Medicina 0rala – lp4

LEZIUNI ALBE

Leucoplazia idiopatica

- indica o pata sau o placa alba ce se gaseste pe mucoasa si care nu poate fi

indepartata prin stergere si nu poate fi incadrata in alte boli

- factori care favorizeaza aparitia leucoplaziei :

- fumatul,alcoolul,iritatii mecanice si chimice,infectii cu candida

albicans,anemie prin lipsa de Fe si sindromul Plummer-Vinson,sifilis

( glosita atrofica)

- intalnita frecvent la barbatii intre 45-65 ani

- localizare : mucoasa jugala,limba,gingie,palat,buze,planseul bucal

- suprafata poate fi neteda si omogena,subtire si friabila, cutata, verucoasa,

nodulara sau patata; culoare poate varia de la alb-translucid la alb-galbui

sau cenusiu

- clasificare : - leucoplazii omogene

-leucoplazii neomogene :-eritoplazia

-leucoplazia nodulara

-leucoplazia patata(eroziva)

-leucoplazia verucoasa

- majoritatea sunt asimptomatice;senzatia de usturime apare numai cand

exista fisuri,eroziuni sau ulceratii

- cam 80% din leucoplazii sunt benigne cu diferite grade de hiperorto sau

hiperparacheratoza si acantoza in stratul spinos; 20 % prezinta dispazie

epiteliala si 5% devin carcinoame scuamocelulare; poate degenera malign in

4-6% din cazuri

1

- leucoplaziile neomogene sunt cele care prezinta displazii epiteliale si pot

degenera malign

- diagnostic diferential : cheratoze frictionale, lupus eritematos cronic,sifilis

- Tratament :

- Se elimina factorii iritanti local si identificarea factorilor predispozanti

- 1-2 saptamani se face terapie antifungica apoi se reevalueaza leziunea si

la nevoie se face biopsie prin excizie pentru leziunile mici; la leziunile

mari neomogene se face excizie numai din zonele eritematoase,ulcerate

sau indurate

- daca exista displazie epiteliala se indeparteaza leziunea prin excizie

chirurgicala,

- se poate administra topic sau sistemic retinoizi si o dieta suplimentara de

beta-caroten ( in leziunile fara displazie); au efecte secundare

Leucoplazia paroasa

-prima data a fost descoperita la homosexualii infectati HIV dar si la pacientii

imunodeprimati si cu transplante de organ

- la cei cu HIV este o infectie oportunista determinata de virusul Epstein-

Barr; este un element de diagnostic pentru HIV-SIDA

- clinic : pata alba ,de minesiuni variabile ( mm-> cm) cu suprafata

neregulata,cutata cu aspect “paros”; nu se desprinde prin stergere si nu

dispare la tratament cu antifungice; in general este asimptomatica

- localizata : marginile laterale ale limbii de cele mai multe ori bilateral; se

poate extinde pe fata dorsala si ventrala a limbii

- diagnostic diferential : - leucoplazia idiopatica

-candidoza hiperplazica

-cheratoza frictionala

-lichenul plan hipertrofic

2

- tratament : nu exista tratament specific; Acyclovirul determina remisiuni

periodice

Limba paroasa

- apare prin hipertrofia si cresterea papilelor filiforme prin cresterea

depozitelor de cheratina si scaderea ratei de descuamare a epiteliului

- factori favorizanti :

- administrarea timp indelungat de antibiotice cu spectru larg

- terapie cu corticosteroizi si metronidazol

- agentii oxidanti din apa de gura( peroxidul de hidrogen)

- iradiatii,fumat excesiv

- igiena defectuoasa si infectii cu candida

- modificarea ph salivar

-clinic : incepe in partea posterioara a limbii apoi se extinde spre lateral si

anterior; papilele sunt hipertrofiate si lungi ajungand pana la 10 mm

- culoarea este alb-galbui pana la maron sau negru in functie de dieta,

fumat,igiena si bacterii cromogene

- este in general asimptomatica si poate irita mucoasa boltii datorita lungimii

papilelor

- exam histopatologic: papilele lungi sunt acoperite cu celule epiteliale

nedescuamate,microorganisme si fungi; cheratinizarea poate merge pana la

1/3 din stratul spinos si poate exista un proces inflamator mediu

- diagnostic: pe baza semnelor clinice; nu se face biopsie; se vindeca in

cateva saptamani dupa indepartarea cauzei

- tratament :

- in forme moderate : perioaj viguros sau raclare cu spatula pentru

descuamare si reducerea lungimii papilelor la normal

3

- forme severe : aplicatii topice cu agenti cheratolitici ( sol. Alcoolica de

podofina 1%, sol alcoolica de acid salicilic, acid tricloracetic)

- nistatinul se administreaza cand exista Candida albicans

Limba geografica

- este o inflamatie benigna determina de decheratinizarea si descumarea

papilelor filiforme

- cauza: necunoscuta, probabil stres emotional,deficite nutritionale si

ereditatea( frecventa la femei)

- localizare : fara dorsala si marginile limbii in 2/3 anterioare; afecteaza

numai papilele filiforme

- clinic : arii multiple eritematoase,cu contur rotunjit,marginite de un lizereu

alb

- dimeniunile variaza intre cativa mm-> mai multi cm

- aspectul si localizarea se schimba continuu; in general este asimptomatica si

poate dura saptamani->luni-> ani

- rar poate aparea pe mucoasa jugala,buze,gingie sub forma de stomatita

geografica

- histopatologic :papilele sunt reduse ca numar ,proeminente iar la marginea

leziunii exista hipercheratoza si acantoza; in centru se observa o migrare a

neutrofilelor si Ly; in corion exista un infiltrat cu neutrofile,Ly si celule

plasmatice

- Diagnostic + : se baza semnelor clinice

- Diag, diferential : - psoriazis, sindrom Reiter, lichenul plan, leucoplazia ,

candidoze, lupus eritematos

- Tratament : daca este asimptomatica nu se face tratament

4

Lichenul plan

- este o inflamatie cronica a tegumentului si mucoaselor; intereseaza toate

rasele

- cauze : predispozitie genetica, cauze autoimune,medicamente sau substante

chimice ( antituberculostatice,tetraciclina,streptomicina, preparate pe baza

de bismut, saruri de aur, antimalarice,propanolol, ibuprofenul)

- este intalnita frecvent la femei de peste 40 ani

- caracteristic : polimorfisul lezional

- distributie : 40-44% la nivelul tegumentului + lez .orale si numai la 20-60%

din cazuri numai leziuni orale

- leziunea elementara este o papula de 2-3 mm de culoare rosu-violet,rotunda

sau poligonala,suprafata neteda sau lucioasa iar in mijloc are o

depresiune ,punctiforma

- elementele eruptive pot ramane izolate sau se pot uni cu formarea de placi;

la margine se observa leziuni elementare specifice; leziunile sunt

pruriginoase

- localizare : pe suprafetele de flexie ale extremitatilor,trunchiului sau pe

organele genitale

- leziunile orale au mai multe forme:

1. lez, reticulare

2. lez,atrofice

3. lez, erozive

4. lez, sub forma de placa

5. lez, buloase

6. lez, pigmentare

1. Forma reticulara : cea mai frecventa si apare sub forma de striuri

5

( striurile Wicham) sau leziuni cheratozice formand aspectul de “frunza de

feriga”; se gaseste pe mucoasa jugala simetric si bilateral

- in forma generalizata leziunile sunt pe limba, gingie,buze

- pacientul are senzatie de arsura

2. Forma atrofica: zona rosie,fara ulceratie; se poate asocia cu alte forme

- cand este localizata pe gingie are aspectul unei “gingivite descuamative” si

se gaseste simetric in cele 4 cadrane

- pacientul are senzatie de arsura,usturime sau uscaciune a mucoasei

3. Forma eroziva

- se produce necroza epiteliului, leziunea fiind acoperita de o

pseudomembrana,iar la periferie mucoasa este eritematoasa cu striuri sau

papule cheratozice

- localizare frecventa retrocomisural sau in vestibulul bucal inferior,in zona

molarilor

- pacientul are senzatie de usturime si durere

4. Forma de placa: seamana cu leucoplazia dar are distributie multifocala;

suprafata leziunilor este neteda sau usor rugoasa iar la periferie se gasesc

striuri sau papule lichenoide

- localizare : fata dorsala a limbii cu tendinta la extindere dar si pe mucoasa

jugala

5. Forma buloasa : este o forma rara

- bula sau vezicula are diametrul de cativa mm pana la cm

- prin spargere rezulta o zona ulcerata,foarte dureroasa

- localizare: pe mucoasa jugala,in dreptul M3

- la periferie se gasesc striurile cheratozice

6

6. Forma pigmentara: papule pigmentare dispuse intr-o forma reticulata,

intercala cu leziuni albe,cheratozice; aspectul se datoreaza unei sinteze mari

de melanina

- evolutie : lenta, cuperioade de remisiune si exacerbare; in 50% din cazuri se

asociaza cu candidoza

- diagnosticul pozitiv : pe baza semnelor clinice si a exam, histopatologic

cand se observa hiperortocheratoza sau hiperparacheratoza si acantoliza

- stratul bazal prezinta degenerescenta hidropica ( vacuolizare)

- in corion exista infiltrat inflamator sub forma de banda, format din Ly si

macrofage

- riscul demalignizare : 0,4-2,5%

- diagnostic diferential : - lupus eritematos discoid

- candidoza

- leucoplazie

- pemfigoid cicatricial

- tratament : este topic sau sistemic

- leziunile asimptomatice nu au tratament

- in formele erozive se administreaza corticosteroizi ( unguente ,injectii

sau pe cale generala)

- corticosteroizi amelioreaza starea pacientului dar nu vindeca boala; se

administreaza medicatie antifungica pentru a preveni dezvolatarea candidei

- se mai administreaza retinoizi ( Etretinat) cu efect anticheratinizant si

imunomodulant

- rezultate bune s-au obtinut prin administrare de Cyclosporina cand se

observa o prelungire a perioadelor de remisiune

7