Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova

INSTRUCŢIUNI, NORME, REGULI,PENTRU GEODEZIE, CADASTRU,

ŞI CARTOGRAFIE

Instrucţiunecu privire la crearea reţelei

gravimetrice naţionale

Aplicarea acestei instrucţiuni este obligatorie pentru toate întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile ce execută lucrări gravimetrice indiferent de apartenenţa departamentală.Aprobată de Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova"___" ________________ 2001

Chişinău 2001

Instrucţiune cu privire la crearea reţelei gravimetrice naţionale. Cerinţe privind crearea reţelelor gravimetrice de precizie. Metodica măsurătorilor acceleraţiei forţei de gravitaţie. Prelucrarea şi evaluarea preciziei rezultatelor măsurătorilor. Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova, 2001. (Instrucţiuni, norme, reguli pentru geodezie, cadastru şi cartografie)

Instrucţiunea conţine cerinţele normative moderne privind crearea reţelei gravimetrice naţionale, inclusiv şi măsurătorile gravimetrice în punctele reţelei geodezice naţionale, metodica măsurătorilor acceleraţiei forţei de gravitate, prelucrarea şi evaluarea preciziei rezultatelor măsurătorilor.

Instrucţiunea este elaborată conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 48 din 19 ianuarie 2001 în corespundere cu starea şi perspectivele de dezvoltare a reţelelor gravimetrice de precizie şi este destinată pentru întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile ce execută lucrări gravimetrice

Instrucţiunea este aprobată şi introdusă în vigoare prin ordinul Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova nr.___ din ________2001.

2

CUPRINS1. Dispoziţii generale ................................................................................................... 4 2. Cerinţele tehnice de bază ......................................................................................... 5

Reţeaua gravimetrică fundamentală.........................................................................5Reţeaua gravimetrică de sprijin de ordinul 1...........................................................7Reţeaua gravimetrică de sprijin de ordinul 2...........................................................8

3. Elaborarea proiectelor tehnice ................................................................................. 9 4. Recunoaşterea şi cercetarea punctelor ................................................................... 11 5. Materializarea punctelor gravimetrice .................................................................. 14 6. Perfectarea rezultatelor măsurătorilor ................................................................... 15 7. Prelucrarea rezultatelor determinărilor gravimetrice şi evaluarea preciziei .......... 16

Dispoziţii generale.................................................................................................16Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor absolute.....................................................16Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor relative......................................................19Reducerea rezultatelor măsurărilor la centrele mărcilor........................................21

8. Întocmirea rapoartelor tehnice .............................................................................. 21 Anexa nr. 1.........................................................................................................24Anexa nr. 1.1......................................................................................................25Anexa nr. 1.2......................................................................................................26Anexa nr. 2.........................................................................................................27Anexa nr. 3.........................................................................................................28Anexa nr. 4 ........................................................................................................29Anexa nr. 4.1......................................................................................................30Anexa nr. 4.2......................................................................................................31Anexa nr. 4.3......................................................................................................32Anexa nr. 4.4......................................................................................................33Anexa nr. 5.........................................................................................................34Anexa nr. 6.........................................................................................................35Anexa nr. 7.........................................................................................................48Anexa nr. 8.........................................................................................................50Anexa nr. 9.........................................................................................................51Anexa nr. 10.......................................................................................................52

3

1.Dispoziţii generale

1.1.Sistemul asigurării geodezice a teritoriului Republicii Moldova conţine reţeaua geodezică naţională, reţeaua naţională de nivelment şi reţeaua gravimetrică naţională.Reţeaua gravimetrică naţională a Republicii Moldova constituie baza pentru

stabilirea sistemului gravimetric unic pe teritoriul ţării, efectuarea cercetărilor gravimetrice, precum şi soluţionarea problemelor în interesul economiei naţionale, ştiinţei şi apărării ţării, inclusiv şi asigurarea metrologică a ridicărilor gravimetrice.

1.2.Reţeaua gravimetrică naţională reprezintă totalitatea punctelor ei uniform amplasate pe teritoriul ţării şi materializate în teren cu borne, care asigură păstrarea şi stabilitatea lor pe parcursul unui timp îndelungat. În punctele reţelei gravimetrice naţionale se execută măsurători absolute sau relative a acceleraţiei forţei de gravitate, precum şi determinarea altitudinilor şi coordonatelor acestor puncte.1.3.Reţeaua gravimetrică naţională se compune din punctele reţelei gravimetrice fundamentale (RGF) şi punctele reţelei gravimetrice de sprijin de (RGS).1.4.RGF reprezintă elementul superior al reţelei gravimetrice naţionale şi este destinată pentru stabilirea sistemului gravimetric al ţării şi legăturilor cu sistemul gravimetric mondial, precum şi asigurarea metrologică a creării reţelelor gravimetrice de sprijin şi ridicărilor gravimetrice a teritoriului ţări.RGF este destinată pentru soluţionarea problemei ştiinţifice principale:

studiul variaţiilor cîmpului gravific în timp. În acest scop în punctele RGF, sistematic se execută măsurători absolute şi relative a acceleraţiei forţei de gravitate cu cea mai înaltă precizie la momentul dat.

1.5.Conform Regulamentului cu privire la reţeaua geodezică naţională în toate punctele reţelei geodezice naţionale de ordinul 0 (RGN-0) se determină valorile acceleraţiei forţei de gravitate după un program de observare a ale punctelor gravimetrice fundamentale. Astfel numărul punctelor RGF este determinat de numărul punctelor RGN-0.1.6.RGS este destinată pentru răspîndirea cu precizie necesară a sistemului gravimetric pe întreg teritoriul ţării. Crearea RGS se execută pe etape. La prima etapă de la punctele RGF se determină punctele reţelei gravimetrice de sprijin de ordinul 1 (RGS-1) cu densitatea 1 punct la 400-500 km2. Rezultatele măsurătorilor în punctele RGF şi RGS-1 se compensează în comun şi se introduc într-un catalog unic. Punctele se amplasează în teren luînd în consideraţie condiţiile de acces a mijloacelor de transport terestru sau aerian.1.7.Punctele RGF şi RGS-1 sînt iniţiale pentru crearea reţelei gravimetrice de sprijin de ordinul 2 (RGS-2).1.8.Lucrările privind crearea RGF şi RGS-1 se execută conform instrucţiunii prezente în baza proiectelor tehnice aprobate de către Agenţia De Stat Relaţii Funciare şi Cadastru.

4

1.9.Proiectarea reţelei gravimetrice naţionale se efectuează după analiza lucrărilor executate anterior şi recunoaşterea punctelor gravimetrice şi geodezice.1.10.Tipul bornelor se stabileşte în funcţie de condiţiile fizico-geografice a zonei executării lucrărilor gravimetrice, regimului hidro-geologic şi alte particularităţi ale terenului.1.11.Toate punctele reţelei gravimetrice naţionale (fundamentale şi de sprijin) se află sub protecţia statului.

2.Cerinţele tehnice de bază

Reţeaua gravimetrică fundamentală1.12.Pentru asigurarea preciziei maxime a măsurătorilor şi condiţiilor de păstrare de lungă durată punctelor RGF se amplasează în clădiri capitale cu termen lung de exploatare. Pentru executarea măsurătorilor se creează condiţii favorabile (înlăturarea influenţei din exterior, de exemplu, a temperaturii, vibraţiilor etc.) şi se utilează cele mai performante metode şi instrumente.1.13.Punctele RGF se staţionează la distanţa de 10-15 km de la punctele RGN-0. Transmiterea valorilor acceleraţiei forţei de gravitate de la punctele RGF la punctele RGN-0 se execută utilizînd metodele relative care asigură precizia determinărilor 5 µ Gal.1.14.În fiecare punct RGF se execută măsurători absolute şi relative a acceleraţiei forţei de gravitate, determinări a altitudinilor şi coordonatelor punctelor, precum şi analiza regimului hidro-geologic conform datelor organizaţilor specializate.1.15.Împrejurul punctelor RGF se amplasează nu mai puţin de două puncte martori, destinate pentru determinarea variaţiilor locale ale acceleraţiei forţei de gravitate.1.16.La proiectarea punctelor RGF se prevede de a lega fiecare punct al reţelei cu cel puţin patru puncte RGS-1 învecinate, situate aproximativ în direcţiile Nord, Sud, Vest, Est.1.17.Determinări repetate în punctele RGF se execută nu mai rar de odată în 5-8 ani, sau în caz de cutremur de pămînt cu puterea mai mult de 5-6 baluri, sau alte fenomene în raionul punctelor RGF, ce pot aduce la variaţiile acceleraţiei forţei de gravitate. La executarea determinărilor repetate în punctele RGF, se prevăd numai măsurători absolute ale acceleraţiei forţei de gravitate.1.18.Încăperile pentru amplasarea punctelor RGF trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:- să fie amplasate în subsoluri sau la primele etaje ale clădirilor capitale;- suprafaţa şi înălţimea să fie nu mai mică de 8 m2 şi 2 m respectiv;

5

- să asigure posibilitatea amplasării nu mai puţin de 2 borne, cu suprafaţa lăturii de sus nu mai puţin de 1x1 m şi înălţimea 200 cm conform Anexei nr. 4;

- încăperea trebuie să fie aerisită şi uscată (umiditatea aerului să nu depăşească 85%);

- temperatura aerului să fie în limita de la + 10 pînă la + 30°С; gradientul temperaturii să nu depăşească 2 grade / m, în caz contrar în perioada măsurătorilor se aplică un sistem de condiţionare a aerului;

- în încăperea punctului necesită existenţa conductei de apă şi a surselor de curent electric alternativ de 220 sau 127 V, cu puterea nu mai puţin de 3 kw;

- necesită asigurarea posibilităţii legării punctului gravimetric cu reperele de nivelment de ordinul respectiv.

1.19.Bornele gravimetrice a punctelor martor a punctelor RGF să satisfacă cerinţelor către bornele punctelor RGS-1.1.20.Punctele RGF şi punctele martor necesită să fie îndepărtate de sursele de vibraţii, bruiaje industriale, cîmp magnetic şi electric puternic la distanţa nu mai puţin de:- 1 km de la uzine, fabrici, mine şi căi ferate;- 0,2 km de la autostrăzi şi străzi cu circulare intensă;- 1 km de la rezervoare cu apă şi rîuri mari;- 0,3 km de la liniile electrice de voltaj înalt;- 0,2 km de la obiecte înalte (coşurile fabricilor, turnurile de apă etc.);- 0,1 km de la arbori mari izolaţi.1.21.Condiţiile geologice a solului necesită să asigure stabilitatea punctelor RGF; variaţiile nivelului apelor freatice nu trebuie să depăşească 2 m; controlul stabilităţii altitudinii punctului RGF se asigură prin instalarea reperelor în pereţii clădirii.1.22.În punctele RGF se asigură posibilitatea de lucru de 24 ore.1.23.Măsurătorile gravimetrice în punctele RGF se execută cu ajutorul gravimetrelor absolute certificate, conform instrucţiunilor privind exploatarea acestor instrumente şi indicaţiilor prezentei instrucţiuni. Volumul observaţiilor în punctele RGF depinde de precizia determinărilor.1.24.Eroarea medie a determinărilor absolute a acceleraţiei forţei de gravitate în punctele RGF nu trebuie să depăşească 8 µ Gal. Eroarea medie a determinărilor relative a creşterii acceleraţiei forţei de gravitate între punctele RGF, precum şi între punctele RGF şi RGS-1 nu trebuie să depăşească 30 µ Gal. La determinarea punctelor martor erorile medii a valurilor creşterilor forţei de gravitate nu trebuie să depăşească 20 µ Gal.1.25.Pentru reducerea măsurătorilor gravimetrice la centrul punctului se determină diferenţa valorilor acceleraţiei forţei de gravitate prin metode relative cu ajutorul gravimetrelor statice cu precizia 3 µ Gal.1.26.Altitudinile punctelor RGF şi a punctelor martori se determină prin nivelmentul de ordinul I, ca excepţie de ordinul II. Determinarea punctelor

6

RGF amplasate în subsoluri se execută prin metode speciale ce asigură precizia necesară.1.27.Pentru fiecare punct RGF conform Anexei nr. 6 se perfectează paşaport, unde se includ şi date privind punctele martori. Paşapoartele punctelor RGF se păstrează în Fondul Cartografo-geodezic de Stat al Republicii Moldova.1.28.Fiecare punct RGF trebuie să fie atestat de către Agenţia de Stat de Relaţii Funciare şi Cadastru cu perfectarea certificatului de model stabilit.

Reţeaua gravimetrică de sprijin de ordinul 11.29.Construirea RGS-1 se efectuează conform următoarelor principii:- punctele RGS-1 legate cu punctele RGF se amplasează uniform la distanţa

25-40 km unul de altul;- determinarea acceleraţiei forţei de gravitate se execută prin metode

relative cu ajutorul gravimetrelor statice de precizie înaltă;- legăturile între punctele RGS-1 trebuie să formeze poligoane închise cu

numărul vîrfurilor nu mai mare de cinci, în aşa mod ca mod ca numărul laturilor de la punctele RGF să nu depăşească trei;

- Punctele RGS-1, fiind al treilea de la punctele RGF după numărul de laturi, se legă nemijlocit cu punctele asemănătoare din alte poligoane.

- Un fragment de construire a RGS-1 şi a sesiunilor gravimetrice sînt demonstrate în Anexele 1 şi 2.

1.30.De regulă punctele RGS-1 se amplasează pe teritoriul aeroporturilor. În cazul lipsei aeroportului punctele pot fi amplasate pe teritoriul stadioanelor sau în alte locuri accesibile pentru aterizarea elicopterelor.1.31.Fiecare punct RGS-1 este însoţit de un punct martor combinat cu punctul geodezic amplasat la distanţa de 10-15 km şi un reper de control. Punctul martor este destinat pentru asigurarea păstrării valorilor acceleraţiei forţei de gravitate în caz de pierdere a punctului RGS-1.1.32.Legătura între două puncte gravimetrice se execută prin metode relative cu ajutorul unui set de gravimetre statice conform schemei A-B-A, iar dacă într-o sesiune sînt incluse mai multe puncte se aplică schema A-B-A-B-C-B-C… (Anexa nr. 2).1.33.Legătura punctelor RGS-1 cu punctele martori se efectuează prin metode relative cu ajutorul gravimetrelor statice conform instrucţiunilor de exploatare a instrumentului.1.34.Eroarea medie a determinării diferenţei valorilor acceleraţiei forţei de gravitate între două puncte RGS-1, sau între unul din ele şi un punct RGF, cu ajutorul unui set de gravimetre nu trebuie să depăşească 40 µ Gal. Eroarea medie se calculă din erorile medii a legăturii a două puncte învecinate, calculate din nu mai puţin de cinci legături consecutive, executate de o echipă. Diferenţa rezultatelor măsurătorilor cu diferite gravimetre dintr-un set, nu trebuie să depăşească 30 µ Gal.1.35.Eroarea medie a rezultatului mediu a legăturilor punctelor RGS-1 cu punctele martori nu trebuie să depăşească 20 µ Gal.

7

1.36.Neînchiderile acceptabile în poligoane, formate din legături între punctele RGS-1, se calculează după formula:

W = 100 l µ Gal,unde l − numărul de laturi în poligon.1.37.Eroarea medie a valorii compensate a acceleraţiei forţei de gravitate pentru punctele RGS-1 nu trebuie să depăşească 30 µ Gal.1.38.Altitudinea punctelor RGS-1 şi punctelor martori se determină din nivelmentul de ordinul I sau II. Poziţia orizontală a punctelor se determină cu precizia până la 100 m.1.39.Pentru fiecare punct RGS-1 se întocmeşte paşaport conform Anexei nr. 6.1.40.La finalizarea prelucrării de birou a măsurătorilor se efectuează analiza rezultatelor obţinute, calcule de compensare, elaborarea raportului tehnic şi a catalogului punctelor gravimetrice.1.41.Executorii responsabili de măsurători în punctele RGS-1 trebuie să fie ingineri cu experienţă, care au trecut stagiul respectiv sub conducerea specialiştilor calificaţi.1.42.Responsabilitatea privind starea a punctelor RGS-1, cercetarea şi repararea lor, precum şi executarea în caz de necesitate a măsurătorilor repetate se pune pe seama organizaţiei numite de Agenţia De Stat Relaţii Funciare şi Cadastru.

Reţeaua gravimetrică de sprijin de ordinul 21.43.În deosebire de punctele RGS-1:- punctele RGS-2 se determină prin metoda introducerii în reţeaua a

punctelor RGS-1, compensată în comun cu RGF;- punctele RGS-2 nu au punctele martori şi repere de control;- de regulă, punctele RGS-2 se combină cu punctele reţelei naţionale

geodezice sau de nivelment. Punctul gravimetric se consideră combinat cu centrul geodezic, dacă instrumentele gravimetrice sunt instalate la distanţa de la marca centrului nu mai mare de 25 cm după altitudine şi 5 m în plan, cu reducerea ulterioară a valorilor măsurate la centrul mărcii.

1.44.La determinarea punctelor RGS-2 în calitate de iniţiale se folosesc punctele RGF şi punctele RGS-1, pentru care eroarea medie a valorii compensate a acceleraţiei forţei de gravitate nu depăşeşte 40 µ Gal.Determinările se efectuează, folosind schemele tipice a legăturilor

gravimetrice în corespundere cu Anexa nr. 2:"а" şi "b" − pentru erorile medii a punctelor iniţiale mai puţin de 30 µ Gal;"c" − pentru erorile medii a punctelor iniţiale mai puţin de 40 µ Gal.1.45.Observaţiile în punctele RGS-2 se efectuează prin metodele relative cu ajutorul gravimetrelor statice de precizie înaltă.1.46.Precizia legăturii gravimetrice a punctelor RGS-2 cu punctele iniţiale sau între ele necesită satisfacerea cerinţelor punctului 2.

8

1.47.Valorile acceptabile a neînchiderilor în poligoane RGS-2 se calculează conform formulei din p. 2, dacă una din laturile poligonului este rigidă (schemele "а" şi "b") se aplică formula:

W = 2,5 22 )30()40( +l µ Gal,unde l − numărul de laturi în care sunt efectuate măsurările.1.48.Cercetările aparaturii gravimetrice aplicată la executarea măsurătorilor şi prelucrarea de birou a rezultatelor, se efectuează conform capitolelor respective a instrucţiunii la exploatare şi instrucţiunii prezente.1.49.În punctele RGS-2, combinate cu punctele geodezice sau cu reperele de nivelment, gravimetrele statice se instalează pe suporturi speciale.După deschiderea centrului semnalului geodezic, suportul gravimetrului se

instalează în apropierea mărcii centrului (Anexa nr. 5).1.50.Diferenţa de altitudini a suportului şi mărcii centrului punctului geodezic se determină prin nivelmentul tehnic cu precizia 5 mm. Distanţa de la centrul suportului până la marca indicată se măsoară cu precizia de 1 cm, iar direcţia corespunzătoare - cu precizia 5° (de exemplu, cu ajutorul busolei).Schema instalării suportului şi amplasării instrumentelor, precum şi

elementele de reducere se indică în jurnalul de observare.La finalizarea lucrărilor se restabileşte aspectul exterior a punctului geodezic.1.51.Valoarea acceleraţiei forţei de gravitate, măsurată în locul instalării suportului, se reduce la centrul punctului geodezic, utilizînd valoarea normală a gradientului vertical a forţei de gravitate şi diferenţa de altitudini.1.52.Dacă combinarea punctului RGS-2 cu punctul geodezic sau cu reperul de nivelment este imposibilă, atunci în apropierea lor (la distanţa cât mai mică) se plantează o bornă gravimetrică. Punctul geodezic sau reperul de nivelment se utilizează în cazul dat pentru determinarea coordonatelor şi altitudinilor punctelor gravimetrice.1.53.Altitudinea punctelor RGS-2, inclusiv şi cele combinate cu punctele geodezice, dar care nu sunt legate cu liniile de nivelment, se determină prin nivelment geometric de ordinul IV. Ca excepţie se acceptă nivelmentul trigonometric.Coordonatele punctelor RGS-2 se determină cu precizia până la 100 m, sau,

în cazul combinării lor cu punctele de triangulaţie, se culeg din cataloagele respective.

1.54.Pentru fiecare punct RGS-2 se întocmeşte paşaport conform Anexei 6.

3.Elaborarea proiectelor tehnice

1.55.Proiectele tehnico-ştiinţifice privind crearea RGF şi proiectele tehnice privind crearea RGS se elaborează în baza schemei de amplasare a punctelor gravimetrice, aprobate de Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru conform cerinţelor instrucţiunii prezente. Proiectele se aprobă în ordine stabilită până la începutul lucrărilor de teren.1.56.Elaborării proiectelor tehnico-ştiinţifice şi tehnice anticipă colectarea şi analiza materialelor privind lucrările gravimetrice efectuate anterior. După

9

studierea materialelor enumerate se efectuează recunoaşterea punctelor în teren.Informaţia privind lucrările efectuate anterior poate fi obţinută din Fondul

Cartografo-geodezic de Stat al Republicii Moldova.1.57.Proiectul se compune din partea textuală, devizul de cheltuieli, schemele şi hărţile topografice cu punctele gravimetrice determinate, punctele iniţiale proiectate, punctele RGF sau RGS supuse determinării, legăturile proiectate dintre ele, precum şi punctele martori. În raioanele de amplasare a punctelor se proiectează liniile de nivelment de ordinul corespunzător.1.58.În partea textuală se indică:- caracteristica condiţiilor fizico-geografice a raionului lucrărilor,

particularităţile, ce au importanţă pentru organizarea acestor lucrări, adâncimea de îngheţ a solului, informaţie privind regimul hidro-geologic, nivelul apelor freatice şi stabilitatea lui;

- informaţie privind punctele reţelei gravimetrice naţionale determinate anterior;

- numărul punctelor RGF şi RGS-1, amplasarea punctelor martori şi reperelor de nivelment;

- informaţie privind numărul punctelor RGS-2, precum şi lucrările privind amplasarea punctelor ridicărilor gravimetrice;

- metodele de plantare a punctelor;- programul şi metodele măsurătorilor, aparatajul utilizat pentru efectuarea

determinărilor gravimetrice;- ordinea şi metodele de legare a punctelor gravimetrice cu liniile de

nivelment;- metodele de determinare a coordonatelor punctelor gravimetrice;- mijloacele de comunicare şi legătură;- regulile privind tehnica securităţii;- ordinea şi termenele de prelucrare a rezultatelor măsurătorilor;- termenele începutului şi finalizării lucrărilor.1.59.Proiectele de amplasare a punctelor RGF se întocmesc pe hărţile la scara 1:500 000; a punctelor RGS-1 pe hărţile la scara 1:200 000; a punctelor martori – pe hărţile la scara 1:25000 – 1:100 000; a punctelor ОГС-2 – pe hărţile la scara 1:50 000 – 1:100 000; a liniilor legărilor de nivelment – pe hărţile topografice sau scheme la scara 1:25000 – 1:100000.1.60.În proiect se prevăd metodele de control operativ a preciziei măsurărilor în condiţii de teren şi în caz de necesitate executarea legăturilor adăugătoare, până la 10%.1.61.În caz de necesitate se prevede restabilirea punctelor deteriorate fără a schimba altitudinea bornelor; în caz contrar este necesar de a determina diferenţa altitudinei bornelor vechi şi noi cu precizia 1 cm.1.62.Perfectarea documentelor grafice se efectuează conform semnelor convenţionale, prezentate în Anexa nr. 3.

10

4.Recunoaşterea şi cercetarea punctelor

1.63.Scopurile recunoaşterii punctelor RGF şi RGS sînt următoarele:- determinarea locurilor amplasării punctelor;- alegerea locului pentru plantarea bornelor;- cercetarea stării centrelor a punctelor geodezice, care se presupun să fie

combinate cu punctele gravimetrice proiectate, determinarea condiţiilor şi posibilităţilor instalării instrumentelor gravimetrice;

- relevarea stării punctelor determinate anterior;- determinarea tipului şi adâncimii plantării bornelor punctelor gravimetrice

şi a reperelor de control, ce asigură stabilitatea lor în diferite condiţii geologice şi hidro-geologice;

- cercetarea stării reperelor de nivelment în raioanele legărilor proiectate;- determinarea volumelor de lucru pentru construirea punctelor gravimetrice

şi legarea lor de altitudine la reperele de nivelment sau punctele geodezice;

- cercetarea stării punctelor, care vor fi utilizate în calitate de iniţiale;- coordonarea cu organizaţiile, pe teritoriul cărora se presupune amplasarea

punctului gravimetric, a condiţiilor de construire şi de păstrare de lungă durată a acestor puncte;

- colectarea informaţiei necesare pentru organizarea executării lucrărilor, precum şi ordinea asigurării lor cu materiale de construcţii, etc.

1.64.Recunoaşterea se execută de către un specialist cu experienţa în domeniul organizării şi executării lucrărilor gravimetrice şi evaluării influenţii diferitor, factori perturbatori asupra rezultatelor măsurătorilor gravimetrice.1.65.Înaintea deplasării în raionul lucrărilor, executorul studiază în mod detaliat condiţiile executării lucrărilor proiectate şi colectează informaţia privind nivelul studiului gravimetric, topogeodezic şi hidrologic a raionului, precum şi tipul bornelor punctelor geodezice şi reperelor de nivel propuse combinării cu punctele proiectate.1.66.La cercetarea raionului de amplasare a punctelor gravimetrice, executorul se conduce de următoare reguli:- locurile de amplasare a punctelor trebuie să asigure condiţii optimale de

efectuare a cercetării, păstrării îndelungate a punctelor, accesul mijloacelor de transport terestru sau aerian, precum şi posibilitatea executării lucrărilor în orice timp a zilei;

- punctele gravimetrice şi punctele martori trebuie să fie îndepărtate de uzine, fabrici, mine, căi ferate cu nu mai puţin de 300 m; de la autostrăzi şi străzi cu circulaţia intensivă nu mai puţin de 100 m; de coşuri şi copaci separaţi, etc. – cu nu mai puţin de distanţa, egală cu înălţimea lor;

- punctul gravimetric trebuie să fie îndepărtat de locurile, unde sunt posibile mişcările a maselor mari de sol, de apă, precum şi sondele pentru dobândirea apelor freatice, la distanţa nu mai puţină de 1 km;

11

- variaţia nivelului apelor freatice în locuri, propuse pentru plantarea bornelor gravimetrice, trebuie să fie minimală pe parcursul perioadelor îndelungate de timp;

- se interzice amplasarea punctelor în zonele construirilor de perspectivă şi dezvoltare a localităţilor, precum şi în sectoarele, propuse pentru efectuarea lucrărilor de construcţie, hidrotehnice, sau în raioanele, unde sînt posibile alunecările de teren, precum şi în alte locuri, unde nu poate fi asigurată păstrării garantate a punctului.

1.67.Încăperea, predestinată pentru amplasarea punctelor proiectate trebuie să satisfacă cerinţele, expuse în punctul 2. Ea trebuie să asigure posibilitatea plantării bornei punctului direct în sol conform Anexei nr. 4.2, precum şi să asigure posibilitatea legării punctului gravimetric la mărcile sau reperele de nivelment de ordinul respectiv.1.68.Punctele RGS-1 pot fi amplasate direct pe podeaua de beton în încăperile subsolurilor sau la primele etaje a clădirilor. Calitatea suprafeţei de beton trebuie să asigure instalarea stabilă a aparatajului gravimetric.1.69.Dacă în raionul executării lucrărilor nu există clădiri capitale valabile pentru amplasarea punctelor RGS-1, se acceptă plantarea bornei punctelor gravimetrice în afară încăperii sau de încăperi temporare.La amplasarea punctelor în afară de încăperilor, executorul stabileşte volumul

necesar de lucru privind plantarea bornei.1.70.Punctul geodezic propus combinării cu punctul RGS-2 trebuie să satisfacă următoarelor cerinţe:- existenţa posibilităţilor de instalare a aparatajului gravimetric şi a cortului

deasupra lui;- adâncimea plantării bornei nu trebuie să fie mai mică de ceia recomandată

în actele normative în vigoare;- înălţimea semnalului nu este mai mare de 10 m şi starea lui asigură

securitatea executării lucrărilor gravimetrice.- la alegerea punctelor geodezice se preferă cele în care au fost executate

deja determinări gravimetrice sau de nivelment geometric.1.71.În corespundere cu caracteristicile hidro-geologice ale solului, executorul alege pentru fiecare punct amplasat în afară încăperilor, tipul bornelor şi reperelor de control, stabileşte adâncimea şi locul plantării.1.72.Punctele gravimetrice pe teritoriul aeroportului se amplasează în apropierea locurilor de parcare a avioanelor, ce asigură executarea determinărilor gravimetrice în termen scurt şi totodată nu se prevăd schimbări în reconstrucţia aeroportului.1.73.Conform rezultatelor cercetării stării punctelor gravimetrice şi de nivelment executorul întocmeşte listele punctelor ce s-au păstrat şi determină volumul de lucru în caz de necesitate a restabilirii lor, precum şi volumul de lucru privind executarea legării punctelor gravimetrice şi a reperelor la punctele de nivelment de ordinul corespunzător.1.74.În procesul recunoaşterii se întocmeşte paşaportul punctului gravimetric şi a punctelor martori conform Anexei nr. 6. Completarea paşaportului se

12

execută la materializarea punctelor şi măsurătorilor ulterioare. În paşaport se reflectă datele privind darea punctului sub pază organelor de administrare.1.75.Paşapoartele punctelor gravimetrice se păstrează împreună cu materialele prelucrării măsurătorilor.1.76.Datele privind punctele gravimetrice ce nu au fost reflectate în paşapoarte precum obiecţiile şi recomandările executorului de recunoaştere, se indică în note informative.1.77.În rezultatul executării recunoaşterii se prezintă următoarele documente:- schemele reţelelor punctelor gravimetrice recunoscute în teren;- paşapoartele punctelor gravimetrice;- schiţa amplasării punctelor; pentru punctele amplasate în afară încăperilor

se indică direcţia şi distanţa până la punctele de orientare cu păstrare de lungă durată; pentru puncte amplasate în aeroport necesită să fie arătate clădirile, pista de decolare, căile de rulaj şi locurile de parcare a avioanelor. Schiţa se întocmeşte utilizând semnele convenţionale pentru întocmirea planurilor topografice la scara 1:500 – 1:5000, într-o culoare.

- nota informativă a executorului;- materialele cercetării stării punctelor gravimetrice în zona executării

lucrărilor;- lista şi amprentele mărcilor şi reperelor punctelor gravimetrice şi de

nivelment;- schemele precizate a legării altimetrice a punctelor gravimetrice,

descrierea şi schiţele locurilor de amplasare a punctelor de nivelment;- actele punctelor gravimetrice, geodezice şi de nivelment pierdute;- materialele privind cercetarea geologică şi hidrologică a locurilor de

plantare a punctelor gravimetrice şi reperelor de nivelment;- materialele coordonării locurilor plantării punctelor gravimetrice cu

organizaţiile proprietari a teritoriilor şi încăperilor.1.78.Nota informativă a executorului conţine următoarea informaţie:- caracteristica condiţiilor fizico-geologice pentru a zonei executării

lucrărilor;- caracteristica condiţiilor geologice pentru fiecare punct gravimetric

determinat şi punct de nivelment materializat;- informaţie cu privire la căile de acces, modul de deplasare şi condiţiilor de

legătură în zona executării lucrărilor;- descrierea condiţiilor de trai pentru membrii grupelor de lucru;- condiţiile de angajare a muncitorilor, arendă a mijloacelor de transport,

asigurarea cu materiale de construcţie în fiecare raion de lucru;- buletinul rezultatelor executării recunoaşterii: numărul punctelor şi

reperelor recunoscute; volumul lucrărilor de construcţie şi restabilire şi termeni de executare; termenii de executare a recunoaşterii;

- propuneri privind organizarea executării lucrărilor gravimetrice şi de nivelment;

13

- informaţii privind reconstruirea zonei unde se prevede amplasare punctului gravimetric precum şi construirea obiectelor industriale, caselor de locuit, autostrăzi, etc.

5.Materializarea punctelor gravimetrice

1.79.Punctele RGF se materializează cu borne, care se plantează în încaperi, ce asigură păstrarea lor de lungă durată. Punctele RGS se amplasează în afară încăperilor, de regulă, pe teritoriile aeroporturilor sau se combină cu punctele geodezice şi de nivelment.Tipurile bornelor punctelor RGF şi RGS sunt demonstrate în Anexa nr. 4.Latura de sus a bornelor, trebuie să prezinte un plan orizontal cu înclinarea nu

mai mult de un grad. În centrul ei, cu eroarea nu mai mult de 2 cm de la centrul geometric se instalează marca (Anexa nr. 4.3). La marginea laturii de sus a bornei, se instalează placa de pază (Anexa nr. 4.4).

Borna reprezintă un pilastru de beton armat cu dimensiunile prezentate în Anexele nr. 4.1, 4.2. Pe fundul gropii se toarnă un strat de beton gros de 10 cm, peste care se aşează pilastrul punctului gravimetric.

La amplasarea punctelor gravimetrice pe teritoriul aeroporturilor pot fi utilizate suprafeţele orizontale ale fundamentelor cu dimensiunile nu mai mici decât cele indicate în Anexele 4.1, 4.2.

În centrul suprafeţei fundamentului se instalează marca, iar alăturea pe perete se fixează placa de pază. În scopul protecţiei împotriva corodării mărcile se acoperă cu miniu de plumb.

Clădirile şi construcţiile în care sunt amplasate aceste puncte gravimetrice trebuie să fie îndepărtate de la pista de decolare mai mult de 100 m.

Reperele de control se materializează în apropierea punctelor RGS-1 şi punctele martori în scopul controlului stabilităţii altitudinilor punctului.

Locul de amplasare a reperului de control se alege în aşa mod, ca transmiterea altitudinii de la reper la marca gravimetrică să se efectueze cu un număr minimal de staţii de nivelment. Reperele se materializează conform Instrucţiunii pentru nivelment.

1.80.Punctele gravimetrice RGS, materializate în încăperi se însoţesc cu o placă de protecţie 35,0 x 30,0 x 0,5 cm (Anexa nr. 4.4) fixată pe peretele încăperii, în care se află borna. Bornele gravimetrice, plantate în afară încăperilor se însoţesc cu placa de protecţie, fixată la marginea laturii de sus a pilastrului de beton.1.81.Punctele gravimetrice, amplasate în afară încăperilor (cu excepţie punctele amplasate pe teritoriul aeroportului) se însoţesc cu semne de identificare fără placă de protecţie.1.82.Punctele RGS, combinate cu punctele geodezice se însoţesc cu placă de protecţie, fixată pe semnalul exterior al punctului geodezic. În cazul combinării cu reperele de nivelment sau cu punctele geodezice, semnalele exterioare ale cărora sînt distruse, placa de protecţie se fixează pe semnalul de identificare a reperului sau a punctului geodezic, instalat la distanţa 1 m de la centru.

14

1.83.La finele executării lucrărilor executorul va fotografia construcţia punctului gravimetric. Ulterior pe fotografia 6х9 cm obţinută se va indica distanţele de la marcă pînă la părţile caracteristice ale clădirii sau ale terenului. Această fotografie se fixează pe schiţa de poziţie a punctului gravimetric. Cînd fotografierea este imposibilă se execută un desen care să conţină acelea-şi elemente.Punctele gravimetrice se predau spre păstrare organelor administrării locale.

În urma plantării se prezintă următoarele documente:- nota informativă privind volumul lucrărilor de construcţie şi restabilire a

punctelor gravimetrice;- date privind coinciderea recunoaşterii cu materialele obţinute în realitate;- condiţiile de executare a lucrărilor de plantare a punctelor gravimetrice,

particularităţile şi dificultăţile apărute la executarea lucrărilor;- informaţie necesară pentru ameliorarea organizării şi executării lucrărilor

ulterioare

6.Perfectarea rezultatelor măsurătorilor

1.84.Rezultatele măsurătorilor se înscriu în jurnalele de observaţii gravimetrice şi de nivelment, care sînt documente de strictă evidenţă.1.85.Înscrierile în jurnale se execută cu un scris lizibil cu cerneală sau cu creion simplu. Ştergerea şi corectarea notaţiilor de citire în jurnal sunt interzise. Notaţiile greşite se anulează şi deasupra lor se scrie cele corecte în aşa mod, ca să fie vizibilă notaţia veche şi cea nouă.1.86.În jurnalul de observaţii gravimetrice se desenează schema amplasării instrumentelor gravimetrice cu înscrierea cotelor de punctelor efective ale gravimetrelor deasupra suprafeţei de sus a bornei şi distanţele pînă la marcă.1.87.În jurnale trebuie să fie înscrise numerele instrumentelor, data şi locul a ultimilor cercetări ale instrumentului.1.88.În jurnal, observatorul notează toate particularităţile observaţiilor, abaterea de la cerinţele prezentei Instrucţiuni.1.89.La finele lucrărilor de teren executorul prezintă următoarele materiale:- jurnale perfectate şi verificate;- nota informativă privind executarea lucrărilor de teren, ce conţine toate

datele pentru întocmirea raportului tehnic;- buletinul rezultatelor cercetărilor de laborator şi de teren a instrumentelor;- materialele calculelor de teren;- schema măsurătorilor gravimetrice;- schiţele amplasării punctelor şi reperelor;- paşapoartele punctelor.

La materialele se anexează lista documentelor cu indicaţia numărului de foi. Toate materialele trebuie să fie datate şi semnate de către executor şi inginerul principal al organizaţiei.

15

7.Prelucrarea rezultatelor determinărilor gravimetrice şi evaluarea preciziei

Dispoziţii generale1.90.Prelucrarea rezultatelor determinărilor gravimetrice se divizează în trei etape:- prelucrarea de teren a materialelor;- prelucrarea de birou;- calculele de compensare.1.91. Scopul prelucrărilor de teren a materialelor este controlul măsurătorilor, precum şi obţinerea valorilor acceleraţiei forţei de gravitate preliminare şi erorilor medii. În acest scop se execută:- prelucrarea curentă în jurnale de observaţii;- întocmirea tabelelor rezultatelor de calcul;- evaluarea preliminară a preciziei măsurătorilor.1.92.Prelucrarea de birou include:- controlul calculelor de teren;- precizarea rezultatelor obţinute pe baza determinărilor adiţionale a

constantelor instrumentelor şi a altor cercetări, efectuate după executarea lucrărilor de teren;

- evaluarea preliminară a preciziei măsurătorilor;- prelucrarea rezultatelor măsurătorilor gravimetrice la calculator;- completarea paşapoartelor punctelor;- întocmirea notei informative privind rezultatele calculelor de birou.

Toate calcule execută în «două mâini». Rezultatele obţinute la calculator se compară cu datele prelucrării de teren.

1.93.Compensarea rezultatelor măsurărilor în punctele RGF şi RGS-1 se execută împreună. Conform rezultatelor calculelor de compensare se întocmeşte catalogul punctelor gravimetrice.1.94.Compensarea rezultatelor măsurărilor pe punctele RGS-2 se execută prin metoda de intercalare între punctele RGS-1 sau punctele RGF. Evaluarea preciziei a valorilor compensate a acceleraţiei forţei de gravitate se execută luînd în consideraţie erorile punctelor iniţiale. Metoda de evaluare a preciziei este indicată în Anexa nr. 10.

Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor absolute1.95.Valorile absolute ale acceleraţiei forţei de gravitate se determină cu ajutorul gravimetrelor absolute în rezultatul urmăririi masei de etalon aruncate. Rezultatele măsurătorilor se obţin prin fixarea intervalelor de timp Ti, pe parcursul cărora masa de etalon trece intervalele de distanţă Si (i= 1,2,3…N). Numărul măsurătorilor N poate fi diferit în funcţie de tipul gravimetrului.

16

1.96.Valoarea acceleraţiei forţei de gravitate g se calculă prin metoda celor mai mici pătrate, luînd în consideraţie influenţa gradientului vertical al acceleraţiei forţei de gravitate γ care se determină prin metoda expusă în Anexa nr. 7:

g = g1+ γ Н+ ∆ gc+∆ gλ +∆ ga+∆ gv +∆ gls +∆ gH +∆ gr +∆ gp+∆ gf.

Valoarea acceleraţiei forţei de gravitate g1, ce se referă la nivelul poziţiei culminantă a masei de etalon aruncate se calculă conform formulei:

g1=2

∑∑∑

∑∑∑

∑∑

∑∑∑

∑∑∑

∑∑

n

1

4i

n

1

3i

n

1

2i

n

1

3i

n

1

2i

n

1i

n

1

2i

n

1i

n

1

2ii

n

1

3i

n

1

2i

n

1ii

n

1

2i

n

1i

n

1i

n

1i

TTT

TTT

TTN

TSTT

TSTT

STN

.

Valoarea determinată g1 se reduce la nivelul piedestalului utilizînd gradientul vertical al acceleraţiei forţei de gravitate γ şi distanţa de la centrul optic al masei de etalon în poziţia culminantă iniţială pînă la nivelul piedestalului Н.

Corecţia pentru viteza de răspîndire a luminii g1 compensează variaţiile lungimii braţului test al interferometrului în timpul căderii libere.

Corecţia pentru variaţia lungimii de undă a laserului ∆ gλ se determinată din compararea laserului de lucru cu cel de etalon şi se introduce la momentul mediu al observaţiilor prin interpolare liniară a variaţiilor lungimii de undă a laserului.

Corecţia de atmosferă ∆ ga se calculă conform formulei:

∆ ga = К( В а - В n ) µ Gal,

unde В n - valoarea normală a presiunii atmosferice în milibari;В а - valoarea medie a presiunii atmosferice dintr-o serie de observaţii

în milibari;К = 0,3 µ Gal / milibar (Rezoluţia nr. 9 a AIG, 1983)

Corecţia de vid ∆ gv, care compensează influenţa rezistenţei aerului remanent în camera balistică se calculă conform formulei:

∆ gv = α В⋅ 10 6 µ Gal,

17

unde В − presiunea remanentă în camera balistică, coeficientul α se determină experimental pentru fiecare tip de instrument.

Corecţia de maree terestră sub influenţa Soarelui şi Lunii ∆ gls aduce valoarea măsurată a acceleraţiei forţei de gravitate la nivelul geopotenţialului neperturbat.

Corecţia Honkasalo ∆ gH se calculă conform formulei:

∆ gH = 0,03057 К (1 -3 sin ϕ2 ) µ Gal,

unde К- coeficientul influenţei de elasticitate al Pămîntului; ϕ - latitudinea staţiei de observare.

Corecţia ∆ gr de reducere a valorilor acceleraţiei forţei de gravitate măsurate la marca punctului gravimetric se determină cu ajutorul gravimetrelor relative cu precizia ≤ 3 µ Gal.

Corecţia de mişcare a polului ∆ gP se calculă conform formulei:∆ gP = - 3900 sin 2 ϕ (m1 cos λ - m 2 sin λ ) mGal,

unde m1 = ρх

и m 2 = ρy

; х, у − coordonatele polului în sec de arc;

ϕ ,λ − latitudinea şi longitudinea de est a punctului.Parametrii de mişcare a polului se culeg din buletinul Serviciului

Internaţional de Rotaţie a Pămîntului. Corecţia aduce rezultatele măsurătorilor la poziţia unică a polului.

Corecţia de variaţie a apelor freatice ∆ gf se determină conform formulei:∆ gf = F ( h – hm) µ Gal,

unde F – coeficient empiric cu valorile aproximativ 8-17 µ Gal / m determinat din măsurătorile acceleraţiei forţei de gravitate la diferite nivele a apelor freatice.

h и hm − respectiv adîncimea curentă şi medie de mulţi ani a apelor freatice de la suprafaţa Pămîntului.

Date privind nivelul apelor freatice în sondele apropriate punctului se obţin de la serviciile specializate.

1.97.Măsurătorile absolute a acceleraţiei forţei de gravitate se prelucrează utilizînd programe speciale la calculator în timp real pînă la obţinerea rezultatului final.1.98.La fiecare aruncare a masei de etalon se calculează valoarea medie a acceleraţiei forţei de gravitate:

gm = ∑=

=

ni

i ign 1

1,

cu eroarea medie:

mgm

)1(

)( 2

−−

= ∑nn

gg mi ,

unde n – numărul g i admise la prelucrare.1.99.Rezultatele măsurătorilor la fiecare aruncare sînt afişate la monitorul calculatorului, ceia ce permite operatorului să urmărească mersul măsurătorilor în timp real.

18

1.100.După executarea unei sesiuni de 60-100 aruncări se calculă valoarea preponderată

g∑

∑=

=

=

== кi

iк

кi

iкm

p

Р

Рg

1

1 ,

где Р к = 2

1

sm; ms − eroarea medie a valorilor dintr-o sesiune de observări;

k – numărul sesiunilor (5 < k <20).Eroarea medie a unităţii de pondere se determină conform formulei:

М

∑

∑=

=

=

=

−

−= кi

iк

кi

iкps

p

PK

Pgg

1

1

2

)1(

)(

1.101.Măsurătorile se execută pînă la scăderea erorii medii a unităţii de pondere din toate sesiunile de observări pînă la 5 µ Gal.

Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor relative1.102.Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor, executate prin metode relative cu ajutorul gravimetrilor statice, constă din următoarele etape:- transformarea citirilor gravimetrelor în miligali;- calculul creşterii forţei de gravitate în punctul determinat relativ punctului

iniţial;- evaluarea preciziei rezultatelor măsurătorilor.1.103.La prima etapă prelucrarea rezultatelor măsurătorilor se execută conform cerinţelor instrucţiunilor de exploatare a gravimetrelor.Corecţia privind variaţiile forţei de gravitate sub influenţa mareelor terestre se

introduce în rezultatele măsurătorilor în cazul cînd durata măsurătorilor depăşeşte 2 ore.

1.104.Calculul creşterii acceleraţiei forţei de gravitate în punctul determinat relativ punctului iniţial conform schemei А – В – A, se execută conform formulei:

drr gggg δ+−=∆ 0 ,

unde gr, gr0 – citirile gravimetrului în mGal respectiv în punctul determinat şi

cel iniţial;δ gd− corecţia de drift a gravimetrului, obţinută din relaţia prezentate în

Anexa nr. 8.Dacă sesiunea este efectuată conform schema А – В – А – В, rezultatele

măsurărilor se prelucrează ca două sesiuni separate А – В – А şi В – А – В. Media din două valori ∆ g se acceptă ca valoare finală pentru diferenţa valorilor acceleraţiei forţei de gravitate între punctele А şi В pentru fiecare instrument în fiecare sesiune.

1.105.Din rezultatele măsurărilor creşterii forţei de gravitate cu n gravimetre în k sesiuni se calculă valoarea medie aritmetică ∆ gmed. şi se revelează

19

deviaţiile extreme separate a valorilor ∆ ge cu ajutorul criteriului, propus de Smirnov N.V..Valoarea extremă ∆ ge se exclude din calcule, dacă

ZqS

gg

m

mede ≥∆−∆ . ,

unde

L

ggS med

m

2.)(∑ ∆−∆

±= - deviaţia medie pătratică pentru alegerea cu

volumul L,Zq – valoarea numerică pentru probabilitatea de încredere 95,01 =−q .

Valorile Zq se culeg din tabela, din Anexa nr. 9.În cazul eliminării rezultatelor extreme se calculează valorile noi ale ∆ gmed. şi

se execută evaluarea preciziei rezultatelor după formula:

1'

2

. −±= ∑

∆ L

vm

срg (1)

unde v – deviaţia valorii măsurate ∆ g de valoarea medie ∆ gmed..

L’ – numărul de ∆ g, acceptate pentru prelucrare după eliminare.1.106.La prelucrare de cameră se efectuează analiza dispersiilor rezultatelor măsurărilor multiple, executate cu un grup de gravimetre.Însemnînd prin ∆ gnk creşterea forţei de gravitate, măsurate cu instrumentul n

în sesiunea k, iar prin ∆ g00 – valoarea medie a rezultatelor tuturor măsurărilor, se calculează eroarea medie pătratică σ n a măsurării ∆ gn0 cu un instrument din k sesiuni:

11

02

2

−

∆=

∑n

n

n

nσ ,

eroarea medie pătratică σ k a măsurării ∆ g0k într-o sesiune cu n instrumente:

11

02

2

−

∆=

∑к

n

к

nσ,

unde ∆ n0 şi ∆ 0k – deviaţiile respectiv a fiecărui ∆ gn0 şi ∆ g0k de la media generală ∆ g00 (indicele zero în loc de n sau k indică valoarea medie pentru sesiune sau instrument).

În primul caz sînt excluse erorile sistematice şi semisistematice de genul II, în al doilea caz – erorile sistematice şi semisistematice de genul I.Eroarea σ 1 se determină în modul următor:

)1)(1(

)(1 1

000021 −−

∆+∆−∆−∆=

∑∑кn

ggggn к

кnnк

σ (2)

Eroarea semisistematică de genul I se determină:

ккn

212

2

σσσ −=,

şi de genul II

20

nк

2122

3

σσσ −=

Eroarea medie pătratică σ a creşterii măsurate a forţei de gravitate cu n instrumente în k sesiuni se calculează după formula:

кnnк

23

22

212 σσσσ ++=

Pentru verificarea divergenţilor creşterii forţei de gravitate determinate ca valoarea medie pentru n instrumente şi k sesiuni, se calculează valorile

21

2

σσ к

F nn

⋅= şi

21

2

σσ n

F кn

⋅=,

care se compară cu valoarea teoretică F – criteriu (F – teor.), cules din tabele după argumente (n – 1) sau (k – 1) şi (n – 1)(k – 1).

Pentru Fn < F – teor. şi кr < F – teor. ca valoare finală se acceptă eroarea medie pătratică, calculată conform formulei (1).

Pentru Fn > F – teor. sau Fk > F – teor. precizia legăturii gravimetrice se evaluează conform formulei (2).

Reducerea rezultatelor măsurărilor la centrele mărcilorLa prelucrarea rezultatelor măsurătorilor în punctele RGS-2, combinate cu

punctele a reţelei geodezice sau a reţelei de nivelment, este necesar de a reduce diferenţa valorilor acceleraţiei forţei de gravitate la centrele mărcilor.

Diferenţa valorilor forţei de gravitate 2121 ggg −=∆ − dintre centrele mărcilor punctelor 1 şi 2 se obţine conform formulei:

212121 ' gggg δδ −+∆=∆ −−

unde ∆ g’1-2 – diferenţa măsurată a valorilor forţei de gravitate;δ g1 şi δ g2 – reducerile, care se calculează cu ajutorul diferenţelor cotelor

dintre centrele mărcilor şi locurile de observaţii, conform formulei:Hg ∆⋅−= 0031.0δ ,

unde .obsdeloculuimăărci НHH −=∆ , exprimată în cm;0,0031 – valoarea normală a gradientului vertical al acceleraţiei forţei de

gravitate, mGal/cm.

8.Întocmirea rapoartelor tehnice

1.107.La finalizarea prelucrării de birou a materialelor de observaţii se întocmeşte un raport tehnic, în care se interpretează următoarele întrebări de bază:- conţinutul şi volumul lucrărilor;- caracteristica fizico – geografică şi geofizică a raionului lucrărilor;- date tehnico – economice;- aparatajul şi metodica executării lucrărilor gravimetrice;- modul şi rezultatele determinărilor coordonatelor şi altitudinilor punctelor;- rezultatele cercetărilor instrumentelor;- prelucrarea rezultatelor măsurătorilor;

21

- analiza materialelor obţinute şi evaluarea preciziei lor;- concluzii şi propuneri.La raportul tehnic se anexează:- paşapoartele punctelor;- cartograma executării lucrărilor;- recenzie la raport;- procesul verbal a consfătuirii privind susţinerea raportului;- materiale de prelucrare a măsurătorilor;- catalogul punctelor gravimetrice.

22

ANEXE

23

Anexa nr. 1

CONSTRUIREA REŢELEI GRAVIMETRICENAŢIONALE

24

Anexa nr. 1.1

FRAGMENT AL REŢELEI GRAVIMETRICE NAŢIONALE

25

- punctele RGF - punctele RGS-1 - punctele RGS-1 cumulate cu punctele geodezice

- punctele RGS-2 - linii de legătură gravimetrică între punctele RGS-1 şi RGF - linii de legătură gravimetrică între punctele RGS-2 şi RGS-1 - punctele RGS-2 cumulate cu punctele geodezice

Anexa nr. 1.2

SCHEME TIPICE DE DETERMINARE A PUNCTELOR RGS-1

a) sesiune

b) poligon

- А, Е – puncte RGF

- В, С, D – puncte RGS-1

26

А

В

D

А

В С

Е

Anexa nr. 2

SCHEMELE TIPICE DE DETERMINARE A PUNCTELOR GRAVIMETRICE RGS – 2

а)

b)

c)

- punctele RGS – 1

- punctele RGS – 2

27

Anexa nr. 3

SEMNELE CONVENŢIONALE, APLICATE LA ÎNTOCMIREA MATERIALELOR GRAVIMETRICE

28

- punctul RGF

- punct martor RGF

- punct martor RGF cumulat cu punctul НГС-0

- punctul RGS – 1

- punctul RGS – 1 cumulat cu punctul НГС-1

- punct martor RGS

- punct martor RGS cumulat cu punctul НГС-1

- punctul RGS-2

- punctul RGS-2 cumulat cu punctul НГС-2

- linii de legătură gravimetrică dintre punctele RGS-1 şi punctele RGF

- linii de legătură gravimetrică dintre punctele RGS – 2 şi punctele RGS-1

Anexa nr. 4

TIPURILE DE BORNE A PUNCTELOR GRAVIMETRICE

29

Anexa nr. 4.1

BORNA PUNCTULUI GRAVIMETRIC ÎN AFARA ÎNCĂPERII

Pentru punctele RGF А = 100, В = 120Pentru punctele RGS – 1 А = 80, В = 100 Pentru punctele RGS – 2 А = 60, В = 80

Dimensiunile în cm

30

25

A B

B

A

∞

PLACĂ DE

Stratul de ciment cu grosimea de 10 cm

10

50

200Beton

Sârmă de armatură∅ 8-10 mm

Solul turnat: nisip,prundiş, pietriş, zgură sau amesticăturile lor

Anexa nr. 4.2

BORNA PUNCTULUI GRAVIMETRIC ÎN ÎNCĂPERE

Pentru punctele RGF А = 100, В = 120Pentru punctele RGS – 1 А = 80, В = 100 Pentru punctele RGS – 2 А = 60, В = 80

Dimensiunile în cm

31

25

A B

B

A

10 – 15 Podea

Beton

Stratul de nisip bătătorit

10

50

50

Stratul de ciment cu grosimea de 10 cm

Sârmă de armatură∅ 8-10 mm

Solul turnat: nisip,prundiş, pietriş, zgură sau combinarea lor

200

Anexa nr. 4.3

MARCA BORNEI PUNCTULUI GRAVIMETRIC

Dimensiunile în mm

32

2798

20

80

10

r 10

80100

1030

80

Anexa nr. 4.4

PLACI DE PROTECŢIE A PUNCTELOR GRAVIMETRICE

Grosimea plăcii de 5 mm

Dimensiunile în mm

33

A. S. R. F. C

PUNCT DE GRAVITATE ABSOLUTĂ

- 2001-

ESTE SUB PROTECŢIA STATULUI

300

350

A. S. R. F. C

PUNCT DE GRAVITATE RELATIVĂ

- 2001-

ESTE SUB PROTECŢIA STATULUI

300

350

Anexa nr. 5

SCHEMA DE INSTALARE A PLITEI MOBILE PE PUNCTUL GEODEZIC

34

Anexa nr. 6

Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova

PAŞAPORTUL punctului gravimetric _______________ şi a punctelor martor_______________ _______________

Recunoaşterea punctelor a fost efectuată în anul _____ de ___________ Bornele au fost construite în anul ______ de _____________________ Observaţiile gravimetrice

executate compensate

în anul ______ în anul ______în anul ______ în anul ______în anul ______ în anul ______

35

Punctul gravimetric (denumirea, nr. mărcii)__________________________Nomenclatura trapezei la scara 1: 100 000___________________________Latitudinea ______________ longitudinea __________________________Altitudinea normală ____________________________________________

1. ADRESALocalitatea ____________________________________________________Indexul poştal ______________ strada ________________ casa _________ Denumirea organizaţiei __________________________________________Conducătorul organizaţiei ________________________________________Telefon _______________ Fax ____________________

2. CARACTERISTICA POZIŢIEI A PUNCTULUI Clădirea (tipul, etaje) ___________________________________________Poziţia punctului (etajul 1, subsol) _________________________________Dimensiunile încăperii __________________________________________Modul de încălzire şi ventilare ____________________________________Umeditatea____________________________________________________Prezenţa reţelei electrice, tensiuanea ______________Caracteristica podelei şi acoperirea (beton, asfalt, lemn)________________ _____________________________________________________________Îndepărtarea: de la obiectele industriale _____________________________ autostrade, căile ferate, metro _____________________________________străzi ________________________________________________________Prezenţa mecanismelor, ce crează vibraţii sau câmpuri magnetice _____________________________________________________________Nivelul apelor freatice şi condiţiile gidrogeologice _________________________________________________________________________________Conform datelor organizaţiei______________________________________Solul ________________________________________________________Tipul, dimensiunile bornei şi adîncimea_____________________________Volumul lucrărilor ______________________________ data ___________Executantul____________________________________________________Înălţimea asupra podelei _________________________________________Izolarea podelei de la centru ______________________________________Reperul de control (locul de amplasare) nr. __________________________ Recunoaşterea a executat _________________________________________ ____________________________________(funcţia, N.P.P.) Punctul este dat sub pază conform actului___________________________

36

SCHIŢA PUNCTULUI GRAVIMETRIC ŞIA REPERULUI DE CONTROL

PLANUL AMPLASĂRII A PUNCTULUI

Descrierea a locului de amplasare a punctului gravimetric şi a reperului de control

37

PLANUL BORNEI PUNCTULUI ŞI A REPERULUI DE NIVELMENT DE CONTROL

Informaţii adiţionale privind borna punctului şireperul de control (timpul punerii, particularităţileconstrucţiei, forma, timpul construirii clădiriicînd încăperea poate fi ocupată, e.t.c.)

SCHIMBĂRI ÎN DATE PRIVIND PUNCTUL GRAVIMETRIC ŞIA REPERULUI DE CONTROL

Data schimbării Sursa Caracterul schimbării

38

REZULTATELE DETERMINĂRILOR GRAVIMETRICEÎN PUNCTUL ___________________________________

Denumirilepunctelor

Anul lucrărilorexecutor

Tipul instrumentului

numărul

Măsurate Compensate∆ g m∆ g ∆ g m∆ g

Valoarea compensată g = ___________________ ±

Se referă la epoca _________________________

Catalogul, ediţia ___________________________

39

PUNCTUL MATROR

Denumirea punctului, de la care este determinat punctul martor_____________________________________________________________Nomenclatura trapezului M 1: 100 000 ______________________________Latitudinea __________________ longitudinea ______________________Altitudinea normală_____________________________________________

1. ADRESALocalitatea____________________________________________________ Indexul poştal _________ strada ________________________ casa ______Denumirea teritoriului unde se amplasează punctul martor __________________________ __________________________________Denumirea organizaţiei, care posedă acest teritoriul _____________________________________________________________

2. CARACTERISTICA LOCULUI DE AMPLASARE A PUNCTULUI Îndepărtarea de la staţionarea avioanelor (elicopterelor)_________________Îndepărtarea de la agregatele, mecanismele industriale _________________Caracteristica perturbaţiilor active_________________________________Solul ________________________________________________________ Nivelul apelor freatice şi condiţiile hidrogeologie __________________după datele organizaţiei __________________________________________ Locul surselor electrice _________________________________________tensiunea _____________Instalarea punctului martor (tipul centrului, adâncimea etc.) _____________________________________________________________Volumul lucrărilor ______________________________________________Executantul ________________________ Data ______________________Informaţii adiţionale_____________________________________________Locul instalării punctului este coordonat_____________________________________________________________ Funcţia N. P. P., semnătura Recunoaşterea este executată « ___ » __________________________ _____________________________________________________________

Funcţia N. P. P., semnătura Punctul este dat sub pază conform actului____________________________

40

SCHIŢA PUNCTULUI MARTOR ŞI A REPERULUI DE CONTROL

Descrierea a punctului martor şi a reperului de control

41

SCHEMELE BORNELOR PUNCTULUI MARTOR ŞI A REPERULUI DE CONTROL

SCHIMBĂRI ÎN DATELE PRIVIND PUNCTUL MARTOR

Data schimbării Sursa Caracterul schimbării

42

REZULTATELE DETERMINĂRILOR GRAVIMETRICEÎN PUNCTUL ______________________________________

Punctul de la care a

fost determinat

punctul martor

Anul lucrărilor, executor

Tipul de instrument,

numărul

Măsurători Compensate∆ g m∆ g ∆ g m∆ g

Valoarea compensată g = ___________________ ±

se referă la epoca ___________________

Catalogul, ediţia __________________________

43

REZULTATELE DETERMINĂRII ALTITUDINII PUNCTULUI GRAVIMETRIC __________________________

DataН borneirelativ

reperului nr.relativ

reperului

REZULTATELE DETERMINĂRII ALTITUDINIIPUNCTULUI MARTOR____________________________________

DataН borneirelativ

reperului nr.relativ

reperului

REZULTATELE DETERMINĂRII ALTITUDINIIPUNCTULUI MARTOR____________________________________

DataН borneirelativ

reperului nr.relativ

reperului

44

SCHEMAAMPLĂSĂRII PUNCTULUI GRAVIMETRIC

_____________________________________________

PUNCTELOR MARTORI ŞI A REPERELOR DE NIVELMENT ÎN RAIONUL______________________________________ ______________________________________

45

CONTROLUL ŞI PRINIREA REZULTATELOR A RECUNOAŞTERIIŞI A INSTALĂRII BORNELOR PUNCTULUI GRAVIMETRIC

ŞI A PUNCTELOR MARTORI

Calitatea instalării bornelor şi a reperelor de nivelment a verificat______________________________________________________

(funcţia, N. P. P., semnătura, data)

Director ___________________Inginer principal __________________

46

JURNALUL

CERCETARILOR PUNCTELOR DE NIVELMENT PENTRU DETERMINAREA ALTITUDINILOR PUNCTELOR GRAVIMETRICE ŞI A PUNCTELOR

MARTOR

Denumirea a punctului şi a punctului martor, care se leagă la reperul dat __________________________________________________________________________________________________________________________Tipul punctului de nivelment _____________________________________Reperul nr. ________ , ordinul ________ , altitudinea normală__________Date privind starea punctului de nivelment _______________________________________________________________________________________Schiţa punctului de nivelment

Schema legăturii de nivelment cu

punctul fundamental

Lungimea drumuirii

Punctul martor

Lungimea drumuirii

Cercetarea şi recunoaşterea a punctelor de nivelment este efectuată « ____ » ___________________ Executant ____________________________________________

(Funcţia, N. P. P.)

47

Anexa nr. 7

METODICĂ DE DETERMINARE A GRADIENTULUI ACCELERAŢIEI FORŢEI DE GRAVITATE

Determinările gravimetrice de precizie înaltă se execută pe postamente de beton, care împreună cu păreţii, podul şi alte obiecte masive situate în învecinarea locului măsurătorilor, creează neregularităţi ale cîmpului gravific.

Pentru compararea rezultatelor, obţinute cu ajutorul diferitor instrumente, necesită reducerea lor la centrul mărcii, materializate în postament. Determinarea diferenţei acceleraţiei forţei de gravitate, între marca materializată în postament şi punctul instrumentului la care se referă măsurătorile gravimetrice, se execută cu ajutorul gravimetrelor statice de precizie înaltă cu următoarele caracteristici tehnice:

- sensibilitatea ≤ 3 µ Gal;- diapazonul măsurătorilor 5-15 µ Gal;- valoarea diviziunii scalare ≤ 2 µ Gal/turaj;- dependenţa valorii diviziunii scalare de temperatură să fie minimală;- durata măsurătorilor nu mai mult de 3 min.;- driftul gravimetrului ≤ 50 µ Gal/zi;- eroarea relativă a determinării valorii diviziunii scalare nu trebuie să

depăşească 2⋅ 10 4− ;- abaterea standard a măsurătorilor diferenţei acceleraţiei forţei de gravitate

nu trebuie să depăşească 3 µ Gal;- diapazonul temperaturii de lucru 0°- + 40°С;- să funcţioneze în condiţii de umiditate pînă la 90%;- greutatea instrumentului ≤ 4 kg.Înaintea executării lucrărilor necesită executarea cercetărilor instrumentelor şi

determinarea valorii diviziunii scalare conform instrucţiunilor de exploatare tehnică a instrumentului.

Determinarea gradientului se execută conform instrucţiunii prezente şi instrucţiunilor de exploatare tehnică a gravimetrului.

Pentru executarea măsurătorilor gravimetrul se instalează pe un stativ rigid cu posibilitatea de a schimba înălţimea instrumentului.

Gradientul vertical se determină din măsurătorile creşterii acceleraţiei forţei de gravitate de-a lungul verticalei punctului de reducere la diferite înălţimi pînă la 1m cu interval de 25 cm.

Pentru determinarea modelului spaţial al cîmpului gravific în aproprierea postamentului se procedează în felul următor. În planul mărcii pe latura de sus a postamentului se marchează punctele, în care se vor executa măsurătorile acceleraţiei forţei de gravitate pe verticală. Pentru punctele RGF sînt suficiente 5 puncte: unul amplasat deasupra mărcii şi patru amplasate în colţurile postamentului. Pentru punctele RGS-1 este suficiente un punct deasupra mărcii postamentului.

48

Precizia necesară se atinge prin măsurători repetate. De exemplu, dacă eroarea unei măsurători a diferenţei acceleraţiei forţei de gravitate de 1000 µ Gal pentru gravimetre de precizie înaltă, constituie 15 µ Gal, pentru atingerea preciziei proiectate m = 3µ Gal, conform relaţiei m = 15/ 25 necesită 25 măsurători. Prelucrarea măsurătorilor se execută conform instrucţiunii prezente.

În rezultatul măsurătorilor se determină o reţea spaţială de puncte cu valorile acceleraţiei forţei de gravitate cunoscute, care permite calculul diferenţei acceleraţiei forţei de gravitate în orice direcţie de la marcă pînă la punctul efectiv al instrumentului utilizat.

Măsurătorile repetate în punctele RGF şi RGS-1 prevăd determinarea gradientului vertical numai asupra mărcii la trei nivele: 0, 50 şi 100 cm.

49

Anexa nr. 8

DETERMINAREA СOREŢIEI DE DRIFT A GRAVIMETRULUI

Corecţia de drift a gravimetrului nu trebuie să depăşească 2 mGal în 24 ore şi se calculează după formula

T

g

∆∆=Ω ,

unde ∆ g - schimbarea citirii gravimetrului (în mGal) pe unul şi aceeaşi punct într-un interval de timp ∆ Т.

Corecţia de drift a gravimetrului poate fi calculată utilizînd următoarele materiale de cercetări de laborator sau lucrări în teren:

- observaţiile în condiţii de laborator cu durată de câteva zile;- determinările abaterilor standard ale măsurătorilor unitare a acceleraţiei

forţei de gravitate;- etalonării gravimetrului;- executarea sesiunii de control;- observaţiile în teren.Corecţia de drift a gravimetrului se determinarea practic la toate cercetările

de laborator şi la lucrările în teren.De exemplu, pentru un interval de timp 3,43,86,12 =−=∆T ore citirea

gravimetrului s-a schimbat cu 16,0)05,22(21,22 ±=−−−=∆g mGal.În acest caz corecţia de drift a gravimetrului este egală:

037,03,4

16,0 +=+=Ωr mGal/oră.

50

Anexa nr. 9

VALORILE A CRITERIULUI SMIRNOV

Valorile Zg, satisfac ecuaţiei qZS

ggg

m

mede 2=

>

∆−∆ρ

unde ∑=

∆−∆±=n

imedim gg

nS

1

2)(1

distribuirile m

medeB

S

ggr

∆−∆=

N 0,2% 0,5% 1% 2% 5% 10% 20%345678910111213141516171819202122232425262728293031323334353637383940

1,4141,7311,9902,2032,3772,5212,6432,7472,8372,9152,9843,0463,1023,1523,1983,2403,2783,3143,3473,3783,4073,4343,4583,4833,5063,5283,5483,5673,5863,6033,6203,6363,6523,6673,6812,6953,7083,720

1,4141,7301,9822,1832,3442,4762,5862,6802,7602,8302,8922,9472,9973,0423,0833,1203,1553,1873,2173,2453,2713,2953,3183,3403,3603,3803,3993,4163,4333,4493,4653,4803,4943,5073,5213,5333,5453,557

1,4141,7281,9722,1612,3102,4312,5322,6162,6892,7532,8092,8592,9052,9462,9833,0173,0493,0793,1063,1323,1563,1793,2003,2203,2393,2583,2753,2913,3073,3223,3373,3513,3643,3773,3893,4013,4133,424

1,4141,7231,9552,1302,2652,3742,4642,5402,6062,6632,7132,7592,8002,8372,8712,9032,9322,9592,9843,0083,0303,0513,0713,0893,1073,1243,1403,1563,1713,1853,1993,2123,2443,2363,2483,2593,2703,281

1,4141,7101,9172,9672,1822,2732,3492,4142,4702,5192,5632,6022,6382,6702,7012,7282,7542,7792,8012,8232,8432,8622,8802,8972,9132,9292,9442,9582,9722,9852,9983,0103,0223,0333,0443,0553,0653,075

1,4121,6891,8691,9962,0932,1722,2382,2942,3432,3872,4262,4612,4942,5232,5512,5772,6012,6232,6442,6642,6832,7012,7182,7342,7492,7642,7782,7922,8052,8182,8302,8422,8532,8642,8742,8852,8942,904

1,4061,6451,7911,8941,9742,0412,0972,1462,1902,2202,2642,2972,3272,3542,3802,4042,4262,4472,4672,4862,5042,5212,5372,5532,5682,5822,5962,6092,6222,6342,6462,6572,6682,6792,6892,6992,7092,718

51

Anexa nr. 10

EVALUAREA PRECIZIEI A VALORILOR FORŢEI DE GRAVITATE COMPENSATE PE PUNCTELE RGS-2 CONSIDERÂND

ERORILE ALE PUNCTELOR INIŢIALE

La compensarea rezultatelor măsurărilor pe punctele RGS-2 valorile forţei de gravitate pe punctele iniţiale se consideră rigide. Evaluând precizia valorilor a forţei de gravitate compensate, este necesar de a considera erorilor ale punctelor iniţiale.

În acest scop se utilizează:- matricea inversă Q11 a sistemului de ecuaţii normale, obţinută la

compensarea colectivă a punctelor reţelelor RGS –1 şi RGF;- matricea inversă Q2 a sistemului de ecuaţii normale, obţinută la

compensarea rezultatelor măsurărilor pe punctele RGS – 2 cu ajutorul «introducerii»;

- matricea de corelaţie Q22 = Q2 + Q202, care permite evaluarea preciziei a punctelor RGS – 2 considerând erorile ale punctelor iniţiale; primul termen de adunare Q2 se caracterizează precizia a punctelor RGS – 2 cu privire la punctele iniţiale, iar al doilea Q202 consideră erorile ale punctelor iniţiale;

- matricea Q21, necesară pentru calculul erorii medii pătratice a valorii diferenţei a forţei de greutate compensate ∆ g dintre punctele RGS – 2 şi punctele rigide;

- eroarea unităţii de greutate µ 1, obţinută la compensarea colectivă a punctelor reţelei RGS – 1 şi RGF (µ 1 = ± 0.03 mGal);

- eroarea unităţii de greutate µ 2, obţinută la compensarea rezultatelor măsurărilor pe punctele RGS –2 prin metoda “introducerii”.

Pentru obţinerea matricei Q202 se utilizează matricea (А’2Р2А21), care reprezintă o parte a sistemului de ecuaţii normale, care a fost neglijată la compensarea măsurărilor pe punctele RGS – 2 din cauza, că punctele iniţiale se consideră rigide:

222211121222202 )'()'( QAPAQAPAQQ = Matricea Q21 se obţine în mersul calculului matricei Q202

112122221 )'( QAPAQQ = .Pentru a evalua precizia punctului А este necesar de a alege elementele din

rândului А şi din coloana А din matricile Q2 şi Q202. Care se semnifică respectiv ААq~ şi ААq . Eroarea medie pătratică a forţei de gravitate compensate pentru punctul

А se determină după formula:

ААААg qqmА

21

22~ µµ +±=

52

Erororile medii pătratice ale ∆ g compensate se calculă după formule:

- pentru ∆ g dintre punctele RGS – 2 А şi В

АBАBg qqmАB

21

22

~~ µµ +±=∆ ,

- pentru ∆ g dintre punctele RGS – 2 А şi punctului rigid О

)2(~ *21

22 AOAAOOАAg qqqqm

АO−++±=∆ µµ ,

În aceste formule:

ABBBAAAB qqqq ~2~~~~ −+= , ABBBAAAB qqqq 2−+= ,

ABBB qq ~,~ - elementele matricei Q2,

ABBB qq , - elementele matricei Q202,

OOq - elementele matricei Q11,

AOq * - elementele matricei Q21.

53