Meditaţia, După Învăţătura Isihastă

10
Meditaţia, după învăţătura isihastă Metoda tainică a ascultării interioare isihaste în conformitate cu învăţătura Părintelui Serafim Preambul În multe situaţii am mai remarcat persistenţa şi chiar amplificarea la noi în ţară a fel şi fel de elucubraţii penibile care sunt (datorită ignoranţei) prezentate şi acceptate cu naivitate drept o autentică orientare isihastă. Printre acestea se află şi pseudoisihasmul de salon promovat de domnul Vasile Andru în ridicolele sale practici supranumite, în mod hilar chiar, Oratio Mentis. Pentru că la noi în ţară au lipsit până în prezent informaţiile autentice şi valoroase cu privire la adevăratul isihasm, vă oferim o mărturie trăită pe care noi o considerăm deosebit de instructivă cu privire la practicile isihaste ale unui tânăr care a vizitat Muntele Athos şi le-a practicat cu consecvenţă sub directa îndrumare a unui călugăr isihast – Părintele Serafim. Cei inteligenţi şi intuitivi care trec uşor dincolo de lanţurile dogmelor, care închistează şi osifică, vor putea face singuri (citind această mărturie) unele paralele constructive între practicile yoga şi practicile isihaste autentice. Sperăm ca această mărturie emoţionantă să vă ajute atât practic cât şi teoretic să puteţi distinge cât mai repede eroarea aparenţelor care se autointitulează pe nedrept „isihasm”, de ADEVĂRATUL ISIHASM. Cei care doresc cu adevărat să se apropie pe deplin şi cât mai repede de Dumnezeu prin intermediul practicilor ezoterice creştine, pot să folosească în mod rodnic această mărturie pentru a exersa gradat şi în paralel atât yoga cât şi isihasmul, în conformitate cu metoda autentică descrisă aici. A atinge cu adevărat aici şi acum starea de îndumnezeire este mai presus de toate atât în yoga cât şi în ştiinţa spirituală sau în religia creştină; tocmai de aceea noi trebuie să avem în vedere că dacă mai multe căi conduc spre aceeaşi ţintă (Dumnezeu), abordarea rodnică şi înţeleaptă a două căi (yoga şi isihasmul) care sunt practicate în acelaşi timp (ajutându-ne eventual de una pentru a progresa cât mai repede şi cât mai bine pe cealaltă cale) nu poate decât să ne ajute să-l realizăm mult mai repede pe Dumnezeu. Să fim tocmai de aceea absolut siguri că niciodată Dumnezeu nu se va supăra pe noi pentru că am ajuns mult mai repede la revelarea sa în noi abordând în paralel şi cu dăruire două căi spirituale autentice. Profesor yoga Gregorian Bivolaru Traducere realizată de profesor yoga Gregorian Bivolaru După Jean-Yves Leloup, „Note asupra isihasmului” 1. Introducere Atunci când un tânăr filosof a ajuns la Muntele Athos, el citise deja numeroase tratate de spiritualitate ortodoxă şi cunoştea, se poate spune chiar foarte bine, “Mica filocalie a rugăciunii inimii” şi “Povestirile pelerinului rus”. Mai mult decât atât, el fusese sedus de toate acestea, dar încă nu era convins. O liturghie profund emoţionantă la care a asistat i-a inspirat spontan dorinţa de a petrece câteva zile pe Muntele Athos, cu ocazia unei vacanţe în Grecia, pentru a afla noi amănunte despre taina rugăciunii inimii şi despre metoda ascultării interioare ale isihaştilor, aceşti oameni complet retraşi din lume şi tăcuţi care se află în căutarea lui „Isihya”, sau pacea profundă interioară, care ni-l revelează pe Dumnezeu. Pentru a înţelege cât mai bine cele ce urmează vă vom povesti, cu toate detaliile necesare, întâlnirea acestui tânăr filosof cu Părintele Serafim, care trăia

description

Meditaţia, După Învăţătura Isihastă

Transcript of Meditaţia, După Învăţătura Isihastă

Meditaia, dup nvtura isihast

Metoda tainic a ascultrii interioare isihaste n conformitate cu nvtura Printelui Serafim

Preambul

n multe situaii am mai remarcat persistena i chiar amplificarea la noi n ar a fel i fel de elucubraii penibile care sunt (datorit ignoranei) prezentate i acceptate cu naivitate drept o autentic orientare isihast. Printre acestea se afl i pseudoisihasmul de salon promovat de domnul Vasile Andru n ridicolele sale practici supranumite, n mod hilar chiar, Oratio Mentis.Pentru c la noi n ar au lipsit pn n prezent informaiile autentice i valoroase cu privire la adevratul isihasm, v oferim o mrturie trit pe care noi o considerm deosebit de instructiv cu privire la practicile isihaste ale unui tnr care a vizitat Muntele Athos i le-a practicat cu consecven sub directa ndrumare a unui clugr isihast Printele Serafim. Cei inteligeni i intuitivi care trec uor dincolo de lanurile dogmelor, care nchisteaz i osific, vor putea face singuri (citind aceast mrturie) unele paralele constructive ntre practicile yoga i practicile isihaste autentice.Sperm ca aceast mrturie emoionant s v ajute att practic ct i teoretic s putei distinge ct mai repede eroarea aparenelor care se autointituleaz pe nedrept isihasm, de ADEVRATUL ISIHASM. Cei care doresc cu adevrat s se apropie pe deplin i ct mai repede de Dumnezeu prin intermediul practicilor ezoterice cretine, pot s foloseasc n mod rodnic aceast mrturie pentru a exersa gradat i n paralel att yoga ct i isihasmul, n conformitate cu metoda autentic descris aici.A atinge cu adevrat aici i acum starea de ndumnezeire este mai presus de toate att n yoga ct i n tiina spiritual sau n religia cretin; tocmai de aceea noi trebuie s avem n vedere c dac mai multe ci conduc spre aceeai int (Dumnezeu), abordarea rodnic i neleapt a dou ci (yoga i isihasmul) care sunt practicate n acelai timp (ajutndu-ne eventual de una pentru a progresa ct mai repede i ct mai bine pe cealalt cale) nu poate dect s ne ajute s-l realizm mult mai repede pe Dumnezeu. S fim tocmai de aceea absolut siguri c niciodat Dumnezeu nu se va supra pe noi pentru c am ajuns mult mai repede la revelarea sa n noi abordnd n paralel i cu druire dou ci spirituale autentice.

Profesor yoga Gregorian Bivolaru

Traducere realizat de profesor yoga Gregorian BivolaruDup Jean-Yves Leloup, Note asupra isihasmului

1. Introducere

Atunci cnd un tnr filosof a ajuns la Muntele Athos, el citise deja numeroase tratate de spiritualitate ortodox i cunotea, se poate spune chiar foarte bine, Mica filocalie a rugciunii inimii i Povestirile pelerinului rus. Mai mult dect att, el fusese sedus de toate acestea, dar nc nu era convins. O liturghie profund emoionant la care a asistat i-a inspirat spontan dorina de a petrece cteva zile pe Muntele Athos, cu ocazia unei vacane n Grecia, pentru a afla noi amnunte despre taina rugciunii inimii i despre metoda ascultrii interioare ale isihatilor, aceti oameni complet retrai din lume i tcui care se afl n cutarea lui Isihya, sau pacea profund interioar, care ni-l reveleaz pe Dumnezeu.Pentru a nelege ct mai bine cele ce urmeaz v vom povesti, cu toate detaliile necesare, ntlnirea acestui tnr filosof cu Printele Serafim, care tria singur ntr-un schit din apropiere de Sf. Pantelimon, pe Muntele Athos. Ne vom mulumi de asemeni s menionm c tnrul nostru filosof era n acel moment puin dezamgit, negsindu-i aproape deloc pe clugrii de pe Muntele Athos la nlimea crilor sale. Nu este lipsit de importan s mai adugm c, dei el citise destul de multe cri despre meditaia cretin i despre rugciune, el nu se rugase niciodat cu adevrat i nici nu practicase vreo form anume de meditaie. Tocmai de aceea, dorina sa cea mai mare cu ocazia acestei cltorii pe Muntele Athos - nu era un discurs n plus asupra rugciunii i meditaiei, ci o iniiere vie i adevrat, care s-i permit s le neleag ct mai bine, chiar din interior, prin experien personal i direct.Printele Serafim, care era un anahoret isihast, avea o reputaie bizar n rndul clugrilor din anturajul su. Unii l acuzau adeseori c leviteaz spontan, iar alii susineau despre el c obinuiete s ipe, ceilali l considerau un banal ran incult, care face crize de isterie, dar cu toate acestea muli oameni l venerau ca pe un adevrat stare inspirat de Duhul Sfnt al lui Dumnezeu, care era capabil s dea cele mai nelepte povee. n plus, Printele Serafim era n stare s citeasc precum ntr-o carte deschis n sufletele oamenilor care veneau n preajma sa.Cei care ajungeau la poarta schitului unde locuia acesta triau surpriza neplcut (pentru muli dintre ei) de a fi examinai pn n strfundurile sufletului, n maniera cea mai indecent de ctre Printele Serafim: timp de cinci minute care pentru unii preau interminabile, acesta i examina cu o stranie atenie sfredelitoare, din cap pn-n picioare, fr a le adresa cu acea ocazie nici un cuvnt. Cei care rezistau calmi, fr s o ia la fug, acestui examen, puteau n final s asculte diagnosticul sever al radiografiei sale spirituale: n dvs., dup cum am putut s-mi dau seama, El a cobort mai jos de brbie. De dvs. ce s mai vorbim, El nici nu a intrat. O! Ce minune! Este uluitorn dvs. vd c El deja a cobort pn la genunchi!n toate aceste situaii, Printele Serafim vorbea bineneles despre Duhul Sfnt al lui Dumnezeu i despre nivelul mai mult sau mai puin profund n care El (Duhul Sfnt) atinge zona capului, dar nu nc pe cea a inimii sau a abdomenului Criteriul su esenial de a-i evalua pe oameni era totdeauna gradul de ncarnare (cuprindere complet a anumitor pri ale corpului fizic i a fiinei) a Duhului Sfnt n omul ce se afla atunci n faa sa. Omul perfect (sau cu alte cuvinte transfigurat n ntregime de Duhul Sfnt) era pentru el doar acela al crui corp era locuit n ntregime, din cap pn n picioare, de prezena dumnezeiasc a Duhului Sfnt. Nu am vzut pn acum acest miracol dumnezeiesc dect la un singur om, spunea el, i anume la stareul Siluan. Acesta era ntr-adevr n totalitate un om al lui Dumnezeu, plin deopotriv de mreie i de o mare umilin. Tnrul nostru filosof nu se afla deloc n acest stadiu nalt i n cazul lui Duhul Sfnt al lui Dumnezeu se oprise n capul lui la nivelul brbii. Cnd el i-a cerut printelui Serafim s-i vorbeasc despre taina rugciunii inimii i despre ascultarea interioar isihast, printele Serafim aproape c a nceput s ipe. Tnrul nostru nu s-a lsat ns deloc i nu s-a descurajat n respectiva situaie. Ulterior la insistenele sale pline de umilin, printele Serafim i-a spus: nainte de a vorbi cu tine despre taina rugciunii inimii, trebuie mai nti s nvei s meditezi ntocmai ca un munte, i dup aceea cu un gest larg el i-a artat un pisc nalt din apropiere. ntreab-l pe el ncepnd de astzi cum se roag. Apoi cnd vei tii cu adevrat revino la mine.

2. A medita adnc precum muntele

Astfel ncepe pentru tnrul nostru filosof o autentic iniiere n metoda ascultrii interioare isihaste. Pentru el era acum destul de evident c prima indicaie care i fusese dat se referea la o ct mai mare stabilitate. Respectivul sfat nu era deci de ordin spiritual, ci fizic: cum s te aezi ct mai stabil.A sta cu adevrat ntr-o poziie la fel de stabil i de ferm precum un munte nseamn printre altele s creti n greutate, sau cu alte cuvinte nseamn s te relaxezi att de adnc i perfect nct s simi pur i simplu c parc te afunzi n pmnt. n primele zile, tnrului nostru filosof i venea destul de greu s reziste atta timp complet nemicat, stnd tocmai ca o piatr cu picioarele ncruciate i cu bazinul puin mai ridicat dect genunchii (aceasta era postura n care el descoperise c putea cu adevrat s realizeze cea mai mare stabilitate).ntr-o diminea, practicnd plin de fervoare el a neles spontan ce nseamn de fapt s meditezi ntocmai precum un munte. Atunci, fulgertor, el i-a simit ntreaga greutate; era perfect imobil, de parc prinsese nite rdcini extraordinar de trainice n pmnt. Noiunea timpului a cptat atunci pentru el valene noi, pentru prima oar a intuit extaziat c i n realitate munii au un alt timp i un ritm numai al lor. A sta complet nemicat i tcut ntocmai ca un munte, nseamn, de fapt, s ai mereu eternitatea n faa ta.Aceasta este atitudinea cea mai adecvat a celui care aspir cu adevrat s intre n meditaie: nainte de toate el trebuie s tie c are mereu eternitatea att n fa, ct i n spate i chiar n interiorul su. nainte de a construi o biseric se tie c era totdeauna necesar o piatr, iar pe aceast piatr (sau cu alte cuvinte, pe soliditatea imperturbabil a rocii) putea Dumnezeu s-i cldeasc biserica i s fac din corpul uman templul su. Astfel nelegea printele Serafim sensul tainic al cuvintelor evanghelice: tu eti o piatr i pe aceast piatr mi voi construi eu biserica mea.Tnrul a petrecut astfel cteva sptmni care l-au transformat extraordinar de mult. Cel mai greu lucru i se prea n anumite zile s lase orele s treac fr s fac absolut nimic. Trebuia astfel s renvee s existe, s existe pur i simplu, fr nici un scop, fr nici un motiv fie el ct de mic. S meditezi precum un munte, nseamn totodat s meditezi profund asupra Existenei Ultime, a Existenei n Sine, cea de dinainte de gndire, cea de dinainte de durere sau de plcere. Muntele te nva c el cu adevrat exist Aceasta este n realitate meditaia lui.Plin de dragoste printele Serafim l vizita n fiecare zi pe tnrul nostru filosof, mprind cu el cteva roii i cteva msline. n pofida regimului extrem de frugal, tnrului nostru i se prea c este n fiecare zi tot mai greu. El devenise totodat mult mai linitit. Muntele din faa sa parc i intrase cu totul n snge. nelegea acum altfel ntr-un mod de nedescris n cuvinte timpul; intuia anotimpurile ce fuseser mai demult i acestea se derulau n faa lui ntr-o clipit, iar el rmnea tcut i linitit ca un sol dur i arid, sau uneori, se simea cu toat fiina precum un teren fertil care ateapt s fie cultivat.Meditnd nemicat precum muntele, ritmul gndurilor i s-a modificat ca prin farmec. nva acum s vad fr s judece, i chiar putea s contemple, la fel cum muntele le druiete n egal msur tuturor acelora care l colind dreptul la existen.ntr-o zi, spre uimirea sa, nite pelerini l-au confundat cu un clugr i, profund impresionai de linitea lui interioar, i-au cerut binecuvntarea. El nu a rspuns, rmnnd imperturbabil ca o roc. Aflnd despre aceasta, Printele Serafim a venit n grab i a nceput s-l loveasc pe tot corpul. Tnrul nostru filosof rmase nemicat sub ploaia de lovituri i la un moment dat ncepu doar s geam.Aha! Am crezut c ai devenit la fel de stupid ca i o piatr de pe drum. Meditaia isihast se bazeaz pe stabilitate, pe neclintire, dar s tii c ea nu trebuie s te modifice ntr-un butean uscat, ci ntr-o fiin profund simitoare i cu adevrat vie. El l lu apoi pe tnr de un bra i l conduse n grdin unde, printre buruieni, se puteau zri cteva flori.De acum nainte, nu mai trebuie s meditezi precum un munte steril. nva ncepnd de astzi s meditezi ntocmai ca un mac rou, dar totui ia aminte i nu uita tot ceea ce te-a nvat muntele

3. A medita precum un mac rou

Astfel, din acea zi tnrul nostru ncepu s nvee s nfloreasc Meditaia nseamn nainte de toate o poziie ct mai stabil, iar pe el tocmai aceasta l nvase muntele. Dar ea nseamn totodat i o orientare, iar acesta urma acum s nvee de la mac: s se roteasc ciclic spre soare, de la ntuneric spre lumin. Mai mult dect att acum trebuia ca toat seva fiinei sale s fie transmutat n energie i apoi, cu ajutorul ei, s aspire la acest lucru.Aceast orientare spre bine, spre frumos, spre lumin, spre adevr l fcea uneori s roeasc precum un mac. Era ca i cum minunata lumin a lui Dumnezeu era lumina unei priviri deschise, nsoit de un surs i ateptnd de la el un anumit parfum A mai nvat acum c, pentru a se putea orienta mai bine, macul avea totdeauna tija dreapt, de aceea i el a nceput s-i ndrepte coloana vertebral.La nceput nu nelegea prea bine cum stau n realitate lucrurile, cci mai citise n anumite cri de filocalie c, dimpotriv, coloana clugrului trebuie s fie uor curbat, chiar i cu preul unui efort dureros, pentru c astfel privirea sa s poat fi orientat cu uurin ctre inim. Pentru a se lmuri el i-a cerut explicaii Printelui Serafim. Acesta l-a privit atunci cu maliie: A, s tii c acest sfat era mai demult valabil pentru voinicii de altdat. Ei erau cam prea plini de energie, i trebuia s li se reaminteasc de umilin i de nimicnicia propriei lor condiii umane. Astfel stnd lucrurile, dac ei se nclinau uor n timpul meditaiei, asta nu le fcea nici un run ceea ce te privete ns, tu ai mai degrab nevoie de energie; de aceea, n timpul meditaiei redreseaz-te, fii vigilent, ndreapt-i ct mai bine coloana i nal-i privirea spre lumina lui Dumnezeu, pe care o poi vedea n cretetul capului, dar ia aminte i f aceasta fr orgoliu. De altfel, dac vei observa cu mult atenie macul, vei remarca tu singur nu numai verticalitatea tijei sale, ci i o anumit suplee care i permite s se ncline cu uurin n faa vntului; fiindc el este totodat att de umilTu trebuie s-i dai seama n adncul fiinei tale c ntr-adevr, nvtura tainic a macului const att n fragilitatea sa, ct i n efemeritatea sa. Tnrul care acum eti trebuie astfel s nvee nu doar s nfloreasc, ci s se i vetejeasc. Meditnd la cele spuse de printele Serafim, tnrul nostru filosof nelese mai bine cuvintele profetului orice corp de carne este pentru Dumnezeu precum iarba, iar delicateea sa este precum cea a florilor de cmp, cci pn la urm vine vremea cnd iarba se usuc, florile se ofilesc, atunci cnd vntul Domnului sufl peste ele; dar dincolo de toate acestea, cuvntul Dumnezeului nostru rmne pe pentru totdeaunaToate popoarele pmntului sunt pentru Dumnezeu ca o pictur de ap din vatr, ca praful fin pe o balanEl i face fr nsemntate n perspectiva eternitii pe toi judectorii pmntului. De-abia sunt sdii, de-abia sunt semnai, de-abia li s-a nrdcinat tulpina n pmnt, i El (Dumnezeu) sufl peste ei de i usuc i apoi un vrtej i ia ca pe nite paie. (Isaia, 40-7, 8, 15, 23, 24).Muntele i druise tnrului nostru filosof simul eternitii, iar dup aceea macul l-a nvat s realizeze fragilitatea lucrurilor efemere, care sunt supuse timpului. A medita nseamn printre altele s cunoti oricnd Eternul n Clipa efemer. nseamn de asemenea c este necesar s nfloreti complet atunci cnd i este dat s nfloreti, s iubeti din plin atunci cnd i este dat s iubeti, fr a accepta niciodat nimic n schimb, cci n afar de tot ceea ce ne druie clip de clip Dumnezeu ce am mai putea oare primi, i de la cine? S ne gndim adnc de ce nfloresc oare macii? i pentru cine?Tnrul nostru filosof a nvat astfel s mediteze profund fr s urmreasc un scop anume sau un profit, el a realizat totodat c trebuie s mediteze din simpla bucurie de a exista, de a iubi lumina etern a lui Dumnezeu. Iubirea este propria sa recompens, spunea Sf. Bernard. Floarea nflorete pentru c nflorete, spunea cndva Angelus Silesius.Muntele este de fapt cel care nflorete n mac, gndea acum tnrul nostru filosof. ntregul univers mediteaz acum n mine. Fie ca el s roeasc de bucurie n aceast clip privilegiat care este viaa mea. Acest gnd era totui prea mult pentru el. Tocmai de aceea printele Serafim a fost din nou nevoit s-l ia i s-l scuture puin, dup care l-a luat din nou de bra i l-a condus acum pe un drum abrupt pn la rmul mrii, ntr-un mic golfule izolat i i-a spus: nceteaz s mai rumegi precum o vac frgezimea unui mac Ia aminte c trebuie s capei acum o inim marin. nva s meditezi precum oceanul.

4. A medita precum oceanul

Tnrul nostru s-a apropiat atunci cu noua stare pe care o avea de mare. Gndind retrospectiv i-a dat seama c avea acum o poziie stabil i coloana dreapt. Oare ce i mai lipsea? Ce putea s l nvee pe el ciclonul valurilor? Curnd, a remarcat c vntul se intensific. Fluxul i refluxul mrii au devenit atunci mai puternice, iar aceasta a trezit n el dorul de ocean. Trebuie c nu ntmpltor l sftuise btrnul clugr s mediteze precum oceanul, i nu precum marea. Oare de unde o fi tiut acesta de lungile ore pe care le petrecuse tnrul la nordul Atlanticului, nvluit numai de noapte, cnd nvase s i acordeze respiraia dup ritmul valurilor? Inspir, expir Apoi: sunt inspirat de Dumnezeu, sunt expirat de Dumnezeu. M las apoi complet purtat de suflu, ca i cum a fi purtat de valuriEl relu acum din nou aceste exerciii. Dar, ce curios era totul n prezent! nainte cnd fcea acelai lucru pur i simplu uita de el, se dizolva precum o pictur n mare. Acum ns, i ddu seama c el-pictura i pstra ntru totul forma, contiina de sine. Constatnd aceste transformri el se ntreb: S fie oare efectul posturii, cu coloana dreapt, s fie oare efectul nrdcinrii n pmnt? Acum tnrul nostru nu mai era deloc purtat ca nainte de ritmul aprofundat al respiraiei sale, ci reuea tot timpul s-i pstreze neafectat identitatea contiinei. Era n acelai timp o pictur, i parc totodat n mod tainic era una cu oceanul. Astfel el a nvat c meditaia profund nseamn totodat i o respiraie profund i natural sau cu alte cuvinte, lsarea liber a fluxului i a refluxului suflului.El a mai nvat de asemenea faptul c, dei valurile erau nenumrate la suprafa, fundul oceanului rmnea n permanen linitit. La puin timp dup aceea el i-a dat seama c la fel i gndurile sale, vin i pleac, dar c n profunzime n fiina sa, ceva etern i indescriptibil (Spiritul Nemuritor) rmne mereu imobil. Cu fiecare nou zi de meditaie profund, tnrul nostru i pierdea complet identitatea cu valurile gndurilor, devenind tot mai mult una cu fundul cel nemicat (Spiritul Nemuritor) al oceanului.Acum el i-a amintit cu ncntare versurile poetului care i marcaser adolescena: existena este precum o mare tulburat de valuri. Din ea, oamenii cei obinuii nu percep dect valurile. Privete cu mult atenie cum din profunzimile mrii nesc clip de clip la suprafa nenumrate valuri, n timp ce ea rmne ascuns, dincolo de ele. Acum, pentru el marea nu-i mai aprea a fi att de ascuns, unicitatea tuturor fiinelor i lucrurilor era mai evident, fr ca multiplicitatea s fie abolit. Fondul i forma, coninutul i nfiarea, vizibilul i invizibilul nu i apreau acum ca nite contrarii absolute, ci pentru el, toate acestea ncepeau s se contopeasc n oceanul unic al vieii.Oare, se ntreba el, la baza respiraiei sale nu sttea acea Ruah sau pneuma sau prana yoghinilor sau cel mai simplu, respiraia atotputernic a lui Dumnezeu?Cel care i ascult cu mult atenie i detaare respiraia, i spuse atunci printele Serafim, nu este departe de Dumnezeu. Ascult cu mult atenie sfritul expiraiei tale. Ascult cu mult atenie nceputul inspiraiei. Punnd cu fervoare n practic acest sfat, tnrul nostru realiz c ntr-adevr, exista n aceste momente tainice de nceput i de sfrit o tcere mult mai profund dect fluxul i refluxul valurilor, ceva care se aseamn cu Oceanul

5. A medita precum o pasre

Poziia stabil, orientarea consecvent spre lumina lui Dumnezeu i respiraia profund, natural ritmat precum oceanul nu formeaz nc meditaia isihast, i spuse ntr-o zi printele Serafim tnrului nostru. Trebuie s nvei acum s meditezi ntocmai ca o pasre. i lundu-l de mn l conduse spre o mic chilie, deasupra creia i fcuser cuib dou turturele. Ciripitul lor zglobiu l ncntau mai nti pe tnrul nostru, dar sfri prin a-l enerva. Lui i se prea c ele i alegeau exact momentul cnd el dorea s doarm, pentru a-i ciripi cele mai dulci oapte de iubire.Tnrul nostru l ntreb nedumerit pe clugr ce nseamn toate acestea i ct va mai dura aceast comedie. Muntele, macul i oceanul mai treac-mearg (dei, fr ndoial c cineva din afar ar fi putut imediat s se ntrebe ce legtur aveau toate acestea cu cretinismul), dar acum, s ajung s i se propun toate aceste ortnii languroase drept maestru de meditaii, asta i se prea a fi prea de tot!Printele Serafim i explic atunci cu rbdare faptul c n Vechiul Testament cuvntul care exprim starea de meditaie are rdcina haga, care este tradus n limba greac sub forma de melete - meletan i care n limba latin se traduce prin meditari meditatio. Rdcina termenului su originar nseamn a murmura n oapt. Aceeai rdcin desemna adesea i strigtele animalelor, spre exemplu rgetul leului (Isaia, 31,4), ciripitul rndunicii i gnguritul porumbelului (Isaia, 38,14), precum i mormitul urilor.Dup cum vezi aici pe Muntele Athos ne lipsesc urii. Iat de ce te-am condus lng aceste turturele. nvtura lor pentru tine este, oricum, aceeai. Trebuie acum s meditezi totodat i cu gtul, folosindu-l nu doar pentru respiraie, ci i pentru a murmura n oapt numele lui Dumnezeu zi i noapte.Atunci cnd eti fericit, tu ngni chiar fr s i dai seama un cntecel, ori eventual murmuri cteva cuvinte fr nici o semnificaie, i n acele clipe acel murmur face s-i vibreze ntreaga fiin ntr-o bucurie simpl i senin.Meditaia profund nseamn deci s lai s rsune n tine ciripitul acestei turturele, nseamn s lai de asemenea s urce n tine i s debordeze cntecul ce se nate n inim, la fel cum ai lsat s te invadeze parfumul florii Meditaia nseamn totodat s respiri cntnd luntric, fr sunete exterioare.Fr s urmreti nc s le gseti semnificaia profund, i propun s repei continuu, s murmuri, s ngni, s faci s vibreze profund i plenar n tine aceste cuvinte care umplu de iubire pentru Dumnezeu inimile clugrilor de la Muntele Athos: Kyrie eleison, kyrie eleison. Tnrul nostru nu era acum prea ncntat, cci el deja cunotea de mult semnificaia cuvintelor greceti kyrie eleison: Doamne, miluiete.Intuindu-i foarte bine starea, printele Serafim zmbi: Da, i aceasta este una din semnificaiile expresiei, dar s tii c mai exist i altele, de pild: Doamne, Dumenzeule, Te implor trimite asupra mea Duhul Tu Sfnt! Las binecuvntarea Ta divin s coboare asupra mea i a tuturor! Fie Numele Tu n vecii vecilor binecuvntat! etc. Dar i-am spus c nu este nc momentul s insiti asupra semnificaiilor, fiindc la momentul potrivit ele i se vor revela de la sine mai devreme sau mai trziu. Pentru moment s tii c este suficient s devii sensibil i foarte atent la vibraia tainic i nltoare pe care aceste cuvinte o trezesc n inima ta i n corpul tu.Urmrete apoi s armonizezi aceast vibraie care apare atunci, cu ritmul respiraiei tale. Cnd eti asaltat de prea multe gnduri, revino uor doar la aceast invocaie, respir ct mai profund, menine-te ct mai drept i nemicat i vei cunoate astfel un moment de Isyhia, pacea profund interioar pe care Dumnezeu o druiete celor care l iubesc.Curnd, dup aceea tnrul nostru era deja foarte familiarizat cu expresia respectiv (Doamne miluiete). Dup nc ctva timp el chiar ajunsese s nu o mai repete numai cu buzele ci i cu inima.Atunci el nu mai cuta deloc s ptrund mental sensul cuvintelor, iar repetarea lor continu i inducea uneori o linite profund, extatic, ce pn atunci i fusese complet necunoscut. El a descoperit astfel gradat ceea ce trebuia s fi fost atitudinea interioar a Apostului Toma, atunci cnd L-a descoperit pe Hristos renviat. El se tie c a rostit atunci: Kyrie eleison, Domnul i Dumnezeul meu.Invocaia aceasta simpl l scufunda uneori fulgertor ntr-o stare de intens respect pentru tot ceea ce exist, dar i de adoraie copleitoare pentru ceea ce se afl ascuns la rdcina oricrei existene. Printele Serafim i spuse: Acum, este bine s tii c nu mai eti departe de a medita precum un om. Tocmai de aceea vreau s te nv acum meditaia lui Avraam.

6. A medita precum Avraam

Pn acum, se putea spune c nvtura stareului Serafim fusese de ordin natural i terapeutic. Clugrii din vechime, dup cum mrturisete chiar Filon al Alexandriei, erau de fapt nite terapeui (tmduitori). nainte de a conduce omul la adevrata iluminare, rolul lor era, nainte de toate, s vindece grabnic natura uman i s o armonizeze pe deplin astfel nct acesta s poat primi Graia Cea nltoare a lui Dumnezeu, care nu contrazice natura, ci doar o restaureaz i o mplinete.Muntele, macul, oceanul, pasrea, toate pn la urm l-au nvat pe tnrul nostru s recontientizeze, s recapituleze diferitele nivele de existen mereu vii pe care fiina sa le cunoscuse cndva sau, cu alte cuvinte, diferitele regnuri care compun Macrocosmosul: regnul mineral, vegetal, animal. Omul dup cum fiecare poate s-i dea seama, privind cu mult atenie n jurul su i n el nsui a pierdut contactul (rezonana) cu tot ceea ce este bun i divin n Macrocosmos, cu stnca, cu plantele, cu animalele, i aceast stare de fapt rea a condus la apariia unui inconfort, a bolilor, a insecuritii, a lipsei de iubire, a nefericirii i a anxietii.El a ajuns prin acest mare pcat un strin n propriul su univers. Meditaia profund nseamn deci, mai nainte de toate, slvirea sincer i spontan a universului, cci, dup cum spuneau Sfinii Prini, toate lucrurile i fiinele neomeneti au nvat s se roage naintea noastr. Omul, ca fiin privilegiat de Dumnezeu, este singurul loc din univers unde rugciunea lumii devine cu adevrat i n totalitate contient de ea nsi.Tocmai de aceea omul se afl aici pentru a da n mod contient nume lucrurilor i fiinelor pe care creaturile celelalte doar le blbie mpreun cu Avraam, noi intrm acum pe un nivel de contiin cu totul nou i mult mai nalt, care se numete credin sau, altfel spus, adeziunea necondiionat att a inteligenei ct i a inimii fa de acest Tu care Exist, care transpare tainic pentru cei capabili s-L intuiasc, pretutindeni n multiplicitate.Aceasta este n cteva cuvinte experiena i meditaia lui Avraam. Cu ajutorul ei noi realizm c totdeauna n spatele stelelor exist ceva mai mult i mai mare dect stelele, o prezen misterioas i copleitoare, foarte greu de definit, pe care nimeni nu o poate numi cu precizie, dar care totui conine n ea toate numele toate formele toate forele toate aspectele toate energiile i n plus ceva tainic i de neptruns.n misterul teribil (Dumnezeu) pe care l intuim atunci exist ceva mai presus dect universul i care, totui, nu poate fi sesizat n afara universului. Diferena dintre Dumnezeu i Natur este diferena dintre albastrul cerului i albastrul unei priviri. Avraam nu cuta albastrul, ci privireaDup ce nvase postura cea dreapt, nrdcinarea, orientarea pozitiv spre lumina lui Dumnezeu, respiraia tcut a oceanului i cntecul tainic interior, tnrul nostru era acum invitat s-i trezeasc complet i cu adevrat inima. nva acum c eti o fiin a lui Dumnezeu, realizeaz astfel c ceea ce caracterizeaz ntr-adevr inima ta este faptul c ea personalizeaz toate lucrurile, toate fiinele, chiar i Absolutul, care este Sursa (Izvorul Ultim) a tot ceea ce triete i respir. Realizeaz c toate cte exist l numesc, i spun: Dumnezeul meu, Creatorul meu i se las ptrunse de Prezena Sa. A medita precum Avraam nseamn n realitate c, dincolo de cele mai variate aparene, s ntreii mereu contactul cu Prezena Unic (Dumnezeu). Aceast form profund de meditaie vizeaz deja permanent toate detaliile concrete ale vieii cotidiene. Amintete-i tocmai de aceea episodul cu stejarul din Mamre.Avraam era aezat la intrarea n cort, n momentul cel mai clduros al zilei. Aici, el tocmai a primit vizita a trei strini, care dup aceea aveau s se dovedeasc mesageri ai lui Dumnezeu. A medita precum Avraam nseamn s practici plin de druire i umilin ospitalitatea, s druieti un pahar de ap celui nsetat. Aceasta nu te va scoate din tcerea ta ci, dimpotriv, te va apropia i mai mult de surs (Izvorul nesfrit). Nu te limita deci s trezeti n tine pacea profund i lumina lui Dumnezeu ci, umple-i totodat inima de iubire fa de toate fiinele pmntului.i spunnd aceste cuvinte printele Serafim i citi tnrului un lung pasaj din Genez, n care se vorbete despre intervenia lui Avraam pe lng Dumnezeu. Aflat n faa lui Dumnezeu, Cel care este, care a fost i care va fi n eternitate, el spune: Vrei Tu oare, cu adevrat s-l suprimi alturi de pctos pe cel drept? Dac exist numai cinzeci de oameni drepi i buni ntr-un ora, i vei distruge Tu oare pe ei mpreun cu tot oraul, sau vei ierta ntregul ora pentru aceti cincizeci?Puin cte puin, Avraam a fost totui nevoit s reduc numrul celor drepi, pentru c Sodoma s nu fie distrus. O, Doamne, nu te mnia. Poate c vom gsi mcar zece oameni drepi acolo. (Geneza, 18,16). A medita profund precum Avraam nseamn s intervii plin de dragoste i compasiune pentru viaa oamenilor, fr s ignori pcatele lor, invocnd constant i cu credin compasiunea divin.Acest gen de meditaie elibereaz n scurt timp inima de judeci i de feluritele condamnri; orice efort i-ar fi dat s contemple, ea va invoca totdeauna iertarea i binecuvntarea lui Dumnezeu.A medita precum Avraam nseamn chiar ceva mai mult, iar acum vocea printelui Serafim tremur uor de emoie. nseamn s mergi chiar pn la sacrificiul deplin, fie el de sine. i aici el i cit tnrului un alt pasaj din Geneza, n care Avraam este n stare s-i sacrifice chiar fiul, pe Isaac. Totul vine de la Dumnezeu i totul i aparine numai lui Dumnezeu, murmur Serafim. Totul vine de la El i totul este pentru El. Meditaia lui Avraam te va conduce astfel la o total detaare fa de egoul tu i fa de tot ceea ce are el mai scump. Caut n tine mai ales ceea ce i este cel mai aproape de suflet, lucrul sau aspectul cu care te identifici cel mai mult. Pentru Avraam, acesta era fiul su Isaac. Dac i tu vei fi de asemenea capabil s-l druieti pe acela lui Dumnezeu, s te abandonezi total, ntr-o credin deplin fa de Cel care transcende raiunea i bunul sim (aparent), totul i va fi napoiat la momentul potrivit, nsutit. Dumnezeu are totdeauna grij de copiii si. A medita precum Avraam nseamn de asemenea s i umpli tot timpul, inima i contiina numai cu prezena lui Dumnezeu. Adu-i aminte c atunci cnd Avraam a urcat n vrful muntelui, el nu avea n inim dect gndul la fiul su. Cnd a cobort, nu mai rmsese n inima sa dect Dumnezeu.A nva lecia sacrificiului nseamn a descoperi c niciodat nimic nu-i aparine ie. Totul i aparine numai lui Dumnezeu. Aceasta nseamn moartea egoului i descoperirea Sinelui Nepieritor. A medita precum Avraam nseamn de asemenea s fuzionezi pe deplin, prin credin, cu Cel Venic i Atotputernic (Dumnezeu), care transcende universul (Macrocosmosul), nseamn s practici cu bucurie i dragoste ospitalitatea, s intervii (prin rugciune) pentru salvarea tuturor oamenilor, s te uii adeseori pe tine nsui i s rupi ct mai grabnic orice ataament pentru a descoperi c Cel care locuiete n strfundurile fiinei tale, ca i ntregul univers este Cel ce este pentru c ntr-adevr este (Dumnezeu)

7. A medita precum Iisus

Printele Serafim aprea acum din ce n ce mai rar pentru a mai da sfaturi tnrului su nvcel. El simea ns de la distan (telepatic) toate progresele pe care le fcea tnrul su discipol att n arta meditaiei ct i n aceea a rugciunii. De cteva ori chiar l surprinsese pe tnrul su discipol cu faa scldat n lacrimi, meditnd precum Avraam i rugndu-se cu fervoare pentru oameni: Doamne, i implor cu umilin Graia Ta Divin, cci altfel, fr ajutorul Tu, ce se va petrece cu toi aceti pctoi?ntr-o bun zi, tnrul l cut special pe printele Serafim ca s-l ntrebe: Printe, de ce nu mi-ai vorbit nc niciodat de Iisus? Care era rugciunea Lui, forma Lui de meditaie? n toate liturghiile i slujbele eu tiu c nu se vorbete dect despre El. n rugciunea Inimii, aa cum o descrie Filocalia, Numele Lui este adeseori invocat. De ce nu-mi spui nimic despre El?Printele Serafim pru a fi foarte tulburat, ca i cum tnrul i-ar fi cerut s-i dezvluie cel mai intim secret al inimii sale. Cu ct mai mare este revelaia dumnezeiasc primit, cu att mai mare este i smerenia cu care ea poate fi transmis altuia. Printele Serafim i mrturisi apoi c el nsui nc nu se simea att de smerit pentru a-i putea comunica un asemenea secret: Aceasta, s tii c numai Duhul Sfnt te poate nva. Nimeni nu tie cine este cu adevrat Fiul, dect Tatl, i nimeni nu tie cine este cu adevrat Tatl, dect Fiul i aceia crora Fiul dorete s li se reveleze (Luca, 10,22).Ajuns aici este necesar s tii c trebuie s devii tu nsui UNA (cu alte cuvinte s te identifici pe deplin) cu Fiul pentru a te ruga precum Fiul i pentru a ntreine cu Cel pe care El l numea Tatl Su i Tatl Nostru (Dumnezeu), aceleai relaii de intimitate ca i El, iar aceast mplinire nu poate fi dect opera Duhului Sfnt, care i va dezvlui atunci sensul tuturor cuvintelor lui Iisus. Evanghelia va ncepe abia atunci s triasc pe deplin vie n tine i te va nva s te rogi aa cum trebuie.Dar tnrul insist s afle mai mult: Bine, surse btrnul Serafim. Trebuie s tii c a medita precum Iisus nseamn s recapitulezi mai nti foarte bine toate formele de meditaie n care te-am iniiat anterior. Trebuie de asemeni s tii c Iisus a fost, este i va fi n eternitate omul cosmic. El tia deci la perfeciune s mediteze precum muntele, precum macul, precum oceanul, precum pasrea. El cunotea, desigur, i meditaia lui Avraam. Inima sa nu avea granie i tocmai de aceea El i iubea pn i dumanii, pn i clii.Amintete-i c fiind pe cruce Iisus spune: Iart-i Tat, cci nu tiu ce fac. Ospitalitatea i bunvoina Sa erau egale fa de toi. El i primea cu dragoste i compasiune la El chiar i pe bolnavi, pe pctoi, pe paralizai, pe prostituate, pe cei care aveau s-L vnd. Noaptea, El se retrgea n singurtatea Naturii pentru a se ruga i atunci adeseori murmura plin de dragoste precum un copil: Avva, adic Tat i se poate prea ridicol s-L numeti Tat pe Cel Transcendent, Infinit, de Nenumit, Cel care este dincolo de toate.i totui, aceasta era rugciunea principal a lui Iisus i El spunea totul prin acest singur cuvnt. Cerul i pmntul fuzionau atunci pe deplin n El, datorit credinei Sale imense. Dumnezeu i omul nu mai fceau n acele momente dect una. Fr ndoial c trebuie s rosteti cu o mare druire i aspiraie cuvntul Tat n linitea nopii, ca s nelegi cu adevrat ce nseamn aceastaAstzi, cnd n aceast lume relaiile dintre printe i copil s-au schimbat att de mult, nct n multe cazuri aproape c ele nu mai nseamn nimic, puini vor fi aceia care vor pricepe ce vreau s spun aici. Poate c acum, aceast imagine nu mai corespunde deloc realitilor acestei lumi.Tocmai de aceea, am preferat s nu i spun nimic, s nu-i folosesc nici o imagine i s atept cu harul Duhului Sfnt s-i druiasc sentimentele i cunoaterea tainic pe care le avea Iisus Hristos, astfel nct acest unic cuvnt Avva s nu ias doar din vrful buzelor tale, ci n realitate s neasc din profunzimile ultime ale inimii. Abia atunci tu vei putea nelege cu adevrat ce nseamn rugciune tainic i meditaia isihast.

8. i acum du-te acas!

Tnrul discipol al printelui Serafim a mai rmas dup aceea cteva luni pe Muntele Athos. Rugciunea cea simpl a lui Iisus l propuls adeseori n abisuri fr margini i fr fund, aducndu-l uneori n pragul unei adevrate beii extatice: Nu sunt eu cel care triesc acum, Hristos cel venic triete n mine, putea s spun el atunci, la fel ca Sf. Paul. Cnd era copleit de aceste stri, n el aprea un delir constant de umilin i tot atunci aprea de asemenea dorina de intervenie n favoarea celorlali, care se manifesta printr-o dorin arztoare ca toi oamenii s fie salvai din starea n care se aflau i s ating plenitudinea extatic a cunoaterii Adevrului. El devenise acum precum o flacr vie, ardea mereu n focul iubirii. Ardea tot timpul i totui nu era niciodat consumat. Tria de asemenea adesea sublime viziuni luminoase. Unii spuneau chiar c l-ar fi vzut mergnd deasupra apelor sau rmnnd extaziat i imobil la civa metrii deasupra soluluiLa un moment dat, din nou Printele Serafim a venit i a nceput s ipe: Gata! Ajunge! i acum ia-i lucrurile i pleac! i astfel printele Serafim i ceru tnrului su discipol s prseasc Athosul i s rentoarc acas ca s vad acolo ce va mai rmne din minunatele sale rugciuni i meditaii isihaste!Tnrul discipol isihast plec imediat dup aceast discuie, fr a mai ntreba de ce i se cerea tocmai aceasta. Revenit napoi n ara sa de origine cunoscuii si l gsir slbit. Lor nu li se prea a fi nimic spiritual sau dumnezeiesc n barba sa aproape murdar i n aerul su neglijent. Dar toate acestea i multele altele acum, pe el, nu l mai tulburau absolut deloc, cci el nu putea s uite nvtura stareului Serafim.Cnd uneori se simea prea agitat, nemaigsind aproape deloc timp i pentru el nsui, renuna pentru o clip la tot i la toate i se ducea pe terasa unei cafenele ca s mediteze acolo ca un munte. Cnd simea cum se amplific n el orgoliul, vanitatea, i amintea fulgertor de mac. Orice floare se vetejete i spunea el atunci, i inima sa se ndrepta din nou spre lumina lui Dumnezeu cea nepieritoare. Cnd n alte situaii tristeea, mnia, dezgustul i invadau sufletul, el se retrgea n singurtate i ncepea s respire profund i ritmic, precum oceanul; fcnd aceasta el simea n scurt timp cum se punea la unison cu Suflul lui Dumnezeu i atunci plin de umilin i invoca Numele, murmurnd: kyrie eleison.Cnd adeseori contempla suferinele, rutatea i neputina semenilor si, i amintea imediat de meditaia lui Avraam. Cnd era calomniat sau atunci cnd era nevoit s asculte diferite infamii cu privire la persoana lui, i regsea din nou fericirea i candoarea de copil al lui Dumnezeu meditnd mpreun cu Iisus. n exterior, pentru ceilali era un om ca toi ceilali. Nu urmrea niciodat s aib aerul unui sfnt. Dup 7 ani de la rentoarcerea sa de la Muntele Athos el uitase chiar s mai practice, fie i o dat pe lun, metoda ascultrii interioare isihaste. Dar cu toate acestea ceea ce nu a uitat niciodat era i va rmne s l iubeasc pe Dumnezeu clip de clip i s mearg mai mereu n prezena Lui (Dumnezeu).