MecanismeMecanisme şşi i OrganeOrganede Made Maşşiniini

Tehnologii de prelucrareTehnologii de prelucrare

3.1. 3.1. Tehnologii de obTehnologii de obŃŃinere a produselor inere a produselor şşi i pieselorpieselor

3.1.1. 3.1.1. ProduseProduse şşii pieselepiesele componentecomponente ale ale acestoraacestora

�� ProdusulProdusul esteeste o o entitateentitate fizicăfizică creatăcreată pepe bazabaza unuiunui proiectproiect, care , care poatepoatefifi oferitoferit piepieŃŃeiei şşii care care arar puteaputea săsă satisfacăsatisfacă cerincerinŃŃeleele sausau necesitănecesităŃŃileileutilizatoruluiutilizatorului acestuiaacestuia. . ProdusulProdusul poatepoate fi format fi format dintrdintr--oo singursingură piesă ă piesă sausaudindin mai mai multemulte piesepiese asamblateasamblate..

�� PiesaPiesa esteeste oriceorice componentăcomponentă a a unuiunui ansambluansamblu care are o care are o anumităanumităatribuatribuŃŃieie sausau realizeazărealizează o o acacŃŃiuneiune. . PieselePiesele componentecomponente trebuietrebuie să fie să fie caracterizatecaracterizate prinprin calitatecalitate, , îîndeplinindndeplinind anumiteanumite criteriicriterii: : rezistenrezistenŃŃăă, , fiabilitatefiabilitate, ergonomie, , ergonomie, esteticestetică ă şşi i prepreŃŃ de cost.de cost.

�� ObObŃŃinereainerea de de piesepiese componentecomponente de de calitatecalitate depindedepinde de de factoriifactorii şşi i etapeleetapeleenumerateenumerate, , îîntrentre care care procedeulprocedeul şşi i tehnologiatehnologia de de producereproducere a a acestoraacestorasuntsunt dominante.dominante.

3.1. 3.1. Tehnologii de obTehnologii de obŃŃinere a produselor inere a produselor şşi pieselori pieselor

3.1.2. 3.1.2. ProcedeeProcedee de de obobŃŃinereinere a a pieselorpieselorProcedeulProcedeul şşii tehnologiatehnologia de de obobŃŃinereinere a a uneiunei piesepiese depinddepind de de următoriiurmătorii parametriparametri::

●● ImportanImportanŃŃaa pieseipiesei se se referăreferă la la locullocul şşii rolulrolul pepe care care îîll are are aceastaaceasta îînn cadrulcadrulansambluluiansamblului..

ExempluExemplu. Se . Se considerconsideră un ă un etrieretrier de la de la sistemulsistemul de de frânarefrânare alal unuiunui automobilautomobil. De buna . De buna funcfuncŃŃionareionare a a pieseipiesei va va depindedepindesiguransiguranŃŃaa pasagerilorpasagerilor automobiluluiautomobilului. Se . Se recomandrecomandă ă pentrupentru obobŃŃinereainerea pieseipiesei turnareaturnarea su su presiunepresiune..

●● ComplexitateaComplexitatea pieseipiesei se se referreferă la ă la geometriageometria pepe care o are o piesă care o are o piesă: : grosimeagrosimea perepereŃŃilorilor, , numnumăărulrul, forma , forma şşi i dimensiuniledimensiunile golurilorgolurilor dindin piesă piesă, , preciziaprecizia şşi i tolerantoleranŃŃeleeleextremextrem de de micimici..

ExempluExemplu. Se . Se considerconsideră o ă o carcascarcasă ă dindin materialmaterial plastic a plastic a unuiunui sistemsistem de măsură de de măsură de precizieprecizie. Forma . Forma şşi i dimensiuniledimensiunile trebuietrebuie să să satisfacsatisfacă ă condicondiŃŃiileiile de de funcfuncŃŃionalitateionalitate şşi i precizieprecizie care care definescdefinescansamblulansamblul. Se . Se recomandrecomandă ă procedeulprocedeul de de obobŃŃinereinere prinprin injecinjecŃŃieie..

●● Forma Forma şşi i dimensiuniledimensiunile definescdefinesc gabaritulgabaritul şşi i aspectulaspectul exteriorexterior alalansambluluiansamblului..

ExempluExemplu. . BareleBarele de de protecprotecŃŃieie ale ale automobilelorautomobilelor suntsunt confecconfecŃŃionateionate dindin materialemateriale composite composite ((materialmaterial plastic plastic şşi fibre i fibre cucu rezistenrezistenŃŃă mareă mare). ). ProcedeulProcedeul de de obobŃŃinereinere este este injecinjecŃŃiaia de de materialematerialecomposite.composite.

●● MaterialulMaterialul se se alegealege îînn funcfuncŃŃieie de de condicondiŃŃiileiile de de rezistenrezistenŃŃăă, , mediulmediul îînn care care funcfuncŃŃioneazionează ă şşi i regulileregulile esteticiiesteticii..

ExempluExemplu. Se . Se considerconsideră ă carcasacarcasa unuiunui robot de robot de bucbucătărieătărie. . ÎÎnn acestacest cazcaz pieselepiesele suntsunt confecconfecŃŃionateionate dindinmaterialmaterial termoplastictermoplastic datoritdatorită ă posibilitposibilităăŃŃilorilor complezecompleze de de definiredefinire a a formeiformei şşi i culoriiculoriiprodusuluiprodusului..

●● StareaStarea suprafesuprafeŃŃeiei se se referreferă la ă la gradulgradul de de finisarefinisare alal materialuluimaterialului şşi i alalstratuluistratului cucu care care acestaacesta este este acoperitacoperităă..

ExempluExemplu. . ÎÎnn cazulcazul accesoriiloraccesoriilor sanitaresanitare acesteaacestea trebuietrebuie să să aibaibă un ă un gradgrad îînaltnalt de de luciuluciu ((lustruirelustruire cucu pastpastă de ă de lustruitlustruit), ), urmaturmat de o de o acoperireacoperire galvanicgalvanică de ă de protecprotecŃŃieie îîmpotrivampotriva oxidoxidăăriirii..

PrincipalelePrincipalele metodemetode de de obobŃŃinereinere a a pieselorpieselor ( cu ( cu referirereferire la la materialulmaterialul principal) principal) suntsunt::�� turnareaturnarea, , forjareaforjarea, , matrimatriŃŃareaarea, , stampareastamparea, , ambutisareaambutisarea, , electroeroziuneaelectroeroziunea, , tăiereatăierea

electroerozivăelectroerozivă cu fir, jet de cu fir, jet de apăapă şşii laser;laser;�� pentrupentru materialemateriale plasticeplastice: : injecinjecŃŃiaia, , extrudareaextrudarea, , suflareasuflarea cu cu aeraer, , prelucrareaprelucrarea prinprin vidarevidare;;�� prelucrărileprelucrările mecanicemecanice..

3.2. 3.2. TurnareaTurnarea

TurnareaTurnarea reprezintăreprezintă metodametoda tehnologicătehnologicăde de fabricafabricaŃŃieie a a uneiunei piesepiese prinprinsolidificareasolidificarea uneiunei cantităcantităŃŃii determinate determinate de material de material îînn stare stare topitătopită, , introdusintrodus îîntrntr--oo cavitatecavitate de de configuraconfiguraŃŃieie şşii dimensiunidimensiunicorespunzătoarecorespunzătoare uneiunei formeforme de de turnătorieturnătorie. In . In urmaurma solidificăriisolidificării, , rezultărezultăforma forma finalăfinală a a pieseipiesei

�� MaterialeleMaterialele utilizateutilizate pentrupentru turnareturnare::-- fontelefontele, , ooŃŃelurileelurile, , materialemateriale şşii

aliajelealiajele neferoareneferoare;;-- materialelematerialele plasticeplastice ((termoplasteletermoplastele), ),

rărăşşiniini epoxidiceepoxidice ((duroplasteduroplaste), ), betoanebetoane şşii mortaremortare de de gipsgips..

3.2.1. 3.2.1. ParametriParametri materialelormaterialelorde de turnareturnare

PrincipaliiPrincipalii parametriparametri de de materialelormaterialelorpieselorpieselor turnateturnate suntsunt::

-- fluiditateafluiditatea;;-- tensiuneatensiunea superficialsuperficialăă;;-- coeficientulcoeficientul de de contraccontracŃŃieie..

3.2. 3.2. TurnareaTurnarea

3.2.2. 3.2.2. TehnologiaTehnologia de de turnareturnareEtapeleEtapele tehnologicetehnologice ale ale procesuluiprocesului de de turnareturnare suntsunt următoareleurmătoarele::

●● FabricareaFabricarea formelorformelor. . FabricareaFabricarea formelorformelor depindedepinde de de tipultipul formeiformei de de turnareturnare: : formăformă din din nisipnisip cu cu sausau fărăfără lianlianŃŃii, , formăformă tip tip coajăcoajă, , formăformă metalicămetalică. .

●● PreparareaPrepararea materialuluimaterialului.. MaterialulMaterialul care se care se toarnătoarnă se se topetopeşştete îînncuptoarecuptoare de de topiretopire îîncălzitencălzite electric. electric.

●● TurnareaTurnarea.. TurnareaTurnarea propriupropriu--zisăzisă se face se face îînn următoareleurmătoarele modurimoduri::-- direct direct îînn forma de forma de turnareturnare, , îînn cazulcazul formelorformelor dindin nisipnisip sausau dindin cojicoji ((ceramiceceramice););-- îînn sistemesisteme de de alimentarealimentare ale ale matrimatriŃŃelorelor, , îînn cazulcazul turnturnăăriirii subsub presiunepresiune la la recerece;;

●● RăRăcireacirea şşi i solidificareasolidificarea.. RăRăcireacirea şşi i solidificaresolidificare suntsunt componentecomponente ale ale uneiunei etapeetape de care de care depindedepinde calitateacalitatea pieseipiesei obobŃŃinuteinute

●● ExtragereaExtragerea pieseipiesei dindin formformăă.. ExtragereaExtragerea pieseipiesei se face se face îînnurmurmăătoareletoarele modurimoduri::

-- prinprin distrugereadistrugerea matrimatriŃŃeiei şşii recuperarearecuperarea pieseipiesei turnateturnate;;-- prinprin eliminareaeliminarea pieseipiesei din din formăformă fărăfără distrugereadistrugerea matrimatriŃŃeiei..

●● CurăCurăŃŃireairea.. CurăCurăŃŃireairea se se realizeazărealizează prinprin: : tăieretăiere ((maselotemaselote, , materialemateriale din din canalelecanalele de de umplereumplere); ); polizarepolizare ((îîndepărtareandepărtarea bavurilorbavurilor); ); sablaresablare cu cu alicealice de de plumb, plumb, ooŃŃelel sausau materialemateriale plasticeplastice..

●● ControlulControlul.. ControlulControlul se se realizeazrealizează ă prinprin inspecinspecŃŃieie cucu luminlumină ă albalbăă, teste de , teste de presiunepresiune, , inspecinspecŃŃieie cucu particule particule magneticemagnetice, teste , teste radiograficeradiografice, , ultrasoniceultrasonice, , teste teste cucu razeraze X X şşi i γγ..

●● TratamentulTratamentul termictermic.. Exemple: Exemple: tratamentetratamente de de detensionaredetensionare pentrupentrueliminareaeliminarea tensiunilortensiunilor şşi i evitareaevitarea fisurfisurăărilorrilor; ; tratamentetratamente termicetermice de de recoacererecoacere, , normalizarenormalizare sausau călire călire pentrupentru modificareamodificarea şşi i îîmbunmbunătăătăŃŃireaireastructuriistructurii..

●● FinisareaFinisarea pieseipiesei turnateturnate.. FinisareaFinisarea pieseipiesei se face se face prinprin sablaresablarepentrupentru debavuraredebavurare sausau uniformizareauniformizarea şşi i îîmbunmbunătăătăŃŃireairea calitcalităăŃŃiiii suprafesuprafeŃŃelorelor, , lustruirelustruire pentrupentru finisări de finisări de îînaltnaltă ă calitatecalitate, , sausau prelucrprelucrări ări mecanicemecanice pentrupentruaducereaaducerea pieseipiesei turnateturnate la la geometriageometria şşi i dimensiuniledimensiunile impuseimpuse de de proiectproiect..

3.2. 3.2. TurnareaTurnarea

3.2.3. 3.2.3. AvantajeleAvantajele şşi i dezavantajeledezavantajele turnturnăăriirii

♦♦ AvantajeleAvantajele procesuluiprocesului de de turnareturnare suntsunt::

●● ObObŃŃinereainerea de de piesepiese cucu forme forme interioareinterioare şşi i exterioareexterioare complexe. complexe. ●● ObObŃŃinereainerea de de piesepiese din din materialemateriale care nu pot care nu pot fifi prelucrateprelucrate prinprin altealte procedeeprocedee●● SimplificareaSimplificarea proiectariiproiectarii formeiformei pieselorpieselor sausau subansamblurilorsubansamblurilor;;●● TurnareaTurnarea este un este un procedeuprocedeu tehnologictehnologic adaptatadaptat la la producproducŃŃiaia mare mare sausau de de

masă masă ((blocuriblocuri motormotor, , carcaselecarcasele cutiilorcutiilor de de vitezeviteze, etc.);, etc.);●● ObObŃŃinereainerea de de piesepiese de de dimensiunidimensiuni şşi i masemase extremextrem de mari ( de mari ( pânpână la ă la 200 200

tonetone).).

♦♦ DezavantajeleDezavantajele procesuluiprocesului de de turnareturnare suntsunt::

●● ContracContracŃŃiaia conduceconduce la la modificareamodificarea dimensiunilordimensiunilor pieselorpieselor finitefinite, , şşi i adeseoriadeseori a a formeiformei geometricegeometrice;;

●● PorozitateaPorozitatea se se manifestmanifestă ă prinprin incluziuniincluziuni gazoasegazoase care care afecteazafectează ă rezistentarezistenta structurală a structurală a materialuluimaterialului;;

●● FisurareaFisurarea conduceconduce la la rebutarearebutarea pieseipiesei turnateturnate;;●● ApariApariŃŃiaia de de structuristructuri de de turnareturnare casantecasante care care trebuietrebuie modificatemodificate pentrupentru a se a se

obobŃŃineine piesepiese cucu caracteristicicaracteristici de de rezistenrezistenŃŃă ă şşi i elasticitateelasticitate ridicateridicate;;●● CosturiCosturi de de producproducŃŃieie ridicateridicate;;

3.2. 3.2. TurnareaTurnarea

3.2.4. 3.2.4. ProiectareaProiectarea formeiformeipieselorpieselor turnateturnate

ProiectareaProiectarea formeiformei constructivconstructiv--tehnologicetehnologicetrebuietrebuie să se să se ŃŃinină ă contcont de de urmurmătorii ătorii factorifactori::

�� dimensiuniledimensiunile, , complexitateacomplexitatea, , forma forma şşii mărimeamărimea suprafesuprafeŃŃeloreloracesteiaacesteia;;

�� forma forma pieseipiesei cucu referirereferire la la criteriilecriteriile de de rezistenrezistenŃŃăă, , procedeulprocedeulde de turnareturnare şşi i condicondiŃŃiileiile specificespecificeale ale procesuluiprocesului de de turnareturnare;;

�� materialulmaterialul din care se din care se confecconfecŃŃioneazăionează piesapiesa;;

�� prelucrărileprelucrările mecanicemecanice la care la care urmeazăurmează săsă fie fie supusăsupusă piesapiesa;;

ReguliReguli de de proiectareproiectare::

●● ProiectareaProiectarea şşii vvizualizareaizualizareamodeluluimodelului pieseipiesei îînn forma de forma de turnareturnare..

TehnologiaTehnologia de de proiectareproiectare permitepermiteobobŃŃinereainerea forme forme virtualevirtuale ale ale pieselorpieselor şşi i fac fac posibilposibilă ă proiectareaproiectarea mai mai uuşşoaroară a ă a modelelormodelelor, , formeiformei şşi i miezurilormiezuriloracesteiaacesteia

3.2. 3.2. TurnareaTurnarea

●● FolosireaFolosirea maselotelormaselotelor pentrupentruevitareaevitarea defectelordefectelor de de contraccontracŃŃieie..

ÎÎntrucâtntrucât oriceorice material se material se contractăcontractăîînn timpultimpul solidificăriisolidificării şşii esteeste posibilposibilsăsă aparăapară defectedefecte îînn masamasa de de material. De material. De aceeaaceea se se procedeazăprocedeazăla la crecreşştereaterea progresivăprogresivă a a secsecŃŃiuniiiuniiîînsprenspre parteapartea superioarăsuperioară, , secsecŃŃiunileiunile marimari fiindfiind îînn apropiereaapropiereamaseloteimaselotei, , figurafigura 3.19.3.19.

3.2. 3.2. TurnareaTurnarea

●● UtilizareaUtilizarea uneiunei grosimigrosimi a a perepereŃŃilorilor câtcât maimai micămică..

GrosimeaGrosimea perepereŃŃilorilor influeninfluenŃŃeazăează vitezaviteza de de răcirerăcire a a materialuluimaterialului topittopit şşii apariapariŃŃiaiadefectelordefectelor de de turnareturnare. La . La stabilireastabilirea grosimiigrosimii perepereŃŃilorilor trebuietrebuie săsă se se ŃŃinăinăcont de cont de fluiditateafluiditatea materialuluimaterialului topittopit, , eforturileeforturile din din piesăpiesă şşii granulagranulaŃŃiaia (cu (cu câtcât aceastaaceasta esteeste maimai finăfină cu cu atâtatât rezistenrezistenŃŃaa esteeste maimai mare).mare).

●● TrecereaTrecerea gradualgraduală ă îîntrentre perepereŃŃii de de grosimigrosimi diferitediferite..

ProiectareaProiectarea optimoptimă a ă a pieselorpieselor turnateturnate impuneimpune o o grosimegrosime unifomunifomă a ă a perepereŃŃiloriloracestoraacestora, care , care conduceconduce la răcire la răcire şşi i solidificaresolidificare uniformuniformăă, , evitareaevitareatensiunilortensiunilor şşi a i a defectelordefectelor de de contraccontracŃŃieie, , porozitateporozitate şşi i structurstructură ă grosolangrosolanăă..

3.2. 3.2. TurnareaTurnarea

●● EvitareaEvitarea îîngrongroşşariiarii zonelorzonelor de de contact contact dintredintre perepereŃŃii..

ÎÎnn cazulcazul razelorrazelor de de racordareracordare preapreamari mari sausau la la contactulcontactul multiplumultipludintredintre perepereŃŃii îînn zona de zona de cotactcotactgrosimeagrosimea pieseipiesei se mă se mărereşştete. . AcestAcestlucrulucru favorizeazăfavorizează apariapariŃŃiaiadefectelordefectelor de de cotraccotracŃŃieie sausau a a suflurilorsuflurilor, , figurafigura 3.21. 3.21. PentruPentruevitareaevitarea acestuiacestui fenomenfenomenprocedeazăprocedează astfelastfel::

-- se se micmicşşoreazorează ă razelerazele de de racordareracordaresausau se se racordeazracordează ă şşi i exteriorulexteriorulpieseipiesei, figura 3.21, a;, figura 3.21, a;

-- se se decaleazdecalează ă perepereŃŃiiii, se , se practicpractică o ă o degajaredegajare îînn pereteleperetele exteriorexterior sausause se creazcrează o un ă o un alezajalezaj dindin fazafaza de de turnareturnare, figura 3.21, b., figura 3.21, b.

3.3. 3.3. DeformărileDeformările plasticeplastice

ForjareaForjarea este este operaoperaŃŃiuneaiunea de de prelucrareprelucrare a a unuiunui metalmetal sausau aliajaliaj, , prinprin deformaredeformare plasticăplastică, la , la caldcald sausau la la recerece, , cucu ajutorulajutorul ciocanuluiciocanului sausau alal preseipresei, figura , figura 3.22. 3.22. ForjareaForjarea modificmodifică forma ă forma şşi i dimensiuniledimensiunile gră grăununŃŃilorilor îînn sensulsensul alungiriialungiriiacestoraacestora. . AstfelAstfel se se creazcrează o ă o structurstructură ă fibroasfibroasă a căă a căreirei rezistenrezistenŃŃă este ă este cresccrescăătoaretoare îînn direcdirecŃŃiaia curgeriicurgerii, , îîmbunmbunăăŃŃăăŃŃinduindu--sese proprietproprietăăŃŃileile fizicefizice ale ale materialuluimaterialului forjatforjat..

�� ForjareaForjarea se se realizeazrealizează ă prinprin deformaredeformare la la caldcald sausau la la recerece, liber, , liber, îînn forme forme sausau plplăci ăci profilateprofilate sausau îînn matrimatriŃŃe.e.

3.3. 3.3. DeformărileDeformările plasticeplastice

3.3.1. 3.3.1. MecanismulMecanismul forjariiforjarii

Sub Sub acacŃŃiuneaiunea forforŃŃeiei de de forjareforjare (de (de baterebatere) ) materialulmaterialul se se deformeazădeformează plastic. plastic. ÎÎnntimpultimpul deformăriideformării grăungrăunŃŃiiii materialuluimaterialului îîşşii modificămodifică geometriageometria marunmarunŃŃinduindu--se se şşii alungindualungindu--se. se. DatorităDatorită curgeriicurgerii plasticeplastice a a materialuluimaterialului se se formeazăformează o o rereŃŃeaea cristalecristale alungitealungite aranjatearanjate succesivsuccesiv, care , care formeazăformează liniilinii continue de continue de deformaredeformare, , figurafigura 3.23. 3.23. FenomenulFenomenul poartăpoartă numelenumele de de fibrajfibraj. . ÎÎnn urmaurmacreeriicreerii acesteiacestei structuristructuri fibroasefibroase materialulmaterialul căpătăcăpătă rezistenrezistenŃŃăă mecanicămecanică maimaimare mare decâtdecât a a materialuluimaterialului neforjatneforjat..

3.3. 3.3. DeformărileDeformările plasticeplastice

3.3.2. 3.3.2. ParametriParametri care care influeninfluenŃŃeazăează forjareaforjarea

ParametriParametri care care influeninfluenŃŃeazăează forjareaforjarea suntsunt::

●● MaleabilitateaMaleabilitatea ((ductilitateaductilitatea).). MaleabilitateaMaleabilitatea esteeste proprietateaproprietatea mecanicămecanică a a materialelormaterialelor şşii aliajeloraliajelor de de permitepermite deformadeformaŃŃiiii plasticeplastice marimari sub sub acacŃŃiuneaiuneaforforŃŃelorelor exterioareexterioare, , fărăfără a se a se distrugedistruge integritateaintegritatea materialuluimaterialului, , dardarmodificândumodificându--se forma se forma şşii dimensiuniledimensiunile..

●● ForjabilitateaForjabilitatea. . ForjabilitateaForjabilitatea este o este o caracteristiccaracteristică ă tehnologictehnologică ă şşi i reprezintreprezintă ă capacitateacapacitatea unuiunui materialmaterial de a de a curgecurge şşi a se i a se deformadeforma cucu grade mari de grade mari de deformaredeformare, , subsub acacŃŃiuneaiunea uneiunei forforŃŃe e exterioareexterioare de de compresiunecompresiune, f, fară a se ară a se fisurafisura..

●● TemperaturaTemperatura de de forjareforjare.. TemperaturaTemperatura de de forjareforjare depindedepinde de de calitateacalitateamaterialuluimaterialului care se care se forjeazforjeazăă. .

●● ForForŃŃaa de de forjareforjare.. ForForŃŃaa de de forjareforjare este o este o caracteristiccaracteristică a ă a materialuluimaterialului forjatforjatşşi i depindedepinde de de temperaturatemperatura de de forjareforjare. . Cu cât aceasta este mai mare cu Cu cât aceasta este mai mare cu atât foratât forŃŃa este mai micăa este mai mică. . Limita Limita pânpână la care se ă la care se poatepoate îîncncăălzilzi materialulmaterialuldepindedepinde îînsnsă de structura ă de structura şşi i proprietproprietăăŃŃileile acestuiaacestuia..

3.3. 3.3. DeformărileDeformările plasticeplastice

3.3.3. 3.3.3. AvantajeleAvantajele şşi i dezavantajeledezavantajele forjariiforjarii

AvantajeleAvantajele forjforjăăriirii::�� forjareaforjarea se se aplicaplică la ă la teoreticteoretic la la toatetoate materialelematerialele metalicemetalice şşi i nemetalicenemetalice;;�� metodametoda se se utilizeazutilizează la ă la piesepiese cucu dimensiunidimensiuni de de foartefoarte micimici ((zecizeci de de gramegrame) )

la la piesepiese foartefoarte mari (mari (zecizeci de de tonetone););�� eliminareaeliminarea incluziunilorincluziunilor, , segregasegregaŃŃiiloriilor şşii a a defectelordefectelor interne;interne;�� orientareaorientarea grăungrăunŃŃilorilor sisi deformareadeformarea lorlor conduce la conduce la realizarearealizarea uneiunei structuristructuri

fibroasefibroase; ; acestăacestă structurăstructură conferăconferă pieseipiesei rezistenrezistenŃŃăă mecanicămecanică mare, mare, rezistenrezistenŃŃăă maximămaximă la impact la impact şşii la la obosealăoboseală;;

DezavantajeleDezavantajele forjăriiforjării�� costuricosturi de de producproducŃŃieie mari (matrimari (matriŃŃe si e si echipamenteechipamente de de forjareforjare););�� apariapariŃŃiaia de de tensiunitensiuni rezidualereziduale îînn timpultimpul prelucrarilorprelucrarilor mecanicemecanice;;�� productivitateproductivitate redusăredusă îînn cazulcazul forjăriiforjării manualemanuale liberelibere sausau îînn matrimatriŃŃee

deschisedeschise;;

3.4. 3.4. StampareaStamparea

StampareaStamparea este un este un procedeuprocedeu de de deformaredeformare plastică a plastică a semifabricatelorsemifabricatelor prinprinimprimareaimprimarea pepe suprafasuprafaŃŃaa semifabricatuluisemifabricatului a a uneiunei amprenteamprente identicidentică ă cucu ceaceaa a poansonuluipoansonului figura 3.26, a. figura 3.26, a. AmprentaAmprenta are o are o adâncimeadâncime de de zecimizecimi de de milimetrumilimetru. . Exemple de Exemple de piesepiese stampatestampate suntsunt monedelemonedele, , cozilecozile tacâmurilortacâmurilorsausau altealte elementeelemente amprentateamprentate pepe o o suprafasuprafaŃŃăă, , figurafigura 3.26, b.3.26, b.

3.4. 3.4. AmbutisareaAmbutisareaAmbutisareaAmbutisarea esteeste operaoperaŃŃiaia tehnologicătehnologică prinprin care un care un semifabricatsemifabricat cu cu

suprafasuprafaŃŃaa planăplană ((tablatabla) ) esteeste transformattransformat îîntrntr--oo piesăpiesă, , îînn general de forma general de forma alveolarăalveolară, , prinprin deformaredeformare plasticăplastică. . DeformareaDeformarea se se realizeazrealizează la ă la recerece pentrupentrutable table cucu grosimigrosimi micimici şşi la i la caldcald pentrupentru table table groasegroase..

3.5. 3.5. ExtrudareaExtrudarea

ExtrudareaExtrudarea esteeste un un procedeuprocedeu tehnologictehnologic de de obobŃŃinereinere a a pieselorpieselorfinite finite sausau semifabricatelorsemifabricatelor prinprin curgereacurgerea materialelormaterialelor metalicemetalicesub sub acacŃŃiuneaiunea uneiunei presiunipresiuni marimari, care , care forforŃŃeazăează materialulmaterialul săsăpatrundăpatrundă îînn matrimatriŃŃăă, , figurafigura 4.1.4.1.

ExtrudareaExtrudarea se se utilizeazăutilizează îînn cazulcazul atâtatât îînn cazulcazul materialelormaterialelormetalicemetalice, , materialelormaterialelor nemetalicenemetalice ((materialemateriale plasticeplastice, , sticlăsticlă, , carbon), carbon), produseproduse alimentarealimentare ((produseproduse de de carmangeriecarmangerie, , zaharoasezaharoase).).

3.5. 3.5. ExtrudareaExtrudarea

3.5.1. 3.5.1. ExtrudareaExtrudarea la la recereceExtrudareaExtrudarea directădirectă la care la care sensulsensul de de deformaredeformare a a materialuluimaterialului extrudatextrudat esteeste identicidentic cu cu sensulsensul

forforŃŃeiei, , figurafigura 4.2, a ;4.2, a ;

ExtrudareaExtrudarea inversăinversă cu cu sensulsensul de de deformaredeformare opus opus sensuluisensului forforŃŃeiei, , figurafigura 4.2, b ;4.2, b ;

ExtrudareaExtrudarea combinatăcombinată compusăcompusă din din celecele douădouă modurimoduri de de extrudareextrudare, fig. 4.2, c ., fig. 4.2, c .

ExtrudareaExtrudarea transversalătransversală caracterizatăcaracterizată prinprin refularearefularea materialuluimaterialului dupadupa o o direcdirecŃŃieieperpendicularăperpendiculară pepe direcdirecŃŃiaia forforŃŃeiei, , figurafigura 4.2, d .4.2, d .

ExtrudareaExtrudarea hidrostaticăhidrostatică caracterizatăcaracterizată prinprin acacŃŃiuneaiunea indirectăindirectă a a forforŃŃeiei de de apăsareapăsare asupraasuprasemifabricatuluisemifabricatului, , prinprin intermediulintermediul unuiunui mediumediu fluid, fig. 4.2, e .fluid, fig. 4.2, e .

ExtrudareaExtrudarea prinprin impact (impact (cucu şşoc)oc) care care se se caracterizeazcaracterizează ă prinprin acacŃŃiuneaiunea cucu vitezviteză ă foartefoartemare a mare a pistonuluipistonului asupraasupra semfabricatuluisemfabricatului. . ExtrudareaExtrudarea cu cu şşococ se se aplicăaplică atâtatât îînn cazulcazul extrudariiextrudariidirectedirecte câtcât şşii a a celeicelei indirecteindirecte, , figurafigura 4.2, f.4.2, f.

3.5. 3.5. ExtrudareaExtrudarea

3.5.2. 3.5.2. ExtrudareaExtrudarea la la caldcald

ExtrudareaExtrudarea la la caldcald esteeste un un procedeuprocedeu similar cu similar cu forjareaforjarea sausau deformareadeformarea prinprinrularerulare. . TemperaturileTemperaturile îînaltenalte şşii presiunilepresiunile marimari ducduc la la uzareuzare agresivăagresivă a a matrimatriŃŃelorelor. Din . Din acestacest motivmotiv pentrupentru reducereareducerea frecăriifrecării se se utilizeasăutilizeasălubrifianlubrifianŃŃii de tip de tip uleiuriuleiuri grafitategrafitate, , pilberepilbere de de sticlăsticlă

ExtrudareaExtrudarea la la caldcald se se realizeazărealizează îînn urmatoareleurmatoarele modurimoduri::�� extrudareaextrudarea directădirectă a a pieselorpieselor cu cu profilprofil plinplin, , figurafigura 4.4, a;4.4, a;�� extrudareaextrudarea directădirectă a a pieselorpieselor cu cu profilprofil complex cu complex cu golurigoluri, , figurafigura 4.4, b;4.4, b;�� extrudareaextrudarea inversăinversă a a pieselorpieselor, , figurafigura 4.4, c.4.4, c.

3.5. 3.5. ExtrudareaExtrudarea

3.5.3. 3.5.3. ExtrudareaExtrudarea materialelormaterialelor plasticeplasticeExtrudareaExtrudarea materialelormaterialelor plasticeplastice esteeste un un procedeuprocedeu similar cu similar cu extrudareaextrudarea

metalelormetalelor, cu , cu referirereferire la forma la forma pieselorpieselor obobŃŃinuteinute. . PrinPrin acestacest procedeuprocedeu se se pot pot obobŃŃineine semifabricatesemifabricate profilateprofilate şşii piesepiese similaresimilare ca ca formăformă cu cu celeceleobobŃŃinuteinute îînn cazulcazul extrudăriiextrudării la la caldcald..

TehnologiaTehnologia de de extrudareextrudare are are următoareleurmătoarele etapeetape::�� îîncălzireancălzirea materialuluimaterialului pânăpână la la topireatopirea acestuiaacestuia;;�� extrudareaextrudarea propriupropriu--zisăzisă;;�� răcirearăcirea pieseipiesei extrudateextrudate; ;

3.6. 3.6. InjecInjecŃŃiaia

InjecInjecŃŃiaia este o este o tehnologietehnologie de de fabricafabricaŃŃieie a a pieselorpieselor dindin materialemateriale plasticeplastice, , prinprinformareaformarea pieseipiesei îîntrntr--oo cavitatecavitate a a uneiunei matrimatriŃŃe. e. FormareaFormarea se se realizeazărealizează prinprinintroducereaintroducerea sub sub presiunepresiune a a materialuluimaterialului topittopit îînn cavitateacavitatea care are forma care are forma pieseipiesei finite, finite, dupădupă care care acestaacesta esteeste răcitrăcit şşii piesapiesa esteeste eliminatăeliminată din din matrimatriŃŃăă, , figurafigura 4.8.4.8.

InjecInjecŃŃiaia se se realizeazrealizează ă pepe mamaşşiniini de de injecinjecŃŃieie, figura 4.9. , figura 4.9. PrincipalelePrincipalelecomponentecomponente ale ale acesteiaacesteia suntsunt: : dispozitivuldispozitivul de de îînchiderenchidere, , capulcapul de de injecinjecŃŃieie, , sistemulsistemul de de îîncălzirencălzire, , sistemulsistemul de de răcirerăcire, etc., etc.

3.6. 3.6. InjecInjecŃŃiaiaProcedeulProcedeul se se aplicăaplică următoarelorurmătoarelor tipuritipuri de de materialemateriale: : materialemateriale termoplastetermoplaste, ,

materialemateriale termorigidetermorigide, , materialemateriale neferoaseneferoase..●● MaterialeMateriale termoplastetermoplaste. . CâtevaCâteva din din materialelematerialele termoplastetermoplaste suntsunt::-- polistirenulpolistirenul esteeste celcel maimai utilizatutilizat material material utilizatutilizat pentrupentru obobŃŃinereainerea pieselorpieselor prinprin

injecinjecŃŃieie; ; AcestaAcesta are are rezistenrezistenŃŃăă mecanicămecanică şşii durabilitatedurabilitate marimari şşii prepreŃŃ de cost de cost redusredus..-- ABS (ABS (acrilontrilacrilontril butadienbutadien stirenstiren) ) este un este un materialmaterial cucu stabilitatestabilitate dimensionaldimensională bunăă bună, ,

fiindfiind utilizatutilizat îîntrntr--oo gamgamă ă extremextrem de de variatvariată de ă de produseproduse (de la (de la jocurijocuri de de tiptip Lego la Lego la carcasecarcase pentrupentru produseproduse electroniceelectronice;;

-- relonrelon, nylon , nylon suntsunt materialemateriale care au care au rezistenrezistenŃŃă ă chimicchimică bunăă bună, , rezistenterezistente la la temperaturtemperaturăă, , cucu elasticitateelasticitate şşi i rezistenrezistenŃŃă bunăă bună;;

-- polietilenpolietilenă ă şşi i polipropilenpolipropilenăă, , suntsunt materialemateriale cucu rezistenrezistenŃŃă ă şşi i flexibilitateflexibilitate bună bună (de (de exempluexemplu cutiicutii şşi i recipienrecipienŃŃii););

-- PVC (PVC (policlorurapoliclorura de de vinilvinil))●● MaterialeMateriale duroplasteduroplaste ((termorigidetermorigide))

PieselePiesele din din materialemateriale duroplasteduroplaste se se caracterizeazăcaracterizează prinprin rezistenrezistenŃŃăă electricăelectrică şşiitermicătermică foartefoarte bunebune. . CâtevaCâteva din din acesteaceste materialemateriale suntsunt::

-- bachelitabachelita ((fenolformaldehidăfenolformaldehidă) ) esteeste utilizatăutilizată pentrupentru piesepiese care care trebuietrebuie săsă aibăaibărezistenrezistenŃŃăă bunăbună la la temperaturitemperaturi ridicateridicate (de (de exempluexemplu comutatoarecomutatoare, doze , doze electriceelectrice, , prize, etc.);prize, etc.);

-- aminoplasteleaminoplastele suntsunt materialemateriale similaresimilare cu cu bachelitabachelita, , producânduproducându--se se aceleaaceleaşşii tipuritipuri de de piesepiese care au care au rezistenrezistenŃŃăă termicătermică şşii electricăelectrică foartefoarte bunebune;;

●● MaterialeMateriale neferoaseneferoase. Din . Din aceastăaceastă categoriecategorie facfac parte parte aliajelealiajele de de aluminiualuminiuşşii alamelealamele. . AcesteaAcestea se se utilizeazăutilizează pentrupentru piesepiese relativrelativ micimici..

AvantajulAvantajul este că este că pieselepiesele obobŃŃinuteinute prinprin acestacest procedeuprocedeu au au precizieprecizie mai mare, mai mare, iariar prepreŃŃulul de de costcost este mai este mai scscăzut ăzut decâtdecât a a celorcelor obobŃŃinuteinute prinprin turnareturnare îînnforme de forme de nisipnisip..

3.7. 3.7. ObObŃŃinereainerea pieselorpieselor prinprin suflaresuflare cu cu aeraer

AmbalajeleAmbalajele tip tip sticlăsticlă din material plastic, din material plastic, cunoscutecunoscute sub sub numelenumele de PET se de PET se fabricafabrica din din polietilenpolietilenă ă tereftalattereftalat (PET). (PET). AceastaAceasta se se caracterizeazcaracterizează ă prinprinmoleculemolecule lungilungi care care formeazformează ă lanlanŃŃuriuri de de moleculemolecule. . TemperatureTemperature de de topiretopire a a PETPET--uluiului este de 245este de 245ººCC-- 265265ººC.C.

TehnologiaTehnologia de de obobŃŃinereinere a PETa PET--urilorurilor presupunepresupune următoareleurmătoarele etapeetape::�� obobŃŃinereainerea uneiunei preformepreforme ((semifabricatsemifabricat) care are ) care are definitădefinită geometriageometria gâtuluigâtuluirecipientuluirecipientului şşii rezervarezerva de material de material pentrupentru obobŃŃinereainerea recipientuluirecipientului�� obobŃŃinereainerea formeiformei finitefinite a a recipientuluirecipientului prinprin îîncncăălzirelzire a a semifabricatuluisemifabricatului şşi i

suflaresuflare de de aeraer îînn semifabricatulsemifabricatul prepreîîncncăălzitlzit. . DeformareaDeformarea la forma la forma finităfinită se se realizeazărealizează îînn matrimatriŃŃăă, cu , cu ajutorulajutorul instalainstalaŃŃiiloriilor se se formareformare..

3.8. 3.8. ObObŃŃinereainerea pieselorpieselor prinprin vidarevidareFormareaFormarea cucu ajutorulajutorul viduluividului este un este un procesproces de de formareformare termoplastictermoplastică ă prinprin

care o care o foaiefoaie de de materialmaterial plastic se plastic se transformtransformă ă îîntrntr--oo piesă piesă tridimensionaltridimensionalăă, , cucu ajutorulajutorul temporaturiitemporaturii şşi i viduluividului sausau//şşi i presiuniipresiunii..

TehnologicTehnologic aceastăaceastă metodămetodă are are următoareleurmătoarele etapeetape::�� îîncălzireancălzirea foiifoii de material plastic de material plastic pânăpână la la maleabilizaremaleabilizare ((materialulmaterialul devinedevine

deformabildeformabil plastic);plastic);�� introducereaintroducerea foiifoii îînn matrimatriŃŃăă şşii formareaformarea produsuluiprodusului, , prinprin vidareavidarea zoneizonei

dintredintre foaiefoaie sisi matrimatriŃŃăă ((materialulmaterialul iaia forma forma matrimatriŃŃeiei pepe care se care se muleazămulează););�� răcirearăcirea produsuluiprodusului cu cu ajutorulajutorul sistemuluisistemului de de răcirerăcire a a matrimatriŃŃeiei şşii eliminareaeliminarea

acestuiaacestuia din din matrimatriŃŃăă, , prinprin suflaresuflare de de aeraerPieselePiesele obobŃŃinuteinute prinprin acestacest procedeuprocedeu suntsunt componentecomponente utilizateutilizate cucu precprecăăderedere

la la ambalajeleambalajele dindin industriileindustriile: : alimentaralimentară ă (ex. (ex. paharepahare, , farfuriifarfurii), ), cosmeticcosmeticăă, , medicalmedicală ă (ex. (ex. ambalajeambalaje pentrupentru seringiseringi, pilule), , pilule), electronicelectronică ă ((ambalajeambalajepentrupentru compomentecompomente), ), produselorproduselor casnicecasnice, , jucjucăăriirii, , echipamentechipament sportive, sportive, automobile, automobile, confecconfecŃŃiiii, etc.., etc..

AvantajeleAvantajele procedeuluiprocedeului suntsunt::�� procedeulprocedeul esteeste economic economic pentrupentru seriiserii micimici şşii mijlociimijlocii; ; �� matrimatriŃŃee simple cu simple cu pupuŃŃineine componentecomponente;;�� posibilitateaposibilitatea de a se de a se obobŃŃineine suprafesuprafeŃŃee ale ale pieselorpieselor colorarecolorare direct, direct,

utilizânduutilizându--sese foi foi dindin materialemateriale coloratecolorate sausau placateplacate..

3.9. 3.9. PrelucrăriPrelucrări mecanicemecanicePrelucrareaPrelucrarea mecanicămecanică esteeste o o

metodămetodă prinprin care se care se modificămodificăforma forma geometricăgeometrică a a semifabricatelorsemifabricatelor. . ModificărileModificărilepresupunpresupun îîndepărtareandepărtareamaterialuluimaterialului îînn anumiteanumite zone zone pânăpânăla la realizarearealizarea formeiformei finite a finite a pieseipiesei..

ClasificareClasificare::1) 1) DupăDupă tipultipul suprafesuprafeŃŃelorelor care care

se se prelucreazăprelucrează::�� suprafesuprafeŃŃee cilindricecilindrice realizabilerealizabile

prinprin::strujirestrujire;;gauriregaurire;;alezarealezare;;rectificarerectificare circularăcirculară..

�� SuprafeSuprafeŃŃee plane plane realizabilerealizabile prinprin::frezarefrezare;;mortezaremortezarestrunjirestrunjire frontalăfrontală;;rectificarerectificare planăplană..

�� SuprafeSuprafeŃŃee profilateprofilate realizaterealizate prinprin::strunjirestrunjire de de copierecopiere;;frezarefrezare prinprin copierecopiere;;pilotarepilotare prinprin comandăcomandă numericănumerică CNC;CNC;brobroşşareare;;

2) 2) DupăDupă finefineŃŃeaea operaoperaŃŃieiiei::a) a) DegroDegroşşareare;;b) b) FinisareFinisare;;c) c) SuprafinisareSuprafinisare::

-- lustruirelustruire;;-- honuirehonuire;;-- lepuirelepuire;;

3.9. 3.9. PrelucrăriPrelucrări mecanicemecanice4.5.1. 4.5.1. StrunjireaStrunjireaStrunjireaStrunjirea esteeste procedeulprocedeul tehnologictehnologic de de prelucrareprelucrare, , prinprin care se care se obobŃŃinin piesepiese cu cu

secsecŃŃiuneiune circularăcirculară şşii suprafesuprafeŃŃee de de tipultipul::�� lateralelaterale de de revolurevoluŃŃieie ((cilindricecilindrice, , coniceconice););�� frontalefrontale plane;plane;�� profilateprofilate..StrunjireaStrunjirea se se realizeazărealizează cu cu ajutorulajutorul utilajuluiutilajului numitnumit strungstrung, , figurafigura 4.14.4.14.PiesaPiesa esteeste fixatăfixată îîntrntr--un un dispozitivdispozitiv numitnumit universal de strung.universal de strung.SculaScula cu care se cu care se realizeazărealizează strunjireastrunjirea esteeste cucuŃŃitulitul de strungde strung, , figurafigura 4.14, a. 4.14, a. MiMişşcărilecările care le care le realizeazărealizează strungulstrungul pentrupentru a se a se realizarealiza procesulprocesul de de strunjirestrunjire

suntsunt următoareleurmătoarele::�� universaluluniversalul are are mimişşcarecare de de rotarotaŃŃieie îînn ambeleambele sensurisensuri;;�� saniasania longitudinalălongitudinală, a , a căreicărei deplasaredeplasare esteeste paralelăparalelă cu cu axaaxa pieseipiesei;;�� saniasania transversalătransversală a a căreicărei deplasaredeplasare esteeste perpendicularăperpendiculară pepe axaaxa pieseipiesei;;�� portsculaportscula care care esteeste fixatăfixată pepe saniasania transversalătransversală şşii care care fixeazăfixează sculascula

((cucuŃŃitulitul de strung).de strung).ÎÎn figura 4.14, d n figura 4.14, d şşi e sunt prezentate forme de piese tip flani e sunt prezentate forme de piese tip flanşşăă..ParametriParametri de de aaşşchierechiere suntsunt::�� vitezaviteza de de rotarotaŃŃieie măsuratămăsurată îînn m/sm/s sausau rot/min;rot/min;�� avansulavansul, care , care reprezintăreprezintă vitezaviteza de de deplasaredeplasare dede--a a lungullungul axeiaxei, , măsuratmăsurat îînn

mm/min;mm/min;�� adâncimeaadâncimea de de aaşşchierechiere, , reprezintândreprezintând grosimeagrosimea aaşşchieichiei, , măsuratămăsurată îînn mm.mm.

3.9. 3.9. PrelucrăriPrelucrări mecanicemecanice

CâtevaCâteva din din criteriicriterii de de proiectareproiectare a a pieselorpieselor strujitestrujite sunt:sunt:

●● Evitarea pe cât posibil a formelor subEvitarea pe cât posibil a formelor subŃŃiri iri şşi lungi.i lungi. Prinderea se face de partea Prinderea se face de partea cilindricăcilindrică, figura 4.15, a., figura 4.15, a.

●● Prinderea piesei Prinderea piesei îîn universal prin n universal prin intermediul unei suprafeintermediul unei suprafeŃŃe cilindrice, e cilindrice, pentru a crepentru a creşşte stabilitatea piesei te stabilitatea piesei fixate pe mafixate pe maşşină ină şşi precizia prelucrăriii precizia prelucrării..

●● EvitareaEvitarea strujiriistrujirii suprafesuprafeŃŃelorelor coniceconice care care suntsunt costisitoatecostisitoate şşii îînlocuireanlocuirea acestoraacestoracu cu suprafesuprafeŃŃee cilindricecilindrice, , figurafigura 4.15, c.4.15, c.

3.9. 3.9. PrelucrăriPrelucrări mecanicemecanice

4.5.2. 4.5.2. FrezareaFrezareaFrezareaFrezarea esteeste procedeulprocedeul tehnologictehnologic de de prelucrareprelucrare prinprin care se care se obobŃŃinin piesepiese care care

au au suprafesuprafeŃŃeleele plane, plane, unghiulareunghiulare sausau curbecurbe. . PrelucrareaPrelucrarea se se realizeazărealizează pepe o o mamaşşinăină care se care se numenumeşştete mamaşşinăină de de frezatfrezat, cu , cu ajutorulajutorul uneiunei sculescule care are care are maimai mulmulŃŃii dindinŃŃii, , numitănumită sculăsculă de de frezatfrezat ((frezăfreză). ). ÎÎnn figurafigura 4.16, h 4.16, h esteesteprezentatăprezentată o o mamaşşinăină de de frezatfrezat cu cu axaaxa verticalăverticală iariar îînn figurafigura 4.16, g 4.16, g esteesteprezentatăprezentată o o mamaşşinăină de de frezatfrezat cu cu axaaxa de de rotarotaŃŃieie orizontalăorizontală..

MiMişşcărilecările efectuateefectuate de de mamaşşimaima de de frezatfrezat din din figurafigura 4.16, g 4.16, g suntsunt::�� sculascula executăexecută o o mimişşcarecare de de rotarotaŃŃieie;;�� masamasa executăexecută o o mimişşcarecare de de rotarotaŃŃieie dupădupă celecele douădouă axe, Ox axe, Ox şşii OyOy;;ÎÎn funcn funcŃŃie de forma frezei există următoarele tipuri de frezăriie de forma frezei există următoarele tipuri de frezări::�� frezarefrezare cilindricăcilindrică, , figurafigura 4.16, a;4.16, a;�� frezarefrezare frontalăfrontală, , figurafigura 4.16, b;4.16, b;�� frezarefrezare cilindrocilindro--frontalăfrontală, , figurafigura 4.16, c;4.16, c;�� frezarefrezare profilatăprofilată, , figurafigura 4.16, d;4.16, d;ParametriParametri de de aaşşchierechiere prinprin frezarefrezare suntsunt::�� vitezaviteza de de rotarotaŃŃieie măsuratămăsurată îînn m/min m/min sausau rot/min;rot/min;�� avansulavansul măsuratmăsurat îînn mm/min. mm/min. AvansulAvansul poatepoate fifi îînn sensulsensul mimişşcăriicării de de rotarotaŃŃieie

sausau îînn senssens opus opus mimişşcăriicării de de rotarotaŃŃieie;;�� adâncimeaadâncimea de de aaşşchierechiere, , măsuratămăsurată îînn mm.mm.

3.9. 3.9. PrelucrăriPrelucrări mecanicemecanice

Criterii şi reguli de proiectare ● În cazul adâncimilor mari de frezare, acestea nu trebuie să

depăşească de trei ori diametrul frezei, ● În situaŃii în care pereŃii înalŃi nu pot fi evitaŃi se apelează la

soluŃii de tipul, figura 4.17, b:- înclinarea peretelui;- degajarea peretelui şi micşorarea suprafeŃei prelucrate la

minim;- degajarea peretelui şi frezarea unui canal la bază.● În cazul frezărilor din figura 4.17, c se evită muchiile vii,

folosindu-se următoarele soluŃii:- alegerea unei raze de racordare egală cu faza frezei;- găurirea prealabilă a piesei în zona muchiei şi apoi frezarea

pieselor;

● Asigurarea posibilităŃii de aşezare şi a stabilităŃii acesteia pe maşină, figura 4.17, d. Se preferă ca suprafeŃele de prelucrat să fie paralele cu suprafaŃa de aşzare.● La piese cu suprafeŃe plane mari se vor utiliza bosaje

care micşorează suprafaŃa prelucrată şi îmbunătăŃeşte posibilitatea de aşezare a piesei finite, figura 4.17, e.● Accesibilitatea sculei la locurile de prelucrat şi

folosirea degajărilor pentru realizarea frezării pe întreaga suprafaŃă, figura 4.17, f.● Pentru colŃurile exterioare se vor evita razele de

racordare care necesită scule profilate şi prelucrare precisă ( procedeu costisitor), în favoarea teşiturilor, figura 4.17, g.

3.9. 3.9. PrelucrăriPrelucrări mecanicemecanice4.5.3. Găurirea, lărgirea şi lamareaGăurirea este procedeul prin care se obŃin suprafeŃe cilindrice interioare(numite şi găuri sau alezaje). Prelucrareaacestora se realizează utilizând maşini de găurit, figura 4.18, h şi folosind sculenumite generic burghie. În funcŃie de forma găurii de prelucrat, figura 4.18, f burghiele se împart astfel:-pentru găurire directă – burghiu, figura4.18, b;-pentru lărgirea găurii - lărgitor saualezor, figura 4.18, c;-pentru lamare – lamator, adâncitor, figura 4.18, d;-pentru teşire – teşitor, figura 4.18, e.

Parametri de găurire sunt:-viteza de rotaŃie măsuratăîn m/min sau rot/min;-avansul măsurat înmm/min;-adâncimea de găuriremăsurată în mm;

3.9. 3.9. PrelucrăriPrelucrări mecanicemecaniceCriteriileCriteriile de de proiectareproiectare a a pieselorpieselor

găuritegăurite suntsunt următoareleurmătoarele::●● Utilizarea cu precădere a Utilizarea cu precădere a

burghieror standardizate.burghieror standardizate.●● FFolosolosireairea găuri găurilorlor străpunse străpunse îîn n

locul celor locul celor îînfundate deoarece nfundate deoarece răcirearăcirea, lubrifierea , lubrifierea şşi eliminarea i eliminarea aaşşchiilor se realizează mult mai chiilor se realizează mult mai uuşşor.or.

●● Reducerea numărului de Reducerea numărului de dimensiuni de găuri utilizate la o dimensiuni de găuri utilizate la o piesăpiesă, evitându, evitându--se schimbarea se schimbarea de prea multe ori a burghielor.de prea multe ori a burghielor.

●● SuprafaSuprafaŃŃa de intrare a burghiului a de intrare a burghiului trebuie să fie perpendiculară pe trebuie să fie perpendiculară pe axa burghiului pentru ca acesta axa burghiului pentru ca acesta să nu alunece la intraresă nu alunece la intrare, figura , figura 4.19, a4.19, a--d.d.

●● Este indicat ca suprafaEste indicat ca suprafaŃŃa de iea de ieşşire ire să fie tot perpendiculară pe axăsă fie tot perpendiculară pe axă, , pentru ca pentru ca îîndepărtarea bavurii sa ndepărtarea bavurii sa se facă cu use facă cu uşşurinurinŃŃăă, figura 4.19, , figura 4.19, bb--d.d.

●● ÎÎn cazul găurilor cu diametre mici n cazul găurilor cu diametre mici şşi lungi (lungimea mai mare i lungi (lungimea mai mare decât 3 D)decât 3 D),, se preferă găurile se preferă găurile îîn n trepte, figura 4.19, g.trepte, figura 4.19, g.

3.9. 3.9. PrelucrăriPrelucrări mecanicemecanice

4.5.3. Filetarea4.5.3. FiletareaFiletareaFiletarea este procedeul tehnoogic de este procedeul tehnoogic de

prelucrare prin aprelucrare prin aşşchiere cu chiere cu ajutorul căruia se obajutorul căruia se obŃŃin filetele. in filetele. Acestea sunt exterioare Acestea sunt exterioare şşi i interioare, figura 4.interioare, figura 4.20, a20, a, b, b..

Filetarea se realizează manualFiletarea se realizează manual, pe , pe mamaşşini unelte universale (strung), ini unelte universale (strung), figura 4.20, c, sau mafigura 4.20, c, sau maşşini ini automate.automate.

Sculele pentru filetare sunt:Sculele pentru filetare sunt:�� pentru găuri filetatepentru găuri filetate: t: tarod, figarod, figura ura

4.20, 4.20, d;d;�� pentru arbori: filipentru arbori: filierăeră, figura 4.20, , figura 4.20,

c;c;�� pentru filetarea pe strung se pentru filetarea pe strung se

folosesc cufolosesc cuŃŃite pentru filetate ite pentru filetate exterioarăexterioară, figura 4.20, f , figura 4.20, f şşi i interioară figura interioară figura 4.20, g.4.20, g.

3.9. 3.9. PrelucrăriPrelucrări mecanicemecanice4.5.4. Procedee de finisare4.5.4. Procedee de finisareFinisarea suprafeFinisarea suprafeŃŃelor este un procedeu de prelucrare prin care se elor este un procedeu de prelucrare prin care se

îîndepărtează o cantitate foarte mică de material de pe aceastandepărtează o cantitate foarte mică de material de pe aceasta. F. Finisarea inisarea se utilizează pentru se utilizează pentru îîmbunătămbunătăŃŃirea calităirea calităŃŃii suprafeii suprafeŃŃelor piesei, care sunt elor piesei, care sunt superioare unei suprafesuperioare unei suprafeŃŃe prelucrate prin alte procedee mecanice.e prelucrate prin alte procedee mecanice.

Procedeele cele mai utilizate pentru finisare sunt: rectificareaProcedeele cele mai utilizate pentru finisare sunt: rectificarea, honuirea , honuirea şşi i lepuirea, lustruilepuirea, lustruirea, firea, finisarea electrochimicănisarea electrochimică..

4.5.4.1. Rectificarea4.5.4.1. RectificareaRectificareaRectificarea este un procedeu de finisare a unei suprafeeste un procedeu de finisare a unei suprafeŃŃe prin e prin îîndepărtarea ndepărtarea

unui strat subunui strat subŃŃire de material. Rire de material. Rectificare se efectuează cu următoarele ectificare se efectuează cu următoarele scopuri:scopuri:

-- prelucrarea suprafeprelucrarea suprafeŃŃeelorlor căr căroror duritate este atât de mare duritate este atât de mare îîncât nu se mai ncât nu se mai poate prelucra economic prin alte procedee de prelucrare;poate prelucra economic prin alte procedee de prelucrare;

-- îîmbunătămbunătăŃŃirea calităirea calităŃŃii suprafeii suprafeŃŃei prelucrate: ei prelucrate: -- îîndepărtarea materialului ndepărtarea materialului îîn exces.n exces.Există următoarele metode de rectificareExistă următoarele metode de rectificare: r: rectificarea planăectificarea plană, r, rectificarea ectificarea

circulară circulară îîntre vârfurintre vârfuri şşi fără vârfurii fără vârfuri..

3.9. 3.9. PrelucrăriPrelucrări mecanicemecanice●● Rectificarea planăRectificarea plană este un procedeu este un procedeu

de finisare prin care se obde finisare prin care se obŃŃin suprafein suprafeŃŃe e plane de calitate superioarăplane de calitate superioară. . Rectificarea se realizează cu ajutorul Rectificarea se realizează cu ajutorul mamaşşinilor de rectificat planinilor de rectificat plan..

MiMişşcările care le realizează macările care le realizează maşşina sunt:ina sunt:●● Piatra de rectificat execută următoarele Piatra de rectificat execută următoarele

mimişşcăricări::-- mimişşcare de rotacare de rotaŃŃie;ie;-- mimişşcare de deplasare lateralăcare de deplasare laterală, ,

pentru a acoperi pentru a acoperi îîntraga suprafantraga suprafaŃŃă ă a piesei;a piesei;

-- mimişşcare perpendiculară pe axa care perpendiculară pe axa piesei, care definesc adâncimea piesei, care definesc adâncimea de prelucrare;de prelucrare;

●● Piesa execută o mi Piesa execută o mişşcare de deplasare care de deplasare longitudinalălongitudinală..

Parametri de prelucrare prin rectificare Parametri de prelucrare prin rectificare plană suntplană sunt::

viteza de rotaviteza de rotaŃŃie a pietrei de rectificat ie a pietrei de rectificat [rot/min];[rot/min];

�� viteza de avans longitudinal viteza de avans longitudinal (viteza (viteza de deplasare longitudinală de deplasare longitudinală a mesei)a mesei) [ [mm/min];mm/min];

�� avansul transversal (avansul transversal (mărimea cu mărimea cu care se deplasează transversal care se deplasează transversal masa portmasa port--piesă sau sculapiesă sau scula););

�� adâncimea de aadâncimea de aşşchiere [mm].chiere [mm].

3.9. 3.9. PrelucrăriPrelucrări mecanicemecanice●● Rectificarea circularăRectificarea circulară este un este un

procedeu de prelucrare de finisare a procedeu de prelucrare de finisare a pieselor circulare, care spieselor circulare, care se realizează e realizează pe mape maşşina de rectificat circular ina de rectificat circular (rotund). (rotund). Există două metode de Există două metode de rectificare circularărectificare circulară::

●● Rectificarea Rectificarea îîntre vârfurintre vârfuri este un este un procedeu de prelucrare la care piesa procedeu de prelucrare la care piesa este fixată pe masa maeste fixată pe masa maşşinii inii îîntre două ntre două vârfurivârfuri..

MiMişşcările necesare pentru rectificare cările necesare pentru rectificare îîntre ntre vârfuri sunt:vârfuri sunt:

�� piesa are o mipiesa are o mişşcare de rotacare de rotaŃŃie ie îîn jurul n jurul axei axei şşi mii mişşcare de translacare de translaŃŃie deie de--a a lungul acesteia;lungul acesteia;

�� piatra de rectificat are la rândul ei o piatra de rectificat are la rândul ei o mimişşcare de rotacare de rotaŃŃie ie îînjurul axei njurul axei şşi o i o deplasare radialădeplasare radială

●● Rectificarea fără vârfuri Rectificarea fără vârfuri este un este un procedeu de rectificare procedeu de rectificare îîn care piesa n care piesa este prinsă este prinsă îîntre doi cilindri (unul de ntre doi cilindri (unul de antrenare antrenare şşi al doilea piatra de i al doilea piatra de rectificat) rectificat) şşi rotităi rotită, figura 4.23, b. , figura 4.23, b. Aceasta are o miAceasta are o mişşcare de avans, care de avans, îîn n acest fel realizânduacest fel realizându--se rectificarea se rectificarea piesei pe toată lungimeapiesei pe toată lungimea. P. Piesa se iesa se sprijinită pe un suport cu ajutorul sprijinită pe un suport cu ajutorul căruia se reglează adâncimea de căruia se reglează adâncimea de aaşşchiere.chiere.

3.9. 3.9. PrelucrăriPrelucrări mecanicemecaniceCriteriile de proiectare a pieselor rectificate sunt Criteriile de proiectare a pieselor rectificate sunt

următoareleurmătoarele::●● Rectificarea planăRectificarea plană. . ÎÎn cazul pieselor plane regulile n cazul pieselor plane regulile

principale de proiectare pentru ca piesele să poată fi principale de proiectare pentru ca piesele să poată fi rectificate rectificate îîn condin condiŃŃii optime sunt următoareleii optime sunt următoarele::

●● Este indicat ca suprafeEste indicat ca suprafeŃŃele piesei care se rectifică să fie ele piesei care se rectifică să fie majoritar pe aceeamajoritar pe aceeaşşi parte a piesei.i parte a piesei.

●● Pentru a se putea utiliza masa magnetică pentru fixarea Pentru a se putea utiliza masa magnetică pentru fixarea piesei se vor folosi materiale paramagnetice pentru piesei se vor folosi materiale paramagnetice pentru fabricarea pieselor.fabricarea pieselor.