă (toţi fac asta), selectarea părtinitoare (prezentarea unei singure versiuni a întâmplării), transferul (asocieri pozitive sau negative), generalităţile sclipitoare (limbaj idealist sau pompos...) şi etichetarea (rasist, iubitor de copaci...)”15. În consecinţă, în raport cu noul mediu on-line în care sunt create şi asumate noi identităţi, nu se poate exclude violenţa cu ceilalţi.

Prof.univ.dr. Ţuţu PIŞLEAGe-mail: tutu.pisleag@yahoo.com

Dezbateri, opinii, analize

14 - http://www.web.net/robrien/papers/netaction.html15 - Robert H.Gass, John S. Seiter, Manual de persuasiune, Editura polirom, 2009, pag. 30

Dincolo de graniţă

FIEP - un an sub Preşedinţia Spaniolă

În perioada 28-31 octombrie 2013, în Spania, s-a desfăşurat Summit-ul Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi Mediteraneene (FIEP), la care Jandarmeria Română a fost reprezentată de domnul general de brigadă dr. Mircea Olaru, inspector general (foto sus).

A fost momentul de bilanţ al preşedinţiei spaniole, care a orientat, în perioada octombrie 2012 - octombrie 2013, activităţile comune ale acestei asociaţii profesionale, tema principală fiind „prevenirea şi lupta împotriva imigraţiei ilegale şi traficului de fiinţe umane”.

Reprezentanţii celor 12 instituţii membre ale FIEP, respectiv: Jandarmeria Naţională Franceză, Carabinierii Italieni, Garda Civilă Spaniolă, Garda Naţională Republicană Portugheză, Jandarmeria Turcă, Jandarmeria Regală Marocană, Jandarmeria Regală Olandeză, Jandarmeria Română, Jandarmeria Iordaniană, Carabinierii Chilieni, Jandarmeria Naţională Argentiniană şi Forţele de Securitate Internă din Qatar au semnat Declaraţia comună, prin care s-a decis, printre altele, admiterea Forţelor de Securitate Internă din Qatar ca membru asociat în cadrul FIEP, după parcurgerea unui an ca membru observator. De asemenea, între obiectivele asumate şi îndeplinite de preşedinţia spaniolă se numără propunerea Jandarmeriei Române de îmbunătăţire a modului de funcţionare a comisiilor FIEP, prin includerea proiectelor de cooperare în scopul furnizării de concluzii/materiale de interes pentru toate forţele de jandarmerie şi poliţie cu statut militar ale FIEP.

Mai mult, a fost apreciată participarea ofiţerilor din mai multe instituţii membre la „Exerciţiul Internaţional de Stat Major 2013”, organizat recent de Jandarmeria Română, la CPPCJ Ochiuri.

În plan bilateral, a fost semnat Memorandumul de Înţelegere între Jandarmeria Română şi Garda Civilă Spaniolă privind cooperarea în domeniul Jandarmeriei. Prin încheierea acestui document se intenţionează eficientizarea activităţilor de cooperare între cele două instituţii în domenii comune de competenţă, precum: pregătirea personalului şi schimb de experienţă pe linie de asigurare şi restabilire a ordinii publice, pază şi protecţie obiective, alpinism şi salvare montană, protecţie demnitari, antiterorism, protecţia mediului înconjurător şi a spaţiilor naturale protejate.

Nu putem să nu precizăm şi faptul că, prin declaraţia comună, şefii Jandarmeriilor au stabilit ca obiectiv prioritar viitor intensificarea cooperării în domeniul revistelor de specialitate. Iar pentru că deciziile luate cu această ocazie au fost rodul discuţiilor din cadrul comisiilor, vă prezentăm şi un rezumat al acestora:

Comisia FIEP pentru Resurse UmaneLucrările acestei comisii s-au desfăşurat în perioada 06-09 noiembrie

2012, în România, la sediul CPPCJM Sinaia.Prezentările au surprins particularităţile fiecărei ţări în privinţa

prevenirii şi luptei împotriva imigraţiei ilegale şi traficului de fiinţe umane, din perspectiva resurselor umane şi pregătirii personalului.

La finalul sesiunii de prezentări, maiorul Cosmin Stan din IGJR a prezentat o propunere a Jandarmeriei Române pentru îmbunătăţirea funcţionării Comisiilor FIEP, prin focalizare bipolară, subliniind limitele actuale ale cooperării în cadrul Comisiilor de Specialitate, dar şi nevoia de a îmbunătăţi activitatea acestora, pe baza efectelor probabile şi a rezultatelor aşteptate. Focalizarea bipolară înseamnă că Agenda fiecărei Comisii de Specialitate anuale ar trebui să cuprindă în mod obligatoriu abordarea temei generale propuse de Preşedinţia Asociaţiei, dar şi o evaluare a stadiului proiectelor în derulare şi a propunerilor de proiect pentru perioada următoare, născute din nevoile concrete de informaţie ale forţelor membre. Rezultatele proiectelor ar face parte

integrantă din rezultatele respectivelor Comisii de Specialitate, urmând a se regăsi în portofoliul anual al acestora cu prilejul Reuniunilor Consiliului Superior FIEP.

În această primă fază a discuţiilor, concluzia a fost că se impune o analiză mai profundă a propunerii, la nivelul comandamentelor Forţelor Membre, pentru a putea identifica eventualele ramificaţii ale aplicării sale.

Preşedintele Comisiei a încheiat reuniunea exprimându-şi satisfacţia pentru rezultatele obţinute şi pentru faptul că toţi membrii sunt pe deplin conştienţi de seriozitatea fenomenului imigraţiei ilegale

şi traficului de fiinţe umane, reflectate de faptul că toate statele de provenienţă ale Forţelor membre au introdus şi implementat prevederile internaţionale în materie în legislaţia lor naţională, inclusiv protecţia victimelor, şi a subliniat necesitatea unei pregătiri continue şi a specializării personalului Membrilor Asociaţiei în acest domeniu.

Comisia FIEP pentru Noi Tehnologiişi LogisticăLucrările acestei comisii s-au desfăşurat în perioada 21-26 aprilie,

în Argentina, la Buenos Aires, în organizarea Jandarmeriei Naţionale Argentiniene. Principalele puncte ale agendei au cuprins: tema generală a Preşedinţiei Spaniole - „Abordarea Forţelor de Jandarmerie asupra Prevenirii şi Combaterii Traficului de Fiinţe Umane şi Migraţiei Ilegale”, propunerea Jandarmeriei Române de amendare a Protocolului de Lucru al Comisiilor în vederea eficientizării acestora, precum şi situaţia candidaturii Departamentului Trupelor de Carabinieri din Moldova la statutul de membru FIEP.

La primul punct, au fost de remarcat prezentările:- Gărzii Civile Spaniole, cu tema Noile Tehnologii şi Cooperarea

Inter-Agenţii în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi migraţiei ilegale, sens în care a făcut referire la aspectele operaţionale şi logistice ale abordării spaniole şi europene cu privire la migraţia ilegală, la ameninţările şi riscurile pe care le comportă acest flagel, la supravegherea maritimă a frontierelor europene, precum şi la programele (SEAHORSE şi PERSEUS) şi operaţiunile (INDALO) care asigură cooperarea în materie a agenţiilor naţionale şi europene competente (EUROSUR, FRONTEX, EUROPOL). In context, a fost prezentată cooperarea cu Centrul Spaţial European pentru utilizarea sateliţilor de observare (ex: GALILEO, SWAN, MARISS) în vederea supravegherii frontierelor maritime ale UE.

- Jandarmeriei Regale Olandeze, care a adus în atenţie Centrul de stabilire a Profilelor, Obiectivelor şi Sarcinilor Operaţionale (PTTS), abordând aspecte legate de securizarea frontierelor, asigurarea securităţii şi supravegherii, sarcini poliţieneşti internaţionale şi militare, precum şi de desfăşurarea operaţiunilor bazate pe informaţii. Astfel, conceptul olandez are la bază patru piloni, după cum urmează: Informaţii şi cunoştinţe mai aproape de operaţii; O vedere analitică asupra unui complex de fenomene; Acordarea de sprijin unităţilor operative pe baza datelor şi informaţiilor; Atingerea unui grad ridicat de management direcţionat.

În plan operativ, activitatea analitică a centrului îngemănează cercetări permanente, management direcţionat operativ (Hitmanagement) pe creare şi urmărire de profile operaţionale şi liste de supraveghere, bănci de date (Knowledgebank), Puncte Unice de Contact, management bazat pe obiective şi monitorizare (Tasking & Monitoring), coordonare pe bază de date şi informaţii, utilizarea de date obţinute prin acces la tehnologie (senzori) şi interpretarea surselor deschise (Business Intelligence Competent Centre).

Centrul se află în faza de integrare a activelor fizice şi informaţionale existente (faza a 2-a din cele 5 stabilite), urmând a deveni pe deplin operaţional în 2018 şi îşi propune o eficientizare de peste 80% a utilizării resurselor, prin integrarea completă a informaţiilor senzoriale tehnice şi a celor provenite de la componenta de personal, într-o formă de management de securitate care să ofere o „precizie chirurgicală” operaţiunilor poliţieneşti, bazat pe obţinerea, deţinerea, prelucrarea analitică şi controlul informaţiei.

Lucrările reuniunii au continuat cu discutarea propunerii Jandarmeriei Române de eficientizare a activităţii Comisiilor de specialitate. Prin adoptarea acestor modificări, activitatea comisiilor trebuie să depăşească simplul cadru al reuniunilor de tip seminar (prezentări referitoare la o temă generală) şi să evolueze către un for menit să

Asociaţia „Grigore Alexandru Ghica”- cinci ani de la înfiinţare

Condusă de un Consiliu Director alcătuit în prezent din patru membri,

ofiţeri jandarmi în rezervă cu o mare experienţă şi competenţă profesională, Asociaţia şi-a desfăşurat activitatea în strictă concordanţă cu prevederile

statutului său, ale legislaţiei de profil în vigoare şi ale hotărârilor

adunării generale. Având în evidenţă aproximativ 9.500 de membri, număr în

creştere, şi analizând permanent realităţile vieţii sociale din perioada traversată, greutăţile şi situaţiile dificile cu care s-au confruntat şi se confruntă aceştia, Consiliul Director a situat în centrul activităţii sale grija faţă de om, acţionând prompt pentru sprijinirea celor aflaţi în situaţii limită.

Până la sfârşitul anului 2012, în cadrul şedinţelor de lucru ordinare şi în urma analizării fiecărui caz în parte, Consiliul Director a soluţionat favorabil 418 solicitări din partea structurilor teritoriale ale asociaţiei şi ale unor membri, acordând ajutoare financiare în valoare de 1.155.075 lei, cu sume cuprinse între 600 şi 10.000 lei. De asemenea, de la începutul anului curent au mai fost soluţionate 204 solicitări, folosindu-se pentru aceasta suma de 359.561 lei.

În luna mai a.c., Consiliul Director a desfăşurat o acţiune de sprijin a Centrului de copii „Pinochio nr.1”din Bucureşti, donând acestei instituţii o cantitate modică de alimente de bază şi îmbrăcăminte colectată de la membrii Asociaţiei şi cadrele din I.G.J.R.

În vederea dezvoltării şi consolidării relaţiilor cu alte organizaţii similare şi promovării imaginii sale, în baza invitaţiei primite asociaţia fost înscrisă în Catalogul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Tot în acest context a fost încheiat un Protocol de Colaborare cu Alianţa Naţională a Sindicatelor SED LEX, care s-a materializat într-un schimb permanent de informaţii, întâlniri bilaterale etc., precum şi cu S.C. MUTU IMPEX S.R.L.Călăraşi, care are ca obiectiv principal aplicarea unor reduceri de preţ la manoperele de întreţinere şi reparare a autovehiculelor pentru membri Asociaţiei. În scopul promovării imaginii Jandarmeriei Române în societatea civilă şi în baza Protocolului de Colaborare încheiat cu această instituţie, Asociaţia sprijină din fonduri obţinute din sponsorizări sau alocate prin bugetele aprobate, în mare parte, activităţile interne şi internaţionale organizate la nivelul I.G.J.R.

Consiliul Director

2322

AmsterdamCeremonie de predare a preşedinţieiForţei de Jandarmerie Europeană

Cei doi ofiţeri, ajutând la distribuirea rechizitelorîntr-o şcoală generală din oraşul Kabul

Dincolo de graniţă

gestioneze un efort comun de integrare a unei comunităţi de forţe, la nivel conceptual, doctrinar şi de pregătire, care să continue pe parcursul întregului an, prin experţi desemnaţi. Aceştia ar funcţiona ca o reţea care să asigure contribuţia Forţelor membre la proiecte propuse / stabilite în cadrul Reuniunilor anuale ale respectivelor Comisii de Specialitate.

Referitor la candidatura Carabinierilor Moldoveni, din cauza problemelor legislative interne, a fost suspendată procedura de obţinere a statutului de membru FIEP.

Comisia FIEP pentru Afaceri EuropeneComisia FIEP pentru Afaceri Europene şi-a desfăşurat lucrările în

perioada 06-09 mai, la Amman, în Iordania. Agenda a cuprins, pe lângă prezentările corespondente temei

generale, o discuţie privind necesitatea reformării Comisiei FIEP pentru Afaceri Europene. Astfel, participanţii au demarat, la iniţiativa Preşedinţiei Spaniole, un schimb de opinii de specialitate asupra funcţionării actuale şi a posibilităţilor de îmbunătăţire a procedurilor de lucru ale acestui for, în scopul augmentării gradului de succes în exercitarea atribuţiilor încredinţate de Consiliul Superior al Asociaţiei prin Statutul FIEP. Au fost identificate mai multe opţiuni posibile cu consecinţe directe asupra viitorului Comisiei AE, după cum urmează:

- limitarea numărului de Comisii FIEP la trei, prin eliminarea Comisiei de Afaceri Europene;

- desfăşurarea reuniunii Comisiei de Afaceri Europene prin decizia Preşedinţiei, numai în contextul existenţei unor proiecte concrete iniţiate de unul sau mai mulţi membri FIEP;

- reformarea mandatului Comisiei de Afaceri Europne, în sensul eliminării limitărilor activităţii sale la iniţiativele finanţate exclusiv de Uniunea Europeană şi extinderea atribuţiilor către abordarea de proiecte/iniţiative cu finanţare internaţională;

- fundamentarea lucrărilor Comisiei pe trei piloni principali: proiecte europene, afaceri europene şi iniţiative FIEP.

În acest context, Preşedinţia Asociaţiei va gestiona şi analiza punctele de vedere pe care Forţele Membre le vor comunica în format electronic.

Comisia FIEPpentru Organizarea ServiciuluiLa Rabat, în Maroc, în perioada 10-13 iunie

avut loc reuniunea Comisiei FIEP pentru Organizarea Serviciului.

Reuniunea a fost deschisă de către dl. col Hamid Reda, adjunct al şefului Serviciului Central pentru Relaţii Externe şi Comunicare al Jandarmeriei Regale Marocane, care a adresat bun venit participanţilor şi a subliniat importanţa colaborării Forţelor membre în cadrul Asociaţiei, insistând asupra caracterului de noutate al proiectului de cooperare FIEP în domeniul protecţiei şi asistenţei victimelor, iniţiat de Jandarmeria Română.

În continuare, reprezentantul Preşedinţiei Spaniole a FIEP a efectuat

o scurtă prezentare a etapelor Proiectului de cooperare FIEP în domeniul protecţiei şi asistenţei victimelor şi a chestionarului întocmit de partea română, sens în care a mulţumit reprezentanţilor IGJR pentru eforturile de corelare a acestei iniţiative cu tematica generală a Preşedinţiei Spaniole (Traficul de fiinţe umane şi migraţia ilegală), precum şi pentru integrarea demonstrativă a acesteia în noua procedură a Protocolului de Lucru al Comisiilor de Specialitate.

În calitate de iniţiator al respectivului Proiect de cooperare FIEP,

partea română a explicat şi demonstrat maniera în care membrii sunt aşteptaţi să abordeze chestionarul, ca primă etapă a procesului, şi a detaliat fazele acestui nou model de cooperare, respectiv: centralizarea informaţiilor, efectuarea analizelor comparative, identificarea tendinţelor şi elementelor de plus-valoare, emiterea de concluzii şi recomandări, precum şi transmiterea acestora către Preşedinţia FIEP şi către Forţele membre, astfel încât să poată fi supuse atenţiei Consiliului Superior al Asociaţiei până la reuniunea.

Lucrările comisiei au gravitat pe marginea acestui subiect, fiind discutate tipurile de sprijin acordat victimelor în ţările de origine, precum şi competenţele în materie.

maior Sorin DESPINA,cu sprijinul Serviciului Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale

şi Schengen

Acţiune umanitară în AfghanistanÎn data de 28 noiembrie 2013, doi ofiţeri din cadrul Contingentului de Misiuni

Internaţionale din Afghanistan, respectiv col. Matei Viorel – comandantul contingentului, şi mr. Constantin Alexandru – ofiţer specialist în cadrul DCOM-P Police Training, au fost invitaţi să participe la o acţiune de donare de rechizite şcolare elevilor a două şcoli generale, situate în cartiere sărace din capitala Kabul, precum şi de pături şi haine copiilor aflaţi într-un orfelinat din acelaşi oraş. Acţiunea a fost organizată la iniţiativa forţelor canadiene şi au fost implicaţi militari din Canada, România, Statele Unite ale Americii şi Spania.

În vederea identificării locaţiilor pretabile, au fost angrenaţi doi generali de brigada din cadrul ANP (Aghan National Police), care au pregătit inclusiv forţe de poliţie pentru asigurarea protecţiei personalului coaliţiei internaţionale pe timpul desfăşurării acţiunii caritabile. Fiecare ţară participantă cu efective la lupta împotriva terorismului organizează astfel de acţiuni caritabile la retragerea forţelor din teatrul de operaţii, iar ele sunt susţinute prin atragerea unor organizaţii non-guvernamentale sau prin contribuţia cetăţenilor.

Trebuie să spunem că a avut loc şi ceremonia de acordare a Medaliei „NATO Non-Article 5” jandarmilor care au îndeplinit un tur de serviciu de şase luni, cei medaliaţi fiind colegii noştri: mr. Ştir Bogdan, mr. Constantin Alexandru şi mr. Zamfira Marian.

colonel Viorel MATEI

O delegaţie a României, condusă de general de brigadă dr. Mircea Olaru – inspector general al Jandarmeriei Române, a participat la lucrările Comitetului Interministerial de Rang Înalt (CIMIN) al Forţei de Jandarmerie Europene (FJE), desfăşurate în Olanda, la Amsterdam, în ziua de 21 noiembrie 2013.

În ceea ce priveşte componenţa celorlalte delegaţii ale ţărilor membre cu drepturi depline ale FJE (Spania, Italia, Franţa, Olanda, Portugalia şi Polonia), se impune precizarea că fiecare poziţie naţională a fost susţinută de comandantul forţei de poliţie cu statut militar / jandarmerie (sau înlocuitor) şi de un diplomat cu rang de director general (sau echivalent) în Ministerul Afacerilor Externe. Statele partenere (Lituania) şi observatoare (Turcia) au fost reprezentate de comandantul Forţei Naţionale de Jandarmerie (sau de înlocuitor). La activitate au mai participat comandantul FJE şi preşedintele Comisiei Financiare.

Lucrările au fost prezidate de domnul general locotenent Hans Leijtens, Comandantul Jandarmeriei Regale Olandeze. Principalele concluzii şi decizii luate în cadrul reuniunii sunt :

În ceea ce priveşte cooperarea cu Organizaţii Internaţionale de genul UE / ONU / OSCE / NATO.

Pe linia cooperării cu UE, s-a readus în atenţie aprobarea dată de CIMIN pentru participarea a doi reprezentanţi ai Comandamentului Permanent de la Vicenza (PHQ) la activităţile de planificare a unei posibile misiuni în Mali. Totodată, în ziua de 02 octombrie a.c., a avut loc o întrevedere a FJE cu factori importanţi de decizie din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă în vederea prezentării disponibilităţii FJE de participare la viitoarea misiune din Mali.

În ceea ce priveşte relaţionarea cu ONU, Preşedinţia s-a adresat Departamentului Juridic al Direcţiei pentru Operaţiuni de Menţinere a Păcii pentru clarificarea modalităţii prin care FJE poate participa la misiuni ONU. Din răspunsul primit, a rezultat că participarea FJE cu Unităţi de Poliţie Constituite (FPU) nu presupune o certificare prealabilă din partea ONU, dar necesită o consultare din punct de vedere legal şi administrativ între cele două organizaţii.

Cooperarea cu NATO s-a concretizat prin întâlniri la nivel înalt între delegaţii ale Preşedinţiei CIMIN şi Comandamentului Permanent cu domnul general Sir Richard Shirreff, adjunctul Comandantului Suprem al Forţelor NATO în Europa, respectiv cu reprezentanţii Centrului de Management al Operaţiunilor şi Crizelor Complexe. În urma discuţiilor purtate cu aceste ocazii, în cadrul CIMIN s-a aprobat ca viitoarea preşedinţie să întreprindă demersuri pentru realizarea unei apropieri între CIMIN şi Consiliul Nord-Atlantic, concomitent cu prezentarea disponibilităţii FJE pentru a participa la exerciţii sau misiuni sub egida NATO.

Posibilitatea unei noi misiuni FJE este angajată în prezent doar în cadrul misiunii de pregătire a NATO

în Afganistan (NTM-A). În cursul anului 2013, s-a explorat posibilitatea implicării FJE într-o a doua misiune, cu prioritate sub egida UE. S-a considerat că o posibilă participare a FJE la o viitoare misiune în Mali ar putea fi benefică în ceea ce priveşte valoarea adăugată la cooperarea UE-FJE. Se aşteaptă o decizie a Comitetului Politic şi de Securitate cu privire la declanşarea misiunii din Mali, urmând ca, în funcţie de opţiunile UE, FJE să îşi stabilească nivelul de participare la această misiune. În acest sens, se au în vedere două cursuri de acţiune: pregătirea unei singure forţe de securitate, sub toate aspectele, sau pregătirea tuturor forţelor de securitate într-un singur domeniu de activitate.

Totodată, în cadrul CIMIN s-a reafirmat disponibilitatea FJE pentru explorarea posibilităţilor concrete de angajare şi în alte misiuni sub egida PESC, cu accent pe regiunile Sahel, Libia şi Cornul Africii.

Misiunea de evaluare din Mali UE a desfăşurat o misiune de evaluare în Mali, în perioada 30

septembrie – 05 octombrie 2013, în vederea stabilirii direcţiilor viitoare de acţiune în acest teatru de operaţii. Din echipa de evaluare a făcut parte şi lt.col. Jean Testevuide, şeful Biroului Informaţii din PHQ. În cadrul CIMIN s-au prezentat concluziile misiunii, care au fundamentat şi opţiunile FJE pentru posibila angajare în Mali (descrise la punctul anterior). Este important de subliniat că prezenţa reprezentantului PHQ la această

activitate a fost extrem de benefică în îmbunătăţirea relaţiei UE-FJE.Acordul tehnic în domeniul financiarNoul acord tehnic, care va reglementa modalitatea de asigurare

a finanţării necesare funcţionării Comandamentului Permanent, a fost revizuit în totalitate în cadrul Comisiilor Financiare din acest an. Documentul va fi analizat la nivelul statelor membre, urmând ca discuţiile să fie reluate în cadrul viitorului grup de lucru.

Activităţile derulate de Comandamentul Permanent în perioada iulie – noiembrie 2013 au fost prezentate de Comandantul FJE (a fost evocată şi participarea lt.col. Cruz Altide, adjunctul şefului de Stat Major ale FJE pentru Planificare şi Doctrină, la Exerciţiul Internaţional de Stat Major, organizat de Jandarmeria Română, la Centrul Ochiuri, în luna septembrie a.c.).

Misiunea FJE din AfghanistanTendinţa generală a misiunii FJE din Afghanistan este descrescătoare,

efectivele dislocate în prezent de ţările membre în cadrul NTM-A fiind mai puţine decât la momentul începerii misiunii, în anul 2009.

Acordul cadru între FJE şi UE-EEAS Acest acord cadru îşi propune să reglementeze viitoarea colaborare

între cele două organizaţii internaţionale. Acordul a fost discutat în prealabil la nivelul statelor membre FJE, în cadrul reuniunii CIMIN fiind aprobată forma finală. Preşedinţia CIMIN va înainta documentul doamnei Catherine Ashton, Înalt Reprezentant al UE. Se aşteaptă ca răspunsul UE să sosească în perioada imediat următoare.

Coordonatorul FJE din Afganistan Având ca fundament o decizie anterioară a CIMIN, prin care s-a stabilit

ca în cursul acestui an colonelul Calisti din cadrul Carabinierilor Italieni să fie coordonator al angajamentului FJE în Afganistan, în cadrul acestei reuniuni s-a aprobat ca această responsabilitate să îi revină, în anul 2014, colonelului Nardone, tot din cadrul Carabinierilor Italieni.

Medaliile FJE În cadrul reuniunii s-a aprobat documentul care prevede că Forţa are

dreptul că acorde decoraţii celor care s-au remarcat în mod deosebit în misiunile FJE, fiind structurat pe: „medalii de aur pentru galanterie” (doar celor care au comis acte excepţionale de bravură, au fost răniţi sau ucişi în misiune) şi „medalii de argint pentru galanterie şi serviciu meritoriu”.

Aspecte financiare ale funcţionării FJEAu fost aprobate următoarele documente prezentate de preşedintele

Comisiei Financiare: concluziile raportului de audit al bugetului de costuri comune al PHQ pentru anul 2012 şi angajarea bugetului de costuri comune al PHQ pentru anul 2013.

La finalul reuniunii, s-a desfăşurat ceremonia de predare-primire a Preşedinţiei CIMIN (foto sus), prilej cu care actualul preşedinte, domnul general locotenent Hans Leijtens, comandantul Jandarmeriei Regale Olandeze, a prezentat cele mai importante rezultate ale Preşedinţiei Olandeze, respectiv:

- crearea premiselor necesare pentru participarea FJE într-o a doua misiune internaţională,

- intensificarea relaţiilor speciale de cooperare cu organizaţiile internaţionale de profil (în primul rând cu UE, dar şi cu NATO şi ONU),

- îmbunătăţirea modului de luare a deciziilor în cadrul Forţei şi dezvoltarea propriului concept logistic, care să sprijine misiunile viitoare şi pe cele în curs.

La rândul său, domnul general de armată Denis Favier, directorul general al Jandarmeriei Franceze, a susţinut un discurs în care a evocat principalele obiective ale viitoarei preşedinţii, respectiv dislocarea FJE într-o nouă misiune, revizuirea procedurilor de desfăşurare a activităţilor la nivelul FJE şi evaluarea posibilităţilor de folosire a FJE în misiuni de tip „first in – first out”.

căpitan Dorin LUŢĂFotografie de grup - militarii din cadrul coaliţiei internaţionale şi beneficiarii acţiunii caritabile (elevii unei scoli generale de băieţi)

Cursul a cuprins prezentări teoretice, susţinute de reprezentanţi ai CEPOL şi INTERPOL, de preşedintele Grupului de lucru al experţilor pe probleme de securitate la competiţiile sportive al Uniunii Europene, de un expert din cadrul Universităţii din Liverpool, Marea Britanie, şi preşedintele Asociaţiei Suporterilor Europeni, doamna Daniela Wurbs, dar şi multe activităţi practice. Au fost analizate diferitele situaţii apărute pe parcursul misiunilor cu ocazia meciurilor internaţionale, atât pe palierul schimbului de informaţii, cât şi pe cel operaţional. Trebuie să remarcăm accentul pus pe dialogul cu suporterii, fiind aduse în discuţie diferite moduri în care se desfăşoară comunicarea cu asociaţiile de fani. Acesta este un domeniu în care îmbunătăţirile pot fi vizibile, iar una din concluzii a fost ca la viitoarele cursuri de pregătire a forţelor de ordine în domeniul gestionării manifestărilor sportive să fie invitaţi şi reprezentanţi ai cluburilor şi ai suporterilor unor cluburi importante din toată Europa.

Ultima zi a cuprins şi o trecere în revistă a programului cursului, fiind apreciat accentul pus pe partea practică şi pe învăţarea din experienţa celorlalţi. Este interesantă şi aprecierea unanimă a sistemului de schimb de informaţii cu ocazia competiţiilor sportive (prin intermediul punctelor naţionale de informare, constituite conform directivelor europene, n.r.), precum şi dorinţa ca aceste informaţii să conducă la o eficienţă sporită a măsurilor de securitate asigurate de forţele de poliţie. Dacă până acum această cooperare internaţională a fost prilejuită de competiţiile de fotbal, în ultima perioadă s-a înregistrat o solicitare crescândă şi cu ocazia altor întreceri sportive, în special volei, hochei şi handbal, ceea ce arată rolul din ce în ce mai important al adoptării unor proceduri comune de acţiune de către forţele de ordine.

La conferinţa de presă organizată cu ocazia ceremoniei de închidere, domnul David Bohannan, preşedintele EU Think Thank of footbal experts (Grupul de lucru al experţilor pe probleme de securitate la competiţiile sportive al Uniunii Europene) a declarat:

„După cum ştiţi, problemele cu ocazia meciurilor de fotbal europene au condus la cea mai importantă cooperare poliţienească europeană, în încercarea de a minimaliza riscurile de securitate. Elementele cheie în reuşita acestei cooperări sunt două: în primul rând trebuie să reunim ofiţeri de poliţie cu experienţă, care să împărtăşească experienţa şi expertiza lor, iar în al doilea rând, pe această bază, să stabilim reguli europene de bune practici. Este un proces în desfăşurare, ce a început în 2007, este al şaselea curs în care sunt implicaţi poliţişti din întreaga Europă, care împărtăşesc experienţa lor comună. Este

esenţial ca toţi din întreaga europă să lucreze împreună pentru a minimaliza riscurile. Suntem încântaţi că suntem în România, avem relaţii de cooperare strânse cu colegii şi prietenii din Jandarmeria Română şi ne-a făcut plăcere să fim aici, să învăţăm lucruri noi, pentru că întotdeauna avem ce învăţa unii de la alţii.”

- Când organizaţi aceste cursuri, aveţi în vedere ca participanţii să fie aleşi atât dintre cei cu mai multă experienţă, cât şi dintre cei cu mai puţină?

- La nivelul CEPOL şi a UE, există o reţea a specialiştilor în măsurile de ordine publică cu ocazia meciurilor de fotbal, iar când organizăm un astfel de eveniment, ne asigurăm că anumiţi participanţi cheie din fiecare ţară vor fi prezenţi. Dar fiecare participant poate aduce ceva nou, fiecare are propria experienţă ce poate fi benefică. Menirea CEPOL este de a asigura o pregătire cu dimensiune europeană, pentru că toţi trebuie să acţionăm cam în acelaşi fel, trebuie să cunoaştem problemele fiecăruia, pentru a ne putea acorda sprijin reciproc şi astfel să găsim calea de a progresa.

Fotbalul este un eveniment pasional, iar domeniul fotbal este foarte dinamic şi provocator, care implică diferiţi actori, lucru în parteneriat şi un răspuns elaborat şi cuprinzător. În cadrul cursului urmărim şi perspectiva fanilor, iar faptul că în cadrul acestor stagii de pregătire luăm în considerare punctul lor de vedere, aşteptările lor, îi aducem să ne spună părerea lor despre modul de asigurare a securităţii nu poate fi decât un lucru benefic. Este un proces în desfăşurare, nu există abordări bune sau rele, nu există doar un singur mod de a gestiona evenimentele, fiecare ţară trebuie să-şi dezvolte propria strategie. Ceea ce facem noi este să punem la dispoziţie cât mai multă experienţă şi bune practici din cât mai multe ţări, în beneficiul tuturor.

- Care este plusul acestei săptămâni de pregătire?- De fiecare dată când mai mulţi colegi, specialişti într-un anumit

domeniu, lucrează împreună se obţine şi o valoare adăugată pentru fiecare. Se stabilesc contacte, învaţă unii de la ceilalţi. Pentru noi, a lucra în România a fost excelent, dar nu este ceva nou, lucrăm în parteneriat cu românii de câţiva ani. Suntem buni prieteni şi împreună încercăm să dezvoltăm strategii care să ofere răspunsuri la problemele urgente, pe baza experienţelor comune. Acest lucru este important; de exemplu noi, în Anglia, am făcut o mulţime de greşeli, au fost tragedii şi ne dorim să împărtăşim experienţa noastră pentru a minimaliza riscurile, pentru ca acele tragedii să nu se repete în alte ţări, iar asistenţa pe care am acordat-o României a făcut ca greşelile noastre să nu fie repetate.

Pregătire profesională

2524

Securitatea manifestărilor sportiveîn Europa, pregătită la Bucureşti

În perioada 14-18 octombrie a.c., la Bucureşti, s-a desfăşurat o sesiune de pregătire în cadrul „Programului Pan-European de pregătire pe problematica asigurării măsurilor de securitate, pe timpul desfăşurării evenimentelor cu dimensiune fotbalistică”, desfăşurat sub egida CEPOL, la care Jandarmeria Română a fost co-organizator. Au fost prezenţi 70 de ofiţeri (dintre care 7 jandarmi români) cu atribuţii pe linia gestionării, din punct de vedere al ordinii publice, a manifestărilor sportive, proveniţi din 26 de ţări. Aceştia îndeplinesc funcţii de comandanţi ai acţiunilor, pe timpul desfăşurării competiţiilor sportive, ofiţeri de informare (cei care menţin legătura între autorităţile locale de aplicare a legii şi cluburile sportive), monitori de securitate sau fac parte din Punctele Naţionale de Informare în Fotbal.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne a fost prezent comisarul şef Costel Blidaru – Direcţia Formare Iniţială şi Continuă.

Scopul acestei sesiuni de pregătire a fost de a identifica noi modalităţi de îmbunătăţire a siguranţei şi securităţii cu ocazia desfăşurării competiţiilor fotbalistice internaţionale din Europa, de a consolida cooperarea poliţienească dintre statele europene, precum şi de a stabili un ghid de bune practici care să poată fi aplicat unitar.

Exclusiv pentru Revista Jandarmeriei,declaraţia domnului D. Bohannan:

- Sunteţi preşedintele EU THINK TANK of footbal experts (preşedintele Grupului de lucru al experţilor pe probleme de securitate la competiţiile sportive al Uniunii Europene). Intenţionaţi ca rezultatele acestui grup de lucru să fie transpuse în legislaţie europeană, ca directivă (obligatorie, n.r.) sau ca recomandare (facultativă, n.r.)?

- Rolul Think Thank este de a aduce împreună experţi cheie în domeniu, care să identifice riscurile asociate desfăşurării meciurilor de fotbal, să

ofere moduri generale, inteligente de răspuns la acestea şi să se asigure că o bună practică în domeniu se dezvoltă la nivelul Europei, în beneficiul tuturor ţărilor. Suntem încântaţi să avem şi un membru din România în cadrul grupului (locotenentul Adrian Dincă, din cadrul Punctului Naţional de Informare Manifestări Sportive al IGJR, n.r.), cu o contribuţie crucială la lucrări, în cadrul cărora luăm în considerare circumstanţele individuale din fiecare ţară. Acestea sunt specifice fiecăreia, legile interne sunt diferite, sistemul poliţienesc este diferit, cultura şi comportamentul suporterilor sunt diferite, astfel că şi riscurile sunt diferite de la ţară la ţară. Fiecare ţară trebuie să îşi dezvolte propria strategie, ceea ce facem noi este să identificăm problemele şi să împărtăşim posibile soluţii şi opţiuni pentru fiecare ţară.

Este un obiectiv al nostru ca să identificăm riscurile, fenomenele, să le discutăm la nivelul EU şi apoi să oferim bune practici, care pot fi sub forma legislaţiei sau a unor recomandări exprese, ca rezoluţii sau decizii ale Consiliului.

Peter Davidson, reprezentantul CEPOL:

„Am încheiat cele cinci zile ale stagiului de pregătire privind securitatea pan-europeană cu ocazia meciurilor de fotbal, în organizarea CEPOL şi a Jandarmeriei Române. Am avut şi plăcerea de a asista la meciul România-Estonia, ceea ce a constituit baza unor discuţii interesante privind cele mai bune practici şi în asigurarea securităţii cu ocazia evenimentelor fotbalistice. A fost o săptămână dinamică, inclusiv cu două zile la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei, iar în numele directorului

CEPOL, doresc să mulţumesc gazdelor noastre pentru condiţiile asigurate!”

Informaţii suplimentare:

CEPOL (Colegiul European de Poliţie) – reuneşte ofiţeri de poliţie din întreaga Europă, urmărind să încurajeze cooperarea transfrontalieră pentru combaterea criminalităţii şi menţinerea siguranţei publice şi a ordinii publice. Instituit ca agenţie a Uniunii Europene (UE) în 2005 (Decizia 2005/681/JAI a Consiliului din 20 septembrie 2005), Secretariatul CEPOL are sediul la Bramshill, Regatul Unit, la aproximativ 70 km de Londra.

PNIF (Punct Naţional de Informare în Fotbal) – În conformitate cu Decizia 348/25.04.2013 a Consiliului Europei, fiecare stat membru al UE are obligativitatea să creeze o structură PNIF, cu scopul coordonării şi facilitării schimbului de informaţii între serviciile de poliţie cu ocazia meciurilor de fotbal cu caracter internaţional. În România, Punctul Naţional de Informare în Fotbal a fost înfiinţat în anul 2003, la nivelul Jandarmeriei Române.

a consemnat maior Sorin DESPINA

2726

Parteneriat cu jandarmii din Ţara Cantoanelor

În luna octombrie a.c., o delegaţie a Jandarmeriei Române a efectuat o vizită de studiu în Elveţia - Cantonul Vaud, în cadrul proiectului intitulat „Consolidarea capacităţilor Jandarmeriei Române”. Echipa a fost alcătuită din: subsemnaţii, locotenent-colonel Marius Iosif - şeful delegaţiei, şi locotenent-colonel Laurenţiu Coman - reprezentant al IGJR; locotenent-colonel Marian Măluşelu - specialist stat major; plutonier Ciprian-Ion Goran - instructor montan la Centrul Sinaia şi maior Radu Marcel Blaga – interpret.

Prin organizarea acestei vizite de studiu s-au urmărit, în cadrul obiectivului specific „Consolidarea securităţii cetăţenilor şi mediului în zonele montane pentru o dezvoltare turistică durabilă”, schimburi concrete de experienţă ce vizează rolul forţelor de poliţie/jandarmerie în domeniul intervenţiei montane, precum şi colaborarea cu instituţii care administrează şi/sau gestionează zonele naturale protejate. Prin relaţionare cu autorităţile partenere, au fost abordate aspecte cu privire la practicile elveţiene în domeniile anterior menţionate, în scopul îmbunătăţirii procedurilor standard de acţiune pentru gestionarea misiunilor Jandarmeriei Române în zona montană. Ne-au fost alături specialişti din cadrul: Jandarmeriei Cantonului Vaud, Academiei de Poliţie din Savatan, structurilor de salvare din mediul montan şi speologic, poliţiei cantonale, administraţiei Cantonului Vaud şi localităţilor arondate, care au asigurat suportul informativ necesar tuturor membrilor delegaţiei române.

Jandarmeria montană din Cantonul Vaud

În prima zi a vizitei de studiu, la sediul Jandarmeriei din localitatea Leysin a fost efectuată prezentarea generală a Poliţiei Cantonului Vaud, de către şeful regiunii de est din cadrul Jandarmeriei Cantonului Vaud, domnul lt. Marc Contat, fiind detaliate aspecte ce ţin de organizarea Poliţiei cantonale, locul şi rolul Jandarmeriei montane în cadrul acestei structuri, baza legală de organizare şi funcţionare. De remarcat este faptul că Poliţia cantonală lucrează foarte mult cu colaboratori externi, care sunt specialişti pe anumite domenii, pentru rezolvarea unor cazuri deosebite, unde este necesar personal de care poliţia nu dispune. Cu aceste persoane sunt încheiate contracte pe o perioadă determinată.

În continuare, şeful Postului de jandarmi din localitatea Leysin, adj. Carrel Patrice, a prezentat detaliat modul de organizare şi funcţionare a jandarmeriei în Cantonul Vaud. La nivelul cantonului există 29 de posturi de jandarmi, dintre care cinci sunt montane. Interesante sunt aspectele legate de competenţa jandarmilor. Astfel, segmentul de atribuţii montane reprezintă un procent însemnat din totalul misiunilor care le revin. Pentru eficienţa misiunilor executate de către jandarmii montani, cât şi pentru operativitate, aceştia desfăşoară ancheta judiciară instrumentând sub coordonarea procurorului cazurile apărute în zona de competenţă ca urmare a săvârşirii unor infracţiuni. Totodată au şi competenţe de poliţie rutieră, soluţionând cu operativitate toate situaţiile apărute în aria lor. Jandarmilor montani le revin în exclusivitate competenţe pentru soluţionarea cazurilor cu victime din zonele greu accesibile, aceştia dispunând de pregătirea necesară în domeniul schiului şi alpinismului, abilităţi absolut necesare pentru accesul în zonele anterior menţionate.

În partea a doua a aceleiaşi zile a fost desfăşurată o activitate practică (foto sus), în zona Les Chamois a staţiunii Leysin, constând în prezentarea unor proceduri de pregătire a personalului, prin utilizarea tehnicilor specifice de alpinism. În cadrul acestor activităţi, delegaţia Jandarmeriei Române a participat activ, prin executarea unor exerciţii complexe, fiind realizate echipe mixte, împreună cu jandarmii postului montan din Leysin. În urma acestei activităţi a reieşit faptul că procedurile de pregătire şi tehnicile specifice folosite de noi sunt asemănătoare cu ale lor, fiecare dintre structuri identificând însă şi aspecte de noutate, care pot fi preluate în vederea îmbunătăţirii procedurilor specifice acestui domeniu.

Pe timpul activităţii au fost prezenţi şi reprezentanţi ai mass-mediei. Cu această ocazie, domnul Daniel Philippin a prezentat obiectivele generale ale proiectului şi programul activităţilor pentru toată săptămâna. În continuarea interviului, eu am prezentat scopul urmărit în cadrul proiectului şi interesul pentru schimbul de experienţă necesar îmbunătăţirii practicilor fiecărei structuri. Interviul s-a încheiat cu intervenţia şefului de post al jandarmeriei din staţiunea Leysin, care a scos în evidenţă acţiunile comune efectuate în cadrul activităţii. InterviuI acordat a fost materializat atât în presa scrisă, cât şi prin apariţia în cadrul emisiunilor de ştiri din zilele de 07 şi 08.10.2013.

Pompieri şi jandarmi, împreună pentru siguranţacetăţenilor şi a mediului

În data de 08.10.2013, delegaţia română s-a deplasat la sediul postului de pompieri din localitatea Leysin, unde şeful Poliţiei Faunei, domnul Jean-Claude Roch, şi domnul Denis Cambremant, şeful echipei de voluntari pe Cantonul Vaud, au prezentat modul de organizare şi funcţionare a acestui serviciu, abordând şi problemele legate de legislaţia privind ariile naturale protejate. De interes este faptul că structura mai sus-menţionată are competenţă de poliţie judiciară (deşi nu face parte din Poliţia Cantonală) şi colaborează pentru atingerea obiectivelor cu specialiştii din cadrul Jandarmeriei montane şi cu personal auxiliar format din vânători, care nu sunt remuneraţi decât pentru acţiunile specifice pentru care sunt solicitaţi. Colaborarea cu Jandarmeria este foarte bună, atât pentru faptul că şi structura de jandarmi are competenţe în domeniul protecţiei mediului, cât şi pentru cazurile în care Poliţia Faunei identifică fapte penale, pentru a căror instrumentare nu este abilitată. După amiaza zilei a continuat cu prezentarea, în teren, a situaţiei geografice şi a activităţilor care se pot desfăşura pe teritoriul parcului (foto jos) şi în zona de protecţie ridicată, denumită Rezerva Districtului Franc Federal.

Anchete judiciare – doar Jandarmeria Montană

În data de 09.10.2013, delegaţia s-a deplasat în localitatea Diablerets, unde, la sediul structurii locale de pompieri, a fost întâmpinată de d-na Francoise Dutoit, consilier municipal responsabil cu securitatea şi poliţia. În continuare, domnul Joel Morerod, şeful Coloanei de ajutor (structură civilă cu atribuţii în domeniul salvării montane), a prezentat modul de organizare şi funcţionare. Ulterior, membrii ai Clubului Alpin Elveţian şi voluntari din cadrul Coloanei de salvare au prezentat succesiunea de activităţi ce se execută în cazul producerii unui accident montan, gestionarea comunicării şi a relaţiilor cu mass-media. De remarcat este faptul că această structură este formată numai din voluntari, remunerarea fiind făcută numai pentru acţiunile efective de salvare. Cooperarea cu Jandarmeria montană este necesară, deoarece este singura abilitată să efectueze ancheta judiciară. Totodată ne-au fost prezentate dotarea şi punctele de comandă.

În partea a doua a zilei, delegaţia română a participat la o activitate practică, în colaborare cu jandarmii din cadrul Postului montan din Leysin, constând în parcurgerea unui traseu de alpinism, tip „via ferata”, în lungime de 450 m (foto sus). Cu această ocazie s-au realizat schimburi de experienţă cu privire la tehnica folosită şi la procedurile necesare pentru parcurgerea unui astfel de traseu. Traseul prezentat constituie o bună bază de antrenament, pe care jandarmii montani din Cantonul Vaud o folosesc în activităţile de instruire.

Coloana de salvare – bazată pe voluntari

În data de 10.10.2013 am mers la sediul structurii locale de pompieri, unde domnul Patrick Deriaz, preşedintele Comisiei de salvare speologică din Elveţia, a prezentat modul de organizare şi funcţionare a acestei structuri. În continuare, doamna Anna Maria Hauselmann, membră a Comitetului de Conducere al Societăţii Elveţiene de Speologie, ne-a prezentat modul de alarmare a „coloanei de salvare”, precum şi procedurile privind intervenţia în mediul subteran. De remarcat este faptul că nicio autoritate a statului elveţian nu are competenţă în executarea cercetărilor în mediul subteran, această activitate revenind în exclusivitate şefului Coloanei de salvare. Acesta pune la dispoziţia autorităţilor toate informaţiile necesare pentru buna derulare a anchetei judiciare. La fiecare intervenţie este solicitată prezenţa jandarmeriei la faţa locului, care va prelua ancheta odată cu ajungerea victimei la suprafaţă, fără a coborî în subteran. Ca şi în cazul Coloanei de salvare din mediul montan, şi Coloana de salvare din mediul subteran are la bază voluntariatul.

În partea a doua a zilei, la sediul postului montan de jandarmi din localitatea Leysin au fost prezentate materialele specifice intervenţiei pentru salvarea victimelor din avalanşă, precum şi procedura de executare a intervenţiei. Activităţile din această zi au continuat cu vizionarea unor imagini din acţiunile de salvare, la care au participat jandarmii montani, şi cu prezentarea documentelor întocmite cu această ocazie.

Bilanţul activităţii a cuprins concluziile rezultate în urma aspectelor teoretice şi practice abordate în această săptămână, jandarmii montani din Cantonul Vaud exprimându-şi dorinţa de a participa la un stagiu de pregătire în România, în cadrul Centrului Montan al Jandarmeriei de la Sinaia.

18 km de galerii în munte, pentru pregătirea jandarmilor

În data de 11.10.2013, activităţile au debutat cu vizitarea Academiei de Poliţie din Savatan (foto jos). După prezentarea instituţiei, a categoriilor de pregătire specifice în cadrul Academiei, s-a trecut la detalierea studiilor şi a calificărilor cerute de legislaţia elveţiană, în vederea evoluţiei profesionale în carieră. Activitatea s-a încheiat prin prezentarea în teren a spaţiilor unde se desfăşoară activitatea propriu-zisă de pregătire. De remarcat este faptul că o mare parte a infrastructurii specifice de pregătire se află în interiorul muntelui, fiind folosit un tunel (18 km de galerii), în care au fost amplasate spaţiile de pregătire. Aici sunt materializate, la un nivel ridicat de detaliu, majoritatea situaţiilor care ar putea apărea în executarea cotidiană a misiunilor specifice, cei care se pregătesc fiind puşi în faţa unor scenarii identice cu realitatea. La încheierea activităţii, directorul Academiei de Poliţie, domnul lt. col. Alain Bergonzoli, a lansat invitaţia de a executa un schimb de experienţă, prin participarea la cursurile de pregătire specifice din Savatan a unor jandarmi români din cadrul structurilor de intervenţie şi eventual participarea unor elveţieni la stagii de pregătire desfăşurate de către instituţiile de învăţământ din cadrul Jandarmeriei Române.

Programul activităţilor specifice prevăzute în cadrul vizitei de studiu din Elveţia s-a încheiat în după-amiaza zilei de 11.10.2013, cu vizitarea în localitatea Vevey, lângă Lausanne, a sediului Poliţiei şi Jandarmeriei Cantonului Vaud – Regiunea de Est şi a Centrului de Intervenţie al Jandarmeriei din localitatea Rennaz. Aici, în centrul de comandă, am observat modul practic de monitorizare video prin GPS al patrulelor auto de jandarmi, precum şi modul de direcţionare al acestora spre eventualele intervenţii. Totodată am remarcat eficienţa modului de transmitere a ordinelor de misiune, acestea fiind transmise, în câteva minute de la direcţionarea echipajului spre locul intervenţiei, pe un display aflat la bordul autovehicului.

Apreciem că activitatea desfăşurată a fost benefică, oferind posibilitatea membrilor delegaţiei române să realizeze o documentare eficientă asupra practicilor elveţiene în domeniul gestionării misiunilor specifice zonei montane, documentare ce va fi transpusă în cadrul instituţiei noastre prin adaptarea procedurilor proprii existente sau crearea unor noi proceduri operaţionale.

locotenent colonel Marius IOSIFlocotenent colonel Laurenţiu COMAN

Pregătire profesională

OINA - în Ţara Soarelui Răsare

- Care a fost programul vizitei?, l-am întrebat pe Radu Jerlăianu, la întoarcere, într-o discuţie purtată la redacţie.

- Am avut un program foarte strict, la minut şi secundă, aşa cum este obiceiul în Japonia, stabilit de către Asociaţia Internaţională a Străinilor din Ashikaga. În dimineaţa zilei de 25 septembrie am fost la şcoala elementară Sakanishi Kita (foto jos), unde am prezentat jocul de oină elevilor din clasele a 6-a, atât băieţi, cât şi fete. Vreau să spun că deplasarea noastră a stârnit un interes la care nu ne aşteptam, la prezentarea oinei fiind de faţă inspectorul şcolar, posturi de televiziune şi numeroase alte oficialităţi. Am fost primiţi şi de primarul oraşului Ashikaga (foto sus), aflat la 70 de kilometri de Tokyo, şi care are cam 300.000 de locuitori; domnia-sa a fost foarte încântat de vizita noastră. După această întâlnire oficială, am fost la Takaji Gaduka Pooh San, o altă şcoală, unde am făcut o demonstraţie pentru elevii claselor 1- 6.

Seara a fost organizată o cină oficială, la care au participat cele mai importante personalităţi publice ale oraşului, primarul, deputaţii din oraş ... A fost ceva inedit în organizarea acesteia, am primit recomandări detaliate privind modul în care să reacţionăm la discursul primarului, iar conform programului, după fix o oră şi jumătate, toată lumea s-a ridicat de la masă şi am plecat.

A doua zi am fost la Institutul Tehnologic din Ashikaga, unde am prezentat oina studenţilor, iar demonstraţia noastră a suscitat un interes deosebit. Reprezentanţii institutului ne-au spus că doresc înfiinţarea unei echipe de oină studenţeşti, insistând chiar ca unul dintre membri delegaţiei române să revină acolo, ca student şi instructor de oină.

- Care a fost reacţia tinerilor la demonstraţii?- Fără să exagerez, oina a stârnit mult interes. Le-am explicat

regulile şi i-am implicat în joc, iar ei au fost foarte încântaţi şi dornici să practice acest sport. I-au atras foarte mult bătaia cu bastonul şi prinderea mingii cu palmele goale, fără protecţie. Am fost invitaţi şi la o întrecere sportivă inter-şcoli, iar la final am fost efectiv asaltaţi de copii pentru autografe.

Mai mult, conducerea Institutului Tehnologic Ashikaga a propus să trimită în România un profesor de sport, care să asiste la meciurile de oină pentru a putea conduce viitoarea echipă de oină a studenţilor.

- Ce te-a impresionat în Japonia?- Este o ţară impresionantă, cu străzi perfecte, reţele de metrou

extrem de întinse, temple înconjurate de grădini minunate. Nu sunt coşuri de gunoi pe stradă, dar este o curăţenie impecabilă, nu se fumează pe stradă, nu se vorbeşte la mobil în metrou. Japonezii sunt oameni foarte calmi, modeşti, ordonaţi, punctuali şi foarte dornici să te ajute.

- Programul a cuprins şi activităţi la Tokyo?- Într-adevăr, am fost găzduiţi două zile la Ambasada României din

Tokyo, unde am fost primiţi de domnul ambasador Radu Şerban. În programul stabilit pentru Tokyo, am fost însoţiţi de doamna Reiko Lin Kawakami, jurnalist la o publicaţie naţională, mare admiratoare a României (a stat 5 ani în ţara noastră). Aceasta se implică în promovarea tradiţiilor româneşti, printre care şi jocul de oină, fiind o mare admiratoare a acestuia. Mai mult, şi-a propus să militeze pentru includerea oinei în cadrul Jocurilor Olimpice ce vor fi găzduite de Tokyo, în anul 2020, cel puţin ca joc demonstrativ.

Doresc să le mulţumesc tuturor organizatorilor pentru primirea călduroasă şi în special doamnei Keiko Miyaza Ki, care a fost în permanenţă lângă noi şi a avut o contribuţie deosebită la buna desfăşurare a activităţilor!! Nu în ultimul rând, doresc să îi amintesc şi pe românii care ne-au facilitat promovarea unuia dintre simbolurile românismului, oina: Ana Maria Fujiwara, Cătălina Palu, Marilena Marita şi Stela Yamaguchi.

* * *

Oina - unul dintre simbolurile identităţii româneşti

Dacă în alte ţări, acest sport este apreciat, ca parte a unei culturi valoroase, la noi, tradiţia practicării oinei mai stârneşte interes doar pentru cei care au practicat-o sau care au luat contact întâmplător cu ea.

Primele mărturii ale practicării acestui joc sunt încă din antichitate, când celebrul medic roman Galenus (138-210), în lucrarea sa „Despre exerciţiul cu mingea”, făcea o descriere şi arăta beneficiile acestui joc din zona Daciei. Răspândit în tot arealul locuit de români, regulile jocului de oină sunt sintetizate pentru prima dată în 1894 şi sunt publicate în revista Albina.

Este singurul sport al cărui regulament a fost publicat în Monitorul Oficial al României (nr.132 din 1 februarie 1899), ca dovadă a importanţei, răspândirii şi interesului pe care îi avea în rândul populaţiei.

Prima ediţie a Campionatului Naţional s-a desfăşurat în anul 1899 şi a reunit 18 echipe, fiind câştigată de echipa Liceului „N. Bălcescu” din Brăila (foto dreapta-sus).

A urmat o perioadă de dezvoltare a acestui sport, despre care amintesc Calistrat Hogaş, I.L.Caragiale (referendumul din 1866 nu a fost validat la Ploieşti, pentru că electoratul a preferat să meargă la jocul de oină şi nu s-a prezentat la urne) sau Mihail Sadoveanu, care chiar a practicat acest sport, după cum mărturiseşte într-un capitol –„Jocuri de primăvară” - al operei sale.

După ce a fost „exportată” peste ocean de către emigranţii români şi a devenit, sub forma baseball-ului, unul dintre cele mai îndrăgite sporturi americane, iată că sportul nostru naţional, oina, a ajuns şi în Japonia.

Proiectul de promovare a oinei în această parte a lumii s-a născut acum 2-3 ani, când doamna Daniela Uchiyama, o româncă stabilită de peste 15 ani în Japonia, a adresat o invitaţie Federaţiei Române de Oină, având în vedere şi solicitările comunităţii din Ashikaga. Aceste solicitări au venit ca urmare a prezentărilor repetate, pe care doamna Daniela Uchiyama le-a făcut ţării şi tradiţiilor româneşti, cu ocazia întrunirilor Asociaţiei Internaţionale a Străinilor, în care este membru.

Din delegaţia care, în perioada 24-30 septembrie a.c., a făcut deplasarea în Ţara Soarelui Răsare, au făcut parte: Nicolae Dobre - preşedintele FR Oină, Radu Jerlăianu - antrenorul echipei Jandarmeriei, Cristian Văduva, Bogdan Lupşe şi Ionuţ Geogiu - jucători de oină la echipele afiliate Federaţiei Naţionale.

Al Doilea Război Mondial întrerupe organizarea campionatului naţional, dar avem mărturii ale continuării practicării sportului naţional.

Anul 1951 marchează revigorarea competiţiilor de oină, odată cu desfăşurarea Campionatului naţional. Sportul naţional a cunoscut o transformare profundă, au apărut cluburi şi echipe noi, printre care şi Dinamo Bucureşti, care a şi câştigat campionatul de debut din perioada comunistă.

Competiţiile de oină s-au diversificat, au fost organizate Cupa României, Cupa UGSR, Cupa Speranţelor, Spartachiade etc., iar numărul jucătorilor legitimaţi şi al echipelor a crescut continuu.

După anul 1990, cluburile şi asociaţiile sportive au ieşit de sub tutela unor departamente sau unităţi economice, ceea ce a afectat profund practicarea oinei. În anul 1990, la campionatele organizate au participat doar 21 de echipe, faţă de 63 în anul anterior.

Cea mai titrată echipă, Dinamo Bucureşti, deţinătoare a 16 titluri de campioană şi a 17 Cupe ale României, a fost preluată de Jandarmeria Română, iar sub denumirea Straja Bucureşti, a continuat să păstreze tradiţia jocului de oină, participând la toate campionatele naţionale, câştigând încă de 6 ori titlul de campioană şi 4 Cupe ale României.

În prezent, Legea numărul 26/2008 pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial, menţionează oina la capitolul jocurilor sportive tradiţionale, fiind considerată o expresie culturală de referinţă a

patrimoniului nostru cultural.Cu toată această recunoaştere declarativă a importanţei oinei în

rândul simbolurilor identităţii româneşti, este tot mai greu de găsit finanţarea necesară pentru participarea la competiţiile naţionale a echpei Straja Bucureşti, de pe lângă Jandarmeria Română, dificultăţile economice şi lipsa mediatizării la nivel national diminuând constant posibilitatea de a asigura banii necesari participării la competiţii (care nici nu sunt mari, în medie, 9.000 lei anual).

Sunt convins, însă, că ataşamentul faţă de unul dintre simbolurile identităţii româneşti îi va determina pe mulţi dintre cei care până acum au ignorat-o, să susţină oina sub toate aspectele!

maior Sorin DESPINA

2928

Jandarmii - medalii de aur, argint şi bronzla Campionatul de judo al MAI

Întrecerile sportive organizate în cadrul MAI antrenează multe pasiuni, ambiţie şi dorinţa de a fi primul, totul însă în spiritul fair-play-ului şi al camaraderiei dintre colegii ce, nu de puţine ori, se completează în misiunile zilnice. În luna noiembrie a fost rândul celor care practică judo-ul să se lupte pentru medaliile celui de-al XXIV-lea Campionat organizat de Ministerului Afacerilor Interne, prin biroul de resort din cadrul Centrului Cultural, la Sala Sporturilor „Traian” din Municipiul Râmnicu-Vâlcea.

Toţi participanţii merită aprecierile noastre pentru efortul depus sub deviza olimpică „Nu este important să câştigi, important este să participi”, dar nu putem să nu le recunoaştem celor care au urcat pe podium meritata glorie, cel puţin pentru un an, până la următorul concurs. Iar printre ei au fost şi sportivi jandarmi – coordonaţi şi mobilizaţi în această competiţie de către jandarmul clujean Adrian Petre, recordmen naţional la flotări, cu 1.419 exerciţii, prezentat pe larg în revista noastră imediat după câştigarea titlului –, care au cucerit în total 10 medalii: patru de aur, patru de argint şi două de bronz. Iată despre cine-i vorba:

Începem cu o jandarmeriţă, colega noastră, Manuela BARZU, din cadrul IJJ Bacău, care a câştigat medalia de aur la categoria +60 kg. La categoria 66 kg, sub 35 de ani, Vasile CORPADE din cadrul IJJ Hunedoara a urcat şi el pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, ca şi Adrian PETRE (coordonator lot) din cadrul IJJ Cluj, la categoria 81 kg, şi Dorel PREDA, din cadrul IJJ Buzău, la categoria 90 kg, toţi fiind medaliaţi cu aur. Aprecieri merită şi Eugen VRÎNCEANU din cadul G.J.M. Ploieşti (categoria 73 kg, sub 35 de ani), Daniel ARDELEANU, din cadrul aceleiaşi unităţi, la categoria 73 kg, peste 35 de ani, Edward PAULESCU din IGJR, la categoria 90 kg, peste 35 de ani, şi Liviu STĂNCESCU din cadrul IJJ Argeş, categoria +100 kg, peste 35 de ani, care au obţinut medaliile de argint.

Pe cea de-a treia treaptă a podiumului au urcat alţi competitori de frunte din Jandarmerie: Adrian MALNAŞI din cadrul IJJ Harghita, categoria 100 kg, peste 35 de ani, şi Romeo HAFNER, din cadrul IJJ Argeş, categoria +100 kg, peste 35 de ani.

Felicitări colegilor noştri şi vă dorim ca cel puţin aceleaşi rezultate să le obţineţi şi anul viitor!

(S.D.)

Sport

Rubrică realizată de locotenent Casandra ILIE 3130

Pasiuni bleu-jandarm

Artă grafică - Marian RĂDUŢ -(Unitatea Specială 70 Jandarmi Bucureşti)

S-a născut în urmă cu 29 de ani, în Bucureşti. Este absolvent al Liceului de arte plastice „Nicolae Tonitza” din Capitală, specializarea „desen animat”, şi al Universităţii „Spiru Haret”, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică. Îi place să picteze, să confecţioneze diferite obiecte din lemn, iar atunci când îşi aminteşte de lucrarea de debut, spune că: „Am fost foarte încântat când am făcut prima pictură, pe pânză în ulei, parcă am descoperit atunci o nouă lume a culorilor”. La capitolul pasiuni din CV-ul său, pe lângă arta în diferitele sale forme, Marian Răduţ a adăugat: motociclismul, literatura şi drumeţiile.

- Fiind jandarm de profesie, destul de des aţi auzit întrebarea: „de ce artă, de ce pictură?”. Iar răspunsul a fost.... - De fapt, cel mai des am fost întrebat: „Ce cauţi în Jandarmerie?”. Întrebarea se referea la vocaţia mea şi venea de la cei care îmi vedeau lucrările, dar niciodată nu am fost în stare să le ofer un răspuns prea amplu, doar „aşa am ales eu”. De ce artă? Pentru că îmi place, mi-a plăcut dintotdeauna şi face parte din fiinţa mea.- De unde această pasiune?- Pasiunea o am de mic. Ca orice copil, am început mâzgălind pereţii din casă, apoi cărţi colorate, mai târziu copiam desene din cărţi cu poveşti. Uşor, uşor, am dezvoltat acest talent, care, în acelaşi timp, s-a transformat în pasiune. Mă inspir din orice; am o foaie goală, văd o imagine, trag o linie şi restul vine de la sine. Deşi nu am avut artişti în familie sau printre cunoştinţe, întotdeauna am fost încurajat de oamenii din jur în tot ceea ce mi-am propus. - În cât timp realizaţi o lucrare şi care vă este cea mai dragă?- Timpul de realizare depinde de lucrare, de gradul de dificultate, dimensiunea ei şi starea pe care o am în acel moment. Au fost lucrări pe care le-am făcut în câteva minute, iar altele în câteva luni. Aproape toate lucrările îmi sunt dragi, deoarece nu pot să fac două identice, fiecare e frumoasă în felul ei.Ţinând cont că, de-a lungul vieţii de artist, am evoluat în mai multe tehnici şi secţiuni de artă (modelism, traforaj, modelaj, desen, pictură), am fost foarte încântat când am făcut prima pictură pe pânză în ulei, parcă am descoperit atunci o nouă lume a culorilor, culori vii, date de strălucirea uleiului din ele. - Povestiţi puţin despre ”galeria comandanţilor unităţii” în care vă desfăşuraţi activitatea, galerie realizată de către dumneavoastră.- La această galerie am fost ajutat de un prieten, fost coleg la liceul de arte, care stăpâneşte mai bine tehnica portretului. Comandantul unităţii unde

sunt încadrat (unitate specializată în „Protecţie Instituţională” – n.r.) a aflat de talentul meu şi m-a întrebat dacă aş putea să fac o astfel de lucrare, iar eu am spus că voi încerca. De asemenea, domnia-sa m-a încurajat şi în privinţa publicării în Revista „Jandarmeria Română” a acestui interviu despre artă şi pasiunea pe care o am. Totodată, am văzut că dumneavoastră aveţi o rubrică specială destinată culturii, în care promovaţi arta şi umanismul, iar asta mă bucură, fiindcă prezintă jandarmul într-o manieră aparte, care-l apropie de semeni şi ajută la formarera unei imagini frumoase a Armei noastre.- Jandarmeria şi pictura, arta... Întreb şi eu, aşa cum mulţi ar fi tentaţi să întrebe: există o legătură între ele?- Poate doar o persoană complexă, care le poate face pe amândouă cu aceeaşi dăruire. Deşi nu le amestec, se mai întâmplă să mai realizez şi câte o caricatură cu jandarmi, pe care ulterior o dăruiesc colegilor la muncă. Da, mă întreabă mulţi: „Cum se împacă arta cu jandarmeria? Nu e greu?”, răspunsul meu este unul foarte simplu: Nu, nu e greu! În timpul liber când reuşesc să mă rup de lucrurile cotidiene, mă afund cu plăcere în crearea unor lucrări de artă. Un alt lucru, care „nu se leagă” prea bine nici cu jandarmeria, şi nici cu arta, e că sunt şi motociclist, membru fondator într-un club moto din ţară - Chopper Academy MC. Iar întrebarea vine: „Cum se împacă viaţa rebelă de motociclist, cu lanţuri şi piele la putător, cu cea de jandarm, de om al legii şi ordinii?”, iar răspunsul este unul simplu: „Totul se poate, dacă ai voinţă, imaginaţie şi un crez propriu”.- Unde vă vedeţi peste 10 ani, când vine vorba despre artă?- Mi-aş dori să execut cât mai multe şi diferite lucrări, pe care să le expun într-o galerie de artă. Este un vis pe care sper să mi-l pot îndeplini. Nu m-am hotărât încă ce ţinută aş adopta la vernisaj: de jandarm, de motociclist sau de ... artist. Toate îmi sunt dragi!

Vârsta pomilor.Un savant naturalist, în urma unor cercetări minuţioase asupra vârstei

diferiţilor pomi fructiferi, a obţinut următorul rezultat: Între toţi pomii fructiferi, părul este cel mai roditor, care dă fructe timp îndelungat: adeseori ajunge şi vârste de 100 de ani. Mărul la 100-150 de ani nu mai dă fructe. Portocalul până la vârsta de 50-80 de ani înfloreşte şi în timpul acela este foarte roditor. Smoehinul iarăş e foarte durabil. În Manchester, Deanerey-Garden, sunt smochinii sădiţi din anii 1410 şi încă şi azi dau fructe gustoase. (1926, nr. 6, pag 283)

* * *Vârsta soarelui.Un învăţat francez a socotit că soarele are o vârstă de 20 milioane

de ani. După socoteala aceluiaşi învăţat soarele nu va mai trăi decăt 14 milioane de ani. Încetul cu încetul va pierde din căldură şi se va stânge, împreună cu toate planetele ce se învârtesc în jurul lui. (1926, nr. 7-8, pag. 374)

* * *Viori de porţelan.Un german cu numele de Max Prey din Meissen, inventatorul

ocarinelor şi a altor instrumente muzicale făcute din porţelanuri, a inventat acum nişte viori, chitare şi mandoline, tot din porţelan.

Aceste viori, chitare şi mandoline sunt turnate de Prey în formatul obişnuit, împodobite însă cu fel de fel de înfrumuseţări demne de industria porţelanului. Ele au un sunet mai dulce de cât cele de lemn şi mai au şi avantagiul că nu sunt supuse schimbărilor de temperatură.(1926, nr. 7-8, pag 375)

* * *Cât pot răbda de foame vietăţile.O nouă statistică, desigur americană; „Cât pot răbda de foame

vietăţile?”Iată:Păsările pot sta nemâncate nouă zile, omul 12 zile, broasca 360 zile,

broasca ţestoasă 500 zile, şerpii 800 zile, peştii 1000 zile, iar gândacul 120 zile. (1926, nr. 7-8, pag 375)

* * *Un elefant... de mare.După şearpele de mare, iată şi elefantul de mare. Într`adevăr câteva

cataclisme submarine au adus în circulaţia oceanelor nişte monştri antideluvieni, cari s`au retras probabil în centrele pădurilor acuatice. Tot Hamburgul aleargă acum la faimoasa menagerie Hagenbeck, instalată în acel oraş, pentru a vedea un elefant de mare, lung de 5 m. 70, cântărind 4000 kilograme şi care înghite în fiecare zi 200 livre de peşti. El creşte văzând cu ochii.

A fost pescuit într-o regiune, unde nici o barcă nu pătrunsese până atunci. Toţi grafologiştii din Germania sunt pe cale a se deda la studierea acestui elefant. (1926, nr. 7-8, pag 376)

* * *Perdele de fum.Revista „Literary Digest”, din August 1925 spune, cu drept cuvânt

poate, cum că războiul viitor, se va face probabil, în dosul perdelelor de fum. Aceste perdele vor contribui ca inamicul să nu poată trage, decât la întâmplare, deci victoria va fi e aceluia care va şti să întrebuinţeze mai repede emisiunele de fum.

Pentru armata Statelor-Unite s`a inventat şi perfecţionat un fum alb opac emis dintr`un aeroplan. Incercările au fost repetate la Washington. Spectatorii au văzut cum din coada avionului eşea un fel de abur alb foarte des. Acest nour se întindea în formă de evantaliu într`un plan vertical şi cădea încet către pământ, ca şi o perdea magică şi în loc să se spargă si să se împrăştie perdeaua stătea mereu în poziţia verticală parcă ar fi fost susţinută în suspensie prin oarecare sârme foarte solide. Corespondentul lui „Popular Mechanies” spune că este realizarea perdelei de fum celei mai moderne pe care a realizat-o ştiinţa, un nou element în afacerile mondiale. (1926, nr. 7-8, pag 377)

Mila la animale.După naturalismul Pockman, care a studiat de aproape viespile, ele ar fi

capabile de sentimente afectuoase şi miloase pentru semenele lor rănite sau bolnave.

Peckman zice că viespele îngrijesc tovarăşele bolnave, dar dacă boala se lungeşte sau rana este fără leac, ele pun în practică ceeace oamenii au discutat de multe or, dar nu s`a hotărât nici odată să facă: le suprimă. În ce chip? Sfâşiindu-le. (1926, nr. 7-8, pag. 378)

* * *Căldura la domiciliu... prin fără fir!Un profesor american mărturiseşte că-i aproape să fie stăpân pe o mare

născocire: să trimeată căldura la casele oamenilor ca pe o telegramă prin aer.

El spune că în curând locuitorii americani nu vor mai avea nevoie de sobe, cărbuni, lemne, nici de alte mijloace de încălzit. (1926, nr. 7-8, pag. 378)

* * *Alcoolul şi florile.Alcoolul are asupra florilor aceleaşi efecte ca şi la oameni. La

Universitatea din California s`au aşezat boboci de maci în diferite borcane conţinând, unul apă, ceilalţi alcool într`o proporţie mai mult sau mai puţin mare. ori, singurul boboc care a înflorit a fost acela ce se afla în apă. Ceilalţi boboci au început să se încline prezentând toate siptomele beţiei. S`a putut urmării toată gama aceasta a beţiei marcându-se diferitele faze cu ajutorul unui aparat cinematografic. (1926, nr. 7-8, pag. 379)

* * *Un arbore electric.În India de Nord se află un arbore foarte ciudat care produce curent

electric. Ori de câte ori atinge cineva trunchiul acestui ciudat soiu de arbore, simte imediat fiorul curentului. Arborele acesta electric e vizitat de altfel de foarte multă lume curioasă să-l vadă şi să-l simtă.(1926, nr.9, pag. 437)

C.I.

Din presa noastră interbelică - „Ştiri mărunte”Rubrica noastră continuă în acest număr cu o serie de

ştiri apărute în anul 1926, în numerele 6, 7-8 şi 9 ale Revistei Jandarmeriei (redare mot a mot). Pentru delectare, vă invităm să citiţi rândurile de mai jos, rânduri ce reflectă realitatea acelor zile din primele decenii ale secolului XX.

Magazin cultural

Magazin cultural

Expresii şi maxime bleu-gendarme

• Ţinuta, înfăţişarea, îndrăsneala, spiritul de jertfă şi tactul sunt însuşirile de căpetenie ale Jandarmului. • În serviciul de poliţie o informaţie mincinoasă

face mai mult rău celui care o dă, decât celui care o primeşte, căci acesta prin contra informaţie îl va da de

minciună pe poliţistul nesincer.• Liniştea sufletească este cel mai mare dar al poliţistului,

căci din ea isvoreşte calea dreaptă a împlinirii conştiincioase a datoriei.

• Trecutul este cel mai aspru judecător al unui jandarm. Depinde numai de munca jandarmului pentru a-l îmbuna.

• Fiecare stat îşi are poliţia pe care o merită.• Ideea de dreptate pierde în înălţime, ceia ce câştigă în întindere. Este o pierdere din punct de vedere al dreptului

şi un câştig din punct de vedere al educaţiunei sociale.

Documentar realizat de locotenent Casandra ILIE

3332

Răsfoind arhiva revistei noastre (care a împlinit, la 15 decembrie anul curent, 91 de ani de la apariţie – n.a.), ne convingem, cu fiecare filă îngălbenită, ce ne trece, scanată, prin faţa ochilor, că aplecarea aprofundată spre studiu a primilor jurnalişti cu epoleţi era o realitate a acelor timpuri, cu veritabile valenţe culturale, având drept scop închegarea unei publicaţii care să contribue la mai-binele jandarmilor ( eminamente rurali, pe atunci – n.a.) din toate punctele de vedere.

Am selectat pentru rubrica „magazin cultural” a acestui număr, câteva perle literare, intrate în anonimat, pe care nu le întâlnim azi în dicţionare de maxime şi cugetări, dar care, cu siguranţă, nu sunt cu nimic mai prejos decât ideile tipărite ale unor personalităţi antice, medievale sau interbelice, cu nume de rezonanţă şi glorie publicistică eternă. Le redăm conform grafiei vremii.

Aceste expresii au fost culese din paginile numărului 12 al Revistei Jandarmeriei din anul 1923. Adunate în cadrul rubricii „Gânduri şi Sfaturi”, o parte dintre aceste maxime pot caracteriza şi în ziua de astăzi viaţa şi activitatea noastră. Autorul enunţurilor este maiorul Mihai Ion, profesor şi membru al corpului redactional al revistei, care peste numai câţiva ani devenea director al Şcolii de Jandarmi de la Oradea Mare, acolo unde îşi avea, iniţial, sediul

administrativ şi redacţia. De asemenea, ofiţerul va fi şi redactorul şef al publicaţiei amintite (din mai 1932) – ai

cărei continuatori ne socotim şi noi, cei din redacţia Revistei „Jandarmeria Română” de azi –, prin intermediul căreia făcea

cunoscute aceste aforisme. Cultivarea unui spirit al legii şi ordinii desăvârşite, al prevalenţei morale

în acţiune, de către antecesorul menţionat, avea menirea de a face cunoscute şi însuşite atribuţiile de poliţie judicară ale jandarmilor din perioada interbelică: „Jandarmeria e creiată,

pentru ca posturile sale să execute serviciul de poliţie, în cadrele legei, pe teritoriul rural al ţărei . Serviciul de poliţie în general e de două feluri: 1. Poliţia preventivă şi 2. Poliţia represivă”, se arăta în primul articol apărut

în primul număr al revistei.Rubrica aceasta avea să capteze, uşor, uşor, interesul şi va continua în numerele următoare, vreme de ani. Iată câteva

exemple din anul 1924, numărul 1:

• Morala se învaţă greu; ea depinde totdeauna de ceeace ceteşti.• Poliţistul nu trebuie să dispreţuiască lumea în mijlocul căreia trăeşte, căci nu o va mai înţelege. El trebue să trăească şi să simtă

alături şi astfel cum trăesc şi simt cei mulţi; lumea nu trăeşte prin singuratici.• Poliţiştii avem o mare lipsă: nu ştim să ne facem iubiţi. Este o pierdere şi personală şi profesională.• Pentru un poliţist dacă tăcerea este de aur, şi cuvântul de argint, acţiunea nu are preţ şi termen de comparaţie.

Regina Elisabeta, publicată în Revista Jandarmeriei

Rândurile de mai jos au apărut în numărul 12 al Revistei Jandarmeriei din anul 1923 şi aparţin Reginei Elisabeta I a României. Aceste maxime au fost preluate din revista „La Nouvelle Revue” şi traduse de către redactorii revistei noastre de Armă din acele vremuri. Rubrica purta denumirea de „Cugetările unei regine”, iar semnătura era „Carmen Sylva”. Acest pseudonim literar a fost folosit de către Majestatea Sa imediat ce a devenit regină, până în acel moment scrierile sale fiind semnate Principesa Elisabeth de Wied. Numele complet al reginei era Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, ea fiind socotită, conform cutumelor vremii, patroană a artelor, dar a fost realmente fondatoare a unor instituţii caritabile, poetă, eseistă şi scriitoare. S-a născut pe 29 decembrie 1843 în Neuwied, Germania şi a decedat pe 18 februarie/2 martie 1916, în Bucureşti, mormântul ei găsindu-se la Mănăstirea Curtea de Argeş, acolo unde sunt îngropaţi toţi regii României. A fost soţia regelui Carol I Hohenzollern – Sigmarigen, perioada sa de domnie fiind între 3 noiembrie 1869 şi 10 octombrie 1914.

Maximele pe care am ales să vi le prezentăm în acest număr reflectă punctul de vedere al unei mari regine, atunci când vine vorba despre: natură, spirit, virtute, artă şi mândrie. Cunoscând personalitatea complexă şi vasta cultură generală a autoarei, putem concluziona că ideile ei nu sunt întâmplătoare, iar dacă vom încerca să le dăm un anumit înţeles, cu siguranţă vom recunoaşte norme de conduită valabile şi în ziua de astăzi.

Natura.• Nu voim să credem în aceia ce este în contra legilor naturei;

dar care cunoaştem legile naturei?• Soarele nu vede lumea decât plină de căldură şi de lumină.

Fi mai întâi soare şi apoi priveşte lumea.• Multe floricele sunt călcate de trecători. Natura bogată şi ne

secabilă le înlocueşte cu belşug. Ffaceţi ca dânsa.• Cânele dela Saint-Bernard este nobil şi generos; buldogul

este lacom şi impetuos; ogarul capricios şi schimbător. Astfel i-a făcut natura punând însă pe ei semnul caracterului lor, destul de lămurit ca nimeni să nu se poată înşela. • Serbaţii Saint-Bernard caută a-şi da aer de buldogi; buldogii

ar vrea să fie ogari, şi aşa de aci decurge confusiunea şi amăgirile.

* * *Spiritul.• Condeiul mângăie mai bine decât religiunea, şi tortură mai

bine decât închisiţiunea.• Într`un moment tragic şi într`o împrejurare grea, omul

spune prostii. Câinele iartă când ii e frică.• Spre a măsura spiritul, măsurăm craniurile. Este ca şi când

am mânca cozile strugurilor spre a găsi buchetul vinului.• Convorbirile devin penibile când răspunzi nu la cuvintele

rostite, ci la cele gândite.• Când într`o convorbire, zăreşti gândirea ascunsă a celuilalt

se pare că-i cauţi mâinile printr`un zid.• Trebuie tot atâta gândire spre a produce o cugetare, cât şi

generaţiuni pentru a produce un cugetător.

* * *Virtutea.• Răbdarea nu este pasivă: din contră, ea este activă, este

puterea concentrată.• Trebuie o delicateţă infinită pentru a răspunde la o

confesiune fără a învenina răul.• Singurătatea place unei conştiinţe liniştite. Un suflet vinovat

priveşte singurătatea ca o închisoare celulară.

• Dacă bucuriile lumei nu sunt curate, este pentru că nu suntem curaţi.• Cât de răbdători am fi pentru toţi, dacă am lua defectele lor

drept nebunie!• Prostia se pune la rangul întâiu, spre a fi văzută; inteligenţa

mai apoi, ca să vadă.• Luptăm contra defectelor care ne fac să suferim, si să

mângâem pe cele care fac să sufere pe ceilalţi.

* * *Arta.• Este mai neapărat pentru poet de a fi adevărat în simţământ

decât în invenţiune.• Artistul este amorezat de o pânză virgină, de o pagină albă,

de o bucată de marmoră neatinsă; îndată ce mâna-i le-a făcut neperitoare, el le urăşte; şi vai de el dacă ar rămâne amorezat de ele.• Poeţii cei răi fac cu limba, ceiace preoţii cei răi fac cu

religiunea, o închisoare strâmtă.

* * *Mândria.• Mândria, unită cu puterea, înobilează; unită cu slăbiciunea,

degradează.• Suntem mai mândri de foloasele dobândite decât de

talentele noastre, şi cu toate acestea foloasele nu fac decât a ne pune la nivelul cuiva; numai talentul ne înalţă.• Marile ceremonii sunt nişte comedii jucate pe scene fără

culise. Iluziunea se perde îndată şi efectele sunt stricate.• Eşti mândru de strămoşii tăi, din cauza mulţimei lor.

Strănepoţii tăi, crescuţi în aceste simţăminte, nu vor vedea în tine decât un număr de ordin.• Cât de fericit eşti când îţi închipuieşti că ai cugetat pentru

că ai spus un proverb sau o banalitate.

In cele dintâi veacuri ale Creştinismului, naşterea lui Isus Cristos se serba la 6 Ianuarie; adică şi naşterea şi botezul în aceiaşi zi.

Pe acele vremuri, Creştinismul nu era încă bine închegat, iar popoarele trecute la această nouă religie, mai păstrau unele din obiceiurile lor păgâne.

Aşa de pildă, în timp ce la Romani anul nou începea ca şi astăzi, la 1 Ianuarie, la popoarele Germane – din Nord – începea la 12 Decembrie, adică dela solstiţiul de iarnă.

In Orient, neamurile creştine susţineau începerea anului nou, odată cu naşterea lui Cristos, adică la 6 Ianuarie.

Cam pe la mijlocul veacului al patrulea, Papa Liberius, cercetând vechile arhive ale Romei, dă de urma documentelor procesului Mântuitorului, şi constată că naşterea lui Cristos nu a avut loc la 6 Ianuarie, ci la 25 Decemvrie, statornicind astfel pentru viitor, ca aceasta să fie data la care să se sărbătorească ziua de naştere a Domnului.

Bisericile din Orient, au continuat totuşi multă vreme să nu adopte această dată şi abea mai târziu, prin veacul al VI lea, Iustinian I, Impăratul Bizanţului a impus printr'o lege aspră, ca naşterea lui Cristos, să fie serbată ca şi în Apus, adică la 25 Decembrie şi nu la 6 Ianuarie.

Unele popoare au mai continuat însă şi după veacul al VI-lea să serbeze tot data cea veche a naşterei, 6 Ianuarie, iar prin tradiţie, s'a ajuns cu timpul, ca popoarele de religie creştină ortodoxă, să ţină în această zi sărbătoarea numită ziua Sfântului Ioan.

Aşa dar, dintr'un început, data de 6 Ianuarie era destinată Crăciunului, iar după ce naşterea Mântuitorului a fost strămutată la 25 Decembrie, credincioşii au căutat un alt sfânt pe care să-l serbeze la data veche, apucată dela străbuni şi au luat astfel pe sfântul cel mai apropiat de Cristos, mai ales că în aceiaşi zi se serba şi botezul Domnului.

Mai târziu, pentru a se avea însă două sărbători distincte şi cu semnificaţii diferite, s'a trecut sărbătorirea Sfântului Ioan pe a doua zi de Bobotează, adică la 7 Ianuarie.

Şi astfel în tradiţia popoarelor creştine ortodoxe, ziua Sfântului Ioan Botezătorul, este „Crăciunul cel de demult”.

Unele din colindele noastre, dau oarecari indicaţiuni asupra acestei modificări. O precizare mai temeinică se pare că ne'ar putea-o da, o legendă auzită din copilărie, dela bătrâni.

** *

Se spune că odată, de demult, stăteau la sfat bătrânul Crăciun cu Ioan – Sfântul Ioan, amândoi cu vârste matusalemice.

Vorbind ei ba de una, ba de alta, îşi aduseră aminte că încă tot n'au statornicit zilele, anume când să prăznuiască creştinii naşterea Mântuitorului şi ziua Anului Nou.

Treaba nu era prea uşoară. In ultimele două, trei sute de ani se mai întâlniseră ei, se mai sfătuiseră în privinţa aceasta şi la învoială tot nu căzuseră.

Discuţia nu s'a terminat nici de data aceasta cu una cu două, căci, ca şi în alte dăţi, fiecare zicea că trebuie să se fixeze o altă zi, aşa după cum le convenea, susţinând şi unul şi altul că ar fi fost de faţă în Betleem, la naştere.

Sfântul Ioan zicea către Crăciun; «Tu nu puteai fi acolo moşule, căci în timpul acela de iarnă, erai plecat departe prin lume ca să împrăştii crivăţ şi zăpadă, viscol şi îngheţ.

Iar bătrânul Crăciun la rându-i, nu se da bătut, ci îi răspundea lui Ioan:«Ba eu am fost acolo şi ştiu bine ceiace ştiu, dar n'ai fost tu, căci

plecaseşi la Ierusalim să botezi jidovii.Şi tot ciondănindu-se aşa, nu se putură nici acum învoi, moşul ţinând

morţiş, că naşterea trebuie să cadă de ziua lui, la Crăciun, iar celălalt în ziua de Sfântul Ioan.

Neputându-se învoi cu nici un chip, se hotărâră să cheme împăciuitor

pe Sfântul Vasile, care să asculte la rând pe fiecare şi să dea dreptate aceluia căruia i-se va cuveni.

Sfântul Vasile sosi fără multă zăbavă, îi ascultă cu toată luarea aminte şi nevoind să se strice nici cu unul nici cu celălalt, se arătă cam nedumerit şi nu vroi să se pronunţe.

In schimb, propuse celor doi un rămăşag, iar acel care va câştiga, să dobândească şi dreptatea.

Invoiala odată făcută, Sfântul Vasile luă patrusprezece mere mari şi frumoase, pe cari după ce le rândui pe masă, cuvântă astfel:

«Acela să aibă dreptate, care va putea ridica deodată toate merele, fără să le bage în sân, ori să le ia în poala hainei».

Şi s'au încercat şi Crăciun şi Ioan, dar cu palmele nu le-au putut cuprinde, să le ridice pe toate.

După multe încercări, Ioan a zis că el nu poate dacă n'are voia să ia şi haina într'ajutor.

Dar nici Crăciun nu le-a putut ridica.Dumnezeu cel puternic însă, care este în tot locul, şi care urmărise şi

ciorăvăiala şi rămăşagul, îi dădu prin minte lui Moş Crăciun să apuce cu mâinile capătul barbei şi să o întindă pe masă ca pe un cearceaf, în care rostogoli apoi toate merele, ridicându-le astfel fără mâini şi fără poalele hainei, ci numai cu ajutorul barbei sale mari, stufoase, şi albă ca omătul.

Şi aşa a rămas, ca naşterea Domnului să se serbeze totdeauna în ziua de Crăciun.

Mai rămăsese însă să cadă la pace şi asupra zilei dela care trebuia să înceapă anul nou.

Ca să nu se pornească din nou gâlceava, Sfântul Vasile o luă mai înainte spunând:

«Ştiţi ce? Anul Nou, nici dela tine Crăciune, şi nici dela tine Ioane, ci dela mijloc, între amândoi».

Şi pe dată se învoiră şi ceilalţi doi, zicând: «Aşa să fie, şi a ta să fie ziua Anului Nou»!

Şi aşa a rămas de atunci, că fiecare an nou începe din ziua de Sfântul Vasile.

Ca să fi fost la naşterea lui Cristos, şi Moş Crăciun şi Sfântul Ioan, n'aşi prea crede-o nici eu, dar că pe masă au fost 14 mere, asta aşa trebuie să fie, căci dela Crăciun până la Sfântul Ioan, sunt tocmai 14 zile.

Toată povestea aceasta, este o reminiscenţă a luptelor duse în primele veacuri ale Creştinismului, până la statornicirea definitivă a sărbătorilor.

CRĂCIUNUL CEL DE DEMULTde Maior PISTOLIU D.

(Din Revista Jandarmeriei, anul XI nr.12, decembrie 1933)

Restituiri

In ziua de Duminică 24 Decembrie 1933, la orele 16, a avut loc în sala de recepţii a Inspectoratului General al Jandarmeriei serbarea pomului de Crăciun, pentru copii subofiţerilor Jandarmi şi funcţionarilor civili din Inspectoratul General al Jandarmeriei, Depozitul de Atel. Jandarmeriei, Regimentul Jandarmi Pedeştri, Şcoala Ofiţerilor de Jandarmi, Legiunea Jand. Ilfov şi Legiunea Jandarmi Bucureşti.

Imensa sală de recepţii a Inspectoratului Gl. Jand. este în sărbătoare, fiind înţesată de copii şi mamele lor, de subofiţerii şi funcţionarii civili. Şi încă ceva strălucitor, era Pomul de Crăciun, înconjurat de darurile pentru copii.

Uniforma Domnilor ofiţeri asistenţi, subofiţerilor, şi toaletele pline de noutăţi ale Doamnelor se observă discret sub razele luminei electrice. Sala întreagă aşteaptă sosirea Domnului General C. N. Dimitrescu, Inspector General al Jandarmeriei.

De oparte şi de alta în faţa sălii de recepţii, pe culoarul dela etajul I, Domnii Ofiţeri şi Subofiţeri pe ambele părţi aşteaptă cu nerăbdare sosirea Domnului General INIŢIATORUL SERBAREI. Rând pe rând sosesc şi domnii ofiţeri invitaţi, însoţiţi de doamne.

Deodată muzica Regimentului Jandarmi pedeştri din Capitală, intonează semnalul de sosire.

Întreaga sală se ridică: Doamna şi Domnul General C. N. Dumitrescu sosesc. La intrarea principală a sălii este primit cu aplauze. La sosire Domnului General a fost întâmpinat de Domnii: Colonel Daffu Gheorghe şeful Serv. Veterinar, Colonel Leţu Gheorghe ajut. Depoz. şi Atel. Jandarmeriei, Lt. Col. Barbu Vasile Inspector Reg. Jand Cernăuţi, Lt. Col. Filip Agricola Şef de Stat Major, Lt. Col. Moldoveanu Z. Sandu Comandantul Reg. Jand. Pedeştri, Lt. Col. Tobescu Constantin Şef. Serv Jandarmeriei, Lt. Col. Nicolaescu N. Constantin Şeful Serviciului Medical, Lt. Col. Praporgescu Gheorghe Dr. Studii Şc. Aplicaţii Jandarmi, Lt. Col. Ghiorghescu Constantin Ajut. Reg. Jand Pedeştri, Lt. Col. Popescu Gh. Constantin sub şef de stat Major, Maior Ionescu Andrei Comandantul Leg. Jand. Ilfov, Maior Gr. Emilian şeful Serv. Personalului, Căpitan Nicolau Gh. Aurelian Adjut. Şef de Cabinet al Domnului General, Căpitan Negoescu Ioan Comand. Leg. Jand. Cadre I. G. J. şi Căpitan Prisecaru Zamfir şeful Biur. Personal etc.

Doamna şi Domnul General iau loc în fruntea asistenţei, în fotoliile din faţa scenei. Pe faţa Domnului General radiază bucuria, că azi se găseşte în mijlocul subofiţerilor, funcţionarilor civili şi familiile lor.

Prima parte a programului a fost precedată de o mică cuvântare a Domnului Plut. Major Eftimie Radu, prin care D-sa a arătat importanţa păstrărei datinelor strămoşeşti şi faptul că poporul nostru este cel care a ţinut mai mult ca oricare altul aceste obiceiuri.

Au urmat «Trăiască Regele», cor executat de subofiţerii Insp. G-ral al Jandarmeriei. Piesa Moş Crăciun, executată de Serg. Instr. Mihăescu Gheorghe ofiţer de zi, Cărare Emil Caporal de schimb, Moisescu Vasile santinelă şi Moşinschi. . . Moş Crăciun. – Coruri şi colinde executate de Subofiţerii Reg. Jand. Pedeştri. Colindul cu steaua, executat de Domnul Plut. Major Ad-ţie Dorobanţu, Plut. Savin David, Şendroiu, Serg. Instr. Onofreasa, Rebegel şi Dinoiu.

In sfârşit a urmat un cor impunător format din subofiţerii Insp. General

şi Depoz. Jand. executând colindele: Bună dimineaţa la moş ajun, La mulţi ani cu sănătate şi Trei păstori, sub conducerea D-lui Elev Radu dela Şcoala Ofiţerilor de Jandarmi.

După terminarea corului s'a făcut împărţirea darurilor la copii, de către Domnul Lt. Colonel Praporgescu Gheorghe şi Moş Crăciun. Domnul General C. N. Dimitrescu, a asistat la împărţirea lor, admirând, urând fericire şi viaţă lungă la copii, deasemenea strângând mâna fiecărui părinte.

In acest timp Domnul Căpitan Nicolau, a împărţit la fiecare asistent câte o c. p. (carte poştală, n.r.), cu portretul Domnului C. N. Dimitrescu. Ca semn de amintire, fiecare c. p. Poartă semnătura proprie a D -sale.

Terminându-se împărţirea darurilor, în sunetele muzicei Reg. Jand. Pedeştri, se începe jocul.

La dans şi jocuri a luat parte activă şi Domnul General, dovedind prin aceasta că este omul popular şi ne iubeşte.

Popularitatea D-sale este chezăşia noastră.Domnul General vădit mulţumit de reuşita serbării, a asistat în

mijlocul nostru la serbare până la orele 20 seara, urmărind cu interes toată desfăşurarea programului. Şi rostind câteva cuvinte, care ne-u umplut inima de recunoştinţă.

După aceasta Domnia-sa însoţit de Doamna, a părăsit sala în uralele nesfârşite ale întregei asistenţe, care-l ovaţionau îndelung pentru fapta lăudabilă, strângându-ne în jurul D-sale pentru a ne putea cunoaşte şi a sărbători împreună întâia oară pomul de Crăciun.

Aducem pe această cale mulţumirile noastre D lui Lt. Col. Praporgescu Gheorghe, Lt. Niculescu P. Mircea şi Locot. Daschievici R. care în mare parte au contribuit cu munca D-lor la organizarea serbărei şi reuşita ei.

Cei ce au primit darurile, să închine o rugăciune pentru sănătatea şi fericirea vieţei ocrotitorului nostru Domnul General C. N. Dimitrescu.

Frumoasa serbare s'a terminat la orele 22 seara, într'o atmosferă de armonie.

Ca încheere, strig din toată inima: Să trăiască Domnul General C. N. Dimitrescu cu întreaga familie întru mulţi ani şi să conducă în pace, până la Ideal, frumoasa instituţie Jandarmerească, de care cu toţi ne-am legat sufletul pentru binele Patriei şi Tronului.

Pagini coordonate de colonel Romică MOISE

Serbarea «Pomului de Crăciun» al jandarmilor reangajaţi din Garnizoana Bucureşti.

de Plotonier POPA CRISTEA(Din Revista Jandarmeriei, anul XI nr.12, decembrie 1933)

Obiceiuri - "Cu Steaua"

Obiceiuri - "În inspecţie"

34